REGULAMENT DE FUNCTIONARE AL INSTALATIEI

COCSARE

FASCICOLA NR I – OPERARE PROCES

COD: R.SO2.CSI – RFIT.09.01

ELABORATOR: DIVIZIA P&E

Document editat in : /conversion/tmp/scratch/457291950.doc

CUPRINS

Cap. I Capacitatea instalatiei si profilul de productie............................................................................6

Cap. II Descrierea fluxului tehnologic...................................................................................................... 6
Ciclul de operare la camerele de cocs..................................................................................9
Sectia de fractionare........................................................................................................... 12
Sistemul de golire rapida....................................................................................................15
Sistemul de recuperare a apei de taiere.............................................................................16
Cap. III Bilantul de materiale.................................................................................................................. 17
Cap. IV Consumuri specifice................................................................................................................. 18
Cap. V Fisa regimului tehnologic........................................................................................................... 19
Cap. VII Utilitati: denumire,caracteristici, provenienta........................................................................25
Cap. VIII Factorii care influenteaza procesul si modul lor de reglare.................................................25
Calitatea materiei prime......................................................................................................25
Temperatura in camera de cocsare....................................................................................25
Presiunea pe camera de cocs............................................................................................26
Ratia de reciclu................................................................................................................... 26
Cap. IX Instructiuni de pornire.............................................................................................................. 27
Cap. X Instructiuni de oprire normala si accidentala..........................................................................32
a. Oprire normala............................................................................................................32
b. Opriri accidentale........................................................................................................ 33
Cap.XI Instructiuni de operare normala................................................................................................. 37
Cap.XII Instructiuni de operare in conditii meteo deosebite................................................................37
Cap.XIII Specificatii chimicale............................................................................................................... 38
 Cap. I Capacitatea instalatiei si profilul de productie

Instalatia de Cocsare are ca scop valorificarea reziduului de vid. Produsele obtinute sint:
gazele, benzina, motorina usoara, motorina grea si cocsul. Cocsul este produsul finit iar
celelalte produse sint dirijate in alimentarea altor instalatii dupa cum urmeaza:
- gazele la CC
- benzina la HB
- motorina I la HPM
- motorina II la CC

Instalatia este proiectata pentru o capacitate de 1.170.000 t/an reziduu si un timp de

functionare de 340zile/an. Se prevede o singura oprire pentru revizie functie de posibilitatile
echipamentului, de capacitatea de depozitare a produselor si de oprirea instalatiei de DV care
furnizeaza materia prima.

Cap. II Descrierea fluxului tehnologic

Materia prima, constituita din reziduul de vid alimenteaza instalatia de Cocsare fie direct
din coloana de vid fie din unul rezervoarele M18 sau P17 destinate alimentarii instalatiei.
Temperatura de alimentare este de 2000C in cazul in care alimentarea se face direct din
coloana de vid sau de 1100C in cazul in care alimentarea se face dintr-unul din rezervoarele
M18 sau P17. Debitul de reziduu de vid este reglat prin bucla de reglare LICAHL-002.
Reziduul de vid este primit in vasul V1 si este mentinut sub perna de gaze combustibile
prin bucla de reglare cu domeniul divizat PRC-260 actionind ventilele regulatoare PV-260-1 si
PV-260-2 pe intrarea respectiv pe iesirea gazelor combustibile din V1. Vasul V1 este prevazut
cu serpentina de incalzire cu abur de medie presiune, pastrind temperatura fluidului in vas prin
bucla de reglare TRC-262 care actioneaza asupra aburului admis in serpentina. Pentru
protejare, vasul V1 este prevazut cu supapa de siguranta 180SS1 pe lichid care descarca in
linia EG-180-001-350 spre golire rapida.
Din vasul V1 reziduul de vid este aspirat prin linia PR-180-004-150 de pompele P1a,r si
P104 si trimis prin liniile PR-180-006-200 si PR-180-212-200 la schimbatoarele S2a,b in tevi si
mai departe prin liniile PR-180-011-150, PR-180-277-200, PR-180-013-200 spre sectia de
convectie a cuptorului H1.
Pompele de alimentare P1a,r cu debitul de 140m3/h si P104 cu debitul de 170m3/h pot
fi operate in paralel, robinetul de reglare 180PV-906 fiind dimensionat corespunzator noilor
conditii de debit( 2x140-170=110m3/h).
Pentru evitarea vibratiilor la vasul V1, linia de recirculare in vas PR-180-201-150 se
inteapa in linia de alimentare a vasului(PR-180-002-200).
Pompa P104 fiind pompa volumetrica este protejata prin bucla de reglare locala de
presiune 180PC-015 care actioneaza asupra by-passului pompei.
Cind materia prima este mai rece aceasta se preincalzeste in schimbatorul de caldura
S2a,b astfel incit sa se asigure temperatura de intrare in convectia cuptorului de 2000C. Materia
prima merge mai departe prin linia PR-180-013-200 si intra in sectia de convectie a cuptorului
prin liniile PR-180-014-150 si PR-180-015-150 pe cei doi pasi. Debitele de alimentare pe cei doi
pasi ai convectiei sint mentinute constante prin buclele de reglare FRC-059 si FRC-060.
Scaderea debitului este semnalizata la tablou FAL-059 si 060, iar debitul minim
actioneaza sistemul de blocare al combustibilului( se inchid robinetele ZV-035,036,038).
Din cuptor materia prima preincalzita la cca. 3160C merge prin linia PR-180-018-200 la
coloana de fractionare C2 unde intra in zona de lichid prin racordul de jos.
Coloana C2 este protejata deasupra zonei de alimentare de supapa de siguranta
SS3a,b care descarca in linia de golire rapida. In caz de avarie coloana descarca lichid la golire
rapida prin linia EG-180-006-150 pe care este montat ventilul hidraulic VH-2 si care este
actionat prin liniile de motorina PM-180-092-25 si PM-180-093-25 de pompele P14a,b,r de la
tabloul de comanda.
La fundul coloanei de fractionare, materia prima cu temperatura de cca. 3600C
impreuna cu reciclul format din partile grele constituie alimentarea cuptorului H1, sectia de
radiatie. Ratia de reciclu este de 1,1/1.
Pompa P2 cu rezerva P3 trage produsul prin liniile PR-180-222-400 si PR-180-026,027-
300 de la fundul coloanei de fractionare C2 si il impinge in sectia de radiatie a cuptorului H1 prin
linia PR-180-028-200 pe cei doi pasi. Debitele de alimentare pe cei doi pasi ai radiatiei
cuptorului sint mentinute constante prin buclele FRC-029 si 030. Scaderea debitului este
semnalizata la tablou FAL-029,030 iar la debit minim semnalul actioneaza sistemul de blocare a
combustibilului.
In cuptor are loc incalzirea, vaporizarea si o parte din reactie, produsul iesind la
temperatura de 490-4950C pe doi pasi care se unesc intr-un colector - PR-180-034-350.
Pentru a preveni depunerile de cocs in cuptor la intrarea in serpentina din radiatie se
introduce abur de inalta presiune cu un debit minim de 500kg/h prin liniile VS-180-201-40 si VS-
180-202-40. Debitul de abur este reglat cu buclele de debit FRC-901,902. Scaderea debitului
este semnalizata la tabloul de comanda cu intrerupatoarele de debit FSL-901,902.
Prin schema de blocare care determina oprirea cuptorului la conditiile impuse se
asigura continuu injectie de abur in radiatia cuptorului pe ambii pasi prin blocarea ventilelor cu
solenoid 180VS-901,902 de pe linia de aer instrumental la robinetele de reglare 180FV-
901,902. Prin introducerea aburului in serpentina se obtine o viteza de circulatie ridicata,
evitindu-se supraincalzirile locale sau cracarea prematura a produsului din serpentina.
Arzatoarele cuptorului au fost prevazute a functiona atit pe combustibil lichid cit si pe
combustibil gazos. In prezent se functioneaza pe combustibil gazos care se asigura prin linia
CG-180-004-50 presiunea fiind mentinuta constanta prin bucla de reglare 180PRC-031 in
cascada cu 180TRC-031(temperatura transfer). Presiunea pe linia principala de gaze
combustibile este semnalizata la tablou(PSL-038) iar la scaderea presiunii la minim(PSLL-038)
se actioneaza sistemul de blocare(ZV-035 si ZV-038).
Cuptorul este prevazut cu ventile hidraulice si linii care descarca in caz de avarii la golire
rapida.
Convectia cuptorului descarca la golire rapida prin linia EG-180-004-150 pe care este
montat ventilul hidraulic VH-5 actionat de la tabloul e comanda prin liniile de motorina PM-180-
098-25 si PM-180-099-25.
Radiatia cuptorului descarca la golire rapida prin liniile EG-180-003a-150 si EG-180-
003b-150 pe care sint montate ventilele hidraulice VH-3 si VH-4 actionate de la tabloul de
comanda prin liniile de motorina PM-180-093-25;PM-180-094-25 si PM-180-096-25;PM-180-
097-25.
La iesirea din radiatia cuptorului cele doua serpentine se unesc in linia de transfer PR-
180-034-300 care merge la robinetul cu 4cai de alimentare a camerelor de cocs 180R1a-d.
Fluxul de produs dirijat la unul din ventilele cu 3 cai(functie de camera in umplere) se
introduce in camera pe la partea de jos prin liniile PR-180-037,038,039,040-250. Fiecare
camera este proiectata spre a fi umpluta(pina la un nivel sigur de operare) cu cocs in 20 ore.
Pentru protejarea suplimentara a serpentinei din radiatie, este prevazut un sistem de
filtrare a cocsului format din filtrul V204a,b, pompa P9a,r si de legaturile conducte aferente.
Cele doua filtre sint puse in functiune alternativ. Principiul separarii cocsului se bazeaza pe
diferenta de greutate specifica dintre particulele de cocs si lichid. Vasele au fost dimensionate
pe verticala pentru a asigura o separare buna fiind prevazute cu o sicana interioara ce mareste
timpul de stationare a lichidului. Lichidul filtrat cu o temperatura de 3200C este aspirat de
pompeleP9a,r si repompat in coloana C2 prin linia de la convectie la coloana C2. Acumularea
cocsului in V204 poate fi observata la indicatorul de presiune diferentiala PDI-922/924 montat
pe racordurile de intrare si iesire produs. Atunci cind nivelul de cocs din filtru este mare, creste
diferenta de presiune dintre PDI-922 si PDI-924 iar debitul de produs recirculat incepe sa
scada. In aceste conditii se trece la schimbarea filtrelor astfel:
- se deschide treptat si progresiv robinetul de intrare in filtrul gol pentru incalzirea
sistemului;
- se deschide treptat si progresiv robinetul de iesire filtru;
 - ambele operatiuni se executa cu multa atentie pentru a evita dilatarile bruste. Cind
ambele robinete au fostdeschise se trece la izolarea filtrului plin;
- se inchid robinetele pe intrare si iesire produs;
- se introduce motorina de spalare pe racordul de intrare produs in filtru dela pompa
P22a,r;
- se deschide robinetul Dn50 de evacuare motorina spre C2(robinetul de pe filtru);
- se merge cu motorina de spalare pina cind temperatura produsului din filtru scade de la
360 la 600C moment in care se considera filtrul racit;
- se deschide scurgerea filtrului si se dreneaza produsul;
- se deschide aerisirea de pe capac si se scurge filtrul;
- dupa drenarea intregii cantitati de motorina, se aseaza o roaba sub filtru;
- se demonteaza capacele filtrului si se scoate cocsul care se transporta in depozit;
- se inchid capacele;
- se introduce motorina de spalare si se spala filtrul aproximativ 10minute cu evacuare in
linia de aspiratie a pompei P9a,r;
- se umple filtrul cu motorina de etansare moment in care se considera ca filtrul este
gata de a fi introdus in circuit.
Filtrele mai sint prevazute cu 2 racorduri de Dn50 pe capacul de sus pentru introducere
aer si aerisire. La partea de jos sub capac are montat o legatura cu abur de 16ata, de DN20
pentru danfuire si suflare si o legatura de Dn20 pentru spalare sau umplere cu motorina de
etansare de la pompele P22a,r.
Aceste filtre nu inlocuiesc filtrele existente pe aspiratia pompelor P9a,r ale caror orificii
vor fi de 3,5mech.
Camerele de cocs
Desi proiectul de modernizare al instalatiei prevede functionarea cu doua camere in
paralel, datorita faptului ca nu se functioneaza la debitul de proiect de 143t/h se merge cu cite
o singura camera.
De regula nu se lucreaza cu 2 camere din aceeasi cuplu. Astfel, daca se lucreaza cu
R1a se va face schimbarea in R1c sau d. O prezentare succinta a functionarii cu camerele de
cocsare este urmatoarea:
- initial cind instalatia porneste dupa o oprire generala, se pregateste camera pentru
intrarea in functiune, adica dupa ce s-a purjat cu abur si s-a probat la presiunea de 4 bari se
incepe incalzirea cu abur pina la 110-1300C
- pornirea initiala se face cu motorina. Motorina din camere este trasa cu pompele P9a,r
si trimisa la V1 prin S7a,b. Motorina se mentine in sistem pina la temperatura de 2000C dupa
care se trece pe reziduu de vid. Pina la inlocuirea totala a motorinei cu reziduu, motorina care
devine tot mai grea se trimite la parc in rezervoarele de pacura cu pompele P9a,r prin S7a,b.
Cind temperatura reziduului la iesirea din cuptor ajunge la 3750C se intra 50% in camera iar
cind temperatura pe transfer a ajuns la 450-4750C se stationeaza pina ce temperatura vaporilor
la iesirea din camera atinge valoarea de 350-3600C. Se continua cresterea temperaturii si la
480-4850C se intra 100% in camera.
- cind nivelul de cocs in camera in care s-a intrat initial a ajuns la punctul 2 de masurare
se incepe incalzirea cu abur a camerei in care urmeaza sa se intre
- se incalzeste cu abur pina ce temperatura mantalei este de cca. 1100C
- se continua incalzirea cu vapori de la camera in functiune pina ce temperatura mantalei
este de 1700C
- se introduce 25% din debitul de alimentare in camera goala timp de 1 ora
- se introduce 50% din debitul de alimentare timp de 1/2 ore
- se trece la transfer total
Un grafic de operare tipic pentru fiecare camera este urmatorul:
- umplerea cu cocs in flux 16 ore
- stripare cu abur 1,5
- racire cu apa 5-5,5
- drenare 2
- taierea hidraulica a cocsului 5
- inchiderea camerei 2
- incalzire cu abur pentru proba de presiune 1
 - probade presiune 0,5
Durata totala ciclu 33,5
Graficul exact al ciclului de operare depinde de caracteristicile alimentarii, a cocsului
produs si de multe detalii mecanice/instrumentale.
Vaporii care ies pe la virful camerelor de cocs la aproximativ 2,8bari constau din gaze,
benzina si motorine.
Chiar la iesirea din camerele de cocs, vaporii sint raciti cu motorina de recirculare in
cantitate redusa, dupa care merg in coloana de fractionare la aproximativ 4260C.

Ciclul de operare la camerele de cocs

Imbunatatirea si reducerea ciclului de operare la camera de cocs sint deteliate dupa cum
urmeaza:
Etapa I: umplerea camerei 16 ore
Etapa II: schimbarea alimentarii de la camera plina la camera goala 1,5 ore
Verificarea camerei ce urmeaza a fi umpluta
Inainte de scoaterea din functiune a unei camere de cocsare,operatorii de proces
trebuie sa fie siguri de faptul ca urmatoarea camera care trebuie sa se intre in circuit, este
goala. Incercarea de accelerare a ciclului prin alimentarea cu produs fierbinte - 4850C - la
camera care nu este scursa complet va produce spumare.
O cale rapida de a fi siguri de faptul ca o camera este golita de condens consta in
utilizarea termocuplului de pe conducta de golire.Acest termocuplu este localizat intre capacul
de la fundul camerei de cocs si vasul de colectare a condensului. La drenarea camerei de cocs,
temperatura conductei de golire va avea o valoare apropiata de temperatura camerei de cocs.
Conducta de golire rece indica prezenta lichidului acumulat la fundul camerei de cocs. Cu
aproximativ 30min. inainte de timpul de comutare, se va verifica daca temperatura conductei de
golire este de cel putin 2000C.
Realizarea comutarii
La comutarea alimentarii de la camera plina la cea goala, exista tendinta de scadere a
presiunii pe camera plina, si de aceea aceasta se va urmari cu atentie. Daca presiunea este
lasata sa scada prea repede atunci va incepe spumarea. Pentru evitarea unor astfel de
incidente se va mentine presiunea constanta la 2,8 bari.
Daca indicatorul de nivel de pe virful camerei va indica inceperea spumarii in timpul
comutarii alimentarii robinetul de pe linia de vapori de pe camera plina se va inchide treptat. Pe
masura ce, de la robinetul de comutare se directioneaza alimentarea la camera goala, se va
urmari presiunea pe camera plina. Astfel, pe masura ce presiunea scade, se va inchide
robinetul de iesire vapori de la camera plina pentru a mentine o presiune constanta. Toate
acestea indica importanta verificarii diagramei de inregistrarea presiunii la camere in vederea
evitarii spumarii.
Din diferite motive(mecanice, de operare,etc) se poate intimpla ca in momentul comutarii
camera goala sa nu fie pregatita. In aceste situatii instalatia se va trece pe recirculare. Se
opreste alimentarea cu reziduu iar nivelul lichidului de la fundul coloanei de fractionare este
mentinut prin pomparea motorinei grele sub talerul acumulator iar camera se by-paseaza. Dupa
un timp pentru mentinerea nivelelor de lichid se trimite motorina de la vasele V8a,b la coloana
de fractionare C2.

Etapa III - stripare cu o cantitate mica de abur de medie presiune

Pentru striparea cocsului de uleiul care se aduna la partea superioara, camera se
stripeaza timp de 20-30minute cu o cantitate de aproximativ 0,7-1 t/h de abur de medie
presiune din linia de abur de 1". Aburul de stripare si vaporii de hidrocarburi sint sint trimisi la
coloana e fractionare.
Etapa IV - stripare cu o cantitate mare de abur de medie presiune
Camera se stripeaza timp de 20-30 minute cu o cantitate de 8-10t/h abur de medie
presiune din linia de 4" pentru indepartarea completa a uleiului. Daca in timpul striparii camera
incepe sa spumeze, reducerea ratei de abur de stripare nu va ajuta. Scaderea brusca de
presiune accelereaza spumarea. Se incepe cu inchiderea robinetului de vapori de deasupra
camerei pentru marirea presiunii. Cresterea presiunii impreuna cu adaugarea de antispumant
va opri acest tip de spumare.
Pe masura ce se reduce ciclul, se deschide robinetul de apa.
Cind se ajunge la presiunea maxima a camerei, se inchide robinetul de pe linia de 4" de
abur. In acest fel, striparea efectiva a cocsului se face prin evaporarea apei. Se folosesc cca. 10
m3/h de apa care se transforma in 10t/h de abur. Exista cite doua linii de apa pentru fiecare
camera. Una de 1" si una de 4".
Etapa V - racire cu apa
Debitul de apa se mareste treptat si continuu dar este limitat de presiunea de la fundul
camerei. Pentru reducerea timpului de racire se mareste constant debitul de apa, odata cu
mentinerea presiunii pe camera de cocs la valoarea maxima.
Debitul maxim de apa trebuie atins dupa 1 ora. Apa de racire pentru aceasta operatiune
este pompata de pompele P 109a,r care trag apa din rezervoarele T1a,b. Intreaga operatiune
dureaza 3 ore.
NOTA
Este foarte important ca stuturile de intrare apa si abur sa nu fie infundate deoarece in
acest caz se incetineste foarte mult ciclul de golire a camerei. Problema se evita prin comutarea
corespunzatoare a alimentarii cu reziduu si anume dupa deschiderea pe jumatate a robinetului
de comutare se deschide robinetul de pe linia de abur de 1". Se urmareste presiunea de intrare
abur. Daca aceasta presiune creste se deschide robinetul de pe linia de abur de 4". Aburul se
tine deschis pina ce se poate introduce apa.Debitul de abur se regleaza prin mentinerea
presiunii in linia de alimentare la o valoare cu 0,2-0,4 bari mai mare decit presiunea de la fundul
camerei de cocsare. Indicatoarele de presiune de pe linia de la fundul camerelor de cocs au
fost reamplasate linga robinetele de apa si abur folosite in timpul ciclului de cocsare.
Etapa VI - scurgerea apei
Cind apa din camerele de cocs nu se mai evapora, apa este drenata pe la fundul
camerei la cuva de cocs. Aceasta drenare se face pe linii de 8" astfel incit intreaga operatie sa
se desfasoare in max. 2 ore.
Cind temperatura pe linia de golire rapida vapori este max. 600C, se ia capacul de sus
al camerei si se trece la scurgerea camerei de apa.

Etapa VII - indepartarea capacelor

Inainte de incepera taierii cocsului, se indeparteaza capacele de la virful si baza
camerei. Pentru capacul de jos se foloseste un dispozitiv special in timp ce capacul de sus se
deschide manual.
Dispozitivul de deschidere/inchidere capac baza foloseste un carucior care aluneca pe
sine sub capac. Caruciorul are montat un brat articulat cu un pistol pneumatic care permite
insurubarea si desurubarea usoara a capacului de la fund de catre un operator. Sistemul este
detaliat in prescriptia tehnica IPIP nr. 33-050-92-0.

Etapa VIII - realizarea gaurii pilot(forare)

Dupa indepartarea capacelor de la virf si baza se monteaza flansele corespunzatoare
pentru izolarea in intregime a camerei de cocs. Se taie o gaura in masa de cocs de diametru
1,8m folosind apa de mare presiune care este injectata cu pompele de taiere P13a,b,r. Dupa
realizarea gaurii se retrage tija si capul de taiere montat prin conul de la fundul camerei de
cocs.
Etapa IX - taiera cocsului
Aceasta operatiune foloseste apa de inalta presiune care este pompata cu ajutorul
pompelor P13a,b,r. Cocsul este taiat si cade prin gaura pilot.
De retinut:
- la inceperea taierii cocsului cuva din dreptul camerei ce se va descarca prin taiere va fi
complet goala
- in timpul taierii cocsului, graiferul nu va stationa in cuva de descarcare cocs mai mult
decit necesarul manevrei de inchidere a cupei pentrua nu fi imobilizat de cocsul rezultat din
taiere ce aluneca pe planul inclinat
 - in cazul umplerii complete a cuvei, cind cocsul nu mai poate aluneca pe planul inclinat,
se intrerupe taierea pentru o perioada daca se considera ca aceasta este necesar
- in timpul incarcarii cocsului din depozit in vagoane, se va da o atentie deosebita la
umplerea graiferului din gramada de cocs pentru a nu fi imobilizat de cocsul ce aluneca pe
planul inclinat
Etapa X - inchiderea camerelor
Dupa terminarea descarcarii camerei de cocs se trece la inchidera ei prin montarea
capacelor de la virf si baza, utilizinduse dispozitivele speciale.
Etapa XI - testarea si purjarea cu abur
Dupa asezarea si stringerea capacelor, camera de cocs este degazificata cu abur si
testata la o presiune de 4 bari.
Operatiunea consta in suflarea aburului de sus in jos si evacuarea acestuia pe
conducta de golire rapida lichide. Se sufla un debit de 10t/h de abur timp de 30minute, cind
camera se incalzeste in vederea probei de presiune. Apoi se inchide ventilul de pe golire rapida
lichide(tras pompa P9a,r) si se lasa sa se acumuleze presiunea.
Atingerea presiunii necesare se face in cca. 15minute. Se inspecteaza capacele de sus
si jos pentru verificarea etanseitatii. Aburul strins la baza camerei se dreneaza.
In cazul in care sint scapari la un capac,se stringe flansa sau se inlocuieste garnitura
defecta.
Etapa XII - incalzirea camerelor
Incalzirea camerelor de cocs se realizeaza prin trimiterea vaporilor fierbinti de la camera
in functiune la camera care este in pregatire. In timpul testarii etanseitatii camera se incalzeste
la aproximativ 1200C. Deschiderea robinetului de pe linia de vapori la camera goala va forta
vaporii fierbinti sa iasa din camera in functiune. Deoarece se urmareste incalzirea rapida a
camerei la cca. 3500C, se poate reduce peioada de incalzire prin strangularea robinetelor de
incalzire, montate pe liniile de vapori de la camera. Aceste robinete vor fi total inchise in timpul
operatiunilor de incalzire. Operatorii vor nota deschiderea(pozitia tijei) care permite o viteza
corespunzatoare de incalzire.
Daca operatorul uita sa inchida robinetul de drenare pentru incalzire , inainte de
schimbarea alimentarii la camera goala de cocsare, alimentarea la temperatura ridicata se
solidifica in linia de drenare pentru incalzire si poate infunda iesirile spre vasul de condens.
Pentru perioada de incalzire a camerei reci cu vapori fierbinti de la camera in functiune,
se utilizeaza sistemul de acumulare condens format din vasul V203 si pompa P203, care are
rolul de recuperare a efluentilor de incalzire.

Sectia de fractionare
Vaporii de hidrocarbura care parasesc camera in functiune sint raciti cu un quench de
motorina recirculata pina la temperatura de cca.4260c, tempeartura cu care intra in baza
coloanei de fractionare C2 pe racordul 14. Injectia de motorina se realizeaza prin conductele
PM-180-202,203,204,205-40 in liniile de transfer PG-180-001,002,003,004-500 cit mai aproape
posibil de camera de cocs in vederea inghetarii reactiei de cocsare si prevenirea depunerilor de
cocs in liniile de transfer.
La intrarea in coloana C2 vaporii de la camera de cocs intilnesc in contracurent refluxul
recirculat de motorina grea introdus in coloana cu pompa P100a,r pe racordurile12a,b,
fractionind partile mai usoare care pleaca odata cu vaporii si condensind partile mai grele din
vaporii care constituie reciclul si care cad la fundul coloanei.
Temperatura lichidului de la fundul coloanei care alimenteaza radiatia cuptorului este de
cca.3600C.
Prin fractionarea vaporilor, in coloana se obtin motorina grea, motorina usoara iar pe virf
benzina,gaze. Pentru recuperarea caldurii intre fractiile de motorina usoara si grea se scoate o
fractie de motorina recirculata.
Motorina grea se obtine in coloana de fractionare la o temperatura de cca. 3870C
iesind prin racordul R27 pe linia PM-180-206-200. Motorina este aspirata cu pompele P100a,r si
este trimisa la coloana de stripare C3B. Pe refularea pompelor P100a,r presiunea este
masurata local cu manometrele 180PI-900-6,7.
 O parte din motorina grea refulata de pompele P100a,r este trimisa prin linia PM-180-
207-100 ca reciclu la coloana de fractionare C2,pe racordurile R12a,b. Debitul de reciclu este
functie de continutul de cocs in motorina grea si variaza intre 15-20t/h si se asigura cu ajutorul
buclei de reglare FRC-903 fiind semnalizat la minim si maxim cu intrerupatorul de debit FSHL-
903.
Cealalta parte de motorina grea este trimisa la coloana C3B pe linia PM-180-208-100.
Debitul de motorina este reglat cu bucla de reglare LIC-917, functie de nivelul de lichid de pe
talerul de acumulare motorina de la coloana de fractionare. La cxoloana C3B nivelul in baza
coloanei se regleaza cu ajutorul buclei de reglare LIC-923 functie de debitul de motorina grea
pompat la depozit. Nivelul minim si maxim este semnalizat de intrerupatorul de nivel LSHL-923.
Fractiile stripate impreuna cu aburul de stripare cca.3,5t/h se reintorc in coloana C2 prin
racordul 10, pe linia PM-180-004-200 deasupra talerului 24.
Aburul de stripare merge la coloana de stripare C3B prin linia VM-180-210-150/80,
debitul fiind mentinut cu bucla de reglare FRC-155.
Motorina grea stripata este trasa de pompele P4a,r prin liniile PM-180-005,006-150 si
este impinsa prin linia PM-180-216-80 la generatorul de abur de medie presiune G-101.
Presiunea pe generatorul G101 se masoara local cu termometrul TR-910-9. Temperatura
motorinei grele la intrarea in generator se masoara si se inregistreaza la tabloul de comanda cu
TR-921. Reglarea nivelului de apa din generator se realizeaza cu bucla de reglare LIC-905 si
este semnalizat la nivel minim si maxim cu intrerupatorul de nivel LSHL-905. Nivelul este
masurat si local cu sticla de nivel LG-905.
Dupa ce genereaza abur, motorina grea cu temperatura de cca. 2100C intra prin linia
PM-180-014-80 in racitorul cu aer A2, unde se raceste de la 210 la 1200C. Temperatura
motorinei este reglata prin bucla de reglare TRC-204 care actioneaza asupra inclinarii paletelor
ventilatoarelor. Datorita congelarii ridicate a motorinei grele,racitorulcu aer A2 este prevazut cu
recirculare de ar cald. Temperatura aerului recirculat se regleaza prin bucla de reglareTRC-519
care actioneaza asupra inclinarii jaluzelelor.
Din racitorul cu aer A2 motorina grea iese prin linia PM-180-213-80 si merge la racitorul
cu apa S1a unde se raceste de la 120 la cca. 490C. Temperatura motorinei grele la intrarea i
iesirea din schimbatorul S1a se masoara local cu termometrele TI-903-3 si TI-910-4.
Schimbatorul de caldura S1a este protejat de supapa de dilatare pe circuitul de apa SS2 si cu
supapa de siguranta SS51 pe linia de iesire a motorinei grele. Supapa SS51 descarca in linia
EG-180-201-40, spre golire rapida.
Pe perioada cind motorina grea este necorespunzatoare calitativ(pornire, recirculare) s-a
prevazut posibilitatea depozitarii ei in vasele de slops T2,T3 de la golire rapida a instalatiei prin
linia PM-180-056-80.
Pompele P4a,r mai imping motorina grea pentru spalare prin linia PM-180-048-50 in linia
PM-180-054-20 care merge la stutul de probe de la coloana C2.
Motorina usoara se obtine din coloana de fractionare C2 de pe talerul 14 sau 16
(racordul R6a,b) la o temperatura de cca. 2410C trecind prin liniile PM-180-033,036-150 in
coloana de stripare C3A. Debitul de motorina de cca.40,5 t/h este mentinut cu bucla de reglare
FRC-223(la iesirea din instalatie).
Partile stripate impreuna cu aburul de stripare cca.5,3t/h se reintorc in coloana C2 prin
linia PM-180-037-200 deasupra talerului 12(racord R5).
Aburul de stripare merge la coloana de stripare C3A prin linia VM-180-209-80/150
debitul fiind mentinut cu bucla de reglare FRC-156. Nivelul in striper este mentinut cu bucla de
reglare LICAHL-150 care actioneaza asupra fluxului de motorina care intra in striper.
Motorina usoara stripata este trasa din coloana C3A prin linia PM-180-038-150/ PM-180-
039-150 de pompele P6a,r si impinsa prin liniile PM-180-040-100 si PM-180-212-100 la
generatorul de abur de joasa presiune G1. Presiunea pe G1 se masoara local cu manometrul
PI-334. Temperatura aburului de joasa presiune se masoara local cu TI-169. Temperatura
motorinei usoare la intrarea in generator se masoara si se inregistreaza la tabloul de comanda
cu TR-701. Reglarea nivelului de lichid din generator se realizeaza cu bucla de reglare LIC-192.
Nivelul este masurat si local cu sticla de nivel LG-192. Generatorul este protejat de supapele de
siguranta SS31 si SS32.
Dupa ce genereaza abur de joasa presiune, motorina usoara merge prin liniile PM-180-
014-80/PM-180-215-80 la schimbatorul de caldura S14, si prin linia PM-180-211-80 la racitorul
cu aer A3 unde se raceste de la 173 la 630C. Inclinarea paletelor se face manual(local) cu
ajutorul HIC-517, iar actionarea jaluzelelor se face local prin HIC-226.
Din racitorul cu aer A3 motorina usoara iese prin linia PM-180-046-100/Pm-180-218-100
si intra in racitorul cu apa S3a, in manta, unde se raceste pina la cca.500C. Racitorul cu apa
poate fi by-pasat prin linia PM-180-219-100. Temperaturile de intrare si iesire le motorinei si
apei sint masurate local cu termometrele TI-910-8,7,6,5. Schimbatorul S3a este protejat pe
circuitul de tevi cu supapa de dilatare SS53.
Pompele P6a,r mai imping motorina usoara prin urmatoarele linii:
- PM-180-055-100 in rezervoarele T2,T3 de la golirea rapida a instalatiei de cocsare pe
perioada cind aceasta este neconforma;
- PM-180-075-50 in vasul V6 de la tabloul e comanda;
- PM-180-100-50 in vasul V7, vas solutie siliconica.
Gazele si benzina impreuna cu vaporii de apa proveniti din aburul introdus in serpentina
cuptorului si din aburul de stripare motorine, parasesc coloana de fractionadre C2 pe la virf cu o
temperatura de cca. 1500C si trec prin linia PG-180-015-600 la racitorul cu aer A1 unde o parte
din vaporii de apa si benzina condenseaza. De aici condensarea si racirea vaporilor continua in
racitoarele cu apa S4a,b si S5. Apa rece vine pe liniile AR-180-043,044,049-150 iar cea calda
pleaca pe liniile AD-180-002,003,004-150.
Presiunea la virful coloanei C2 este mentinuta constanta cu ajutorul buclei de reglare
PRC-907 montata pe conducta de gaze inainte de racitorul cu aer A1. In cazul racirii intregului
debit de vapori de la virful coloanei de fractionare, caderea de presiune pe A1 este mare.
Pentru a rezolva aceasta problema s-a instalat by-pasul PG-180-203-300 pe care exista bucla
de reglare a presiunii diferentiale PDRC-904. Robinetul de reglare este proiectat astfel incit
aproximativ 25% din fluxul de vapori de la virful coloanei sa treaca prin by-pas, iar restul de
75% prin racitorul cu aer A1.
Temperatura produsului este reglata prin bucla de reglare TRC-212 care actioneaza
asupra paletelor ventilatoarelor. Jaluzelele verticale sint actionate local cu ajutorul HIC-521,522
iar cele orizontale cu ajutorul HIC-523,524. Pentru evitarea inghetarii produsului (apei)in
serpentina, racitorul este prevazut cu serpentina de incalzire cu abur. Aburul vine pe linia VJ-
180-003-100 iar condensul recuperat este trimis pe linia WJ-180-001,003-80.
Din racitorul cu aer amestecul lichid-vapori merge prin linia PG-180-016-400 in linia PG-
180-204-600 care alimenteaza schimbatoarele de caldura S4a,b si S5 conectate in paralel. In
aceste racitoare condenseaza total vaporii de benzina, racindu-se pina la aprox.400C.
Schimbatoarele de caldura sint protejate pe circuitul de apa de supapele de dilatare SS23a,b si
SS24. Ele pot fi by-pasate prin linia PG-180-019-400.
Produsul din racitoarele S4a,b si S5 merge prin liniile PB-180-001,002,003-500 in vasul
de reflux V2 unde se separa apa, benzina si gazele.
Apa este trasa de pompele P24a,r prin linia PB-180-031-80 si trimisa la stripare ape
uzate. Nivelul interfatei benzina apa este mentinut cu bucla de reglare LICAHL-217.
Gazele din V2 merg prin linia PG-180-020-400 si PG-180-200-400 la separatorul de
picaturi V3 si mai departe prin ventilul regulator PV-907 la limita instalatiei de unde pe linia PG-
433-009-400 merg in aspiratia compresorului GC1 de la Cracare catalitica. Din acest motiv
presiunea de operare a instalatiei de Cocsare este total dependenta de presiunea din aspiratia
compresorulul de la CC.
Presiunea gazelor in separatorul de picaturi V3 este de aprox.2bari si este mentinuta
prin bucla de reglare a presiunii PRC-221/PV-907. Din V3 condensul format din benzina si apa
ajunge prin cadere libera prin linia PB-180-024-80 in vasul V2.
Din vasul de reflux V2 trag pompele P101a,r si trimit reflux la coloana C2 si pompele
P8a,r care trimit la parc.
Pompele P101a,r trag benzina din V2 prin conducta PB-180-004,005-250 si imping
reflux la virful coloanei C2 pe talerul 1, racord R3 prin linia PB-180-006,007-150 . Pompele
P101a,r sint racite cu apa recirculata care vine prin linia AR-180-045-25. Benzina neconforma
este trimisa la parc prin linia PB-180-027-80 fiind preluata la limita instalatiei de conducta PB-
433-016-100. Debitul de benzina de reflux este de ca. 108m3/h si variaza functie de
temperatura de la virful coloanei C2, temperatura mentinuta constanta cu bucla de reglare TRC-
153 in cascada cu FRC-153.
 Pompele P8a,r trag benzina din vasul de reflux V2 prin liniile PB-180-008,009-150 si o
trimit la parcul de rezervoare sau direct in instalatia HB. Nivelul in V2 este mentinut prin
reglarea debitului de benzina la parc.
In coloana de fractionare pe talerele 4 si 6 se poate aduce benzina suplimentara din
rezervorul de benzina de cocsare in scopul de a i se corecta finalul si de a nu depune polimeri
in rezervor. la pornirea instalatiei aceasta benzina poate fi data ca o completare la debitul de
reflux la virful coloanei, pe linia PB-180-025-50. Coloana C2 este protejata de supapele de
siguranta S2a,b montate pe conducta de vapori PG-180-015-600 si descarca in linia de facla de
joasa presiune EF-180-002-300 preluata la limita instalatiei de conducta EF-180-022-300.
Refluxul recirculat de motorina este constituit din motorina acumulata pe talerul
acumulator situat sub talerul 21, cu o temperatura de cca. 3530C si este tras prin conductele
PM-180-017,018-300 de pompa P5a,r si impins prin conductele PM-180-019,020-200 in
mantaua schimbatoarelor de caldura S2a,b unde cedeaza caldura materiei prime. Refluxul de
motorina se raceste pina la temperatura de cca. 2300C dupa care merge la generatorul de
abur G2 in care genereaza abur de medie presiune. Schimbatoarele S2a,b sint protejate pe
circuitul de tevi de supapele de siguranta SS21a,b.
Pe circuitul de intrare motorina recirculata in generatorul G2, s-a prevazut un robinet de
reglare cu 3 cai de divizare HCV-908, actionat de la tabloul e comanda prin intermediul unui
element de comanda manuala, HIC-908. Reglarea nivelului de lichid la generator se realizeaza
cu bucla de reglare LIC-176 si nivelul minim si maxim sint semnalizate la tablou. Generatorul
G2 este protejat de supapele de siguranta SS31 si SS32.
Dupa ce genereaza abur motorina recirculata cu temperatura de cca. 2480C iese pe
linia PM-180-027-200 si merge o parte pe linia PM-180-028-150 ca reflux recirculat la coloana
C2 deasupra talerului 18, iar o alta parte merge prin liniile PM-180-202-40/80 ca injectie de
quench in conducta de vapori a camerelor de cocs, pentru inghetarea reactiei de cocsare si
prevenire a depunerior de cocs.
Debitul de reflux recirculat la coloana este reglat cu bucla FRC-149.
Coloana de fractionare este prevazuta cu prize de nivel in zona nivelului de lichid din
baza care merge la racitorul S8f prin liniile PM-180-096,097,098,099-20 si colectorul PM-180-
095-50. Suflarea acestor linii de proba in coloana se face cu motorina prin linia PM-180-054-20
sau cu abur prin linia VM-180-074-20. Racirea produsului care vine prin liniile de probe se face
in racitorul de probe S8f cu apa rece recirculata care intra prin conducta AR-180-034-50.
La baza coloanei se afla regulatorul de nivel LICAHL-147 in cascada cu debitul de
alimentare a convectiei cuptorului, FRC-059,060. Masurarea nivelului este dublata cu un
traductor de nivel LT-147-1.
Reziduul din fundul coloanei este tras cu pompa P2,P3a,r si trimis in sectia de radiatie a
cuptorului H1.
Presiunea pe sistemul camerelor de cocs-coloana de fractionare-vasele V2, V3 se tine
cu bucla de reglare PR-907 montata pe conducta PG-180-015-600 si care actioneaza bucla
PIC-907 montata pe iesire gaze din V3.
Vasul de reflux lucreaza la o presiune de cca.2 bari si o temperatura de 400C fiind
protejat de supapele de siguranta SS4a,b care descarca prin linia PG-180-027-300 in colectorul
de joasa presiune EF-180-002-300.
Atentiune:linia de facla a instalatiei EF-180-002-300 la limita instalatiei este este
prevazuta cu un robinet de sectionare care este in pozitia SIGILAT DESCHIS cind instalatia
este in functiune. Cind instalatia este oprita, dupa suflarea liniilor, ventilul se inchide si se
blindeaza pentrua se evita patrunderea gazelor din colectorul de facla de joasa presiune al
rafinariei, EF-433-022-300.
Cind instalatia de Cracare catalitica este oprita, gazele care mergeau in treapta I a
compresorului GC1, vor merge in facla de joasa presiune pe linia PG-180-028-400, urmind sa
fie recuperate in cadrul instalatiei RGF.

Sistemul de golire rapida

Sistemul de golire rapida este prevazut sa functioneze in doua cazuri distincte:
- periodic in cazul striparii cu abur a camerelor de cocs
- in caz de avarie care implica oprirea fortata a instalatiei
 Aceast sistem este amplasat in afara instalatiei Cocsare, linga RGF si este compus in
principal din bazinul de golire rapida format din doua compartimente, cosurile de golire rapida
C5,C6, rezervoarele de slops T2,T3, pompele de slops P15a,r, podul raclor montat pe unul din
compartimentele bazinului si pompele e noroi P23a,r.
Bazinul de golire rapida este prevazut sa functioneze cu ambele compartimente. In
primul compartiment se descarca de regula vapori de la stripare camere, iar in al doilea pe care
este montat si podul raclor, se descarca produse lichide. Cele doua compartimente sint legate
intre ele astfel incit se pot interschimba intre ele fie sa lucreze numai unul singur pentru ambele
circuite.
Pentru a permite cedarea caldurii mediului ambiant, conductele de vapori si cele de
lichide din instalatia de Cocsare spre golire rapida nu sint izolate. Deasemeni pentru a evita
dilatarile bruste a acestor conducte, care apar datorita temperaturilor ridicate a produselor
fierbinti, sint prevazute intepari cu abur. Aburul de incalzire a conductelor de golire rapida se va
folosi numai pentru incalzirea conductei inainte de efectuarea operatiei de golire, in restul
timpului fiind oprit.
In momentul in care produsele fierbinti ajung in bazinul de golire rapida, automat se
deschide ventilul regulator TV-701 asigurind apa de racire la cosurile C5,C6.
Podul raclor are rolul de a dirija depunerile de sedimente de pe fundul bazinului catre
basa de acumulare situata linga cos, iar produsele petroliere de la suprafata apei catre
colectorul de slops amplasat in capatul opus cosului de golire rapida.
Prin sorbul oscilant montat in cuvele de beton, pompele P15a,r trag slopsul recuperat si
il imping in rezervoarele de slops T2,T3.
Dupa decantarea apei, slopsul este pompat tot cu pompele P15a,r in rezervoarele de
slops ale rafinariei.
Depunerile de sedimente sint preluate de pompa P23a,b si dirijate pe platforma de
uscare, situata linga bazinul de golire rapida.

Sistemul de recuperare a apei de taiere

Sistemul de recuperare a apei de taiere are ca scop purificarea apelor provenite de la
taierea hidraulica a cocsului in scopul reutilizarii ei.
Sistemul este proiectat pentru a purifica un debit de 200m3/h apa timp de 6-10 ore/zi si
cite 315 zile/an.
Dupa operatia de racire si taiere a cocsului, apa rezultata impurificata cu cocs, se scurge
de pe planul inclinat in decantorul orizontal B2. Admisia apei se face printr-un gratar si prin
filtrele de cocs prevazute care au ca scop retinerea particolelor mari de cocs.
Decantorul este o constructie ingropata, din beton armat de 6,8m latime si 16,2m
lungime, in care timpul de stationare este de 45minute. Din punct de vedere constructiv este
alcatuit din doua spatii pentru adapostirea filtrelor, un spatiu pentru decantare si o cuva pentru
trasul pompelor.
Retinerea suspensiilor grosiere se face de catre gratarul prevazut in cuva de descarcare
cocs si filtrele de cocs. Filtrele de cocs au prevazute lacasuri in constructia de beton a
decantorului si manevrarea filtrelor se face cu ajutorul macaralei de la halda de cocs.
Filtrele se prezinta ca niste cutii metalice prevazute cu gauri si site la partea inferioara si
care sint umplute cu bulgari de cocs. Apa impurificata trece peste filtre iar acestea retin
suspensiile grosiere. Curatarea filtrelor se face dupa necesitate, prin schimbarea cocsului.
Depunerile de cocs din decantor se evacueaza mecanic cu ajutorul graiferului si se
descarca in halda de cocs.
Bazinul a fost prevazut cu conducta de preaplin legata la canalizare. Pentru prevenirea
accidentelor decantorul are o balustrada metalica cu inaltimea de 1,1m.
Dupa prima decantare, apa fiind degrevata de impuritatile grosiere, intra in
compartimentul de tras al pompelor P107a,r care o imping in decantoarele verticale montate
suprateran. Pe aspiratia pompelor sint montate filtre. Evacuarea apei meteorice sau rezultata
din neetanseitati din compartimentul pompelor se face cu ajutorul unui ejector.
In cele trei decantoare verticale V10a,b,c care fac parte tot din prima treapta de
decantare se continua sedimentarea gravimetrica.
 Decantoarele verticale sint niste vase cilindrice verticale cu fund tronconic cu
urmatoarele caracteristici:
- capacitatea vasului 178700 l
- diametrul vasului 6010 mm
- diametrul colectorului 7410 mm
- inaltimea totala a vasului 7900 mm
Decantorul vertical s-a calculat pentru un timp de decantare de 1,5 ore cu o viteza
nominala de 0,7mm/sec.
Pentru a se creea un regim linistit masei de lichid, racordul de alimentare al decantorului
patrunde intr-un tub cilindric cu diametrul de 1400mm asezat in centrul vasului. Acest
aranjament creeaza in decantor un curent ascensional,favorizind sedimentarea suspensiilor de
cocs in partea tronconica a vasului si care se evacueaza la halda de cocs.
Apa decantata trece peste un deversor in colector de unde prin cadere libera ajunge in
vasul V11 si apoi din acesta in V12 pentru o decantare finala cocsului. Aceste vase au
constructie asemanatoare cu vasele V10a,b,c.
Dupa ce a parcurs traseul descris mai sus apa ajunge prin cadere libera in rezervoarele
T1a,b urmind a fi utilizata la racirea camerelor si la taiere cocs.
Pentru a feri de inghet apa din decantoarele verticale, s-au prevazut stuturi pentru
injectare de abur in masa de lichid, dupa necesitate.
Rezervoarele de stocare apa T1a,b au urmatoarele caracteristici:
- capacitate 700 m3
- diametru 10430 mm
- inaltime 8845 mm
Aceste rezervoare sint prevazute cu serpentina de incalzire. Ele sint prevazute cu
semnalizare pe nivel minim si maxim. Preaplinul este legat la preaplinul decantoarelor verticale,
apa urmind a fi dirijata la decantorul orizontal.
Pompele de taiere pot trage din fiecare rezervor. Pe aspiratia lor, in afara rezervoarelor
sint montate filtre care se curata periodic.

Cap. III Bilantul de materiale

Fluxuri t/an kg/h %gr .

______________________________________________________________
INTRARI
Reziduul de vid 1.170.000 143.790 100,0
IESIRI
Gaze 150.000 18.240 12,68
Benzina 120.000 15.130 10,52
Motorina usoara 300.000 35.700 24,83
Motorina grea 200.000 26.740 18,60
Cocs 400.000 47.980 33,37

Cap. IV Consumuri specifice

Combustibil 1,1127x106 kj/t

Abur -0,0306 t/t
Energie electrica 8,35 kWh/t
Fosfat trisodic 0,0122 kg/t
Antispumant Dow Corning 0,0120 kg/t
Consumurile de utilitati pot fi detaliate astfel:

Utilitati Unitati Produs

Consumat
________________________________________________________________
1. Putere electrica kW
- necesara continuu 1200
- necesara discontinuu 2350
Total in timpul taierii cocsului 3550
2. Combustibil cuptoare 106kg/h - 160
3. Abur 35ata t/h - 1,6+7
4. Abur 16 ata t/h
- continuu 14 6
- discontinuu - 9
Total export 8
Total import 1
5. Abur 6ata t/h 2+7 4
Total import 2
6. Apa racire m3/h
- continuu - 1350
- in cazul utilizarii S7a,b 450
7. Apa demineralizata t/h - 20
 REGULAMENTULUI DE FUNCTIONARE AL INSTALATIEI COCSARE
FASCICOLA NR. 1 – OPERARE PROCES Ed. / Rev.
1 / 0

COD:R.SO2.CSI-RFIT.09.01 Ex. Nr. Data: Page 15 of

Cap. V Fisa regimului tehnologic

Denumire echipament Presiune, kgf/cm2 Temperatura, 0C Debit, t/h

Normala Maxima Normala Maxima Normala Maxima
1.Coloana de fractionare, C2
Intrare pacura 316 144
Intrare vapori camere 2.49 426 119
Intrare reciclu 2.45 248 88.4
Intrare reflux 2.01 43 76.4
Iesire vapori C3A 2.42 240 5.3
Iesire vapori C3B 2.48 386 3.5
Iesire vapori varf 2.35 150 113
Alimentare C3A 2.42 241 40.5
Alimentare C3B 2.48 387 29.9
Iesire motorina recirculata 2.53 353 95.8
Iesire alimentare cuptor 2.49 415 157.6
2.Coloana de stripare, C3A,B
Alimentare C3A 2.42 241 40.5
Iesire LCGO 2.48 228 35.2
Iesire vapori C3A 2.42 240 5.3
Alimentare C3B 2.48 387 29.9
Iesire HCGO 2.48 377 26.4
 REGULAMENTULUI DE FUNCTIONARE AL INSTALATIEI COCSARE
FASCICOLA NR. 1 – OPERARE PROCES Ed. / Rev.
1 / 0

COD:R.SO2.CSI-RFIT.09.01 Ex. Nr. Data: Page 16 of

Iesire vapori 2.48 386 3.5

Intrare abur medie presiune C3A 13 195 0.580
Intrare abur medie presiune C3B 13 195 0.386
3.Cuptor de incalzire si reactie,H1
Convectie 3.5 5 485 495 158
Radiatie 9-11 442 119
4.Camere de cocsare, R1a-d
Intrare alimentare 3.5 5 485 495 158
Iesire vapori 2.9 442 119
5.Racitor HCGO-apa
Manta i/e 8 10 120/43 280 26.8
Tevi i/e 20 24 28/33 215 158
6.Schimbator motorina
recirculata/reziduu vid, S2a,b
Manta i/e 12 14.4 330/230 325 19.6
Tevi i/e 18 24 185/225 270 50.4
7.Racitor LCGO-apa, S3
Manta i/e 11 13.2 65/32 415 16.8
Tevi i/e 17 24 28/32 290 65.5
8.Condensator col. fract. S4a,b
Manta i/e 1.7 3 61/43 90 75.3
Tevi i/e 6 7 28/38 70 121
9. Condensator col. fract. S5
Manta i/e 1.7 3 61/43 90 75.3
 REGULAMENTULUI DE FUNCTIONARE AL INSTALATIEI COCSARE
FASCICOLA NR. 1 – OPERARE PROCES Ed. / Rev.
1 / 0

COD:R.SO2.CSI-RFIT.09.01 Ex. Nr. Data: Page 17 of

Tevi i/e 6 7 28/38 70 121

10.Racitor reziduu, S7
Manta i/e 24/17.9 26.4 320/120 450 196
Tevi i/e 6/5.2 7 28/45 75 204.5
11.Racitor aer col. fract., A1
Tevi i/e 2.35 4 150/61 200 84.7
12.Racitor aer mot. grea, A2
Tevi i/e 12.6 14 210/120 280 26.8
13.Racitor aer mot. usoara, A3
Tevi i/e 9 10 173/65 280 35.8
14.Generator abur joasa presiune
pe linia de mot. usoara, G1
Manta i/e 3.6 7 105/148 170 2.2
Tevi i/e 11 228/173 300 35.8
15.Generator abur medie
presiune pe linia de mot.
recirculata, G2
Manta i/e 3.6 17 105/197 230 9.3
Tevi i/e 12 330/248 370 95.7
16. Generator abur medie
presiune pe linia de mot. grea,
G101
Manta i/e 13.5 17.5 105/197 230 5.2
Tevi i/e 15 377/210 400 26.8
 REGULAMENTULUI DE FUNCTIONARE AL INSTALATIEI COCSARE
FASCICOLA NR. 1 – OPERARE PROCES Ed. / Rev.
1 / 0

COD:R.SO2.CSI-RFIT.09.01 Ex. Nr. Data: Page 18 of

17.Vas alimentare reziduu, V1 6 7 185 230 144

18.Vas reflux col. fract., V2 2.01 3.4 40 100 113
19.Vas separator de picaturi, V3 2 4 40 100 -
20.Vas condensat, V203 3.5 6 100-410 427 -
21.Vas decantare cocs, V204a,b 3 6 322 430 40

POMPE

1.Pompa alimentare, P1a,r 0 19 185 200 153.8 170

2.Pompa alimentare, P104a,r 0 19 185 200 153.8 170
3.Pompa alim. cuptor, P2/P3a,r 3 43.8 320 - 181 200
4.Pompa reciclu, P5a,r 3.63 8.4 353 - 147.6 177
5.Pompa spray motorina grea, 3.4 6.7 377 - 91 -
P100a,r
6. Pompa motorina grea, P4a,r 2.8 12.1 368 386 38.5 42.3
7.Pompa motorina usoara, P6a,r 3.38 8.85 217 240 50.6 55.6
8.Pompa reflux co. fract., P101a,r 2.2 7.1 42.6 - 108 135
9.Pompa recirculare la baza col.
fract., prin filtru, P9a,r 1 19 430 - 92 -
10.Pompa injectie antispumant,
P11a,r 0 10 60 - 2.5 -
11.Pompa apa de racire, P109a,r 0 12 60 - 220 -
12.Pompa taiere cocs, P13a,r 0 192 60 - 250 -
13.Pompa motorina, P14 0 15 60 - 20 -
 REGULAMENTULUI DE FUNCTIONARE AL INSTALATIEI COCSARE
FASCICOLA NR. 1 – OPERARE PROCES Ed. / Rev.
1 / 0

COD:R.SO2.CSI-RFIT.09.01 Ex. Nr. Data: Page 19 of

14.Pompa slops, P15a,r 0 25 60 - 40 -

15.Pompa apa recuperata de la
taiere cocs, P107 0 3.3 40 - 250 -
16.Pompa condensate, P203a,r 12.5 25 399 - - -
 Cap. VII Utilitati: denumire,caracteristici, provenienta

Denumire Caracteristici Provenienta

T,0C P,bari
_______________________________________________________________________
INTRARI
1. Abur de joasa presiune 185 4 retea
2.Abur de medie presiune 240 14 retea
3.Abur de inalta presiune 340 34 retea
4.Aer tehnic 40 7 retea
5.Aer instrumental 40 7 retea
6.Apa rece recirculata 28 6 retea
7.Apa demineralizata 105 15 retea
8.Combustibil gazos 40 4 retea
IESIRI
1.Apa calda recirculata 38 6 de la racitoarele cu
apa
2.Condens joasa presiune 120 1,5 din instalatie
3.Condens medie presiune 175 3,5 din instalatie

Alimentarea cu energie electrica a consumatorilor din instalatia Cocsare se face din

statia Trafo 6. Motoarele cu putere pina la 160kW sint alimentate din reteaua de 0,4kV iar cele
cu putere de peste 160kW din reteaua de 6kV.

Cap. VIII Factorii care influenteaza procesul si modul lor de reglare

Variabilele care contribuie la calitatea si randamentele produselor de la Cocsare sint:

Calitatea materiei prime

Randamentele si calitatea cocsului obtinut intr-o instalatie de cocsare sint functie de
caracteristicile materiei prime, si anume de:
- continutul de cocs Condradson
- densitate
- continutul de asfaltene, rasini si aromatice
- curba de distilare
- continutul de contaminanti ca sulf, metale si cenusa
In general materii prime mai grele cu continut de aromatice mai mare vor da randamente
de cocs mai mari si de calitate mai buna in ceea ce priveste densitatea, porozitatea. Deasemeni
in cazul unei materii prime mai grele, creste randamentul de gaze si benzina.

Temperatura in camera de cocsare

Temperatura este factorul care influenteaza continutul de materie volatila din cocsul
produs. La valori constante ale presiunii si reciclului, randamentul cocsului scade pe masura ce
creste temperatura in camera de cocs.
Deoarece cocsarea este o reactie endoterma, cuptorul asigura toata caldura necesara
pentru reactia de cocsare. Daca temperatura este prea mica reactia de cocsare nu ajunge la
sfirsit si are loc formarea cocsului moale, a smoalei. Atunci cind temperatura este prea mare,
cocsul format este in general dur si greu de scos din camera.
Temperaturile mai mari maresc de asemenea posibilitatea de cocsare a tuburilor
cuptorului si/sau a liniei de transfer. Asrfel temperatura de iesire din cuptor si temperatura
vaporilor din camera de cocs trebuie sa fie mentinute constante in limite strinse.
 Temperatura normala de operare variaza in limitele 490-4950C.
Fiecare crestere de 50C a temperaturii liniei de vapori de la camera de cocs conduce la
cresterea randamentului de distilat fata de reziduu de vid cu 1,1% si scade randamentul de
cocs cu 0,8% fata de alimentare.
Controlarea temperaturii camerei de cocs se face pe linia de vapori de deasupra
camerei, inainte de punctul de injectie quench.
Efectele benefice ale cresterii temperaturii camerei de cocs sint mai mari la terminarea
ciclului de cocsare. Acesta este motivul cresterii la iesirea din cuptor cu 3-50C in ultimile 2 ore
inainte de comutare.

Presiunea pe camera de cocs

Cresterile de presiune la temperatura si ratie de reciclu constanta conduce la retinerea

unei cantitati mai mari de hidrocarburi grele in camera de cocs. Aceasta retinere mareste
randamentul de cocs, creste usor randamentul de gaze in timp ce scade randamentul de
benzina si distilate grele. Operarea la presiune scazuta mareste randamentul produselor lichide
curate.
Presiunea la virful camerei va fi egala cu presiunea de la virful coloanei de fractionare
plus caderea de presiune de la virful coloanei la camera de cocs, fara actionarea nici unui
robinet manual(exceptind robinetele de incalzire si inchidere).
Presiunea la virful camerei va fi mentinuta la 2,9-3 bari.
Fiecare reducere a presiunii de 8 psi a presiunii camerei mareste randamentul de lichide
cu 1,3% vol. fata de alimentare si reduce randamentul cocsului cu 1% fata de alimentare.

Ratia de reciclu
Ratia de reciclu are acelasi efect general ca si presiunea asupra distributiei de produse,
adica pe masura ce se mareste reciclul cresc randamentele in gaze si cocs in detrimentul
lichidelor.
Reciclul se foloseste in principal pentru controlarea punctului final al mtorinei grele.
Ratia de reciclu este de cca. 10% vol fata de alimentare. Prin recirculare se realizeaza
micsorarea procentului de rasini-asfaltene in materialul cocsabil, imbogatindu-l in hidrocarburi
aromatice. In acest fel se mareste randamentul in cocs si totodata cocsul obtinut tinde sa-si
imbunatateasca calitatea atit prin scaderea coeficientului de dilatare termica cit si a rezistivitatii
electrice.

Calitatea produselor de fractionare variaza functie de parametri de lucru ai coloanei de

fractionare. Astfel:
- finalul benzinei se regleaza din temperatura la virful coloanei si implicit prin debitul si
temperatura debitului de reflux
- initialul benzinei se regleaza din temperatura din vasul de reflux si deci implicit de
eficienta racitoarelor cu aer si apa de pe virful coloanei. temperatura din vasul de reflux
influenteaza si calitatea gazelor trimise la instalatia CC si anume cu cit temperatura este mai
mare gazele vor avea mai multa fractie grea care pe timp de iarna poate creea probleme
serioase
- temperatura initiala de distilare a motorinelor se corecteaza prin debitul de abur
introdus in stripare
- temperatura finala a motorinelor se corecteaza cu ajutorul refluxurilor interne . Cu cit
debitul de produs extras din coloana este mai mic cu atit refluxul intern este mai mare, vaporii
ascendenti din coloana sint mai bine fractionati si finalul produsului va fi mai mic

Cap. IX Instructiuni de pornire

Inainte de punerea in functiune a instalatiei sint necesare o serie de operatii
premergatoare si anume:
- inspectia instalatiei
- verificarea conductelor
 - inspectia echipamentelor
- spalarea cu apa sau suflarea cu aer si abur
- verificarea aparaturii AMC
- verificarea aparaturii electrice
- efectuarea testului de etanseitate
- degazarea instalatiei prin suflare cu abur sau azot
Dupa ce au fost executate operatiile premergatoare se trece la pregatirea si pornirea
propiu-zisa a instalatiei.
Asigurarea instalatiei cu utilitati
Se introduc pe rind aburul de joasa, de medie si de inalta presiune,aerul tehnic si AMC,
apa epurata reutilizata, apa recirculata si apa demi precum si combustibilul gazos. Toate aceste
utilitati se aduc pina la intrarea aparate, urmind ca la momentul potrivit sa li se dea drumul in
aparate.La accesarea utilitatilor in instalatie se va avea in vedere respectarea normelor tehnice
pentru evitarea socurilor termice, a loviturilor de berbec, eliminarea pungilor de aer.
Astfel inainte de admisia aburului se deschid toate robinetele de drenaj de pe
conductele de abur si de pe by-passuri iar apoi se dreschide putin cite putin robinetul de abur
urmarind cu atentie incalzirea treptata a conductelor si iesirea aburului pe robinetele de drenaj.
Dupa incalzirea suficienta a conductelor si scurgerea condensatului, se deschide complet
robinetul principal inchizindu-se complet ventilele de pe by-pass.
La accesarea apei se urmareste evacuarea aerului din sistem prin deschiderea
aerisirilor montate in partea de sus a conductelor, pina cind la stuturile de aerisire curge apa
dupa care se inchid.
La introducerea aerului se urmareste eliminarea apei prin deschiderea robinetelor de
drenaj, urmind ca acestea sa fie inchise in momentul in care iese numai aer.
Inainte de introducerea gazului combustibil se purjeaza toate liniile.

Verificarea sistemului de etansare cu motorina

- se verifica vasele de motorina V8a,b(scurgeri inchise,guri de vizitare inchise,aparatura
de nivel montata)
- se pregateste traseul de motorina de la M16 sau AFPE la V8a,b
- se umple cu motorina V8a,b pina la cca. 5m
- se lasa sa stationeze produsul in V8a,b cca. 8 orepentru decantare apa
- se scurge V8a,b de apa
- se verifica traseul V8a,b,V6,V7 si apoi se umple cu motorina
- se porneste pompa P22a,b,r cu aspiratia din V8a,b si refularea pe recirculare , pentru
verificarea pompelor si a parametrilor de functionare
- se pornesc pompele P14a,b,r si se verifica functionarea lor
- se verifica montajul corect a conductelor de pe VH-uri
- se umple circuitul de motorina de etansare: P2; P3a,b; P6a,r; P5a,r; P4a,r; C2; H1;
P203; V204a,b si se verifica etanseitatea sistemului

Verificarea etanseitatii cuptorului H1

- se verifica VH-urile sa fie inchise manual si apoi se trec pe automat
- se verifica blindele de pe apa la convectie, radiatie sa fie la pozitia inchis
- se verifica scurgerile si aerisirile care trebuie sa fie inchise si sa aiba dopuri
- se verifica starea aparaturii AMC
- se verifica circuitul de injectie apa in radiatie care trebuie sa fie inchis si izolat (toate
prezoanele sa fie complete, sa existe dopuri la scurgeri)
- se verifica ca circuitul de abur de 35 ata de injectie in radiatia cuptorului sa fie
complet(prezoane la flanse,garnituri corespunzatoare, scurgeri inchise, aparatura AMC
completa)
- se introduce abur de 16atm in serpentina din convectie si radiatie
- se deschid VH-urile si se sufla serpentinele la Golire rapida timp de 2 ore, pentru
eliminarea apei si incalzirea serpentinei
- dupa 2 ore se inchid VH-urile si se ridica presiunea pe serpentina pina la 10-14 atm
pentru verificarea etanseitatii dopurilor
 - se depresurizeaza sistemul prin robinetii de pe aerisiri si scurgeri, dupa care se
monteaza dopurile

Proba de etanseitate a sistemului de fractionare

Proba de etanseitate a sistemului de fractionare se realizeaza pe urmatorul circuit:
robineti de O 500-C2-C3-A1-S4a,b-S5-V2-V3-inie gaze CC.
Proba se efectueaza in doua etape:
1. proba de presiune cu abur la 2,5atm inregistrata pe V2,A1,V3.
Inainte de a se trece la proba de etanseitate cu abur se executa urmatoarele:
- se verifica montajul aparaturii mecanice si AMC pe C2,C3a,b,A1,V2,V3,V204a,b,
pompe
- se verifica toate scurgerile si aerisirile de pe conducte si utilaje
- se verifica corecta montare a manometrelor conform SCA
- se verifica amanuntit toate flansele
- se introduc filtrele fine pe aspiratia pompelor dar nu se string capacele
Dupa efectuarea acestor operatii se executa:
- se deschide aerisirea la C2
- se introduce abur prin ventilele de O 500 si talerele coloanei C2
- se verifica traseul P9a,r din C2 prin V204a,b si care trebuie sa fie deschis
- se deschide trasul lui P9a,r din V204 si se lasa putin deschis pentru scurgere de
condens
- cind pe aerisire la C2 iese abur, se inchide aerisirea si se blindeaza
- se deschide aerisirea pe circuitul ce apa recirculata retur la S4a,b,S5 pentru a evita
socurile termice la fascicole
- se deschide scurgerea de pe trasul pompei P24a,r din V2
- se scurge de condens circuitul A1-V2-V3-P24a,r
- se scurge de condens V204a,b si pompele P4,P5,P6,P100,P101. Cind condensul a
fost scurs si intreg sistemul s-a incalzit, se inchid aerisirile si scurgerile si se ridica presiunea la
2,5 atm pe V2-A1. Se mentine cca. 1 ora. in aceasta perioada se verifica amanuntit flansa cu
flansa pe intregul sistem si se remediaza neetanseitatile.
Pentru verificare etanseitate refulare P4,P5,P6 pina la limita se deschid robinetii de pe
aspiratie si refulare dupa ce filtrele au fost strinse lasind sita fina pe filtru.
Dupa eliminarea neetanseitatilor se depresurizeaza sistemul pina la o presiune de 0,1-
0,2 atm dupa care se trece la etapa a-II-a.

2.proba de etanseitate cu gaze combustibile se executa cu gaze din vasul separator de

picaturi la o presiune de 2atm inregistrata la V2,A1,V3.
Se introduc gaze combustibile in sistem deschizind by-passul gaze CC-V3-V2-A1-C2-
C3a,b-O500-pompe.
In aceasta etapa exista posibilitatea condensarii aburului ramas in sistem urmind a fi
eliminat prin deschiderea scurgerilor la punctele joase(pompe in special, ventile regulatoare).
Ventilele regulatoare trebuie trecute pe manual in pozitia deschis pentru a permite trecerea in
ambele sensuri.
Dupa ce condensul acumulat a fost scurs, se inchid scurgerile, se monteaza dopurile si
se mentine presiunea de 2 atm timp de 3 ore. Daca presiunea se mentine constanta in timp,
proba se considera concludenta.
Atit proba cu abur cit si cea cu gaze combustibile va fi inregistrata obligatoriu pe
diagrama.

Proba de etanseitate a circuitului transfer-V203-P203

- se inchid robinetii cu 3 cai si robinetii de sub camere
- se deschid robinetii de O200 de pe circuitul de transfer-V203
- se deschide intrarera in V203
- se deschide pitin scurgerea si aerisirea la V203
- se deschide trasul pompei P203 din V203
- se deschide aspiratia si refularea P203
 - se deschide regulatorul de pe refulare P203 in alimentare C2
- se introduce abur pe liniile de transfer O25, pentru fiecare camera si se urmareste
presiunea
- se mentine aceeasi presiune ca pe sistemul de fractionare

Pornirea recircularii la rece

- se mentine presiunea pe sistem la 2 atm cu gaze combustibile
- se porneste P22a sau r
- se regleaza presiunea pe circuitul de motorina la 25-30 atm
- se pune in functiune balanta de presiune pe V1 si se verifica buna functionare a
acesteia
- se cere punerea sub tensiune a tuturor utilajelor dinamice-pompe, ventilatoare
- se pregateste de pornire pompa P1a,b,r(tensiune,ulei)
- se asigura 60% nivel in V1 cu motorina din M16 sau AFPE
- se deschide trasul si aspiratia pompelor P1a,b,r din V1, si se porneste pompa
- se regleaza motorina de etansare la P1 la 3,5-4atm
- se verifica traseul P1-S2a,b-H1.
Atentie- ventilul de pe estacada dupa S2a,b sa fie deschis
- se deschid pe by-pass ventilele regulatoare de pe convectie H1
- se pregateste de pornire P2 sau P3 conform fisei de pornire
- se pregateste de pornire P9a,r cu capacele la filtre demontate, in cazul by-passarii lui
V204a,b
- se verifica daca blindele pe apa si abur la C2,C3a,b sint pe pozitie inchis, lafel si
scurgerile si aerisirile
- se verifica functionarea regulatorului de pe recirculare P1-V;pentru siguranta este
indicat sa se porneasca cu by-passul deschis
Atentie la ventilul de izolare al traseului care este montat la V1
- se deschide robinetul de intrare alimentare in C2
- se deschide ventilul de recirculare montat pe conducta de O 600, raminind sa se
vlucreze numai cu robinetul de pe ventilul cu 4 cai.
- se porneste P1 sub supraveghere mecanica, respectind instructiunile de pornire a
pompelor cu snec(roti dintate)
- se face 80-90% nivel in C2
- se porneste pompa P2 sau P3a,r, se umple radiatia si se recircula in C2
- dupa ce se asigura recircularea se opreste P2 sau P3a,r, se stationeaza 30 minute si
apoi se scurge apa acumulata la V204a,b
- cind la V204a,b sau P9a,r numai apare apa se trece la pregatirea etapei de recirculare
la cald

Recircularea la cald
Inainte de pornirea recircularii la cald se verifica circuitul motorinei de etansare si
spalare la nivel C2, presiuni H1,P4a,r,P5a,r,P6a,r,P203,V204a,b si se pregateste H1 pentru
aprindere respectind instructiunile din fisa de pornire a cuptorului.
Recircularea propriu-zisa se porneste astfel:
- se porneste P1 cu recircularea deschisa
- se regleaza debitele de alimentare convectie
- se porneste P2 sau P3a,r conform fisei de pornire
- se regleaza debitele pe pasii radiatiei la 80m3/h
- se porneste P9a,r si se asigura recircularea P9-S7-V1
- se stabilizeaza nivelul in C2 la 60-70%
- se stabilizeaza functionarea pompelor P1,P2,P3 prin inchiderea circuitului V1-P1-C2-
P2-C2-P9-V1
- se aprind pilotii si arzatoarele la un consum minim de gaze combustibile
- se ridica temperatura pe iesire transfer la 1500C cu 300C/h
- se stationeaza la 1500C
- se verifica debitele pe pasii cuptorului
- se verifica presiunile pe pasii cuptorului
 - se verifica nivelul in C2,C3a,b,V1,V2,V3,V8a,b
- se verifica corelarea presiunilor de pe manometrele locale cu presiunile din tablou
- se verifica toate temperaturile la cuptor
- se verifica functionarea tuturor regulatoarelor din teren
- se verifica etanseitatea camerelor
- se verifica liniile de O 500 si O600
- se verifica toate imbinarile prin flanse
- se verifica nivelele la G1,G101,G2
- se verifica si se asigura cu motorina traseul P17-M18-V1-P17,M18-pacura
- se verifica traseele de benzina,motorina usoara, motorina grea spre parc si traseul de
gaze spre CC
- se verifica si se pregateste P16 sau P107
- se fac manevre cu ventilele REGMO
- se verifica pompele de la separatorul 718/9
- se asigura apa in T1a,b
- se pregateste P13a,b,r pentru pornire conform fisei de pornire
Atentie- inainte de a se trece la faza de ridicare a temperaturilor peste 1500C se
izoleaza pe rind pompele P2,P3a,r si se indeparteaza sita fina de pe filtru de aspiratie
- se ridica temperatura pe transfer cu 300C/h pina la 2500C si se stationeaza. In
aceasta perioada se verifica intreg sistemul cu accent pe:
- returbenti cuptor H1
- VH-uri
- temperaturi cuptor
- reglarea fiecarui arzator pentru o ardere corespunzatoare. Reglarea flacarilor
la arzatoare este o actiune foarte importanta si migaloasa si se va face de catre fochist sub
supravegherea maistrului
Odata cu cresterea temperaturilor pe transfer, produsele din coloana C2 incep sa distile
si incepe sa apara apa la tancul de motorina grea, motorina reflux recirculat, in striparele C3a,b
si in V2.
- se schimba periodic trasul pompei P9 din V204a,b si se curata
- se umple la maxim V8a,b si V6 cu motorina
- se reverifica punerea sub tensiune a utilajelor dinamice inclusiv a rezervelor
La temperatura de 2000C se trece pe alimentarea cu pacura si se face
recircularea:P17,M18-200BP9-V1-P1a,b,r-convectie H1-C2-P2(P3a,r)-radiatie H1-C2-V204a,b
-P9a,r-S7a,b-rezervor reziduu sau distilat de vid conform dispozitiei sefului de sectie.
- se functioneaza pe acest traseu pina cind se elimina motorina din sistem.
- se dirijeaza produsul la S7a,b in reziduu.
- se ridica temperatura cu 300C/h pina la 3500C.
- in perioada cresterii temperaturii de la 250 la 3500C se incepe incalzirea camerei cu
abur si apoi cu vapori conform instructiunilor de punere in functiune a camerelor de
cocs( atentie la V203 si P203 care se pregatesc odata cu incalzirea camerei).
La 3500C se stationeaza si se executa urmatoarele operatii:
- se dirijeaza 25% din produs in camera incalzita
- se verifica debitele pe pasii convectiei si radiatiei si se echilibreaza
- se verifica pompele P4,P5,P6,P100,P101,P24 ventilatoarele A1,A2,A3
- se ridica temperatura pe transfer la 3750C cu 250C/h
- se deschide trasul pompei P9 din camera si se lasa sa functioneze P9a din C2 iar P9r
din camera
La 3750C si 25% intrat in camera se executa urmatoarele operatii:
- se purjeaza bine traseele de abur de 35 bari si se introduce 50% din debitul maxim pe
scala aparatului pe fiecare pas(FRC-901,902)
- se continua incalzirea camerei de cocs
- se verifica permanent etanseitatea cuptorului
- se ridica temperatura pe transfer cu 300C/h la 4000C
- se introduce 50% in camera
- se ridica presiunea camerei la 2 bari
- se continua ridicarea temperaturii pe transfer la 4500C si a presiunii la 2,5 bari
 - se ridica temperatura pe transfer la 470-4750C si se stationeaza pina cind temperatura
vaporilor la iesirea din camerele de cocs atinge valoarea de 350-3600C
- se ridica temperatura la 480-4850C si presiunea pe camera la 2,8-2,9 bari si se intra
100% in camera(se face ruperea)
Presiunea de lucru de 2,9-3 bari pe camerele de cocs se stabileste dupa intrarea in
regim normal de functionare a instalatiei.
- se ridica temperatura pe transfer la regimul prescris
- se opreste pompa P9 care trage din camere, se sufla si se spala traseul
- se schimba V204 intre ele si se curata filtrul dupa ce i se executa operatiile de spalare
- se introduce abur de 35 bari in pasii radiatiei la regimul prescris 75%= 400kg/fiecare
pas(FR901,902)
- se schimba refularea pompei P9a,r de pe circuitul P9-S7a,b-reziduu pe circuitul P9a
sau P9r - recirculare C2, avind grija sa se deschida robinetul montat pe estacada transfer, sub
podet, asigurind recirculare continua la baza coloanei C2=30m3/h pe FR-918.
Se recomanda ca recircularea C2-P9-C2 sa se realizeze cu pompa P9 care a tras din
camera, lasind posibilitatea spalarii corespunzatoare a traseului P9-S7a,b-reziduu.
Se va acorda o atentie deosebita spalarii circuitului P9-S7a,b-reziduu cu motorina pina
la legatura cu linia de pacura de DAV pe estacada, deoarece in functionare normala nu se mai
elimina reziduu la rezervor decit in conditii exceptionale(porniri, opriri, opriri accidentale).
Se considera verificate circuitele:
- V2-P8a,r-S12-B10 sau B84
- C3a-P6a,r-G1-S14-A3-S3a-M16
- P5a,r-S2a,b-G2-C2-si liniile de injectie de O 500 de la R1A,B,C,D
- C3b-P4a,r-G101-A2-S1a-distilat de vid
- C2(taler 26)-P100-reflux C2(sub talerul 26)-C3b
Se introduc in circuit G1,G2,g101 atit pe produs cit si pe abur.
Se stabileste treptat regimul tehnologic prescris.
Se iau probe de produse pentru analize.
Se dirijeaza gazele spre CC in colaborare cu personalul de la CC.
Se verifica etanseitatea sistemului si comportarea aparaturii AMC.

Cap. X Instructiuni de oprire normala si accidentala

a. Oprire normala
Oprirea normala se face in urmatoarele cazuri:
- pentru revizie
- pentru inspecti si reparatii
- lipsa materie prima
Oprirea normala a instalatiei se executa dupa ce s-a primit o dispozitie de oprire si dupa
ce toate sectoarele de productie interesate au fost anintate de acest lucru.
Inainte de oprire se are in vedere ca vasul V8a,b(vas de motorina de etansare)si vasul
V6(vas motorina telecomanda) sa ramina pline.
Oprirea normala se poate face in orice moment dar este preferabil sa se faca la sfirsit de
ciclu. In cazul in care o camera este partial umpluta, materialul nu a avut timp suficient pentru a
se cocsa si se va evacua prin liniile PR-180-041-200 cu pompa P9a,r care va refula prin
schimbatoarele S7a,b la parc.
Operatiile de oprire a instalatiei decurg astfel:

- se trece alimentarea continua cu motorina usoara din M16

- se scade cu circa 300C/h temperatura transferului pe serpentina din radiatia cuptorului
H1
- cind temperatura materialului din transferul cuptorului H1 ajunge la circa 4100C se
schimba transferul total de la camera de cocs la coloana C2(liniile PR-180-073 si PR-180-074)
si se incepe recircularea la cald ocolind camerele de cocs.
- se continua recircularea la cald deschizind refularea pompei P9a,r la vasul de
alimentare V1 prin racitorul S7a,b( pe toata aceasta perioada pompa P9a,r recircula lichidul din
fundul coloanei C2 prin V204a,b). Daca schimbarea s-a facut cu camera plina se poate trece
transferul direct in coloana C2
- se opreste injectia de abur de inalta presiune in serpentina cuptor
- se continua racirea instalatiei prin scaderea temperaturii la iesirea din cuptor si a
debitelor de la pompele P104 si P2/P3
- se evacueaza la limita bateriei cu pompa P9a,r lichidul de la coloana C2 cu un debit
care sa mentina nivelele de lichid la coloana C2
- dupa ce spalarea cu motorina a liniei de alimentare la coloana C2 prin sectia de
convectie s-a terminat, se opreste pompa P104
- se sufla cu abur linia de aspiratie P104 si tot circuitul S2-sectia de convectie-coloana
C2
- se goleste coloana C2 cu pompa P9a,r la depozit prin V204 a,b pina la cavitatie, dupa
care pompele P2,P3 si P9 se opresc
- se inchid robinetele de pe aspiratia pompelor P2,P3,P9 pentru a izola coloana C2
- se sufla cu abur serpentina sectiei de radiatie a cuptorului in coloana C2 timp de 1-2
ore. Apoi se sufla cu abur serpentina din radiatie la golire rapida timp de 2 ore
- se sufla cu abur coloana C2 si se dreneaza la golire rapida timp de 2-3 ore
- dupa golirea coloanei c2 se sufla linia la depozit prin S7a,b
- se spala cu apa coloana C2 si linia de reflux folosind pompa P101a,r
- la oprirea distilarii benzinei la virful coloanei C2, se dreneaza V2 cu pompele P8a,r la
depozit dupa care acestea se opresc si se scurg liniile
- se scurg striperele C3A,B si se sufla apoi cu abur la coloana C2; condensul acumulat
se scurge si se inchid robinetele la coloana C2
- se sufla cu abur circuitele de racire a motorinei usoare si grele spre depozit
- aceleasi operatiuni se fac si pentru pompele P100 a,r si P5a,r prin
drenarea liniilor de aspiratie si suflarea cu abur a liniilor de refulare la coloana C2 sau
C3B

b. Opriri accidentale
c.
Situatiile deosebite aparute in instalatie trebuie detectate imediat si luate masuri
necesare de urgenta. Desi unele din situatiile prezentate mai jos nu duc in mod obligatoriu la
oprirea instalatiei, ele cauzeaza deranjamente majore ale instalatiei in cazul in care nu sint
tratate in mod corespunzator.
In instalatia Cocsare pot avea loc perturbari ale regimului normal fie din cauza unor
defectiuni la utilaje sau circuite ale instalatiei, fie din cauza opririi totale sau partiale a unor
utilitati(abur,apa,energie electrica).
Cele mai importante perturbari care pot apare in instalatie sint:
a. trecerea materialului pe virful camerei de cocs in coloana C2
Acest lucru se petrece cind nivelul in camera este prea mare, iar spuma formata trece
pe conducta de vapori in coloana C2. Deasemeni cind materialul introdus in camera este prea
rece sau camera insuficient incalzita, cocsarea se produce mai incet, produsele formate nu
distila, iar la incalzirea ulterioara a camerei se produce o vaporizare brusca, cu antrenari care
pot duce la perturbarea regimului tehnologic.
De aceea temperatura de iesire din cuptor in linia de transfer nu trebuie sa fie mai mica
de 4800c si sa nu varieze cu mai mult de 2-50C.
Cind se produce trecerea spumei in coloana C2 este necesar sa se mareasca quenchul
la camera pentru racire si fluidizarea spumei.
Daca aparitia spumei la coloana C2 se produce cind schimbarea camerei este in curs,
este necesara accelerarea punerii in functiune a celeilalte camere sau daca schimbarea inca nu
s-a produs, atunci trebuie imediat pusa in functiune camera urmatoare pentru linistirea si
oprirea spumei.
Este absolut necesar a se respecta graficul de lucru al camerelor, fara pierderi de timp in
efectuarea operatiilor de stripare, racire cu apa, taiere si incalzire.

b. blocarea cu cocs a ramurilor din transfer spre camerele de cocs

 Daca la schimbarea camerelor de cocs nu s-a suflat suficient cu abur ramura respectiva
din transfr spre camera, atunci poate avea loc cocsarea si obturarea conductei respective.
Pe de alta parte pe timpul iernii este posibil ca aburul sa condenseze si conducta de
transfer sa se obtureze cu cocs si cu gheata in timpul descarcarii camerei. Daca inainte de
punerea in functiune a camerei, aceste portiuni de conducta nu au fost suflate suficient cu abur
si controlate ca sa fie libere, atunci se poate produce o avarie.
Pentru evitarea acestei situatii este necesar ca operatia de suflare cu abur a acestei
portiuni de conducta sa fie bine facuta si sa se controleze mereu daca aceasta este
libera,deoarece blocarea ei poate duce la oprirea instalatiei.

c. intreruperea functionarii pompelor P2/P3

Intreruperea functionarii uneia din pompele P2,P3 se poate datora unora din
urmatoarele cazuri:
- ajungerea e particole de cocs in pompa.Acest fenomen poate avea loc in cazul
spumarii camerei de cocs.
- neasigurarea lichidului de etansare la pompa, pompa fiind prevazuta cu mecanisme de
declansare la lipsa fluidului de etansare
- patrunderea apei in lichidul de etansare
- scaderi sub debitul minim al pompei, datorita variatiei bruste a fluxului de material de la
camera de cocs la coloana C2
- intreruperea alimentarii cu energie electrica va duce la oprirea pompei P3 actionata
electric cit si a pompei P2 prin neasigurarea lichidului de etansare.
In asemenea cazuri se sting imediat focurile la cuptor si se mareste cantitatea de abur in
serpentine pentru a evita cocsarea serpentinei. Daca in acest timp nu se remediaza defectiunea
si n se repune pompa in functiune, va trebui sa se sufle complet produsul din serpentina
cuptorului in camera de cocs, se vor stinge focurile la cuptor, se va introduce abur in camera de
ardere si se va goli cuptorul si coloana C2 la golire rapida.

d. intreruperea alimentarii cu abur

Aburul se poate opri total sau sa se micsoreze presiunea lui pentru un timp mai scurt
sau mai indelungat. Cum aceasta instalatie este actionata in punctele cheie de pompe electrice
poate ramine in functiune atita timp cit ventilele hidraulice de pe cuptoare mai pot fi actionate de
aburul ramas in retea. Se opresc arzatoarele la cuptor nemaiexistind abur de pulverizare.
In cazul in care aceasta situatie se prelungeste, se sting imediat arzatoarele si se
goleste cuptorul la golire rapida. Se ia legatura cu dispecerul de utilitati pentru lamurirea
cauzelor care au dus la oprirea aburului si la durata acestei situatii.
In cazul caderii de presiune pe bara de abur, daca aburul are totusi suficienta presiune
este folosit la miscarea produsului in serpentina, stingindu-se imediat focurile. In caz contrar se
va incerca suflarea serpentinei la coloana C2 si la camera de cocs pentru a se evita cocsarea
liniilor.
Daca in scurt timp se reia alimentarea normala cu abur, se va verifica mai intii daca liniile
de transfer sint libere si in acest caz se vor aduce pompele in functiune la debit normal incalzind
repede intregul sistem ramas cald inca. Se va aduce instalatia la regim normal de functionare.

e. intreruperea curentului electric

In aceasta situatie se opreste alimentarea cu materie prima, alimentarea
cuptorului(radiatia cuptorului H1) in cazul functionarii cu pompa P3. Instalatia se opreste, iar
cuptorul si coloana C2 se descarca la golire rapida.

f. intreruperea alimentarii cu aer AMC

Toate ventilele de reglare actionate pneumatic se vor inchide sau deschide conform
pozitiei lor normale(la lipsa aerului).
Daca intreruperea este de scurta durata, se va incerca sa se opereze instalatia pe mina
la debit redus daca este posibil, daca nu se trece la recirculare.
Daca intreruperea este de lunga durata, se opreste instalatia conform procedurii de
oprire normala.
 g. scaderea presiunii pe apa de racire
Cind apare lipsa apei de racire se opresc focurile la cuptor, se opreste alimentarea
instalatiei, si se trece la oprirea temporara a instalatiei. Se procedeaza ca la intreruperea
curentului electric.

h. intreruperea alimentarii cu materie prima

In cazul opririi alimentarii instalatiei din lipsa materie prima , automat se inchid focurile la
cuptor si se procedeaza la oprirea temporara a instalatiei.
La caderea unei pompe de alimentare, se va porni imediat rezerva.

i. intreruperea alimentarii cu combustibil

In cazul intreruperii alimentarii cu combustibil, se va opri instalatia urmind procedura de
oprire normala cu urmatoarele mentiuni:
- se va intrerupe alimentarea cu materie prima
- e inchid imediat toate ventilele de combustibil la arzatoare si piloti
- se abureste camera de ardere
Cind se restabileste alimentarea cu combustibil, se va aburi camera de radiatie si se
aprind focurile ca la pornirea instalatiei.

Oprirea instalatiei poate interveni si in cazul unor defectiuni mecanice. Functie de

defectiune se poate trece la oprirea normala sau fortata a instalatiei. In cazul in care oprirea
este fortata se sting focurile la cuptor si se introduce abur de inabusire in camera de radiatie, se
opresc pompele de alimentare si tot restul instalatiei.
In cazul scaparilor de gaze se da jet de abur la locul neetanseitatii si in zonele invecinate
si se sting focurile la cuptor si se depresurizeaza instalatia. Aceleasi operatii se executa si in
cazul unor scurgeri datorate spargerii de garnituri la flanse, ruperi de conducte, luindu-se in plus
masura spalarii cu jet de apa pina la indepartarea completa a produsului varsat.

Defectiunile mecanice care pot conduce la oprirea instalatiei sint:

a. spargerea unei tevi in cuptor

In cazul in care fisura este mica, desi la locul respectiv se produce un jet de flacara,
instalatia se va opri normal.
In cazul in care fisura este mare, focul in cuptor este mare punind in pericol cuptorul si
cosul cuptorului. In aceasta situatie se va actiona rapid si concomitent astfel:
- se opresc pompele e alimentare
- se opreste de la tablou alimentarea cu combustibil si apoi se inchid robinetele de
izolare
- se introduce o cantitate mare de abur de incendiu in camera de ardere
- se sufla cu abur serpentina cuptorului la golire rapida
- se iau masuri pentru stingerea si spalarea produsului cazut prin arzatoare pe platforma
betonata de sub cuptor, prin jet de abur, nisip sau stingatoare cu spuma
- restul instalatiei se opreste si se goleste normal

b. defectiuni la tevile schimbatoarelor de caldura

Defectiunile la schimbatoarele de caldura se depisteaza prin luarea de probe dupa
fiecare schimbator . Deranjamentele care pot apare ca urmare a acestor defectiuni sint:
- impurificarea motorinei recirculate cu reziduu de vid ca urmare a spargerii tevilor la
schimbatorul S2 a,b. Reziduul care circula prin tevi are presiunea mai mare si va impurifica
motorina care circula prin manta.

c. defectiuni la tevile racitoarelor condensatoarelor cu apa si aer

La racitoarele condensatoarele cu apa S1,S3,S7 care au presiunea mai mare pe partea
de produs care circula prin manta, produsul vapatrunde in circuitul de apa si acesta se va
observa abia la turnurile de racire cind este deja prea tirziu si periculos. Pentru evitarea acestei
situatii in fiecare schimb se face un control al apei de iesire din fiecare racitor.
 In cazul defectiunii tevilor la S14 motorina grea va intra in apa ce alimenteaza
generatorul G1 si de aici mai departe in bara de abur de joasa presiune. Defectiunea va fi
depistata prin luarea de proba din vasul de purja continua,V20.
La racitoarele cu apa S4,S5 la care presiunea pe linia de apa este mai mare decit cea
pe produs, va intra apa in benzina care ajunge apoi la vasul e reflux V2 si aici va fi separata si
trimisa la stripare ape uzate. Defectiunea poate fi sesizata prin cresterea debitului de apa
evacuata de la V2.
Remedierea lui S4 si S5 se poate face din mers. Daca conditiile o permit se poate
merge fara S5 pina la prima oprire a instalatiei.
In cazul aparitiei de defectiuni la racitoarele cu aer pentru a opri scaparile de vapori (A1)
sau de lichid (A2,A3) se va izola caseta respectiva prin inchiderea ventilelor si se vaopri
ventilatorul.

d. deranjamente ale arzatoarelor

Este posibila infundarea diuzei la arzatorul pilot si in asemenea situatie se opreste
combustibilul la acest pilot se scoate si se desfunda.
In cazul fisurarii ambrazurii unui arzator cu consecinte asupra stabilitatii flacarii daca nu
este posibila oprirea cuptorului pentru remediere se opreste gazul la arzatorul respectiv si se va
reface ambrazura la oprirea cuptorului.

e. spargerea sau ruperea unei conducte

In cazul aparitiei unei astfel e avarii se procedeaza astfel:
- se anunta pompierii
- se sting focurile la cuptor din tabloul de comanda(ulterior se inchid ventilele de pe liniile
de combustibil) si se introduce abur de incendiu in camera de ardere
-se opreste alimentarea instalatiei
- izolarea liniei rupte daca exista ventile de izolare
- oprirea tuturor pompelor din jurul locului de avarie si a tuturor pompelor daca este
necesar
- jet de abur sau perdele de abur daca exista la locul avariei
- depresurizarea instalatiei la facla
- deschiderea liniei la golire rapida
- daca exista pericolulca valul de gaze emis sa ajunga in instalatiile invecinate, se da
alarma de pericol

f. aparitia unor neetanseitati

Neetanseitati pot apare la flanse, guri de vizitare, returbenti si acestea pot conduce la
scapari de produse foarte calde existind pericolul unui incendiu.
In cazul in care scaparile nu conduc la incendiu se dau jeturi de abur la locul respectiv
pentru evitarea aprinderi si concomitenr se vor lua masuri de inchidere a traseului sau
depresurizarea si oprirea instalatiei.
In cazul unor neetanseitati prin care scaparile de produse sint mari si acestea pot
conduce la aparitia unor incendii se opreste instalatia astfel:
- se sting focurile la cuptor
- se opresc pompele de alimentare si simultan se introduce abur in camera de ardere
- se opresc pompele de alimentare
- se depresurizeaza instalatia la facla
- se goleste cuptorul si coloana C2 la golire rapida
- se goleste vasul V1 cu pompa P104 la rezervorul de reziduu dupa S2
- se golesc vasele V2,V4 si coloana C3A,B cu ambele pompe
- se opreste intreaga instalatie

Cap.XI Instructiuni de operare normala

 La operarea in regim normal se va respecta regimul tehnologic stabilit pentru obtinerea
de produse conforme. Pentru aceasta, mentinerea parametrilor pe coloana de fractionare este
deosebit de importanta.
Se va verifica periodic starea utilajelor pentru a se lua la timp masurile necesare in
scopul prevenirii defectiunilor tehnice iar acolo unde este cazul se va trece la remedieri.
Pompagiul va verifica permanent starea pompelor pentru depistarea eventualelor
neetanseitati, a scurgerilor de produse si luarea masurilor ce se impun. Pompele de rezerva vor
fi puse periodic in functiune pentru a se confirma ca sint apte de functionare in caz de nevoie. In
mod normal se trece de pe pompa activa pe cea de rezerva in conditiile in care se constata
urmatoarele defectiuni:
- incalziri anormale la lagare
- vibratii anormale
- defectiuni la sistemul de ungere
- zgomote in corpul pompei
- scaderea presiunii datorita infundarii filtrelor
`

Cap.XII Instructiuni de operare in conditii meteo deosebite

a. timp geros
- pentru protejarea traseelor de aspiratie a pompei 200BP9 din P17 si M18 se comuta
alternativ alimentarea din cele doua rezervoare, la interval de 2 ore
- se pun in functiune toti insotitorii din instalatie si de pe estacada
- se mentin in stare de functionare scurgerile de pe liniile de abur de inabusire la
returbentii cuptorului
- purjele si drenurile de pe liniile de abur vor fi putin deschise
- se asigura circulatie continua a apei demi la generatoarele de abur
- se pun in functiune toate circuitele de incalzire AMC
- pompele cu piston actionate cu abur tinute ca rezerva vor avea deschise liniile de
purjare atit pe partea de abur cit si pe partea de condens
- pompele care vehiculeaza apa vor avea deschise ventilele de intrare apa si slabite cele
de scurgere de pe refulare
- pompa P2 sau P3(cea care este rezerva) se mentine in stare calda, lasind sa
functioneze recircularea din refularea celei active prin corpul celei de rezerva. In mod obligatoriu
va functiona circuitul apei de racire si cel de abur de etansare
- se asigura continuitatea functionarii pompelor de slops si apa de la separatoare pentru
a evita inghetarea liniilor de refulare
- ventilele de pe circuitul apei de racire la pompele de rezerva vor fi deschise
- ventilul de pe calaretul dintre tur si retur apa recirculata la racitoarele cu apa va fi putin
deschis
- dupa taiere cocs se scurge de apa si se sufla cu aer furtunul Rotary si linia de apa
taiere
- by-pasurile ventilelor regulatoare vor fi mentinute calde prin slabirea ventilelor de
izolare
- vor fi puse in functiune caloriferele racitoarelor cu aer
- racitoarele cu apa care sint scoase din functiune se izoleaza si se scurg de apa
- se mentin goale de apa si produs toate caminele de vane din instalatie
- tunurile de incendiu vor avea ventilele pe apa inchise la cheie iar scurgerile putin
slabite pentru golire
- serpentina de incalzire a separatorului de picaturi de pe linia de gaze combustibile va fi
permanent in functiune iar scurgerea lichidului acumulat se va face ori de cite ori este nevoie
In cazul in care este necesara oprirea instalatiei se va avea grija ca instalatia sa fie
spalata cu motorina iar liniile de motorina grea in distilat de vid si motorina usoara la HPM sa se
asigure cu motorina usoara. In cazul in care oprirea este de mai lunga durata se scurg si se
izoleaza toate traseele. Dupa danfuirea cu abur se deschid toate scurgerile pentru eliminarea
condensului.
 b. timp canicular
Exploatarea instalatiei pe timp canicular nu este diferita de cea pe timp normal.
Singurele probleme ce apar sint cele legate de racirea produselor si de mentinerea temperaturii
la virful coloanei de fractionare. Deci se impune asigurarea unei functionari continue si
corespunzatoare a racitoarelor cu aer si a celor cu apa.
Deasemeni pe timp canicular trebuie urmarita cu mare atentie temperatura produselor la
parc si pentru aceasta este necesara buna functionare a racitoarelor cu aer si apa de pe
traseele respective.
Pentru asigurarea unei raciri corespunzatoare a racitoarelor cu aer este necesar sa se
asigure dotarea cu curele corespunzatoare a ventilatoarelor precum si realizarea unghiului
optim de inclinare a paletelor.
La racitoarele cu apa pentru ca racirea sa fie corespunzatoare este necesar ca ele sa fie
curate iar temperatura apei de turn sa se incadreze in limitele admise.

Cap.XIII Specificatii chimicale

Antispumant DOW CORNING 200

Tip ulei siliconic
aspect lichid transparent
Caracteristici:
- viscozitate,cst la 250C 12500
- greutate specifica 0,975
Solubil in : benzina, petrol, motorina
Insolubil in: apa
Se livreaza si se depoziteaza in butoaie. Daca produsul se pastreaza in butoaiele
originale(adica nu s-a umblat la ele), viata acestuia este de 60 luni.
Nu este toxic si iritabil.