UNIVERSITATEA PETROL I GAZE DIN PLOIETI FALCULTATEA:TEHNOLOGIA PETROLULUI I PETROCHIMIE SPECIALIZARE:Informatica Industriala

Proiect la disciplina PROIECTAREA PROCESELOR CHIMICE INDUSTRIALE

Studenti: Luca Costin Mateescu Radu Pascu Lucian

Profesor coordonator: Dragos Ciuparu

Cuprins
1

1.Procesul tehnologic 1.1Materia prima pagina 3 1.2Semifabricate..............................................................pagina 4 1.3 Semifabricatele obtinute in instalatia de cocsare.pagina 4 3.Produse finite..............................................................pagina 6 3.1Materiale recuperabile refolosibile,deseuri.........pagina 6 4. Ape reziduale.............................................................pagina 7 5.Instructiuni de manipulare si depozitare..................pagina 7 6.Alimentarea instalatiei,preincalzirea materiei prime..pagina 8 7.Schema camera cocs..pagina 10 8.Cocsarea......................................................................pagina 10 9.Striparea cu abur de presiune medie.........................pagina 11 10.Racirea cu apa..pagina 11 11.Scurgerea apei si deschiderea capacelorpagina 11 12.Forarea..pagina 12 13.Inchiderea capacelor si proba cu abur.pagina 12 14.Schema descarcarii cocsului...pagina 13 15.Taierea hidraulica a cocsului ..pagina 13 16.Descrierea depozitului de cocspagina 13

INSTALATIA DE COCSARE
2

1.Materia prima

Nr.crt.

Denumirea materiei prime Semigudron

1.

Documentul nominative de calitate FT.16/2006

Indicii de calitate

Densitate: g/cm3 Distilare:% Vol.la 550oC Inflamare M,oC Cocs,% m/m Sodiu,PPM,Pct inmuiere oC Densitate,g/cm3, Cocs ,%gr

Norma conform documentului normative Min:0.970

Max 5 Min 280 Min8.5

Se apreciaza informativ min 35

2.

Distilat de la CC FT.61/2005

1.08 Min 6

2.Semifabricate
3

2.1 Semifabricatele obtinute in instalatia de cocsare sunt: a) gaze de joasa presiune care se dirijeaza in mod current la instalatia de cracare catalitica pentru a fi supuse procesului de fractionare.In cazul cand instalatia de CC nu functioneaza gazele sunt dirijate la facla sau inlinia de gaze de combustie. b) benzina in conditii normale de funtionare este dirijata la instalatia de Hidrofinare.benzina pentru indepartarea gumelor si compusilor cu sulf.In situatia in care aceasta instalatie nu functioneaza,benzina se dirijeaza in parcul 16/13,la rezervorul T39 sau in amestec cu materia usoara la instalatia HPM c) motorina usoara se dirijeaza la parcul 16/13 la rezervorul T40,T41 sau in amestec cu benzina la instalatia HPM d) motorina grea se dirijeaza in parcul 22 la rezervorul T58,59,60.

Caracteristicile semifabricatelor conform PCAC (program calitate si control Analitic) sunt prevazute in tabelul urmator:
4

Nr.Crt

Denumire semifabricat Benzina

1.

Documentul nominative de calitate F.T 6.2/2005

Inducii de calitate controlati Densitate g/cm3 Initial,oC Evap 70/100/150 oC Final, C

o

Norma conform documentului normativ Max 0.750 Se raporteaza Se raporteaza Max 350 Min 50

Sulf % gr La cerere Densitate g/cm3 Initial,oC Evap 70/100/150 oC Final,oC Min 50 Sulf % gr La cerere Densitate g/cm3 Initial,oC Evap 70/100/150 oC Final,oC Se raporteaza Sulf % gr 4. Gaze F.T 6.5/2006 Sulf,% gr Compozitie,% volum Se raporteaza Se raporteaza

2.

Motorina usoara

F.T 6.3/2005

Max 0.650 Se raporteaza Se raporteaza Max 350

3.

Motorina grea

F.T 6.4/2006

Se raporteaza Se raporteaza Se raporteaza Min 60

3.Produse finite

Cocsul de petrol cu sulf este singurul produs finit din instalatia de cocsare si este depozitat in rampa de cocs de unde e incarcat in vagoane cu ajutorul macaralolor.Principalele caracteristici ale cocsului sunt prezentate in urmatorul tabel: Nr.Crt Denumire produs finit Cocs Documentrul nominativ de calitate ST 17/2004 Indicii de calitate controlati Umiditate % Volatilitate % Cenusa % Sulf % Putere Solubilitate in apa % Metale % Norma conform documentul nominativ Max 7 Max 11 Max 1 Max 4 Max 8200 Max1 Max 0.1

1.

3.1Materiale recuperabile refolosibile,deseuri

Ca produs recuperabil se mentioneaza: a) Slapsul colectat la bazinul de golire rapida.Produsul acumulat in bazin este recuperat in rezervoarele 02T2,3,4.Produsul petrolies slaps este la rezervoarele 02T2,3,4 merge in coloana de distilare-dezbenzinare slaps C4. Produsul petrolier slaps deshidratat de la fundul coloanei C4,este pompat in liniile de vapori ale camerelor de cocsare R!,A,B,C,D b) Coca deseu sau rezidual se obtine in urma curatarii liniilor de vapori de la camerele de cocs si a coloanei C1

4. Ape reziduale Apele uzate industriale rezultate din procesul tehnologic sunt din urmatoarele surse:
6

-scurgerile colectate din punctele joase ale utilajelor si conductelor sunt dirijate la canalizare,la zumf si apoi la statia de preepurare. -ape cu H2S rezultate in urma separarii in vasele 02-V2,02V4 merge in 02-V1 si apoi este dirijata la CC la instalatia de stripare ape uzate.Debitul de apa cu H2S este de 3-6 m3/h. -apa utilizata pentru condensarea aburului in timpul decocsarii cuptoarelor precum si condensul realizat lipsite de hidrocarburi sunt dirijate in reteaua de canalizare ndustriala a rafinariei si apoi la statia de preepurare -apa rezultata de la taierea cocsului este vehiculata in sistem inchis. Controlul calitatii apelor uzate se urmareste prin Laboratul Ape al Serviciului Protectia Mediului, in conformitate cu Programul de control analitic.PCA include punctele de prelevare,indicatorii urmariti,metode de analiza frecvente si limitele admise.Probele se preleveaza de catre personalul istalatiei.

5.Instructiuni de manipulare si depozitare

Materia prima pentru instalatia de coscare astigurata prin pompare pe liniile tehnologice astfel: -semigudronul din instalatia DAV direct in varful V101 sau la rezervoarele de depozit din parcul 16/13.T31-37. -motorina grea de la cracare catalitica la rezervoarele din parcul 16/13.T30-31.

6.Alimentarea instalatiei,preincalzirea materiei prime Rezidul de vid este alimentat de la coloana de vit a instalatiei DAV 3 cu pompa 02-P101 la temperatura de 90-160 oC prin linia PR-13-004a-150 si este asticat in vasul de alimentare 02V101 la temperatura de minim 150 oC.Materia prima este tinuta sub perna de azot prin bucla de reglare 02PIC660 care actioneaza robinetul pe instrare 02PV660.1,montat pe linia NI-02001-50 si robinetul 02PV660.2 prin care surplusul de azot este dirijat in colectorul de joasa presiune. Debitul de reziduu de vid este reglat prin bucla de reglare 02-LIC-412 care actioneaza robinetul 02-LV-412.2,montat pe linia de alimentare a vasului 02-V101.Debitul este inregistrat la DCS.Vasul este prevazut cu indicator magnetic de nivel cu alarma la max si min in DCS.
7

Debitul de alimentare este masurat si indicat la DCS 02-F1-677.Deasemenea presiunea si temperatura rezidului de vid indicate la DCS. Vasul 02.V101 este prevazut cu serpentine de incalzire cu abur de joasa presiune pastrand temperatura fluidului din vad.temperatura materiei prime din vas este inregistrata la DCS. Pentru ptorejare vasul este prevazut cu supapa de siguranta care descarca in linia FG-02-008a100 spre golire rapida. Motorina grea de Cracare Catalitica de la deposit este alimentata cu pompele centrifuge 02P101 A,B la vasul de alimentare 02V101 prin filtrul 02F101.Debitul de motorina de cracare este reglat de bucla 02 FIC301 care actioneaza robinetul 02FV301 si este inregistrat la DCS.Presiunea si temperature alimentarii cu motorina grea de la CC sunt indicate DCS.Pe perioasa operatiilor de curatare a filtrului 02F101 s-a prevazut linia de by-pass PM-02-001F%0.Presiunea diferentiala pe filtru 02-F101 este masurata si inregistrata la DCS. Din vasul 02V101 materia prima este aspirate prin linia PA-02-004b-200 si Pa-02-002-200 de pompa 02 sau 02 TP1 si trimisa pe linia PA-02-004-200 la grupul de schimbatoare de caldura 02S2ab,02S3ab unde se preincalzeste pana la temperature de 257oC si apoi spre sectia de convective a cuptorului 02H1. In present instalatia alimentata astfel: Rezidul de vid este alimentat de la conloana de vid a instalatiei a instalatiei DAV3 cu pompa 01-P14 direct la rezervoarele de material prima ale cocsarii la temperatura de 90-160oC Motorina grea de la CC este alimentata de la instalatia CC direct la rezervoarele de materie prima ale cocsarii.Din rezervoarele de materie prima ale cocsarii reziduul de vid este aspirat direct prin linia Pa-02-01-300/250 de pompele de alimentare 02-P10 sau 02-TP1.Cu pompele 02-P1a sau 02TP1 amestecul de reziduu de vid si motorina CC este pompat pe linia Pa-02004-200 la grupul de schimbatoare de caldura 02-S1A,B motorina usoara,-02-S2A,B recirculata,02-S3A,B-grea,unde se preincalzeste pana la temperatura maxima de 250oC dupa care intra in zona de convectie a cuptorului H1. Presiunea pe linie de alimentare a zonei de convectie a cuptorului este reglata prin bucla 02PIC-057,ce activeaza robinetull de reglare 02-PV-057.Depasirea valorii maxime admise a presiunii este alarmata oprc si acustic la tabloul DCS.La depasirea valorii normale a presiunii robinetului 02-PV-057 deschide linia de retur PA-02-002-e-80,inapoi in aspiratia pompei 02P10.r. Pe refularea pompelor de alimentare s-au prevazut linii de DN25 de by-pass a clapetei de retinere pentru mentinerea in regim cald a pompei de reverve.Temperatura alimentarii este masurataa inainte de trenul de preincalzire si inregistrate la DCS.Temperatura de alimentare a fluxului la iesirea in convectia cumptorului este indicata la DCS.

7.Schema camera cocs

8

Cele 4 camere de cocs sunt operate in cicluri de cate 24-32 ore cu functionare a 2 camere de cocs.Dupa intrarea in regim aprimei camere de cocs sau a celei de-a doua se pregateste reactorul din cealalta camera prin intermediul presei hidraulice si prin incalzire pentru a intra in regim.Cealalta camera intra in regim dupa un interval de aorpximativ 12-16 ore pentru a creea o pauza intre ciclurile a 2 camere.La pornirea instalatiei ambele fluuri la iesirea din cuptoru se unesc si se directioneaza intr0un reactor.La intrarea in rebim a celeilalte camere unul dintre fluxuri la iesirea din cumptor se directioneaza in reactorul pregatit din alta camera si se inchide legatura care uneste cele doua fluxuri.Inacest mod ambele camere intra in regim Dupa umplerea cu cocs a camerei efluentrul din H1 se directioneaza intr-un alt reactor incalzit prin intermediul unor robineti cu 3 cai si cu trecere directa.Vaporii de cocsare trec in coloana C1 prn liniile de vapori. Pentru intreruperea reactiei si racirea aporilor de cocsare pe linia de vapori a reactoarelor cocsate se introduce sapsul din coloana C-4 sau motorina grea de recirculare.Se va reduce temperatura obligatoriu cu 20-25oC adca la 415oC.

8.Cocsarea Materia prima semifabricat din serpentinele de reactie ale cuptorului H-! Unde incepe procesul de cracare avand temperatura de 480-485oC,trece in partea inferioara a camerelor de cocs prin robinetul cu 4 cai.In camerele de cocs materia prima semifabricat continua sa fie cracata si in acelasi timp sa desfasoara reactiile complicate de creare a cocsului. Cocsul se acumuleaza in cameele de cocs,iar vaporii de produs petroliei si aburul trec prin camerele de cocs functionabile si ajung in coloana C-1 prin liniile de vapori.Pentru stabilirea inaltimii nivelului de cocs format in reactoare exista indicatoare de nivel.La nivelul de 15/19 m de cocs in reactor se introduce o solutie ca aditiv antispumant si fluxul se transfera in reactorul pregatit.Umplerea camerelor cu cocs se realizeaza timp de 24-32 de ore in dependenta de incarcarea instalatiei cumaterie prima. Comutarea fluxului de materie prima de la o camera la alta 1-2 ore.Conectarea treptata a fluxului de materie prima de l o camera la alta asigura un regim de incalzire mult mai uniform al camerei ce este conectata.Schimbarea alimentarii de la camera plina la camera goala se face in 1-2 ore,treptat incalzint conducta de transfer pentru a se prevenii socurile termice.Pana la comutarea de l o camera la alta trebuie sa fie incalzita.Prba de presiune cu si incalzirea reactorului cu abur,incalzirea cu vapori de produs petrolier din reactoarele functionabile pana la 360oC ci viteza de 50-60oC/minut.Comutarea se realizeaza fara oscilatii de presiunea in reactoarele functionabile si in intregul sistem.Oscilatiile de presiune duc la patrunderea spumei si a cocsului in linie de vapori si mai departe in coloane C-1 si C-2. Striparea cu abur de presiune medie
9

Aburul de medie presiune este utilizat la striparea camerelor de jos in sus poi aburul merge prin linia de produs la 02C1,2.Aceasta etapa este realizata pentru striparea produselor de cocsare volatile si recuperarea lor in coloana de fractionare 02C2.Realizarea acestei etape scade transportul de componenti poluanti spre sistemuld e apa pentru racirea cocsului. Dupa comutarea fluxului de la o camera la alta camera plina se lasa in linistire 20-45 minute dara a se permite oscilatii de presiune.Linia de transfer se sufla cu abur cu debit 1t/h cca 1520 minute.Operatia de stripare a camerelor de cocsare se face timp de aproximativ 5 ore cu abur de presiune medie.Dupa amenajarile necesare la cuptor si coloana 2,striparile vor fi facute prima oara in sistem dupa care se comuta la zumf cu scaderea temperaturii in partea superioaoa a reactorului de la 440oc la 260-290oC cu o voteza de 50-60oC/minut. Comutarea se realizeaza fara oscilatii d epresiune in reactoarele functionabile si in intregul sistem.Oscilatiile de presiune duc la patrunderea spumei si a cocsului inlinie de vapori si mai departe pe coloana C1 si C2. 9.Striparea cu abur de presiune medie Aburul de medie presiune este utilizat la striparea camerelor de jos in sus apoi aburul merge prin linia d eproductir la 02C1 si 02C2.Aceasta etapa este realizata pentru striparea produselor de cocsare volatile si recuperarea lor in coloana de fractionare 02C2.Realizarea acestei etape scad transportul de componenti plouanti spre sistemul de apa pentru racirea cocsului.dupa comutarea fluxului de la o camera la alta camera plina se lasa in linistire 20-45 de minute fara a se permite oscilatii de presiune.Linia de transfer se sufla cu abur cu debit de 1t/h circa 15-30 minute.Operatia de stripare a camerelor de cocs se face timp de aproximativ 3-5 ore cu abur de presiune medie.Dupa amenajarile necesare la cuptor si coloana 2,striparea va fi facuta prina oara in sistem dupa care se comuta la zunf cu scaderea temperaturii in partea superioara a reactorului de la 440oC la 260-290oC,cu o viteza de 50-60 oC/ora. 10.Racirea cu apa Dupa oprirea striparii,se inchid robinetele de pe linia de vapori si se deschid cele de pe linia de golire rapida.Racirea camerei se face de la baza spre varf pana la scaderea temperaturii camerei de la 60-90oC. Introducerea apei se face astfel: Timpul,ore Debitul de apa,m3/h 1 10 2 10-20 3 40-60 4 100-120 5 150

Apa de radire pentru aceasta operatiune este pompata de la 02-t1,A,B cu pompa 02P12. 11.Scurgerea apei si deschiderea capacelor-2 ore Dupa atingerea de 60oC in varful reactorului care se raceste,introducerea apei de racier se intrerupe si incepe drenarea apei in decantorul de cocs.In timpul drenarii apei din camera se deschide perne de abur la varful camerei.Se deschide robinetul de abur pe linia de incalzire a camereu,pentru evitarea patrunderii aerului in camera.Cand incepe golirea reactorului de apa
10

se trece la deschiderea capacelor.Se deschide capacul superior si la terminarea scurgerii apei capacul inferior.

12.Forarea-3-5 ore Dupa indepartarea capacelor de la varf di de al fund se descarca cocsul c ajutorul instalatiei hidraulice de taiere cocs,dotata cu cutite universal de foraj-taiere.In primul rand se taie o gaura pilot in cocs cu cutitul comutat pe functie sapa,dupa care se comuta pe functie de cutit si se goleste reactorul de cocs.Dupa forare reactorul se va spala cu apa,in mod obligatoriu de cocs in V-02 in timpul incalzirii. 13.Inchiderea capacelor si proba cu abur Dupa inchiderea capacelor,inferior si superior,camera de cocs este incalzita cu abur si testate la presiunea de 3.8 bari iar capacele se verifica din punct de vedere al etanseitatii.Incalzrea se face pana la 120-130oC timp de 1-2 ore fara a se permite oscilatii bruste ale presiunii.Aburul se va introduce de sus in josul reactorului,dupa care se va drena condensul pe linia de scurgere a colectorului abur-apa in decantorul de cocs. Depresurizarea camerei dupa proba se face in cuva de cocs sau pe linia de golire rapida de la varful camerei cu drenarea condensului pe la baza.

Incalzirea camerei de vapori de la hidrocarburi din camera in circuit 2-3 ore Dupa incalzirea cu abur se va continua incalzirea camerei cu vapori din camera de circuit.Deschiderea robinetilor de pe linia de vapori la camera care se incalzeste se va face incet,viteza de incalzire fiind de 50-60 oC/ora.Incalzirea camerelor se va face de sus in jos in vasul V102 pana la atingerea temperaturii de 360oC in partea inferioara a camerei. Utilizarea vasului separator previne patrunderea condensului de apa in coloana C2.Conectarea camerei de cocs se permite doar in urma incalzitii camerei pana la o temperature de minim 360oC.Condensul cu apa si produs pe talerul din baza vasului este directionat cu pompele P-9 prim racitorul S-10 si filtrul de particule de cocs F-106 la rezervoarele T3 si T4. Descrierea instalatiei de foraj si taiere hidraulica a cocsului.Instalatia de foraj cocs Mecanismele de aza care intra in utilajul pentru taierea cocsului se compun din : a) Instalatia sistemului de rotire asamblat in care intra masa rotativa asezata pe o placa comuna cu motor de turatii sir educator si cu motor electric de activare cuplat prin fise.
11

b) Instalatia de franare manuala

14.Schema descarcarii cocsului

In instalatie se foloseste sistemul hydraulic de descarcare a cocsului de la camerele de cocsare.Descarcarea se realizeaza in 2 etape :forarea canalului central si taierea cocsului. Cocsul de la camerele de cocsare impreuna cu apa de la forare este descarcata intr-un buncar de acumulare.Cocsul fiind descarcat de la reactor dormeaza o gramada sub stratul de filstrare de cocs.Pe masura ce aceasta gramada se mareste,este necesar sa fie indepartata cu macaraua in spatii libere din jurul reactorului asigurandu-se spatiu pentru restul de cocs ce este descarcat din reactoare.

15.Taierea hidraulica a cocsului Dupa scurgerea apei din camera se trece la taierea hidraulica a cocsului,sapa si cutitul de taiere cu care este prevazut sistemul de taiere au fost inlocuite cu cun cutit universal.

16.Descrierea depozitului de cocs

Din instalatie se obtine annual o cantitate de circa 150000 t cocs.Pentru asigurarea ritmicitatii expeditiei in vagiane a cocsului s-a prevazut un deposit adecvat instalatiei de cocsare.Depozitul de cocs are dimensunile de 150x38m,este betonat asigurand un timp de depozitare de circa luna pentru cocsul obtinut in instalatie. In urma operatiei de taiere hidraulica,cocsul rezultat ajunge prin cadere liber ape plan inclinat in cuve de descarcare cocs,De sici este luat de macara si dus in depozitul de cocs.

12