Proiect-Tpp

Chitu Ionut Laurentiu Tehnologia distilarii petrolului
UNIVERSITATEA PETROL-GAZE din PLOIESTI

FACULTATEA DE TEHNOLOGIA PETROLULUI SI PETROCHIMIE
CATEDRA: INGINERIA PRELUCRARII PETROLULUI SI PETROCHIME
STUDENT:Chitu Ionut Laurentiu GRUPA:3127
Proiect la disciplina: TEHNOLOGIA DISTILARII PETROLULUI
Tema proiectului: Elaborarea anteproiectului tehnologic al unei coloane de

distilare atmosferica.
Date de proiectare:
1. Tipul titeiului si caracteristicile acestuia: Titei T2
2. Produsul obtinut in cantitate maxima: Benzina
3. Capacitatea instalatiei de DA(Debitul de prelucrare),t/an: 3 600 000 t/an.
4. Temperatura de intrare a ţiţeiului în instalatie : 220 °C .
5. Temperatura apei de racire la condensator:18-30°C
6. Temperatura şi presiunea aburului: 290 °C, 7 at.
7. Combustibilul folosit la cuptoare: combustibil lichid pacura
Se cere:
1. Stabilirea conţinutului de produse albe.

2. Calculul proprietăţilor medii ale produselor.
3. Alegerea schemei tehnologice a instalaţiei(tipului de coloana) .
4. Calculul sistemului de fracţionare.
a) Alegerea pe baza datelor din literatură a numărului de talere necesare
in coloană.
b) Calculul presiunilor şi temperaturilor din coloană.
5. Sarcina termică a cuptorului tubular.
6. Bilanţul material si termic pe coloana.
7. Verificarea gradului de separare.
8. Dimensionarea tehnologica a coloanei de DA
8.1.Calculul diametrului coloanei
8.2.Calculul inaltimii coloanei.
9. Descrierea procesului tehnologic si controlul fabricaţiei.
10. Masuri de protectia muncii.
11. Schema generală a instalaţiei automatizata.
12. Concluzii.
Data eliberarii temei:04.03.2008
Termen pentru predarea proiectului:27.05.2008
Student Conducator
Chitu Ionut – Laurentiu Prof.Dr.ing. Ion Onutu
1
TIPUL TITEIULUI SI CARACTERISTICILE ACESTUIA:
Ţiţeiul este de tip T2

15 , 55
d15 , 55 = 0,868 g/cm
3
Tf iniţială = 30 °C
Tabel 1.Curba PRF a titeiului
Fracţiunea T, °C % volum distilat % distilat cumulat 15.55

d 15 , 55
1. 30-50 2.0 2.0 0.645

2. 50-75 1.8 3.8 0.667
3. 75-100 3.3 7.1 0.715
4. 100-125 4.6 11.7 0.745
5. 125-150 5.0 16.7 0.769
6. 150-175 4.0 20.7 0.788
7. 175-200 4.4 25.1 0.804
8. 200-225 4.0 29.1 0.816
9. 225-250 5.1 34.2 0.829
10. 250-275 7.1 41.3 0.846
11. 275-310 3.4 44.7 0.860
12. 310-340 6.4 51.1 0.876
13. 340-370 6.6 57.7 0.886
14. 370-400 4.9 62.6 0.899
15. 400-430 6.2 68.8 0.911
16. 430+ 31.2 100 0.977
2
INTRODUCERE
Distilarea reprezintă procesul de separare fizică bazat pe diferenţele între punctele

de fierbere ale componenţilor dintr-un amestec format din doi sau mai mulţi componenţi.
Ţiţeiul e un amestec complex de hidrocarburi cu puncte de fierbere foarte
apropiate ce se separă în amestecuri cu domenii de fierbere înguste numite fracţiuni
petroliere.
Prin distilarea ţiţeiului, proces ce implică una sau mai multe coloane, se obţin
fracţiuni cu limite de distilare bine precizate: benzină, white-spirt, petrol, motorină, si un
reziduu, păcura.
Deoarece aceasta fracţionare se realizează la presiune apropiată de presiunea
atmosferică, procesul e numit distilare atmosferică (DA). Fiind primul proces dintr-o
serie vastă de transformări fizice si chimice la care e supus ţiţeiul, el se mai numeşte si
distilarea primară. În industria de prelucrare a petrolului si petrochimie, un rol deosebit îl
au coloanele de fracţionare. Distilarea atmosferică a ţiţeiului de realizează în coloane de
fracţionare de diverse tipuri (U, A, R). În acest scop ţiţeiul e încălzit in cuptoare tubulare
până la temperatura de 280-330 °C.
În distilarea ţiţeiului se folosesc instalaţii cu o coloană, cu două coloane, cu o
coloană şi un vaporizator şi cu mai multe coloane funcţie de conţinutul de fracţiuni
uşoare din ţiţei şi de conţinutul de substanţe corozive din ţiţei (compuşi cu sulf mai ales).
În instalaţia de distilare cu două coloane, prima treaptă de vaporizare se realizează
într-o coloană de dimensiuni mai mici numită coloană de “zero” în care se separă benzina
uşoară. Temperatura corespunzătoare primei trepte de vaporizare se determină pe baza
curbei de vaporizare în echilibru a întregului ţiţei, iar temperatura celei de a doua trepte
de separare se stabileşte pe baza curbei VE a ţiţeiului dezbenzinat.
În instalaţia de distilare atmosferică cu o singură coloana ţiţeiul ce vine de la
instalaţia de desalinare electrică este preîncălzit prin schimbul de căldură cu fracţiunile
laterale extrase din coloană si introdus in cuptorul tubular unde se încălzeşte în
continuare şi se vaporizează parţial, după care intra în zona de vaporizare a coloanei de
distilare atmosferică.
În urma distilării ţiţeiului, din coloană se separă:
a) vapori de benzina uşoară ce se obţin în vârful coloanei, care apoi sunt condensaţi
într-un condensator tubular cu apă. Benzina se acumulează apoi în vasul de reflux
împreuna cu apa rezultată din condensarea aburului introdus în coloană, pentru
striparea păcurii şi în stripere pentru striparea fracţiunilor laterale. La partea
superioară a vasului de reflux se separă gazele prezente-n ţiţei , iar benzina uşoară
rezultata este trimisă o parte ca reflux rece la vârful coloanei, iar restul se trimite
in depozit.
b) fracţii de benzină grea, petrol, motorină, ce se extrag lateral din coloana de

distilare atmosferică în fază lichidă. Acestea se stripează în stripere cu abur sau în
stripere cu refierbător. Fracţiile apoi extrase fac schimb de căldură cu ţiţeiul şi se
răcesc cu aer sau cu apă înainte de a fi trimise la depozit.
c) păcura stripată după ce preîncălzeşte ţiţeiul, e răcită şi trimisă la depozit.
3
1. STABILIREA CONTINUTULUI POTENTIAL DE PRODUSE

ALBE.
Prin potenţial de produse albe se defineşte cantitatea maximă de produse

petroliere cu anumite specificaţii şi obţinute dintr-un anumit tip de ţiţei.
Produsele petroliere albe obţinute din distilarea atmosferică (primară) sunt în principal
benzina, petrolul şi motorina.
Reziduul din coloana de distilare atmosferică se numeşte păcură.
Voi utiliza metoda stabilirii finalului pe curba STAS a produselor ce urmează a fi obţinute
şi a decalajului între fracţiunile separate (produse albe) pe curba STAS.
Metodele de standardizare trebuie să fie în general valabile. Aceste două criterii
reprezintă criterii de calitate ale produselor alese în cadrul calculului de proiectare.
Calculul urmează
succesiunea:
1. Se trasează curba PRF a ţiţeiului ce corelează temperatura de fierbere cu

procentele volum distilate (din datele de proiectare).
2. Se stabilesc limitele de distilare pe curba STAS pentru produse ce urmează a fi
obţinute.
3. Se stabilesc decalajele pe curba STAS intre produsele vecine. Decalajul este o
apreciere a gradului de separare între fracţiuni şi reprezintă diferenţa între
temperatura la care distilă 5% vol. produs greu si temperatura la care distilă 95%
produs uşor pe curba STAS.
4. Transformarea decalajului pe curba STAS in decalaj pe curba PRF se realizează
cu ajutorul unui grafic de corelare. Pe curba PRF decalajul negativ între două
fracţiuni de numeşte suprapunere şi reprezintă temperatura la care distila 100 %
produs uşor minus temperatura la care distila 0 % produs greu pe curbele PRF.
5. Se corelează temperatura la 100 % distilate pe curba STAS cu temperatura la 100
% pe curba PRF.
6. Se calculează temperatura iniţiala pe curba PRF a produsului uşor cu relaţia:
t 0 0 0 PG  t1000 0 PU  S PRF ( PU  PG )
7. Se calculează temperatura de taiere intre produsul uşor si greu cu relaţia:
t100 0 0 PU  t 0 0 0 PG
t t ( PU  PG ) 
2
8. Din curba PRF a ţiţeiului in funcţie de temperatura de tăiere se citeşte % volum
cumulat de produse distilate.
9. Se determină potenţialul de produse.
4
1.1 TRASAREA CURBEI PRF TITEI (PROCENTE VOLUM

DISTILAT-TEMPERATURA)
Se trasează pe baza datelor iniţiale de proiectare.

Tabel 1.1 Curba PRF a titeiului
Fracţiunea Limite de % volum distilat % distilat cumulat 15.56

d15 , 56
distilare,°C
1. 30-50 2.0 2.0 0.645
2. 50-75 1.8 3.8 0.667
3. 75-100 3.3 7.1 0.715
4. 100-125 4.6 11.7 0.745
5. 125-150 5.0 16.7 0.769
6. 150-175 4.0 20.7 0.788
7. 175-200 4.4 25.1 0.804
8. 200-225 4.0 29.1 0.816
9. 225-250 5.1 34.2 0.829
10. 250-275 7.1 41.3 0.846
11. 275-310 3.4 44.7 0.860
12. 310-340 6.4 51.1 0.876
13. 340-370 6.6 57.7 0.886
14. 370-400 4.9 62.6 0.899
15. 400-430 6.2 68.8 0.911
Reziduu 430+ 31.2 100 0.977
1.2 STABILIREA PRODUSELOR CE URMEAZA A FI

OBTINUTE SI TEMPERATURILE FINALE PE STAS.
Limitele de distilare t100% STAS:
t100% STAS benzină uşoară = 135 °C

t100% STAS benzină grea = 205 °C
t100% STAS petrol = 300 °C
t100% STAS motorină = 365 °C
1.3 STABILIREA DECALAJELOR PE CURBA STAS ÎNTRE

FRACTIUNILE VECINE PENTRU PRODUSELE ALBE.
Decalajul este o apreciere a gradului de separare între fracţiuni şi reprezintă diferenţa

între temperatura la care distilă 5 % volum produs greu şi temperatura la care distilă 95 %
produs uşor pe curba STAS.
d(5-95) STAS = t 5% PG – t 95 % PU
d(5-95) STAS benzină usoara – benzina grea = 15 °C
5
d(5-95) STAS benzina grea -petrol = 16 °C

d(5-95) STAS petrol - motorină usoara = 3 °C
d(5-95) STAS motorină - pacura = 1 °C
1.4 DETERMINAREA SUPRAPUNERII PE PRF ÎNTRE

PRODUSELE DISTILATE.
Din figura I.3. Anexa I se stabileşte corelaţia.

Pe curba PRF decalajul negativ între două fracţiuni se numeşte suprapunere şi reprezintă
temperatura la care distilă 100% produs uşor (PU) minus temperatura la care distilă 0%
produs greu (PG) pe curba PRF.
SPRF = t100% PU – t0% PG
SPRF (100-0) °C benzină usoara – benzina grea = 52.5 °C
SPRF (100-0) °C benzina grea -petrol = 50 °C
SPRF (100-0) °C petrol - motorină usoara = 55 °C
SPRF (100-0) °C motorină – pacura = 47 °C
1.5 CORELAREA TEMPERATURII 100% DISTILATE STAS

CU TEMPERATURA 100% DISTILATE PRF.
În graficul I.2., Anexa 1 se fac corelaţiile:

Benzină usoara : t100% STAS = 135 °C → t100% PRF = 145 °C
Benzină grea : t100% STAS = 205 °C → t100% PRF = 215 °C
Petrol : t100% STAS = 300 °C → t100% PRF = 315 °C
Motorină : t100% STAS = 365 °C → t100% PRF = 383 °C
1.6 CALCULUL TEMPERATURII INITIALE PE CURBA PRF A

PRODUSULUI GREU
t0% PG = t100% PU – SPRF(PU-PG)

t0% PRF benzină grea = 92.5 °C
t0% PRF petrol = 165 °C
t0% PRF motorină = 260 °C
t0% PRF pacura= 336 °C
1.7 CALCULUL TEMPERATURII DE TAIERE ÎNTRE

PRODUSUL USOR SI PRODUSUL GREU.
t100 0 0 PU  t 0 0 0 PG
tt(PU-PG) =
2
6
Obs: Temperatura de tăiere pentru motorină este dată de temperatura finală a produsului
pe curba PRF.
tt(benzină usoara – benzina grea ) = 119 °C

tt(benzina grea -petrol ) = 190 °C
tt(petrol - motorină ) = 287.5 °C
ttmotorină = 383 °C (identic cu t100% PRF motorina )
1.8 CITIREA % VOLUM CUMULAT DE PRODUSE

DISTILATE DIN CURBA PRF A TITEIULUI FUNCTIE DE
TEMPERATURA DE TIERE.
% Volum cumulat I = 10.5

% Volum cumulat II = 23
% Volum cumulat III = 42.75
% Volum cumulat IV = 59.75
% Volum cumulat V = 100
1.9 DETERMINAREA POTENTIALULUI DE PRODUSE ALBE.
% Volum benzină usoara = 10.5

% Volum benzină grea = 12.5
% Volum petrol = 19.75
% Volum motorină = 17
% Volum păcură = 40.25
Datele se prezintă în următorul tabel:
Tabelul 1.2 Calculul potentialului de produse albe.
t100% t0% t100% Decalaj Temp. de %vol

%vol.
Produs Simbol STAS PRF PRF tăiere,
STAS PRF cumulat distilat
(°C) (°C) (°C) (°C)
Benzină
D4 135 30 145 10.50 10.50
Uşoară 15 52.5 119
Benzină
D3 205 92.5 215 23.00 12.50
grea.
16 50 190
Petrol
D2 300 165 315 42.75 19.75
3 55 287.5
Motor.
D1 365 260 383 59.75 17.00
Păcură 1 47 383
B - 336 100 40.25
7
1.10 TRASAREA CURBEI PROCENTE MEDII-DENSITATE.
Această curbă se trasează pe baza următorului tabel:

Tabel 1.3 Curba procente medii-densitate a titeiului.
Fracţiunea Densitatea medie % medii - volum
1. 0.645 1
2. 0.667 2.9
3. 0.715 5.45
4. 0.745 9.4
5. 0.769 14.2
6. 0.788 18.7
7. 0.804 22.9
8. 0.816 27.1
9. 0.829 31.65
10. 0.846 37.75
11. 0.860 43
12. 0.876 47.9
13. 0.886 54.4
14. 0.899 60.15
15. 0.911 65.7
16. 0.977 84.4
1.11 TRASAREA CURBEI VE TITEI LA O ATMOSFERA.
Se utilizează metoda Maxwell. Datele obţinute se trec în următorul tabel:

Tabel 1.4 Curba VE titei la o atmosfera
%
0 10 20 30 40 50 60 70 80 90 100
vol.
tPRF,
139 166,7 201,5 243,3 273,6 304,5 341,2 376,6 414,6 450,7 480,3
°C
1.12 TRASAREA CURBELOR VE TITEI LA  zv SI  ec
Article I. Trasarea curbelor VE la cele două presiuni πec şi se poate face cu

metoda Piromov şi Beiswegener, prin care, în anumte condiţi, se vor duce paralele la
curbaVE trasată la presiunea atmosferică. Cele două curbe nou obţinute vor fi situate
deasupra curbei VE trasate la o atmosferă.
La 50 % VE la 1 atm avem o temperatură de 304,5 °C
 zv =1202 mm Hg şi  ec =1400 mm Hg
 t50%VE la  zv =332°C
 t50%VE la  ec =343°C
8
2. CALCULUL PROPRIETATILOR MEDII ALE

PRODUSELOR
15 , 55
2.1 DETERMINAREA DENSITATILOR d 420 SI d15 , 55 A
PRODUSELOR ALBE
15 , 55
Densităţile d 420 şi d15,55 se determină din curba de procente medii densitate,
citind densitatea la jumătatea intervalului corespunzător fiecărui produs
15 , 55 20
d15 , 55 benz.uş.=0,710→ d 4 benz.uş.=0,7049
15 , 55 20
d 15 , 55 benz.gr.=0,780→ d 4 benz.gr.=0,7754
15 , 55 20
d15 , 55 petrol =0,832→ d 4 petrol =0,8276
15 , 55 20
d 15 , 55 motorină =0,8830→ d 4 motorină =0,8792
15 , 55 20
d15 , 55 pacura =0,9475→ d 4 motorină =0,9438
15 , 55
, 55 = d 4  0,9952 +0,00806
20
d 15
2.2 DETERMINAREA MASEI MOLECULARE MEDII SI A

FACTORULUI DE CARACTERIZARE.
t50% PRF bu = 60°C→t50% STAS = 93 °C

t50% PRF bg = 134°C→t50% STAS = 151°C
t50% PRF p = 222°C→t50% STAS = 237°C
t50% PRF m = 335°C→t50% STAS = 332°C
1,2163 T
K  15, 55
d 15 , 55
1,2163 (93  273)

Kbu   12,25
0710
1,2163 (151  273)
Kbg   11,71
0,780
1,2163 ( 237  273)
Kp   11,68
0,832
1,2163 (332  273)
Km   11,65
0,883
44,29  d15
15, 55
, 55
M 
1,03  d 15
15 , 55
, 55
44,29  0,710
M bu   136
1,03  0,710
44,29  0,780
M bg   174
1,03  0,780
44,29  0,832
Mp  220
1,03  0,832
9
44,29  0,880
Mm   289
1,03  0,880
Se aleg masele molare obtinute din graficul M =f(t50% STAS, d15,55 ,K):
15, 55
M bu  100
M bg  128
M p  190
M m  260
Tabel 2.1. Caracteristicile produselor
Produsul Simbol d 420

15 , 55
d15 , 55 t50% PRF t50% STAS M K
Bz.uş. D4 0,7049 0,7100 88 93 100 12,25
Bz.gr D3 0,7754 0,7800 150 151 128 11,71
Petrol D2 0,8276 0,8320 244 237 190 11,68
Mot. D1 0,8792 0,8830 340 332 260 11,65
Păcură B 0,9438 0,9475 - - - -
2.3. REALIZAREA BILANTULUI MATERIAL PE COLOANA

DE DA.
TABEL 2.2 BILANTUL MATERIAL PE COLOANA DE DA
Sim- Debite Densităţi t50%
Flux % vol 15 M K
bol 3
m /h kg/h kmol/h d 15d 420 PRF
Bu D4 10,5 54,7 38558 385,58 0,7100 0,7049 88 100 12,25
Bg D3 12,5 65,125 50494 394,48 0,7800 0,7754 151 128 11,71
P D2 19,75 102,9 85160 448,21 0,8320 0,8276 237 190 11,68
M D1 17 80,57 77871 299,51 0,8830 0,8792 332 260 11,65
Total 0,9475
dist.
 D 59,75 311,3 252083 1527,8 - - - -
Păc. B 40,25 209,7 197917 - 0,9475 0,9438 - - -
Ţiţei F 100 521 450000 - 0,868 0,8638 - - -
G instalaţie = 3600000 t/an = 3,6∙106 t/an = 3,6∙109 kg/an

t efectiv = 8000 h/an
 Gmasic instalatie(titei)  450000kg / h
15
d 15 ţiţei = 0,868→ d 420 titei=0,8638
450000  10 3
Gvolumetric(ţiţei) =  521m 3 / h ţiţei
0,8638
W- debit volumic
10,5
Wbu  521   54,7m 3 / h
100
12,5
Wbg  521   65,125m 3 / h
100
19,75
W petrol  521   102,9m 3 / h
100
10
17
Wmot  521   88,57m 3 / h
100
40,25
W pacura  521   209,7 m 3 / h
100
Debit volumetric = Debit masic/ρprodus
G
W  20
d4
 G D 4  WD 4 d 420D 4  10 3  54,7  0,7049  10 3  38558kg / h
G D 3  WD 3 d 420D 3  10 3  65,125  0,7754  10 3  50494kg / h
G D 2  WD 2 d 420D 2  10 3  102,9  0,8276  10 3  85160kg / h
G D1  WD1 d 420D1  10 3  88,57  0,8792  10 3  77871,6kg / h
G B  WB d 420B  10 3  209,7  0,9438  10 3  197917kg / h
2.4 TRASAREA CURBELOR VE SI PRF PENTRU

PRODUSELE ALBE.
Trasarea curbelor VE şi PRF ale produselor albe obţinute au la bază diferite

metode de aflare a temperaturilor pe curba VE.
Una dintre metodele de trasare a curbei VE este metoda de trasare prin metoda
Edmister –Okamoto. Permite trasarea curbei VE prin puncte pornind de la curba STAS
sau de la curba PRF determinate experimental.
Metoda este aplicabila îndeosebi fracţiunilor relativ înguste pentru care se obţin
curbe VE mai precise decât in cazul fracţiunilor largi sau a ţiţeiurilor. Variaţia pronunţată
a pantei curbelor de referinţa (STAS sau PRF) in domeniul 10-70% duce la o scădere a
exactităţii curbei PRF. Datele s-au trecut în tabelele următoare:
Tabel 2.3. Caracteristicile benzinei uşoare.
% vol. tPRF , °C Dt PRF, °C tVE, °C

0 30 73
11
10 41 74,3
20 50 -
21
30 62 79,8
40 76 -
26
50 88 87,8
60 96 -
14
70 102 91,3
80 107 -
10
90 112 94
100 145 33 105
Tabel 2.4. Caracteristicile benzinei grele.
Dt PRF,
% vol. tPRF , °C tVE, °C
°C
11
0 92,5 137,7
33,5
10 126 144,7
20 132 -
14
30 140 148,5
40 144 -
10
50 150 151
60 158 -
14
70 164 154,8
80 172 -
18
90 182 160
100 215 33 171,6
Tabel 2.5. Caracteristicile petrolului.

0 165 222,2
34
10 199 229,7
20 209 -
23
30 222 236
40 235 -
22
50 244 242
60 252 -
16
70 260 246
80 266 -
14
90 274 250
100 315 41 265
Tabel 2.6. Caracteristicile motorinei.

0 260 319
50
10 310 333,5
20 318 -
16
30 326 337,5
40 334 -
14
50 340 341
60 348 -
14
70 354 344,5
80 360 -
22
90 376 352
100 383 7 354
3. ALEGEREA SCHEMEI TEHNOLOGICE A

INSTALAtIEI(TIPULUI DE COLOANA).
Utilajele principale ale instalaţiei de distilare atmosferica sunt:

12
 Coloana de fracţionare
 Cuptorul tubular
 Aparatura de condensare si schimb de căldura
 Stripere
 Pompe
S-a ales coloana de tip “U” pentru calculul tehnologic.

La acest tip de coloana preluarea căldurii cedată de produsele petroliere pentru a
se răci de la temperatura de intrare până la temperatura de ieşire din coloană se realizează
cu un reflux rece introdus deasupra primului taler de la vârful coloanei.
Alimentarea coloanei se face cu ţiţei parţial vaporizat în zona de vaporizare, iar

produsele laterale ce se extrag de pe talere în stare lichidă sunt trecute prin stripere în care
se elimină produsele uşoare antrenate la scoaterea fracţiunii din coloană .
Fracţia uşoară eliminată prin stripere se reintroduce în coloana cu un taler mai sus
decât talerul de extragere, iar produsele stripate după ce fac schimb de căldură cu ţiţeiul
sunt răcite şi trimise la rezervoare. Din zona de stripare a coloanei se obţine păcura.
La coloana de tip “U” debitele de lichid (reflux) şi vapori prin coloană cresc
considerabil de la baza spre vârf, ceea ce determină dimensionarea coloanei pe baza
debitelor existente la vârful coloanei; aceasta conduce la un diametru mai mare pentru
acest tip de coloană decât pentru tipul “A” sau “R”.
4. CALCULUL SISTEMULUI DE FRACTIONARE
4.1 ALEGEREA PE BAZA DATELOR DE LITERATURA A

NUMARULUI SI TIPULUI DE TALERE NECESARE IN COLOANA.
13
Colanele de DA sunt prevăzute cu talere pe care se contactează fluxul ascendent

de vapori cu fluxul descendent de lichid. Din fluxul de vapori condensează părţile mai
grele, iar din fluxul de lichid se vaporizează componenţii mai uşori.
Talerele alese în proiectarea noastră, pentru o coloană de tip U sunt de tipul GLISTCH.
Tabel 4.1. Variaţia numărului de talere funcţie de produsele care se separă.
Zona de separare Număr de talere

Benzină uşoară - benzină grea 8
Benzină grea - Petrol 8
Petrol - Motorină 6
Motorină - zona de vaporizare 4
Baza coloanei (talere stripare) 4
Stripere 3
Total 30
4.2 CALCULUL PRESIUNILOR SI TEMPERATURILOR DIN

COLOANA
4.2.1 CALCULUL PRESIUNILOR DIN COLOANA
Calculul presiunilor în coloană în punctele cheie din coloană se face pe baza datelor
din literatură, conform următoarei scheme.
 VR  760  (10  50)mmHg  770mmHg

 VC   VR  (250  350) mmHg  1020mmHg
 D   VC  N t
3 VC  D3
 Pt  1076mmHg
 D2   VC  N tVC  D2  Pt  1132 mmHg
 ZV   VC  N t VC  ZV
 Pt  1202mmHg
 D1   VC  N tVC  D1  Pt  1174 mmHg
 ec   ZV  (50  100) mmHg  1400mmHg
 B   ZV  N tVC  ZE
 Pt  1230mmHg
Fig.4.1.Stabilirea presiunilor în punctele cheie din coloană.
unde:
14
π VR - presiunea in vasul de reflux (mmHg) care se alege în funcţie de mediul de răcire si
de cantitatea de gaze rezultate din ţiţei;
π VC - presiunea la vârful coloanei, mmHg;
ΔP- căderea de presiune pe taler, care în funcţie de tipul de taler utilizat se alege între 5-
10 mmHg la coloanele de distilare atmosferică;
π Di - presiunea pe talerul de extragere a fracţiunii Di , mmHg;
π ZV - presiunea in zona de vaporizare,mmHg;
π B - presiunea in baza coloanei,mmHg;
π EC - presiunea la ieşirea din cuptor , mmHg;
π IZV - presiunea la intrare in zona de vaporizare, mmHg.
Se observa că presiunea creste de la vârful coloanei spre baza coloanei.
În tabelul de mai jos sunt prezentate valorile presiunilor în coloană.
Tabel 4.2. Presiunile în coloană.
Locul unde se măsoară Valoarea presiunii în

Notaţia
presiunea mmHg atm bar
 VR
Vas de reflux 770 1,01 1,03
 VC
Vârf coloană 1020 1,34 1,36
Taler de extragere benzina D

1076 1,42 1,43 3
grea
D
Taler de extragere petrol 1132 1,49 1,51 2
 D1
Taler de extragere motorina 1174 1,54 1,57
 ZV
Zona de vaporizare 1202 1,58 1,60
B
Baza coloanei 1230 1,62 1,64
 ec
Ieşire cuptor 1400 1,84 1,87
15
4.2.2 CALCULUL TEMPERATURILOR DIN COLOANA
L0 D
5
II V H ezv
tzv
V' V S πz v
L 0
tec t iz v
F B'
πe c
Q ec πz v 4
Q iz v
3 I
L e zv 2
A Bi tB
Q A
Q B
Fig.4.2.Bilanţul termic pentru calculul temperaturilor în coloana de distilare de tip U
4.2.2.1 CALCULUL BILANTULUI DE MATERIALE ÎN ZONA

DE VAPORIZARE SI STRIPARE A COLOANEI DE DA.
16
Materia primă (ţiţeiul) F, este alimentată în zona de vaporizare a coloanei parţial
vaporizată.
F = 100%
F=VEC + BEC
Temperatura de intrare a ţiţeiului în coloană se determină în funcţie de V’ pe curba

VE a ţiţeiului la πizv= 1202 mmHg
L0 = 2 %
B = 40,25 %
F = 100 %
Folosim o raţie de abur Rab = 25 kg/m3 abur produs stripat.
Tabel 4.3 S0 siS F pentru produsele care se stripeaza.
0 vol  stripat
0
Produsul care se stripează S0 SF
ali.striper
Benz. grea 17,25 0,1725
Petrol 22,75 0,2275
Motorină 29 0,29
Păcură 19 0,19
.
100 Di
DN '  D1' 
1 SF 1 SF
D
L o
5
V H EZV
F L o V'
L o
B' V S
L ezv 4
UR
AB B
Fig.4.3.Bilanţul material în zona de vaporizare şi stripare a coloanei.
17
Semnificaţia notaţiilor:
F – materie primă (ţiţei)
AB – abur stripare introdus la baza coloanei
B’ – fracţia vaporizată din ţiţei la intrarea în coloană
L0 – supravaporizatul ce asigura reflexul intern
Vs – vapori stripaţi din lichidul ce intra în zona de stripare

B – păcura stripată
Lezv – lichid la ieşirea din zona de vaporizare
VH ezv  D  L0  61,75%
Lezv  B '  L0  49,7%
VS 0  V Hezv  V '  9,45%
B=100-ΣDi=40,25%
B
V '  100  L0   52,3%
1 SF
B '  100  V '  47,7%

Tabel 4.4.Bilant material in zona de vaporizare si stripare a coloanei
Debit
FLUX Simbol %vol. volumic 15 Debit %gr
d15 d 420
m3/h masic(kg/h)
Ţiţei
F 100 521 0,868 0,8638 450000 100
Total
D 59,75 311,3 - - 252083 56
distilate
Păcura
B 40,25 209,7 0,9475 0,9438 197917 44
Supravapori
L0 2 10,42 0,925 0,9213 9600 -
zat
Fracţie vap
din ţiţei în V’ 52,3 272,48 0,815 0,8104 220818 -
ZV
Fracţie
lichidă din B’ 47,7 248,52 0,926 0,9223 229210 -
ţiţei in ZV
Lichid ieşire
Lezv 49,7 258,94 0,926 0,9223 238820 -
din ZV
Vapori Vs 9,45 49,23 0,820 0,8154 40142 -
18
stripaţi
Abur
AB - - - - 5242,5 -
stripare
15
d15  F  0 0  D  d dist
d B
15
15  0,975  d 420 B  0,9438
40,25
4.2.2.2 CALCULUL TEMPERATURII DIN BAZA

COLOANEI,tB
Calculul temperaturii în baza coloanei se face prin metoda presupunerii:

Algoritmul de lucru pentru este următorul:
1. Se presupune tB=tizv-(10÷20)°C=314°C -12°C =302°C

2. Se calculează, presupunând o variaţie liniară a temperaturii în zona de stripare, t4:
Dt 12
t 4  t izv   314   311 C
4 4
3. Se face bilanţ termic pe conturul II
tL0=tizv-10°C =304°C
Qi=Qe
QB '  QL0  Q ABI  QB  Q ABe  QVs0
t 4 ,izv
GB '  hdB '  G L 0  hdL 0  G ABi  i ABi  G B  hdB  GVs  H dVs0  G ABe  i ABe
tizv t5 ti , pi tB t4
t5=tizv-(5÷10°C)=304°C
t  2900 C ; p  7 at
i AB  3039,06 Kj / Kg  725,87 Kcal / Kg
0
t 304 C ; p 1, 6 at
i AB  3081,11Kj / Kg  735,91Kcal / Kg
4. Se calculează:
G B '  hdB
tizv t5 295C , 6 atm
'  G L 0  hdL 0  G ABi  i ABi 
 GVs0  H dVs
t4
 G ABe  i ABe
t 4, pe

h tB
dB  0
GB
Pentru produse în stare lichidă entalpia se calculează cu formula:
0,403  t  0,000405  t 2
h
15
d15
Pentru produse în stare de vapori entalpia se calculează cu formula:
t-temperatura produsului in stare de vapori, respectiv lichid
H  (50,2  0,109  t  0,00014  t 2 )  (4  d15
15
)  73,8
19
5. Se determina tb=f(h,d15).
6. Se compara tb calculat cu tb presupus. Diferenţa admisă este de ±2°C.
- se determină tb=f(h,d15).
tb = 301,93 ºC calculat
- temperatura în baza coloanei este 320 ºC
Tabel 4.5. Bilanţ termic pentru determinarea temperaturii în baza coloanei.
% vol Debite
faţă 15 Entalpia Q
Flux d 420 d15 t, ºC
de 3
m /h kg/h kcal/kg kcal/h  10 6
ţiţei
Intrări
B’ 47,7 248,52 229210 0,9223 0,9260 314 173 39,653
L0 2 10,42 9600 0,9213 0,9250 304 166,3 1,596
Abi - - 52425 - - 290 725,87 3,805

Ieşiri 40,2
B 209,7 197917 0,9438 0,9475 302 162,94 32,248
5
Vs0 9,45 49,23 40142 0,8154 0,8200 311 236,7 9,501
Abe - - 5242,5 - - 311 739,27 3,875
4.2.2.3 CALCULUL TEMPERATURII TITEIULUI LA IESIRE

DIN CUPTOR,tec
Temperatura ţiţeiului la ieşirea din cuptor, tec se determină presupunând că pe

conducta de transfer (cuptor-coloană) are loc o vaporizare adiabată, deci Qec=Qizv.
Algoritmul de calcul este următorul:
1. Se presupune tec = tizv+(1÷3)°C = 314°C +3°C =317°C.
2. Se verifica tec prin bilanţ termic:

Qizv=Qec(kcal/h)
Qizv=QV’+QB’=GV’·Htizv+GB’·htizv
Qec=QVec+QB’=GVec·Htec+GBec·htec
Se considera ca presiunea este corecta daca:
20
Qec  Qizv
 0,5C
0,5  G F
Qec  Qizv
 0,456 0 C
0,5  G F
- temperatura la ieşirea din cuptor este 317 ºC
Tabel 4.6.Calculul temperaturii ţiţeiului la ieşire din cuptor:
%vol
Debit 15 Entalpia Flux termic
Flux faţă de d 420 d15 Debit kg/h t, ºC
m3/h kcal/kg kcal/h  10 6
ţiţei
Intrări
coloană 52,3 272,48 0,8104 0,8150 220818 314 239 52,775
V’
B’ 47,7 248,52 0,9223 0,9260 229210 314 173 39,653
Ieşiri
cuptor 43,25 225,5 0,7946 0,7992 179183 317 243,5 43,631
Vec
Bec 56,75 295,5 0,9232 0,9270 272806 317 179,3 48,900
4.2.2.4 CALCULUL TEMPERATURII IN ZONA DE

VAPORIZARE, tizv
Etapele de lucru sunt:

1. Se presupune tzv= tizv(1÷2)°C=314°C -1°C =313 °C
2. Qi=Qe
QV’+QVs=QVhezv
GV '  H dV
tizv
'  GVs  H dVs  GVHezv  H dVHezv
t4 tzv
V 'dV '  Vs  dVs

dVHezv 
G V'HVdVS '  GVs  H dVS
tizv t4
tezv
H dVHezv  V'
GVHezv
4.f( HVHezv, dVHezv)→tzv
tzv calc=313,5°C
5. Se compară tzv calc cu tzv pp; diferenţa admisă este de 0,5°C.

tzv calc - t zv pp = 0,5°C
21
- temperatura în zona de vaporizare = 313 ºC
4.2.2.5 CALCULUL TEMPERATURILOR PE TALERELE DE

CULEGERE ALE PRODUSELOR LATERALE SI LA BAZA
STRIPERELOR.
VeD 1
V S 1+ A 1
R D 1+1 D 1
5 A 1
F ZV
4
3 D 1
2
1
I
A B
Fig.4.4.Bilant termic pentru calculul temperaturilor pe talerele de culegere

ale produselor laterale si la baza striperelor
1.Se presupune temperatura pe talerele de extragere a lui D1:
Tabel 4.7 S0 siS F pentru produsele care se stripeaza.

0 vol  stripat
0
Produsul care se stripează S0 SF
ali.striper
Benz. Grea 17,25 0,1725
Petrol 22,75 0,2275
Motorină 29 0,29
Păcură 19 0,19
100 Di
DN '  D1'  Temperatura pe un taler de culegere a unei fracţii
1 SF 1 SF
laterale reprezintă t0% VE a produsului nestripat corectată la presiunea parţială a

hidrocarburilor în stare de vapori care există deasupra talerului respectiv.
22
Tabel 4.8.Bilanturi materiale pe stripere si proprietatile produselor care ies din stripere
Debite 15
VSDi t0% VE
Produs %vol d15 d 420 Ai(kg\h)
m3/h kg/h Di prod.nestripat
D1 17 88,57 77871 0,8830 0,8792
D1’ 23,94 124,73 108546 0,8743 0,8702 40,82 2014,25 307
VSD1 6,94 36,16 30675 0,8526 0,8483
D2 19,75 102,9 85160 0,8320 0,8276
D2’ 25,57 133,22 109073 0,8232 0,8187 29,47 2572,5 219
VSD2 5,82 30,32 23913 0,7933 0,7887
D3 12,5 65,13 50494 0,7800 0,7754
D3’ 15,10 78,67 60733 0,7767 0,7720 20,80 1628,1 132
VSD3 2,6 13,54 10239 0,7610 0,7562
D4 10,5 54,7 38558 0,7100 0,7049
D4’ - - - - - - - 105
VSD4 - - - - -
B 40,25 209,7 197917 0,9475 0,9438
B’ 47,7 229210 0,9260 0,9223 - 5242,5 -
248,52
VSB 7,45 38,82 31293 0,8652 0,8610
2. Se determină temperaturile aproximative ale talerelor de culegere şi a vârfului

coloanei de tip „U”:
Tabel 4.9.Temperaturile aproximative a talerelor de culegere si a varfului coloanei

Temperatura cu care s-a
Punctele din coloană Temperatura aproximativă
făcut aproximarea
Vârf t100 % VE bu 116
Taler BG t0% VE bg 139
Taler petrol t0% VE p 221
Taler motorină t0% VE m 280
23
4.2.2.5.1 CALCULUL TEMPERATURII PE TALERUL DE
EXTRAGERE AL MOTORINEI, tD1:
V L V S D 1+
eD 1 VSD 1 A
n D 1+1
1 ,e
t1D 1
n D 1 R D 1+1 D '1
A 1 ,i
F
t2D 1
D 1
AB i B
Fig.4.5.Bilanţul termic pentru calculul temperaturii pe talerul de culegere a motorinei, tD1
Etape de calcul:
1. Se presupune tD1 = f(t 0%VE D1’) = 280 °C

tD1+1=tD1-(5÷10°C) =280-10=270°C
tD1-1=tD1+(5÷10°C) =280+10=290°C
2.Bilanţ termic pe conturul V.

Q RD1+1=Qi - Qe
QRD1 1  GV '  H dV
tizv tizv ti , pi tD11 tB tD1'

'  G B '  hdB '  G ABi  i ABi  GlVsD1  hdLVsD1  G B  hdB  QVeD 1  G D1'  hdD1'  G ABe  i ABe 
ti , pi

 9575884,4 Kcal / h
Q RD11
G RD11  tD11
 147776Kg / h
H  hdD
tD1
dD11
G RD11
m RD11  ___
 568moli
M D1
3.Se calculează presiunea parţială a vaporilor de motorină
24
m RD11
p D1   D1   406mmHg
m RD11  m D 3  m D 4  m AB
- tD1calc= 279,7 ºC
- t D1 = 280 ºC
Tabel 4.10.Bilant termic pentru calculul temperaturii pe talerul de culegere a motorinei
15
d15
Entalpia Flux termic
Flux Debit kg/h t, °C
kcal/kg kcal/h,(*106)
V’ 220818 0,8150 314 239 52,775
B’ 2229210 0,9260 314 173 39,653

3,805
Abi 5242,5 - 290 725,87
B 197917 0,9475 302 162,94 32,248
D1 ’ 108546 0,8743 280 154,6 16,681
D2 85160 0,8320 280 216,7 18,454
D3 50494 0,7800 280 221,5 11,184
D4 38558 0,7100 280 227,9 8,787
Abe 5242,5 - 280 724,4 3,798
4.2.2.5.1.1 CALCULUL TEMPERATURII LA IESIREA DIN

STRIPERUL CU ABUR PENTRU D1.
Sf = 0,29
Dt aprox = 26 °C
Dt aprox - Dt real = 1 °C
Dt real = Dt aprox-1= 25°C
t2D1 = 280 – 25 = 255 °C
25
t1D1= 280-  274 °C
4
Tabel 4.11.Bilant termic pe striperul de motorina pentru calculul temperaturii la iesirea din striper
15
d15
D1’ 108546 0,8743 280 154,6 16,781
A1i 2014,25 6,9bar 290 725,87 1,462
25
A1e 2014,25 1,57bar 274 721,51 1,453
D1 77871 0,8830 255 132,3 10,303
VSD1 30675 0,8526 274 211,28 6,481
ht2D1 = 132,3 kcal/kg
t2D1 calc = 254,5 °C
- t2D1= 255 ºC

EXTRAGERE A PETROLULUI, tD2:
26
V L V S D 2+
eD 2 VSD 2 A
n D 2+1
2 ,e
n D 2 R D 2+1 D '2
A 2 ,i
F
A 1
D 2
AB i B
Fig.4.6.Calculul temperaturii pe talerul de extragere a petrolului tD2
Etape de calcul:
tD2-1 = 230 °C
tD2+1 = 210 °C
3. Se calculează cantitatea de căldură Q RD2+1
Q RD2+1=Qi - Qe

QRD 21  GV '  H dV
tizv ti ,i
'  G B '  hdB '  G ABi  i ABi  G A1  i
tizv ti ,i tD 21
GlVsD 2  hdLVsD 2  
G B  hdB
tB
 GD1  hDt11D1  GD 2'  hdD 1'  G D 3'  H D 3  G D 4  H D 4  G AB  i AB  G A1  i
tD 2 tD 2 tD 2 ti , pi tD 2 ,D 2

VeD2 = D3+D4+AB+A1
Q RD2+1 = 23349309 kcal/h
3. Se calculează cantitatea de reflux GRD2+1

QRD 21
G RD 21  tD 2 1
 329793kg / h
H  hdD
tD 2
dD 2 2
G RD 21
m RD 21  ___
 1735,8moli
M D 21
4. Se calculează presiunea parţială a produsului care se extrage:
tD2 calc = 220,6 °C

m RD 21
pD2   D2   778mmHg
m RD 21  m D 4  m A1  m AB
27
- tD2 = 221 ºC

Se face bilanţ termic pe întreg striperul.

Qi = Qe
QD '  Q AB
i
2  QD 2  QVS 2  Q AB 2
e
2
QD 2  GD '  htDdD22 '  G Ai 2  H tAB ,AB  GVSD 2  H tdVSD

1D 2  G A 2  H tA 2 ,A 2
2 e
2
Tabel 4.12 Bilant termic pe striperul de petrol pentru calculul temperaturii la iesirea din striper
15
d15
D2’ 109073 0,8232 221 119,3 13,012
A2i 2572,5 6,9bar 290 725,87 1,867

A2e 2572,5 1,51bar 216,5 694,06 1,785
D2 85160 0,8320 203 105,5 8,727
VSD2 23913 0,7933 216 182,6 4,367
Sf = 0,2275
Dt aprox - Dt real = 4,7 °C
Dt real = Dt aprox – 4,7 = 18 °C
Dt aprox = 22,75°C
t2D2 = 221 – 18 = 203 °C
18
t1D2= 221-  217 °C
4
ht2D2 = 110,87 kcal/kg
t2D2 calc = 202 °C
- t2D2= 203 ºC

EXTRAGERE A BENZINEI GRELE, tD3:
28
V L V S D 3+ A
eD 3 VSD 3
n D 3+1
3 ,e
n D3 R D '3
D 3+1
D 2
A 2
A 2 ,i
F D 1
A 1
AB
B
Fig.4.7.Calculul temperaturii pe talerul de extragere a benzinei grele
Etape de calcul:
tD3-1 =150 °C
tD3+1 = 136 °C
2. Se calculează cantitatea de căldură Q RD3+1
Q RD3+1=Qi - Qe

QRD 31  GV '  H dV
tizv ti ,i
'  G B '  hdB '  G ABi  i ABi  G A1  i
tizv ti ,i tD 31
GlVsD 3  hdLVsD 2  
G B  hdB
tB
 GD1  hDt11  GD 2 '  hdD 2 '  G D 3'  H D 3  G D 4  H D 4  G AB  i AB  G A1  i
tD 2 tD 2 tD 2 ti , pi tD 3,D 3

VeD3 = D4+AB+A1
Q RD3+1 = 38274945,5 kcal/h
3. Se calculează cantitatea de reflux GRD3+1

QRD31
G RD 31  tD 31
 520748kg / h
H  hdD
tD 3
dD 3 3
G RD 31
m RD 31  ___
 4068moli
M D 31
4. Se calculează presiunea parţială a produsului care se extrage:
m RD 31
p D3   D 2   930mmHg
m RD 31  m A 4  m A1  m AB
tD3 calc = 138,7 °C
29
- tD3 = 139 ºC

Se face bilanţ termic pe întreg striperul.

Qi = Qe
QD'  Q AB
i
3  QD 3  QVS 3  Q AB 3
e
3
QD 3  GD'  htDdD33'  G Ai 3  H tAB ,AB  GVSD 3  H tdVSD

1 D 3  G A3  H tA3,A3
3 e
3
Tabel 4.13.Bilant termic pe striperul de benzina grea pentru calculul temperaturilor la

iesire din striper
15
d15
D3’ 60733 0,7767 139 72,3 4,391
A3i 1628,1 6,9bar 290 725,87 1,182

1,066
A3e 1628,1 1,43bar 134 655
D3 50494 0,7800 120 60,1 3,033
VSD3 10239 0,7610 134 144,4 1,474
Sf = 0,1725
Dt aprox - Dt real = 3,5 °C
Dt real = Dt aprox – 3,5= 19 °C
Dt aprox = 22,5
t2D3 = 139 – 19 = 120 °C
19
t1D3 = 133 -  134 °C
4
t2D3 calc = 119 °C
- t2D3= 120 ºC
4.2.2.5.4 CALCULUL TEMPERATURII LA VÂRFUL COLOANEI:
30
Temperatura la vârful coloanei este temperatura la 100% distilat a produsului de vârf
(benzină) corectată la presiunea parţială din vârful coloanei.
Fig.4.8.Calculul temperaturii la vârful coloanei
Etape de calcul:
1. Se presupune temperatura la vârful coloanei f(t100%VE D4) →tV = 116 °C
2. Se face bilanţ termic pentru determinarea cantităţii de căldură preluată de
refluxul de vârf.
31
QRu = [Qi - Qe]

QRu  GV '  H tiZV  GB '  htiZV   G AB  G A1  G A 2  G A3   H t AB ,AB  
G B'  hB '  G D1  htD1  GD 2  htD 2  GD 3  htD 3  GD 4  htD 4   G AB  G A1  G A 2  G A3  H tV ,V 
→QRu = 38940687 kcal/h

3. Se calculează cantitatea de reflux necesar:
Q
G Ru  dD 4 R dD 4 = 326821 kg/h
H tu  htVR
G
m R  Ru  3268,2kmoli
M D4
4. Se calculează presiunea parţială care se extrage la vârf:
m RU  m D 4
p D 4   VC   869mmHg
m RU  m D 4  m A1  m A2  m A3  m AB
5. f(pD4,t100% VED4) cf. AZNAI
 tV calculat = 114,6 ºC
- tvc = 116 ºC
5. CALCULUL SARCINII CONDENSATORULUI
Se face bilanţ termic pe figura anterioară:

Qc = [Qi - Qe]
 
Qi   G D 4  G RV   H tVdD 4  G AB  G A1  G A2  G A3  H tV ,V  52656392kcal / h
 
Qe   G D 4  G RV   htVR  G AB  G A1  G A 2  G A3  htVR  7765874kcal / h
Qc  Qi  Qe  44890518kcal / kg
Qc 44890518
G apa    656294 kg / hH 2 O
 te  ti  apa  c 116  40  0,9
5.1 CONSUMUL SPECIFIC DE APA
G H 2O 1,46
Consumul specific de apă  
Gtitei 1
5.2 CALCULUL SARCINII TERMICE A CUPTORULUI

TUBULAR.
32
ti cuptor = 220 ºC
te cuptor = 317 ºC

hd220
15
C
titei
 116 ,2kcal / kg
15
Qutil   Qec  Qic   92531536,5  52290000  40241536,5kcal / h

Q
Qdezvoltat  util

 = 80 %
40241536,5
 Qdezvoltat   50301921kcal / h
0,8
5.3 CONSUMUL DE COMBUSTIBIL LA CUPTOR.
Qec  Qic
B
 cuptor  H i
Hi păcură = 9500 kcal/kg
40241536,5
B  4295kg / h
0,8  9500
6. BILANTUL MATERIAL SI TERMIC PE COLOANA DE DA
Bilantul material se face in conformitate cu datele anterioare obtinute;

Bilantul material:
Intrari:
GF =450000Kg/h
G AB =5242,5Kg/h
G A1 =2014,25Kg/h
G A 2 =2572,5Kg/h
G A3 =1628,1Kg/h
Iesiri:
GB  197917 Kg / h
GD1  77871Kg / h
GD 2  85160 Kg / h
GD 3  50494 Kg / h
GD 4  38558Kg / h
GH 2 O  11457 ,35Kg / h
Gint rare  461457,35Kg / h
Giesire  461457,35 Kg / h
Bilantul material s-a verificat.
Bilantul termic:
Qi = GF + G AB =92428832+8316547=100745379 Kcal/h
33
Qe  QB  QD1  QD 2  QD 3  QD 4 + QH 2 O  Qcond
=32238595,98+1030233+8727000+3034689+771160+458294+44890518=100432589,95
Kcal/h
Qi
 100  99,69  pierderi  0,31%
Qe
Bilantul termic s-a verificat
7. CALCULUL DE VERIFICARE A EFICACITATII

COLOANEI.
Separarea depinde de limitele de distilare a fracţiunilor ce se obţin.

Eficacitatea coloanei se determină funcţie Dt 50% STAS şi de capacitatea de separare a
coloanei:
R
F  DU  N t
PDU
Nt – numărul de talere care participă la separarea fracţiunilor consecutive.
RDU, PDU – sarcina de vapori, respectiv de lichid la 20 ºC.
Cu ajutorul acestora se determină decalajul care se compară cu cel impus.
7.1 VERIFICAREA SEPARARII FRACTIILOR D1-D2.
RD 2
F  Nt
PD 2
Nt = 6 talere
PD2 = VD3+VD4+VD2 = 65,13+54+7+102,9
→PD2 = 222,73 m3/h
GRD 2
RD 2 
d 420  D2 
H tD 2  htD 2 1
G RD 2  G RD 2 1   G D 2  250419kg / h
H tD 21  htD 2
R D 2  302,6m 3 / h
302,6
F   6  8,15
222,73
Se calculează Dt 50% vol pe STAS
Dt 50% STAS D1-D2 = t50% STAS D1 - t50% STAS  D D 1
t50% STAS D1 = 332 °C

→ Graficul I.1→ t50% STAS D1 = 332 °C
t50% PRF 
D D
1
= 180 °C
Dt 50% STAS D1-D2 = 303,8 °C
F=8,15
34
Folosind graficul Packie avem:
d(5-95)STAS D1-D2 = 3,33 °C (calculat)
d(5-95)STAS D1-D2 calculat > d(5-95)STAS D1-D2 impus
Aproximativ: 3,33>3
→ Coloana realizează gradul de separare propus, dar este foarte rigidă în funcţionare.
RD 3
F  Nt
PD 3
Nt = 8 talere
PD3 = VD3+VD4 = 65,13+54,7
→PD3 = 119,83 m3/h
G RD 3
RD 3 
d 420  D3 
H tD 3  htD 31
G RD 3  G RD 31   G D 3  339456kg / h
H tD 31  htD 3
RD 2  437,8m 3 / h
437,8
F   8  29,2
119,83
Dt 50% STAS D2-D3 = t50% STAS D2 - t50% STAS (  D1  D2 )
t50% STAS D2 = 237 °C
t50% PRF( D3 + D4) = 124 °C
→ Graficul I.1→ t50% STAS( D3 + D4) = 125 °C

Dt 50% STAS D2-D3 = 237-125=112 °C
F=29,2
d(5-95)STAS D2-D3 calculat < d(5-95)STAS D2-D3 impus
Aproximativ: 16<22
→ Nu va mai fi nevoie de scos sau adăugat talere.
RDV
F  Nt
PDV
Nt = 8 talere
PD4 = VD4 = 54,7 m3/h
35
→PD4 = 54,7 m3/h
GRU
RDU 
d  D4 
20
4
H tU  htVR1
GRU  GR   498282kg / h
H tU  htV
Ru  701,8m 3 / h
701,8
F   8  102,6
54,7
Dt 50% STAS D3-D4 = t50% STAS D3 - t50% STAS D4
t50% STAS D3 = 151 °C
t50% STAS D4= 93 °C
Dt 50% STAS D3-D4 = 151-93=58 °C
F=102,6
d(5-95)STAS D3-D4 calculat > d(5-95)STAS D3-D4 impus
Aproximativ: 15>14,5
→ Coloana realizează un grad de separare foarte bun.
Tabel 7.1.Verificarea gradului de separare

Nr. de Debitul Debitul d(5-95) d(5-95)
Produse t50%
talere de reflux de STAS STAS
care se F STAS
dintre lichid la vapori calculat admis
separă (°F)
produse 20 °C la 20 °C (°C) (°C)
D1-D2 6 302,6 222,73 8,15 303,8 3,33 3
D2-D3 8 437,8 119,83 29,2 233,6 15,6 16
D3-D4 8 701,8 54,7 102,6 136,4 14,5 15
8. CALC ULUL DE DIMENSIONARE A COLOANEI DE DA
8.1 CALCULUL DIAMETRULUI COLOANEI.
Calculul diametrului se face ţinând seamă de sarcina de vapori şi de lichid în zona de

încărcare maximă.
36
B  B   C
2
DC 

2
VR
B  3,345 
N P  Fi  FS  cV
V 3,28 VC
C2 R 
Vd Fi  FS  cV
dV
VC  V 
dL  dV
G G G  G A1  G A 2  G A3  R  TVC ( N ) 1
V   D 4  RN  AB  
 M D4 M D4 18   VC 3600
Dc – diametrul coloanei
Vc – debitul maxim admisibil de vapori(m3/s)
VR – debitul de reflux în zona cea mai încărcată a coloanei
Vd – viteza lichidului prin deversor
dL – densitatea lichidului în condiţiile de pe taler în kg/m3
dV – densitatea vaporilor (kg/m3).
Fi – factor de înecare a coloanei (Fi=0,7)
Fs – factor de spumare
cV – coeficient de viteză pentru vapori(cV = 0,46)
Np – numărul de pasuri în coloană (Np = 2)
RE – refluxul intern indus între talerul N şi N-1
dV 
Gv
Vv
 kg / m 3 
V = 28,44 m3/s
GRV
VL = t 4  0,147 m3/s
d 4  3600
G  GRU  G AB  GA1  GA 2  GA3
d vap  D 4
V  3600
 d vap  3,68kg / m 3
dV
VC  V  =2,20 m3/s
dL  dV
B = 0,33
C = 22,49
B  B 2    C 0,33  0,332    22,49

DC    5,69m
 
2 2
 DC  5,69m  5,7 m
8.2 CALCULUL ÎNALTIMII COLOANEI.
37
Fig.8.1.Determinarea înălţimii coloanei.

H = h1+h2+h3+h4+h5+h6
h1 = 0,5*Dc = 0,5*5,7=2,85m
h2 = (NZF-1)*a = (26-1)*O,7=17,5m
a = distanţa dintre talere = 0,7m
h3 = 3*a = 3*0,7 = 2,1m
h4 = (NZS-1)*a = (4-1)*0,7=2,1m
h5 = distanţa dintre primul taler al zonei de stripare şi nivelul de produs din baza coloanei.
h5 = 2m
GB  S

d BtB 60
h6 =
Dc2
4
 S  8 min
tB = 302C
d 4tB  687,2kg / m3
h6 = 1,5m
38
→ H = 2,85+17,5+2,1+2,1+2+1,5=28,05m
Hcoloană = 28,05m
9. DESCRIEREA PROCESULUI TEHNOLOGIC SI

CONTROLUL FABRICATIEI.
Instalaţiile industriale de distilare atmosferică pot fi de mai multe tipuri: cu o

coloană, cu două coloane sau cu o coloană şi un vaporizator preliminar.
Instalaţiile cu o singură coloană sunt folosite la distilarea ţiţeiurilor cu un conţinut maxim
15% benzină, întrucât ţiţeiurile cu conţinut mai mare de 15% benzină exercita presiuni
mari în preîncălzitoare.
Ţiţeiul preîncălzit la 140-180 °C în preîncălzitoare, trece printr-un vas de
depunere a impurităţilor eventual existente, şi de aici în cuptorul tubular, în cuptor ţiţeiul
trecând prin zona de convecţie(unde se încălzeşte prin convecţie de la gazele fierbinţi de
ardere) şi prin cea de radiaţie (unde se încălzeşte prin radiaţie de la flăcările injectoarelor,
capătă temperatura de 220 °C, cu care pătrunde în coloana de fracţionare.
Din coloană se obţin pe la vârf vaporii de benzină care fac schimb de căldură cu
ţiţeiul, având loc condensarea acestor vaporii.
Benzina lichidă se acumulează în vasul de reflux din care pe la bază se separă apa
rezultată din condensarea aburului introdus în coloană pentru stripare.
Pe la vârful vasului de separare se separă gazele necondensabile rezultate din
proces sau existente în ţiţei iar ca produs se acumulează benzina, din care o parte se
trimite cu o pompă ca reflux rece la vârful coloanei.
Lateral din coloana de fracţionare rezultă benzina grea,care se stripează cu abur, petrolul
care se stripează cu abur şi motorina care de asemenea se stripează cu abur. Aceste
produse se răcesc şi sunt trimise la depozit.
Produsul de la baza coloanei, păcura, după striparea cu abur în interiorul coloanei,
din zona de stripare este răcită şi apoi trimisă la depozit. Temperaturile ridicate ale
produselor sunt utile pentru preîncălzirea ţiţeiului , evitându-se astfel pierderile de
energie termică. Acesta preia o parte din căldura produselor, preîncălzindu-se înainte de
intrarea în cuptor.
În instalaţiile de DA a ţiţeiului nu se obţin produse finite comerciale, produsele
obţinute sunt supuse unor operaţii de rafinare, unor procese termocatalitice şi în final
unor operaţii de amestecare care se execută al depozit, după care aceste produse devin
comerciale. Produsele intermediare obţinute în instalaţia de DA trebuie să prezinte
anumite proprietăţii funcţie de produsul finit pe care urmărim să-l obţinem.
10. MASURI DE PROTECTIA MUNCII.
Pentru evitarea accidentelor în instalaţia de DA este necesar ca personalul să

cunoască foarte bine instrucţiunile generale şi speciale privind funcţionarea, securitatea
tehnica şi măsurile ce trebuie luate pentru prevenirea accidentelor, precum şi pentru
prevenirea şi pentru prevenirea ei şi combaterea incendiilor.
39
Toate instalaţiile trebuie să fie prevăzute cu aparatura necesară de control, de
siguranţă şi protecţie. Un control sistematic şi reparaţii făcute la timp reduc pericolul de
accident.
O atenţie deosebită trebuie să se dea punerii focului la cuptoarele tubulare,
deoarece amestecul de gaze prezent in cuptor poate fi exploziv.
Este necesar ca întâi să se sufle gazele din cuptor cu ajutorul unui curent de abur, să se
introducă şomoiogul aprins şi apoi să se dea drumul arzătorului.
S-a constatat că producerea electricităţii statice este legată şi de prezenţa de
impurităţi coloidale de natură organică în masa produsului petrolier. S-au pus la punct
metode pentru a se studia în laborator încărcarea produselor petroliere cu electricitate
statică.
Deschiderea aparatelor tehnologice se va putea face numai după golirea
produselor inflamabile şi toxice şi o aburire de minimum 6 ore.
La punerea în funcţiune a aparatelor tehnologice se va putea urmări ridicarea
temperaturii treptată, fără variaţie bruscă. Este obligatoriu evacuarea aerului care se va
face cu abur sau cu gaz inert.
În aparatele în acre se fac sudări, deci se lucrează cu foc, trebuie să se elimine în
prealabil gazele şi să se verifice dacă atmosfera nu este explozivă. Se vor izola cu mare
atenţie legăturile cu alte aparate.
Intrarea muncitorilor în aparatele pentru executarea lucrărilor de reparaţie cu foc
sau cu provocare de scântei este admisă numai pe baza unui permis de lucru cu foc
semnat de persoanele care deţin funcţiile indicate în permis.
În caz de incendiu se fac următoarele operaţiunii:
- se opreşte alimentarea operaţiei
- se opresc focurile la cuptoare
- se începe golirea aparatului
- se intervine asupra locului în care s-a produs incendiul, ţinându-se cont
de natura produsului petrolier (cu spumă chimică, cu gaz inert).
Măsurile de protecţia muncii si de stingerea incendiilor în cadrul instalaţiei de
DA, corelate cu măsurile moderne de combatere a efectelor nocive care acţionează asupra
mediului înconjurător fac din această activitate industrială o sursă de venit atât pentru
angajaţi dar şi pentru dezvoltarea şi progresul statului român aflat într-o perioadă de
creştere economică.
40
Fig.11.1. Schema automatizată a unei coloane de DA
41
12. CONCLUZII.
1. În cadrul acestui proiect s-a efectuat calculul tehnologic al coloanei dintr-o instalaţie de
distilare atmosferică cu o capacitate de 3600000 t/an în varianta coloanei de tip „U” cu
reflux la vârf echipată cu talere tip supapă „Glitsch”.
2. Calculul tehnologic s-a referit la următoarele aspecte:
a) Calculul potenţialului de produse cu anumite limite de distilare fixate.
b) Stabilirea caracteristicilor acestor produse inclusiv curbele PRF şi VE.
c) Stabilirea numărului de talere pentru separarea diverselor produse pe baza
recomandărilor din literatură.
d) Calculul presiunilor în punctele importante ale coloanei (intrare coloană, pe
talerele de extragere şi la vârful coloanei).
e) Calculul temperaturilor în punctele importante din coloană (intrare coloană, zona
de vaporizare, baza coloanei, talerele de culegere, vârful coloanei, ieşiri stripere).
f) Verificarea gradului de separare între fracţiuni şi compararea lui cu cel impus la
calculul potenţialului.
g) Calculul diametrului şi înălţimii coloanei.
Din datele obţinute rezultă că în cadrul coloanei pe tip „U” prevăzută cu reflux rece a
rezultat un diametru de 5,7 m şi o înălţime de 28,05 m, propice pentru realizarea în cât
mai bune condiţii şi cu randamente optime a fracţionării ţiţeiului şi a obţinerii produselor
rezultate din ţiţei.
42
CUPRINS
INTRODUCERE
1. STABILIREA CONŢINUTULUI POTENŢIAL DE PRODUSE ALBE.
1.1 TRASAREA CURBEI PRF ŢIŢEI (PROCENTE VOLUM DISTILAT-
TEMPERATURĂ)
1.2 STABILIREA PRODUSELOR CE URMEAZĂ A FI OBŢINUTE ŞI
TEMPERATURILE FINALE PE STAS.
1.3 STABILIREA DECALAJELOR PE CURBA STAS ÎNTRE FRACŢIUNILE
VECINE PENTRU PRODUSELE ALBE.
1.4 DETERMINAREA SUPRAPUNERII PE PRF ÎNTRE PRODUSELE
DISTILATE.
1.5 CORELAREA TEMPERATURII 100% DISTILATE STAS CU
TEMPERATURA 100% DISTILATE PRF.
1.6 CALCULUL TEMPERATURII INIŢIALE PE CURBA PRF A
PRODUSULUI GREU.
1.7 CALCULUL TEMPERATURII DE TĂIERE ÎNTRE PRODUSUL UŞOR ŞI
PRODUSUL GREU.
1.8 CITIREA % VOLUM CUMULAT DE PRODUSE DISTILATE DIN CURBA
PRF A ŢIŢEIULUI FUNCŢIE DE TEMPERATURA DE TĂIERE
1.9 DETERMINAREA POTENŢIALULUI DE PRODUSE.
1.10 TRASAREA CURBEI PROCENTE MEDII-DENSITATE.
1.11 TRASAREA CURBEI VE ŢIŢEI LA O ATMOSFERĂ.
1.12 TRASAREA CURBELOR VE ŢIŢEI LA ΠEC ŞI ΠIZV
2. CALCULUL PROPRIETATILOR MEDII ALE PRODUSELOR
15 , 55
2.1 DETERMINAREA DENSITĂŢILOR d 420 ŞI d15,55 A PRODUSELOR
ALBE
2.2 DETERMINAREA MASEI MOLECULARE MEDII ŞI A FACTORULUI DE
CARACTERIZARE.
2.3. REALIZAREA BILANŢULUI MATERIAL PE COLOANA DE DA.
2.4 TRASAREA CURBELOR VE ŞI PRF PENTRU PRODUSELE ALBE .
3. ALEGEREA SCHEMEI TEHNOLOGICE A INSTALAtIEI(TIPULUI DE
COLOANA).
4. CALCULUL SISTEMULUI DE FRACŢIONARE
4.1 ALEGEREA PE BAZA DATELOR DIN LITERATURĂ A
NUMĂRULUI DE TALERE NECESARE DIN COLOANĂ.
4.2 CALCULUL TEMPERATURILOR ŞI PRESIUNILOR DIN COLOANĂ.
4.2.1 CALCULUL PRESIUNILOR DIN COLOANĂ
4.2.2 CALCULUL TEMPERATURILOR DIN COLOANA
4.2.2.1 CALCULUL BILANTULUI DE MATERIALE ÎN ZONA DE
VAPORIZARE SI STRIPARE A COLOANEI DE DA.
4.2.2.2 CALCULUL TEMPERATURII DIN BAZA COLOANEI,tB
4.2.2.3 CALCULUL TEMPERATURII TITEIULUI LA IESIRE DIN
CUPTOR,tec
4.2.2.4 CALCULUL TEMPERATURII IN ZONA DE VAPORIZARE, tizv
43
4.2.2.5 CALCULUL TEMPERATURILOR PE TALERELE DE
CULEGERE ALE PRODUSELOR LATERALE SI LA BAZA
STRIPERELOR.
EXTRAGERE AL MOTORINEI, tD1
4.2.2.5.1.1 CALCULUL TEMPERATURII LA IESIREA
DIN STRIPERUL CU ABUR PENTRU D1.
EXTRAGERE A PETROLULUI, tD2
DIN STRIPERUL CU ABUR PENTRU D2
EXTRAGERE A BENZINEI GRELE, tD3
DIN STRIPERUL CU ABUR PENTRU D3.
4.2.2.5.4 CALCULUL TEMPERATURII LA VÂRFUL
COLOANEI
5. CALCULUL SARCINII CONDENSATORULUI
5.1 CONSUMUL SPECIFIC DE APA
5.2 CALCULUL SARCINII TERMICE A CUPTORULUI TUBULAR.
5.3 CONSUMUL DE COMBUSTIBIL LA CUPTOR.
6. BILANTUL MATERIAL SI TERMIC PE COLOANA DE DA
7. CALCULUL DE VERIFICARE A EFICACITATII COLOANEI.
7.1 VERIFICAREA SEPARARII FRACTIILOR D1-D2
8. CALC ULUL DE DIMENSIONARE A COLOANEI DE DA
8.1 CALCULUL DIAMETRULUI COLOANEI
8.2 CALCULUL ÎNALTIMII COLOANEI
9. DESCRIEREA PROCESULUI TEHNOLOGIC SI CONTROLUL FABRICATIEI
10. MASURI DE PROTECTIA MUNCII
11. SCHEMA AUTOMATIZATA A COLOANEI DE DA
12. CONCLUZII
13. BIBLIOGRAFIE
44
13.BIBLIOGRAFIE:
1.ONUTU I.,TESCAN V., INSTALATII DE PROCES IN PRELUCRAREA

TITEIULUI SI GAZELOR ,GHID DE PROIECTARE,COLOANE DE DISTILARE
ATMOSFERICA,PARTEA I,ED. UNIVERSITATII din PLOIESTI,2004
2.SUCIU G., TUNESCU R., INGINERIA PRELUCRARII

HIDROCARBURILOR, VOL 1, ED. TEHNICA BUCURESTI
3.TESCAN V., TEHNOLOGIA DISTILARII PETROLULUI, LUCRARI

PRACTICE, PLOIESTI, 1985.
4.TUNESCU R., TEHNOLOGIA DISTILARII TITEIULUI , ED. DIDACTICA

SI PEDAGOGICA, BUCURESTI, 1970.
5.STRATULA C., FRACTIONAREA, PRINCIPII SI METODE DE CALCUL,

EDITURA TEHNICA, BUCURESTI, 1986.
45

Proiect-Tpp

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Proiect-Tpp

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Chitu Ionut Laurentiu Tehnologia distilarii petrolului

UNIVERSITATEA PETROL-GAZE din PLOIESTI

CATEDRA: INGINERIA PRELUCRARII PETROLULUI SI PETROCHIME

STUDENT:Chitu Ionut Laurentiu GRUPA:3127

Proiect la disciplina: TEHNOLOGIA DISTILARII PETROLULUI

Tema proiectului: Elaborarea anteproiectului tehnologic al unei coloane de

1. Stabilirea conţinutului de produse albe.

TIPUL TITEIULUI SI CARACTERISTICILE ACESTUIA:

Ţiţeiul este de tip T2

Tabel 1.Curba PRF a titeiului

Fracţiunea T, °C % volum distilat % distilat cumulat 15.55

1. 30-50 2.0 2.0 0.645

Distilarea reprezintă procesul de separare fizică bazat pe diferenţele între punctele

b) fracţii de benzină grea, petrol, motorină, ce se extrag lateral din coloana de

c) păcura stripată după ce preîncălzeşte ţiţeiul, e răcită şi trimisă la depozit.

1. STABILIREA CONTINUTULUI POTENTIAL DE PRODUSE

Prin potenţial de produse albe se defineşte cantitatea maximă de produse

1. Se trasează curba PRF a ţiţeiului ce corelează temperatura de fierbere cu

1.1 TRASAREA CURBEI PRF TITEI (PROCENTE VOLUM

Se trasează pe baza datelor iniţiale de proiectare.

Fracţiunea Limite de % volum distilat % distilat cumulat 15.56

1.2 STABILIREA PRODUSELOR CE URMEAZA A FI

Limitele de distilare t100% STAS:

t100% STAS benzină uşoară = 135 °C

1.3 STABILIREA DECALAJELOR PE CURBA STAS ÎNTRE

Decalajul este o apreciere a gradului de separare între fracţiuni şi reprezintă diferenţa

d(5-95) STAS benzina grea -petrol = 16 °C

1.4 DETERMINAREA SUPRAPUNERII PE PRF ÎNTRE

Din figura I.3. Anexa I se stabileşte corelaţia.

1.5 CORELAREA TEMPERATURII 100% DISTILATE STAS

În graficul I.2., Anexa 1 se fac corelaţiile:

1.6 CALCULUL TEMPERATURII INITIALE PE CURBA PRF A

t0% PG = t100% PU – SPRF(PU-PG)

1.7 CALCULUL TEMPERATURII DE TAIERE ÎNTRE

tt(benzină usoara – benzina grea ) = 119 °C

1.8 CITIREA % VOLUM CUMULAT DE PRODUSE

% Volum cumulat I = 10.5

1.9 DETERMINAREA POTENTIALULUI DE PRODUSE ALBE.

% Volum benzină usoara = 10.5

Datele se prezintă în următorul tabel:

Tabelul 1.2 Calculul potentialului de produse albe.

t100% t0% t100% Decalaj Temp. de %vol

1.10 TRASAREA CURBEI PROCENTE MEDII-DENSITATE.

Această curbă se trasează pe baza următorului tabel:

1.11 TRASAREA CURBEI VE TITEI LA O ATMOSFERA.

Se utilizează metoda Maxwell. Datele obţinute se trec în următorul tabel:

1.12 TRASAREA CURBELOR VE TITEI LA  zv SI  ec

Article I. Trasarea curbelor VE la cele două presiuni πec şi se poate face cu

2. CALCULUL PROPRIETATILOR MEDII ALE

2.2 DETERMINAREA MASEI MOLECULARE MEDII SI A

t50% PRF bu = 60°C→t50% STAS = 93 °C

1,2163 (93  273)

Tabel 2.1. Caracteristicile produselor

Produsul Simbol d 420

2.3. REALIZAREA BILANTULUI MATERIAL PE COLOANA

G instalaţie = 3600000 t/an = 3,6∙106 t/an = 3,6∙109 kg/an

G B  WB d 420B  10 3  209,7  0,9438  10 3  197917kg / h

2.4 TRASAREA CURBELOR VE SI PRF PENTRU

Trasarea curbelor VE şi PRF ale produselor albe obţinute au la bază diferite

Tabel 2.3. Caracteristicile benzinei uşoare.

% vol. tPRF , °C Dt PRF, °C tVE, °C

Tabel 2.4. Caracteristicile benzinei grele.

Tabel 2.5. Caracteristicile petrolului.