IT-068-INSTRUCTIUNE DE FUNCTIONARE DEMINERALIZARE Varianta 2

Aprob
Inginer sef
__________________ D. O. Stolyarov
« » 2018
INSTRUCŢIUNE TEHNICĂ INTERNĂ DE EXPLOATARE

A INSTALAŢIEI DE DEMINERALIZARE
Codul documentului: I.T. - 068
Ediţia: 2 / Data: 02.02. 2018
Nume Funcţie Semnătura Data

Prenume
Avizat Malyshev S. Şef Serv.SPPR
Verificat Volkov I. Adjunct sef serviciu
Economico-Financiar
Verificat Avădani E Şef serviciu exploatare
Verificat Ion Florica Dispecer pricip. adj.
Verificat Avram M. Şef laborator chimic
Verificat Chitu. C. Inginer exploatare
Verificat Pasolescu F. Şef Serv. SI SSM PMI
Verificat Nicolae E. Manager SSM
Elaborat Nitu N. Manager S.M.M.
Copii evidenţă Nr.
Exemplare:
Copii informare
Cod document: IT-068
Ediţia :
S.C. LUKOIL Data: 02.02.2018
ENERGY & GAS INSTRUCŢIUNE
Rev.:
ROMÂNIA S.R.L. Pag.: 2/114
__.__.____
Nr. ex:
Instrucţiune tehnică internă de exploatare a instalaţiei de demineralizare
LISTA PERSOANELOR PENTRU CARE CUNOASTEREA

PREZENTEI INSTRUCTIUNI ESTE OBLIGATORIE
Nr. Funcţia
1. Inginer sef
2. Adj. sef serviciu economico-financiar
3. Şef serviciu exploatare
4. Dispecer princ. adj.
5. Şef laborator chimic
6. Inginer exploatare
7. Dispecer LEGR
8. Şef Tură PCA
9. Operator filtre
10. Operator chimicale
11. Laborant
12. Şef serviciu SI PM PMI
13. Manager SSM
14. Manager SMM
LISTA DE DIFUZARE
Au luat la cunoştinţă prevederile prezentei instrucţiuni:

Numele şi prenumele Funcţia Semnătura Data
Ediţia :
Rev.:
__.__.____
Nr. ex:
Pag. / Revizie
Pag.
Revizia
Pag. / Revizie
Pag.
Revizia
SITUAŢIA REVIZIILOR PAGINILOR
Paragraf/ Ed. /
Modificarea operată Justificarea modificării
Pag. Rev.
Numele si Prenumele Funcţia Semnatura Data

Ediţia :
Rev.:
__.__.____
Nr. ex:
Cuprins:
1. Domeniul de aplicare………………………………………………………….........7
2. Documente de referinţă ………………………………………………………….....7
3. Definiţii şi prescurtări..................................................................................................7
4. Scop şi domeniu de funcţionare..................................................................................8
5. Prezentarea instalaţiei tehnologice..............................................................................9
5.1. Prezentarea procesului tehnologic al instalaţiei demineralizare...............................9
5.2. Bazele teoretice pe faze tehnologice......................................................................11
5.3. Materii prime şi materiale. Semifabricate şi produse finite. Ape reziduale……...13
5.4. Descrierea procesului tehnologic pe faze cu redarea parametrilor de lucru...........17
5.4.1. Descrierea procesului tehnologic-dedurizare......................................................18
5.4.2. Descrierea procesului tehnologic – tratare condens............................................18
5.4.3. Domenii de utilizare a produselor finite.............................................................19
5.5. Normări...................................................................................................................19
5.5.1. Norme de consum chimicale...............................................................................19
5.5.2. Norme de consum la apa, aer şi energia electrică...............................................20
5.5.3. Program de control analitic pentru instalaţia de demineralizare.........................20
6. Instrucţiunea tehnologica...........................................................................................22
6.1. Filtre slab acide (FSA) şi puternic acide (PA)........................................................22
6.2. Filtre mediu bazice(MB) şi puternic bazice(PB)....................................................27
6.3. Funcţionarea filtrelor cu pat mixt...........................................................................31
6.4. Pornirea, funcţionarea normală şi oprirea pompelor centrifuge de la demi...........35
6.5. Filtrele mecanice....................................................................................................38
6.6. Filtrul Na-K............................................................................................................40
6.7. Descarcarea cazanelor de HCl................................................................................42
6.8. Descarcarea cazanelor de sodă (NaOH)................................................................45
6.9. Predarea, primirea instalatiei pentru revizie..........................................................48
6.10. Oprirea accidentala a instalaţiei............................................................................50
6.11. Punerea în funcţie după reparaţie.........................................................................52
6.12. Încărcarea şi descărcarea cuarţului şi a schimbătorilor de ioni în filtrele
din cadrul instalaţiei de demineralizare.........................................................................53
7. Situaţia chimicalelor de la instalaţia de demineralizare pentru lunile
Ediţia :
Rev.:
__.__.____
Nr. ex:
ianuarie-iulie 2014.........................................................................................................56
8. Instrucţiuni de SSM-SU............................................................................................58
8.1. Reguli generale şi specifice instalaţiei şi utilajelor tehnologice.............................58
8.1.1. Protecţia individuală a muncitorului...................................................................58
8.1.2. Reguli de SSM la intretinerea utilajelor si aparatelor din instalatie....................90
8.1.3. Instructiuni de PM pentru lucru in vase, coloane si rezervoare tehnologice.......92
8.2. Reguli generale şi specifice instalaţiei şi utilajelor tehnologice.............................94
8.2.1. Reguli generale....................................................................................................94
8.2.2. Reguli pentru situatii de urgenta specifice pompelor de apa, condens
si chimicale...................................................................................................................99
8.2.3. Reguli pentru Situatii de Urgenta specifice rezervoarelor pentru
depozitarea chimicalelor (HCl , NaOH) la presiune hidrostatica..............................100
8.2.4. Reguli pentru situaţii de urgenţă specifice la conducte, armături, flanşe.........101
8.2.5. Reguli pentru situaţii de urgenţă specifice pentru A.M.C................................103
8.2.6. Reguli pentru situatii de urgenta specifice – manipulare, depozitare
substante periculoase..................................................................................................104
8.2.7. Reguli pentru situatii de urgenta specifice pentru instalatii
de ventilatie.................................................................................................................104
8.2.8. Reguli specifice privind canalizarile industriale...............................................106
8.2.9. Instrucţiuni tehnico-organizatorice pentru sezonul rece....................................106
8.2.10. Instrucţiuni pentru perioadele caniculare sau secetoase..................................107
8.2.11. Stingatoare.......................................................................................................108
9. Protecţia mediului....................................................................................................113
9.1. Sistemul de management......................................................................................113
9.2. Emisii si reducerea poluarii..................................................................................115
1. Domeniul de aplicare
Instructiunea se aplica in cadrul instalatiei de Demineralizare a apei din S.C. Lukoil

Energy & Gas Romania S.R.L.
Ediţia :
Rev.:
__.__.____
Nr. ex:
In prezenta instructiune sunt stabilite modurile de execuţie, supraveghere, control şi

coordonare a activităţii din instalaţia demineralizare.
2. Documente de referinţă
1. Regulament de funcţionare a instalaţiei de Demineralizare - ed. 2, elaborat de I.S.P.E

Bucureşti;
2. Alimentarea cu căldură şi energie electrică a dezvoltării rafinăriei Teleajen et. I:
 0313 staţia de tratare chimică a apei de adaos;
 031301 echipamentele instalaţiilor tehnologice, montare, izolare, verificare poz 59/1-4, ind.
I.S.P.E. M4 39—42—74;
 031302 Conductele instalaţiilor tehnologice – montare, izolare şi verificare poz.
60/19,20.21 ind. M4118-120-1974;
3. PE 205/81– Norme de protecţia muncii pentru partea mecanică a centralelor electrice;
4. PE 009/93– Norme de prevenire, stingere şi dotare împotriva incendiilor pentru producerea,
transportul şi distribuţia energiei electrice şi termice;
5. PE 218/93– Regulament de exploatare privind regimul chimic al apei şi aburului în centralele
electrice şi termice;
6. Prescripţii tehnice C2 – cerinţe tehnice privind regimul chimic al cazanelor de abur, de apă
caldă şi de apă fierbinte;
7. Prescripţii tehnice C4– prescripţii tehnice pentru proiectarea, execuţia, montarea, repararea,
instalarea, exploatarea şi verificarea recipientelor metalice stabile sub presiune.
3. Definiţii şi prescurtări
Definitii:
 Tratarea chimică a apei (Demineralizare): reprezintă totalitatea procedeelor care au
drept scop obţinerea unei ape cu indici fizico-chimici corespunzători, pentru a asigura o
exploatare sigură şi de durată a agregatelor termoenergetice.
 Apa brută: apă de suprafaţă sau de adâncime cu care este alimentată instalaţia de tratare a
apei.
 Apa de alimentare: apa care intră în cazan.
 Apă de adaos: apă tratată corespunzator nevoilor cazanului, folosită pentru completarea
pierderilor şi consumurilor tehnologice din centrală.
 Suspensii: substanţe care pot fi reţinute prin filtrare.
 Duritate totală (dt, mval/l): conţinutul total de saruri de calciu şi magneziu, exprimat in
unitati echivalente (mval/l) sau grade de duritate.
Ediţia :
Rev.:
__.__.____
Nr. ex:
 Alcalinitate p (p, mval/l): continutul de ioni care imprima apei un pH > 8,3 (punctul de
viraj al fenolftaleinei).
 Alcalinitate totală (m, mval/l): Continutul de ioni care imprima apei un pH > 4,5
( punctul de viraj al metiloranjului) si exprima concentratia in hidroxizi, carbonati,
bicarbonati, fosfati si alti anioni ai acizilor slabi.
 Oxigen (O2, mg/l): conţinutul de oxigen dizolvat.
 Activitatea ionilor de hidrogen (pH): logaritmul cu semn schimbat al concentraţiei
ionilor de hidrogen determinat la 25oC.
 Conductivitatea electrică (μs/cm): Indicele de trecere a curentului electric prin apa, care
caracterizeaza continutul de saruri disociate (ionic) in apa.
 Silicea (mg/l): conţinutul total de silice ionică şi coloidală din apă.
 Oxidabilitatea (mg/l): conţinutul total de substanţe organice capabile a fi oxidate cu
permanganat de potasiu, exprimat în ppm(mg/l) KmnO4.
Prescurtări:
DEMI instalaţie de demineralizare S.O. substanţe organice
AB apă brută Ca calciu
PABD pompă apă brută pentru demi Mg magneziu
R rezervor Cl
PDEC pompă de apă decarbonatată Na
AD apă dedurizată R
PAD pompă apă dedurizată H2SO4
C cisterne OH
PDEMI pompă apă demineralizată H2O
ApUz apă uzată HCl Acid clorhidric
V DEC ventilator decarbonizator Ca(HCO3)2
FK filtru cationic 2H2O
FSA filtru slab acid Mg(HCO3)2
FPA filtru puternic acid CaSO4
F OH filtru anionic NaSiO3
FMB filtru mediu bazic NaCl
FPB filtru puternic bazic H2SiO3
FPM filtru pat-mixt
FM filtru mecanic
H2CO3 + R - OH => R +
HCO3 + H2O
H2SiO3 + R - OH => R +
Ediţia :
Rev.:
__.__.____
Nr. ex:
HSiO3 + H2O
NaCl + R - H => R – Na + HCl
H2SiO3 + R - OH => R - SiO2 +
H2O
Na2SiO3 + R - H => R – Na +
H2SiO3
S.O.+R - OH => R - S.O. +
H2O
4. Scop şi domeniu de funcţionare
In instructiunea privind funcţionarea instalaţiei demineralizare sunt descrise din punct de

vedere tehnic, modul de execuţie, supraveghere, control şi coordonare a activităţii din instalaţie.
In instrucţiune sunt prezentate măsurile de asigurare a calităţii, specifice activităţii din
instalaţie privind funcţionarea în siguranţă a utilajelor şi echipamentelor tehnologice, prevenirea
avariilor, norme de PM, PSI şi PMI.
In instrucţiune sunt precizate responsabilităţile personalului care îşi desfăşoară activitatea
în cadrul instalaţiei.
Regulamentul de funcţionare reprezintă documentul tehnic de bază prin care se stabilesc
condiţiile tehnico-organizatorice pentru a asigura:
 respectarea procesului tehnologic, a parametrilor de operare;
 exploatarea eficientă a utilajelor, aparaturii şi echipamentelor electrice şi AMC;
 utilizarea corespunzatoare a materiilor prime, chimicalelor şi resurselor energetice.
5. Prezentarea instalaţiei tehnologice
5.1. Prezentarea procesului tehnologic al instalaţiei demineralizare

Instalaţia de demineralizare este dimensionată şi echipată astfel încât poate asigura cu
dotarea actuală următoarele debite de produse finite:
Tabelul 1: Debite de produse finite ale instalaţiei DEMI
Apa demineralizata
Apa demineralizata finisata -
nefinisata -
CET2
Denumirea produsului/ consumatorului CT si rafinarie
Q max(mc/h) Q med(mc/h) Q max(mc/h) Q med(mc/h)
Apa de adaos pt. cazane CT de 17 kgf/cm2 100 10 - 50 - -

Ediţia :
Rev.:
__.__.____
Nr. ex:
Apa consumatori tehnologici din Rafinarie 150 70 - -

Apa de adaos cazane de CET2 de 100kgf/cm2 250 150 -180 250 150 -180
TOTAL
Apa demineralizata nefinisata 600 230 -300
TOTAL 250
150 -180
Apa demineralizata finisata
Demineralizarea totală a apei se obţine printr-un schimb dublu de ioni. În filtrele H+

cationice, sărurile neutre din apă sunt transformate în acizi liberi prin înlocuirea cationilor cu
ionul H+.
Schimbătorii de ioni sunt substanţe granulare insolubile, conţinand în structura lor
moleculară radicali acizi sau bazici capabili să înlocuiască ionii pozitivi sau negativi fixaţi de
aceşti radicali cu ioni de acelaşi semn dintr-o solutie cu care vin în contact.
Sursa de apă brută pentru alimentarea instalaţiei de demineralizare este apa Brazi cu
urmatoarea analiză de laborator privind substanţele chimice prezente în apă:
Tabelul 2: Indicatori de calitate ai apei brute
Nr. Valori medii in

Indicatori de calitate apa bruta UM Valori admise
crt. functionare
1 pH - 6,5 – 8,5 7-8
2 Alcalinitate “m” mval/l 0 - 10 2,6 – 3,8
0
3 Duritate totala d 7 – 30 11 – 14
mval /l 2,5 -10,7 2,5 - 5
4 Calciu mg/ l 0 - 120 10 – 50
5 Cloruri mg/ l 0 - 400 10 - 40
6 Sulfati mg/ l 0 - 400 50
7 Fier mg/ l 0-5 2
8 Turbiditate FTU 0 - 10 1-5
9 Suspensii mg/ l 0 - 20 10
10 Produs petrolier mg/ l 0–5 0–2
11 Reziduu fix mg/ l 0 - 1500 700
12 Silicea mg/ l 0 - 20 5 - 12
13 Substante organice mg/ l 0 - 12 2,5 - 12
14 Aspect - clar clar
15 Culoare - incolor incolor
Instalaţia de demineralizare este compusă din următoarele trepte de filtrare:

 filtru slab acid: 8 buc;
 filtru cationic puternic acid: 8 buc;
 filtru anionic mediu bazic : 8 buc;
 filtru anionic puternic: 8 buc;
Ediţia :
Rev.:
__.__.____
Nr. ex:
 fitru pat-mixt: 4 buc.
La trecerea apei prin filtrele ionice au loc următoarele reacţii chimice:

 In filtrul carboxilic:
Ca(HCO3)2 + R - H => R + Ca + 2H2O + 2CO2
Mg(HCO3)2 + R – H => R + Mg + 2H2O + 2CO2
 In filtrul cationic puternic acid:
CaSO4 Ca + H2SO4
NaSiO3 + R - H => R + Na + HCl
NaCl H2SiO3
 În filtrul anionic mediu bazic:
H2SO4 + R - OH => R + SO4 + H2O
HCl + R - OH => R + Cl + H2O
 În filtrul anionic puternic bazic:

H2CO3 + R - OH => R + HCO3 + H2O
H2SiO3 + R - OH => R + HSiO3 + H2O
 În filtrul Pat-Mixt:
NaCl + R - H => R – Na + HCl H2SiO3 + R - OH => R - SiO2 + H2O
Na2SiO3 + R - H => R – Na + H2SiO3 S.O.+R - OH => R - S.O. + H2O
La regenerarea filtrelor cationice cu soluţia de HCl 5-7% au loc urmatoarele reacţii

chimice:
R + Ca + HCl => R – H + MgCl2
R + Mg + HCl => R - H + CaCl2
R + Na + HCl => R - H + NaCl2
La regenerarea filtrelor anionice cu soluţia de NaOH 4% au loc urmatoarele reacţii

chimice:
 In filtrul anionic mediu bazic:
R + Cl + NaOH =>R - OH + NaCl
R + SO4 + NaOH =>R - OH + Na2SO4
 In filtrul anionic puternic bazic:

R + HCO3 + NaOH =>R—OH + NaHCO3
R + HSiO3 + NaOH =>R—OH + NaHSiO3
5.2. Bazele teoretice pe faze tehnologice

Ediţia :
Rev.:
__.__.____
Nr. ex:
Demineralizarea reprezintă un proces chimic bazându-se pe utilizarea schimbărilor de ioni.

Demineralizarea totală a apei se obţine printr-un schimb dublu de ioni. Schimbătorii de
ioni sunt substanţe granulare insolubile, conţinând în structura lor moleculară radicali acizi sau
bazici capabili să înlocuiască ionii pozitivi sau negativi fixaţi de aceşti radicali cu ioni de acelaşi
semn dintr-o soluţie cu care vin în contact.
Structura schimbătorului de ioni utilizat în instalaţia Demineralizare este sub formă de
macropori sau gel şi este denumit masă ionică.
Schimbătorii de ioni sunt de două feluri: cationiţi slab acizi şi puternic acizi, anioniţi slab
bazici şi puternic bazici. Masa ionică este dispusă în cadrul filtrelor FSA, FPA, FMB, FPB şi
FPM.
Astfel, în filtrele H+ cationice FSA şi FPA sărurile neutre din apă sunt transformate în acizi
liberi prin înlocuirea cationilor cu ionul H+.
În filtrele OH- anionice FMB şi FPB, acizii astfel obţinuţi sunt transformaţi în apă prin
înlocuirea anionilor cu ionul OH-.
În filtrele FPM există schimbători de ioni sub formă de cationiţi şi sub formă de anioniţi.
Schimbul ionic din cadrul filtrelor utilizate în instalaţia Demineralizare cuprinde 4 faze ale
ciclului de funcţionare:
 afânare;
 regenerare;
 spălare;
 epuizare.
Afânarea:
Pentru a îndepărta impurităţile mecanice din filtru şi bulele de aer din stratul de masă
ionică cât şi pentru a reaşeza particulele de masă ionică se va efectua înaintea fiecarei regenerări o
afânare, introducând în filtru apă de jos în sus (contracurent). Deoarece în timpul afânării stratul
de masă ionică se extinde apreciabil, trebuie lăsat în coloană (filtru), întotdeauna deasupra
stratului de masă ionică un spaţiu corespunzator. Afânarea se opreşte în momentul când apa iese
limpede prin capătul superior al filtrului.
Regenerarea:
În această fază, schimbătorul de ioni este adus iarăşi în starea lui activă (în forma ionică
iniţială). Are loc un schimb de ioni invers celui de la faza de epuizare. Această reacţie are loc cu o
concentraţie relativ ridicată în ionul respectiv a agentului regenerant.
Regenerantul este trecut fie echicurent, fie contracurent. Drept regenerant pentru un
cationit în forma H serveşte o soluţie de HCl (33%). Pentru anioniţi se foloseşte în general o
soluţie diluată de NaOH 49%.
Spălarea:
Spălarea se face cu scopul de a îndepărta din masa ionică resturile de regenerant,
introducând pe circuitul de funcţionare, apă în filtru. În ceea ce priveşte calitatea apei de spălare
Ediţia :
Rev.:
__.__.____
Nr. ex:
(apa brută , apa decarbonatată sau demineralizată) se ţine cont de tipul schimbătorului de ioni şi
de poziţia filtrului.
Cantitatea apei de spălare depinde de gradul de puritate al apei dorite.
În mod normal anioniţii necesită 6-10 l apa/l de schimbător, iar cationiţii se spală cu 3-5 l
apa/l de schimbător.
Epuizarea:
Ionii prezenţi în apă sunt preluaţi de schimbătorul de ioni cedând în locul lor alţi ioni.
În timpul epuizării, ionii slab reţinuti de masă ionică pot trece continuu prin stratul de
schimbători de ioni apărând în efluent.
Acest fenomen este numit scăpare (fugă) ionică. Momentul creşterii bruşte în efluent a
concentraţiei ionilor care trebuie să fie reţinuţi se numeşte străpungere.
Cantitatea de ioni schimbaţi până în momentul străpungerii, raportată la unitatea de volum
a schimbătorului de ioni se numeşte capacitate utilă volumetrică şi se poate calcula cu următoarea
relaţie:
În care: este volumul total de soluţie de epuizare utilizată până în momentul

străpungerii (l sau ml);
este concentraţia soluţiei de epuizare (val/l sau mval/ml);
Capacitatea utilă volumetrică reprezintă o parte din capacitatea totală volumetrică şi care
exprimă capacitatea de schimb a unui schimbător de ioni complet regenerat până la momentul
epuizării complete raportată la unitatea de volum.
5.3. Materii prime şi materiale. Semifabricate şi produse finite. Ape reziduale
Tabelul 3: Compoziţia chimică a apei de la instalaţia de demineralizare

Norma conform documentului
Denumirea materiei prime, a Document normativ Indici de
normativ
Nr materialelor, semifabricatelor de calitate (STAS, calitate
crt şi produselor finite, subproduse specificaţie tehnică, controlaţi Conf. STAS Conform
sau materiale recuperate etc.) Minim Maxim Proiect
0 1 2 3 4 5 6
Materii prime pentru instalaţia de demineralizare
1. Apa brută sursa Brazi STAS 7961- 80 Cloruri 7,1 50 53
(mg/l)
STAS 7313- 82 Duritate 7 10 14
(G )
STAS 11197-79 pH-ul 7 8 -
STAS 3068- 80 Sulfaţi 20 100 118
[mg/l]
S.R. 7566:- 93 SiO2 - 5 6-9
Ediţia :
Rev.:
__.__.____
Nr. ex:
[mg/l]
STAS 7313- 82 AlcalM[m 2,5 3 3,8
val/l]
2. Condens recuperat SR 7877-1-95 Produs 0,01 0,3 0,3
petrol
(mg/l)
STAS 7313-82 Duritate 0,01 1 1
(G )
STAS 11197-79 pH-ul 6,5 9 6,5 - 9
STAS 7961- 80 Cloruri 1,2 10 10
(mg/l)
STAS 7722- 84 Conductiv 5 30 25
it
(S/ cm)
Tabelul 4: Substanţele chimice utilizate la instalaţia de demineralizare

Norma conform documentului
Denumirea materiei prime, a Document normativ Indici de
normativ
Nr materialelor, semifabricatelor de calitate (STAS, calitate
crt şi produselor finite, subproduse specificaţie tehnică, controlaţi Conf.STAS conform
sau materiale recuperate etc.) minim maxim proiect
0 1 2 3 4 5 6
Materiale
1. Acid clorhidric de STAS 339- 80 Concentra 32 33 32
Sinteza -HCl – Cal. I ţie %
Utilizat la regenerarea Aspect transpar
Filtrelor H – cationice ; ent
Filtrelor pat mixt Culoare galben
H2SO4 % - 0,04 -
FeSO4, - lipsă -
As. Cl %
2. Hidroxid de sodiu STAS Concentra 48 50 48
tip E1 - NaOH 3068- 80 ţie %
(sodă caustică soluţie) Na2 CO3 - 0,28 -
Utilizat la regenerarea %
filtrelor OH- anionice NaCl % - 0,09 -
filtrelor pat mixt Fe2 O3 % - 0,04 -
SiO2 % - 0,01 -
Na2SO4 - 0,02 -
%
Ca + Mg - 0,01 -
%
R2 O3 % - 0,025 -
Ediţia :
Rev.:
__.__.____
Nr. ex:
3. Amoniac soluţie 25%- NH3 STAS Concentra 24 25 25

Utilizată pt reglare pH în apa 448/2- 84 ţie %
demineralizată
4 Fineamin CE 1907-2006 Aspect Lichid incolor până la gălbui
Miros caracteristic
Pct. de -10C
topire
Temp. De 265C
aprindere
autoaprin Nu se aprinde
dere singur
ρ la 20C 1g/cm3
Solubilitat Complet
e în apă solubil
pH la 12,5
20C
Tabelul 5: Schimbătorii de ioni de la instalaţia de demineralizare
Schimbători de ioni-cationici
1. Purolite C 104 Plus STAS aspect bile translucide
9494/1- 91 granulaţie (mm) 0,3 1,8 >0,3
capacitate schimb(val/l) 2 4,9 -
densitate (g/ml) - 1,10 -
umiditate % 44 50 47
2. Vionit CC21 STAS aspect bile opace
9494/2- 74 granulaţie (mm) 0,3 1,2 >0,3
capacitate schimb(val/l) - 3,4 3,4
3. Dowex – HCS (E) - Conf,catalog Dowex aspect bile translucide
NB granulaţie (mm) 0,4 1,2 >0,4
capacitate schimb(val/l) - 2 2
4 Purolite – C100 H Conf. catalog aspect bile translucide
Purolite granulaţie (mm) 0,315 1,2 >0,3
capacitate schimb(val/l) - 2 2
Schimbători de ioni-anioniţi
1. Purolite A 100 Conf. catalog aspect bile translucide
capacitate schimb(val/l) - 1,31 -
Ediţia :
Rev.:
__.__.____
Nr. ex:
2. Purolite A 400 Conf. catalog aspect bile translucide
3 Dowex – SBR –P Conf. catalog Dowex aspect bile translucide
-MB granulaţie (mm) 0,3 1,00 >0,3
4 Crepine ( duze) SF 2- 1996 material polipropilena
temperatura ( oC) 4 100 27
dimensiuni fante (mm) 0,2 0,3 0,2
5 Cuarţ STAS monocristalin 15 40 15 -40
11 317-83 granulat 9 15 9 -15
sortat 4 9 4-9
min 98% SiO2 1 4 1 -4
Tabelul 6: Proprietăţile chimice ale produselor finite ale instalaţiei de demineralizare
Denumirea materiei prime, a Document normativ Indici de Norma conform documentului

Nr materialelor, semifabricatelor de calitate (STAS, calitate normativ
crt si produselor finite, subproduse specificatie tehnica, controlaţi Conf. STAS Conform
sau materiale recuperate etc.) Minim Maxim Proiect
0 1 2 3 4 5 6
Produse finite
1 Apa demi nefinisată STAS 7722 - 83 conductiv 1 20 20
itate (S/
cm)
STAS 7566- 93 SiO2 0,01 0,2 0,05
( mg/l)
STAS11197-79 pH 7,5 9,5 7,5 -9,5
STAS 7313-82 alcalinitat 0,1 0,65 0,1-0,4

e “ M”
(mval/l)
STAS 7313-82 duritate(O lipsă lipsă lipsă
G)
2. Apa demi finisată STAS 7722- 83 conductiv 0,2 6 0,2 - 6
itate (S/
cm)
STAS 7566- 93 SiO2 0,01 0,02 0,02
Ediţia :
Rev.:
__.__.____
Nr. ex:
( mg/l)
STAS 11197-79 pH 7,5 9,5 7,5 - 9,5
STAS 7313-82 alcalinitat 0,01 0,15 0,025

e “ M”
(mval/l)
STAS 7313-82 duritate(O lipsă lipsă lipsă
G)
3 Condens tratat STAS 7313- 82 produs lipsă
petrolier
(mg/l)
STAS 7313- 82 duritate ( lipsă
o
G)
4 Apă reziduală STAS 11197-79 pH 6,5 8,5 6.5 -8,5
5.4. Descrierea procesului tehnologic pe faze cu redarea parametrilor de lucru

Alimentarea instalaţiei Demineralizare se face cu apă brută. Apa brută este depozitată în 3
rezervoare R 1 ÷ R3 A.B. de unde este preluată cu pompele EPA ABD nr.1÷9 şi trimisă prin
preincălzitorii de apă brută nr.1÷4 în filtrele slab acide (SA) nr.1÷8 unde se reţin cationii de Ca 2+
şi Mg2+ din bicarbonaţi.
În situaţia utilizării condensului recuperat din cadrul combinatului (t = 40 –50 OC), după
prelucrarea sa corespunzătoare, acesta este injectat direct în rezervoarele de apă brută.
Efluentul intră în filtrele puternic acide (PA) nr.1÷8 unde se reţin cationii de Ca 2+, Mg2+,
Na+ din celelalte săruri (cloruri, sulfaţi, azotaţi).
Efluentul filtrelor puternic acide intră în decarbonizatori (D) 1,2,3,4,5 unde prin suflare cu
aer se face eliminarea CO2, aparut ca o consecinţa a schimbului de cationi.
Apa decarbonatată este depozitată în cele 4 rezervoare de apă decarbonatată R1 Dec.÷ R4
Dec.
Cu pompele EPA Dec. nr. 1,2,3,4,5,8,9,10 apa este trimisă în filtrele mediu bazice MB nr.
1,2,3,4,5,6,7,8 unde se reţin anionii: clor (Cl-) , sulfat ( ).
Efluentul intră în filtrele puternic bazice PB nr. 1,2,3,4,6,7,8,10 unde se reţin anionii: silice SiO 2 ,
substanţe organice (S.O.).
Apa demineralizată nefinisată este stocată în rezervoarele R1A - R4A Demi.
Cu pompele EPA Demi 1,2,3,4,5,6,7,8, apa demineralizată nefinisată este trimisă catre cazanele
din CT, rafinărie şi spre filtrele pat-mixt PM nr. 1,2,3,4 în vederea finisării (reţinerea scăpărilor
de Ca2+, Mg2+,Na+, Cl-, SO42- , silice, S.O.).
Apa demineralizată nefinisată şi finisată este amoniacată în vederea ridicării pH-ului de la
valoarea 6,5 la valoarea max. 9,5.
Ediţia :
Rev.:
__.__.____
Nr. ex:
După epuizare, masa ionică se afânează prin introducerea unui curent de apă prin ventilul de
intrare afânare şi evacuare prin drenajul superior.
Regenerarea schimbatorilor de ioni din filtrele H-cationice (SA şi PA) se efectuează în serie în
sens invers funcţionării, adică de la filtrele puternic acide (PA) la filtrele slab acide (SA).
Regenerarea schimbatorilor de ioni din filtrele OH-anionice (MB si PB) se efectueaza in serie in
sens invers functionarii, adica de la filtrele puternic bazice (PB) la filtrele mediu bazice (MB).
5.4.1. Apele uzate rezultate din procesul tehnologic se colectează în 3 cisterne C1 – C3 ApUz .
Apoi cu pompele EPA Uz1- 6 se trimit la staţia de neutralizare în cele 3 bazine B1-B3. După
neutralizarea lor, apele sunt evacuate la canalizarea de bazalt la un ph=6,5-8,5.
5.4.2. Descrierea procesului tehnologic – tratare condens

Condensul impurificat primit din instalaţiile combinatului este depozitat în rezervoarele R1 şi R2
condens. Tratarea condensului cuprinde tratarea condensului în cazul în care are duritate şi produs
petrolier max. 0,3 mg/l sau cuprinde tratarea condensului în cazul în care nu are duritate şi produs
petrolier decât urme.
Din rezervoarele R1, R2 condens - trag pompele EP1- EP3 cond. şi trimit fluidul pe urmatorul
flux tehnologic :
Filtrele mecanice treapta 1 (FMtrI) nr 1,2 3 umplute cu carbune activ apoi prin filtrele mecanice
trII (FMtrII) 1,2. Condensul tratat prin conducta COND-05-200 este trimis în rezervoarele de apă
brută R 1 – R3 A.B.
Tratarea condensului în cazul în care nu are duritate:
În această situaţie condensul este dirijat spre filtrele mecanice tr.I (FM tr.I) apoi spre filtrele
mecanice tr.II (FM tr.II) vezi anexa 4. Prin COND-05-200 este trimis în rezervoarele de apă brută
R1 – R3 A.B.
5.4.3. Domenii de utilizare a produselor finite

Produsele finite ale instalaţiei de demineralizare sunt :
- apa demineralizată nefinisată: livrată consumatorilor tehnologici din cadrul rafinăriei;
- apa demineralizată finisată: livrată la cazanele din CET2;
- condens prelucrat: reintrodus în circuitul de apă demineralizată.
5.5. Normări
5.5.1. Norme de consum chimicale
Tabel 7: Norme de consum ale substanţelor chimice la instalaţia de demineralizare

N denumire la ce se raportează um norma de consum
r chimicale care se Aprobată observaţii
cr normează conf. apa apa
t proiect brută brută
Brazi Paltinu
Ediţia :
Rev.:
__.__.____
Nr. ex:
1 HCl 33% apa kg/mc - 1,0 1,7

demineralizată
2 Na OH 49% apa kg/mc 0,78 0,4 0,5
demineralizată
3 amoniac 25% apa kg/mc - 0,004
demineralizată
4 Fineamin 88,90 apa kg/mc - -
demineralizată
5.5.2. Norme de consum la apa, aer şi energia electrică
Tabel 8: Norme de consum la apă, aer şi energia electrică

Nr denumirea la ce se raportează u.m. norma de consum
crt utilitaţii care se
conform aprobată observaţii
normează
proiect pe anul
2005
1 apa brută apa demineralizată mc/mc 1,3 1,3 normele de
consum pt
2 energie electrică apa demineralizată kwh/ - 0,85 utilităţi pot
mc suporta
3 aer comprimat apa demineralizată mc/mc - 0,8 adaptări
4 apa brută apa dedurizată mc/mc - 1,1 lunare
funcţie de
5 energie electrică apa dedurizată kwh/ - 0,4 planul de
mc producţie al
6 aer comprimat apa dedurizată mc/mc - 0,8 rafinăriei
5.5.3. Program de control analitic pentru instalaţia de demineralizare
Tabel 9: Program de control analitic

Denumire locul de indicatori document valori frecv. locul
produs prelevare calitativi normativ min. max. norm. efectuării
încercat proba încercaţi pt metoda încercării
de
încercare
(STAS)
Ediţia :
Rev.:
__.__.____
Nr. ex:
intrare în duritate (0G) 7313/82 7 14 10 3xsch

apa brută- rezervor pH 11197/79 7 8 7,5
sursa Brazi apa brută cloruri(mg/l) 7961/80 7,1 50 14-20
alcalinitate 7313/82 2,5 3,8 3
“m”(mval/l)
sulfaţi(mg/l) 3068/80 20 100 40-50
SiO2(mg/l) 7566/93 6 9 6-9
SO (mg/l) 2,5 12 5
colector duritate (0G) 7313/82 0.03 0,2 0,05 3xsch
apa plecare pH 11197/79 7,5 9,5 7,5-9,5
demine- 17ata şi alcalinitate 7313/82 0,1 0,65 0,1-0,4
ralizată rafinărie “m”(mval/l) 10
nefinisată 7722/83
conductiv. 5 20 0,03-
(s/cm) 0,2 0,15
7566/93
SiO2 (mg/l) 0,01 0,04 -
0,1
apa colector Duritate 7313/82 0 0,001 0,0006 3x
deminera- plecare 100 (mval/l) sch
lizată ata 11197/79
finisată pH 7313/82 7,5 9,5 7,5-9,5
alcalinitate 0,01 0,15* 0,025*
“m”(mval/l) 7722/83
conductiv. 3 10* 4*
(s/cm) 7566/93
SiO2 (mg/l) 0,01 0,02 0,01-
0,02
apa de duritate (0G) 7313/82 - - 3 x laborator
alimentare cazane pH 11197/79 7,5 9,5 8,5 sch demi – cu
17 ata alcalinitate 7313/82 0,1 0,65 0,60 consemnar
“m”(mval/l) e în
conductiv. 7722/83 5 155 20 registrul
(s/cm) de
SiO2 (mg/l) 7566/93 0,01 0,2 0,05 încercare
apa de alcalinitate 7313/82 0,4 8 5,5 3 x idem

cazan (din cazane ”p”(mval/l) sch
sistem) 17 ata conductiv. 7722/83 100 4000 2400
(s/cm)
abur pH 11197/79 7 9 7-9 3 x idem
cazane conductiv. 7722/83 1,5* 5* 2,5* sch
17 ata (s/cm) 0,01 0,05 0,02
SiO2 (mg/l) 7566/93
ape uzate camin pH 11197/79 6,5 8,5 6,5-8,5 3 x idem
neutra- evacuare sch
lizate din bazine
neutra-
lizare
Ediţia :
Rev.:
__.__.____
Nr. ex:
condens intrare în produs SR 7877- 0,1 0,3 0,2 2 x idem

intrat în rezervoare petrolier(mg 1 sch
instalaţie condens /l
spre duritate [G] 7313/82 0,01 1 0,14
prelucrare pH 11197/79 6,5 9 8,3
SiO2 (mg/l) SR7566/ 0,01 0,2 0,05
conductiv. 93
(s/cm) 5 30 15
7722/83
condens ieşire din produs SR 7877- lipsa lipsa lipsa 2xsch idem
prelucrat, filtre petrolier(mg 1
ieşit din Na-k /l 1 10 5
instalaţie condens conductiv 7722/83
(s/cm) 0 0 0
duritate(0 7313/82
G)
duritate (0G) 7313/82 - - - 3 x laborator
PH 11197/79 7,5 9,5 8,5 sch demi – cu
alcalinitate 7313/82 0,01 0,15* 0,025* consemnar
apa de cazane “m”(mval/l) e în
alimentare 100 ata conductiv. 7722/83 3* 10* 4* registrul
(s/cm) 0,02 de
SiO2 (mg/l) 7566/93 0,01 0,02 0,02 încercare
O2 (mg/l) 7688/66 0 0,01
Exces 0,5
DEHA 0,01 0,2
apa de alcalinitate 7313/82 0,3 1 0,5 3 x laborator
cazan (din cazane ”p”(mval/l) sch demi – cu
sistem) 100 ata conductiv. 7722/83 50 300 200 consemnar
(s/cm) e în
SiO2 (mg/l) 7566/93 0,1 3 1. registrul
de
încercare
abur cazane PH 11197/79 7 9 8,5 3 x idem
-saturat 100 ata conductiv. 7722/83 0,3 4,5* 3* sch
supra- (s/cm) 0,01 0,02 0,02
încălzit SiO2 (mg/l 7566/93
6. Instrucţiunea tehnologica
6.1. Filtre slab acide (FSA) si filtre puternic acide (F,P.A.):

- Domeniu: instrucţiunea se aplică în .activitatea de punere in functie, exploatare, izolare in
vederea regenerarii a filtrelor SA si P.A.
- Scop: instrucţiunea precizează responsabilităţile tehnologice şi de securitate tehnică ce revin
persoanelor implicate în activitatea de funcţionare a instalaţiei de demineralizare.
Ediţia :
Rev.:
__.__.____
Nr. ex:
- Prescurtări: m= alcalinitate; -m = aciditate; SSM - SU- securitate, sănătate în muncă şi situaţii

de urgenţă.
- Documente de referinţă: proiect 01.0304 - instrucţiuni de exploatare.
- Instrucţiune
6.1.1.Pregătirea pentru pornire a F.S.A.

a. Şeful de tură PCA dă dispoziţie operatorului filtre să puna in functie un filtru slab acid,
indicându-i numărul filtrului.
b. Operatorul filtre verifica starea filtrului indicata in raportul de serviciu(in rezerva, epuizat)
c. Operatorul filtre verifica starea starea ventilelor aferente filtrului:
-ventilul intrare functionare inchis
-ventilul iesire functionare inchis
-ventilele de afinare intrare –iesire inchise
- ventilele de regenerare inchise
-ventilul de aerisire deschis
-ventilul de evacuare la canal inchis
6.1.2.Punerea in functie a F.S.A.

a. Operatorul filtre verifica deschiderea ventilului de aerisire al filtrului S.A.
b. Operatorul filtre deschide ventilul de intrare funcţionare în filtru, urmărind ca debitul să nu
depăşească valoarea de 50 t/h.
c. Operatorul filtre urmăreşte umplerea filtrului S.A. cu apă până când pe conducta de aerisire
iese apă.
d.Operatorul filtre deschide ventilul de evacuare spălare la canal şi închide ventilul de aerisire.
e.Operatorul filtre efectuează determinarea alcalinităţii m a apei de ieşire din filtrul S.A..
d.Operatorul filtre efectuează operaţia de spălare a F.S.A. cu un debit de Q 130m3/h (valoarea
exacta se stabileste in exploatare), până la un m constant la trei analize consecutive.
e. Operatorul filtre cupleaza filtrul in linia de functionare deschizand ventilul de iesire functionare
si inchizand ventilul de evacuare spalare la canal.
f.Operatorul filtre deschide ventilul de aerisire cateva secunde ( pana la iesirea apei la aerisire)
pentru depresurizare dupa care inchide ventilul de aerisire.
6.1.3.Functionarea normala a filtrului slab acid

a. Operatorul filtre verifica etanseitatea armaturilor filtrului.
b.Operatorul filtre efectuează din trei în trei ore încercările de determinare a alcalinitatii „m”
dupa F.S.A.
Determinarea alcalinităţii (m) :
-operatorul filtre ia probă de 100ml apă şi adaugă 2-3 picături de metiloranj, iar soluţia se
colorează în galben;
Ediţia :
Rev.:
__.__.____
Nr. ex:
-operatorul filtre titrează soluţia obţinută cu HCl 0,1N, până se obţine o coloraţie portocalie.
Volumul de HCl consumat reprezintă alcalinitatea „m”.
c. Operatorul filtre urmăreşte parametrii de lucru pe F.S.A , consemnându-i în raportul de
activitate din trei in trei ore:
-alcalinitatea „m”
-debitul de apa
-presiunea de intrare apa in filtru
-presiunea de iesire apa din filtru
-diferenta de presiune pana la valoarea de ΔP=1bar
g.La epuizarea filtrului SA seful de tura PCA da dispozitie operatorului filtre sa scoata din functie
filtrul SA.
h.Operatorul filtre închide ventilul de intrare funcţionare şi ieşire funcţionare a F.S.A.epuizat si
deschide ventilul de aerisire.
6.1.4. Epuizarea filtrelor S.A. :

a. Operatorul filtre consideră epuizat filtrul S.A. când alcalinitatea „m” la apa de ieşire din filtrul
S.A. are valoarea jumatate din alcalinitatea„m” a apei brute de 3,2 mval/l, adica „m-ul”>1,6
mval/l şi diferenţa de presiune (Δp) este 1.
b. Şeful de tură PCA dă dispoziţie sa se puna in functie un filtru rezerva cu parametrii
corespunzatori functionarii normale ( vezi punerea in functie) si să se scoată din funcţie filtrul
S.A. care s-a epuizat .
c.Operatorul filtre închide ventilul de intrare funcţionare şi ieşire funcţionare al F.S.A. şi deschide
ventilul de aerisire al F.S.A..
Responsabili: Seful de tura PCA, Operator filtre.
6.15. Afânarea filtrelor S.A. :

a. Operatorul filtre verifică ca toate ventilele de la F.S.A. să fie închise.
b. Operatorul filtre deschide ventilul de ieşire afânare din filtru şi deschide apoi ventilul de intrare
afânare în filtru.
c.Operatorul filtre urmăreşte debitul de afanare de 100-130m3/h (valoarea exacta se stabileste in
exploatare), durata execuţiei este de 20-25 min. (în funcţie de cât este tasată masa ionică).
d.Atenţie: operatorul filtre nu părăseşte zona filtrului, deoarece există pericolul ca la afânare să
se antreneze granule de schimbători de ioni şi să se piarda masa ionica la evacuare canal.
e. Operatorul filtre consideră terminată afânarea când la ieşire din filtru apa este limpede si masa
a ajuns la partea superioară a filtrului,la a doua sticlă de nivel , inchizand ventilul de intrare
afanare si ventilul de iesire afanare.
Responsabil: Operatorul filtre.
6.1.6.Regenerarea înseriată a filtrelor P.A. şi S.A. :

Ediţia :
Rev.:
__.__.____
Nr. ex:
a.Operatorul filtre verifică ca toate ventilele de la F.S.A şi F.P.A. ce urmează a fi regenerate să

fie închise.
b.Operatorul filtre verifica ca toate ventilele de pe circuitul de regenerare si regenerare inseriata a
filtrelor PA si SA sa fie inchise.
c.Operatorul filtre verifica ventilele de la vasul de consum de HCl sa fie inchise
c. Operatorul filtre deschide ventilul de evacuare canal din F.P.A. şi apoi ventilul de intrare
regenerare în filtrul P.A..
d.Operatorul filtre deschide ventilul de iesire ejector.
e. Operatorul filtre deschide ventilul de intrare ejector
f.Operatorul filtre porneste pompa de impuls.
g.Operatorul filtre deschide ventilul de la rotametru (ventilul tras din vasul nr.2 sau 3 de HCl)
urmarind nivelul de HCl la sticla de nivel din vasul de consum nr. 2 sau 3 de HCl.
h.Operatorul filtre execută încercarea de determinare a concentraţiei HCl la ieşire din F.P.A..
i. Operatorul filtre efectuează regenerarea inseriata a F.P.A. cu F.S.A. când concentraţia la ieşire
din filtrul P.A. este de 1-2% HCl (ρ =1,0031,006) astfel:
-deschide ventilul de regenerare la filtrul S.A.
-deschide ventilul de evacuare apa la canal la filtrul S.A.
-deschide ventilul de regenerare inseriata la filtrul P.A.
-inchide ventilul de evacuare la canal la filtrul P.A.
j. Operatorul filtre urmăreşte nivelul de acid din vasul de HCl (durata operaţiei este 55min)
consumarea cantităţii de HCl 33% de 4000kg , dupa care inchide ventilul de la rotametru si face
spalarea lenta cu ejectorul.
Atenţie! În cazul în care se face regenerarea unui singur filtru P.A. sau S.A., neînseriat, şeful de
tură va întocmi obligatoriu o notă explicativă către Serviciul de Planificare Tehnico- Economică
al societăţii L.E.G.R., privind neefectuarea regenerării înseriate; cu exceptia cazurilor in care
regenerarea unui singur filtru P.A sau S.A. este absolut necesara.
Responsabili: Seful de tura PCA, Operatorul filtre.
6.1.7. Spălarea lentă de la F.P.A. la F.S.A. :

a. Operatorul filtre urmăreşte spălarea lentă cu ejectorul a F.P.A. făcută pe linia de regenerare
înseriată, timp de 60-90 min cu un debit de 25m3/h .
b. Operatorul filtre după terminarea operatiei de spălare lentă cu ejectorul va opri pompa de
impuls.
c. Operatorul filtre închide ventilul de regenerare înseriată la F.P.A.,inchide ventilul de intrare
regenerare la FPA şi deschide ventilul de aerisire.
d.Operatorul filtre inchide ventilul de intrare regenerare la FSA, inchide ventilul de evacuare la
canal si deschide ventilul de aerisire.
Ediţia :
Rev.:
__.__.____
Nr. ex:
6.1.8. Spălarea finală a F.S.A. :

a.Operatorul filtre verifica ca ventilul de aerisire sa fie deschis.
b. Operatorul filtre efectueaza spalarea finala a F.S.A. individual, deschizând ventilul de intrare
funcţionare in filtru, urmarind ca debitul să nu depăsească valoarea de 50t/h, la aparitia apei la
aerisire va deschide ventilul de evacuare la canal si va inchide ventilul de aerisire , urmărind
parametrii apei la ieşire, timp de execuţie  20 min. pana cand valorea „m” la 3 analize
consecutive este constanta.
Operatorul filtre deschide ventilul de iesire probe pentru spalarea circuitului si pentru prelevare
proba.
d.Operatorul filtre efectueaza spalarea finala cu un debit de Q130 m3/h.
e.Operatorul filtre cuplează F.S.A., consemnându-se în raportul de activitate valorile parametrilor
urmăriţi la spalare.(aceeasi parametri de la functionarea normala a filtrului) sau lasă filtrul în
rezervă cu aciditatea „ -m”˂2 mval/l.
pentru eliminarea aerulu dupa care inchide ventilul de aerisire.
6.1.9. Responsabilităţi:
a.Operatorul filtre:
- răspunde de executarea corectă a manevrelor din prezenta instrucţiune cu respectarea normelor
de SSM –SU în vigoare.
- raspunde de respectarea parametrilor prevazuţi in prezenta instructiune
- răspunde de anunţarea parametrilor din tabloul de comandă şi anume:
- orice dereglare a fluxului apărut pe aparatelor din tabloul de comandă.
- nivelul de apă brută, apă decarbonatată;
- nivelul apelor uzate la puncte joase.
b.Şeful de tură PCA:
- răspunde de funcţionarea în siguranţă a filtrelor H-K (S.A.), de respectarea parametrilor , de
semnarea raportului de activitate a F.S.A. ., controlează operatorii filtre în vederea respectării
prezentei instrucţiuni.
- răspunde de instruirea personalului din subordine privind normele de SSM – SU şi de
verificarea respectării acestora.
Caracteristici filtre slab acide(carboxil)

 furnizor-Vulcan –Tip proiect 42116-0 C , pe cuart
 material OL37, protejat antiacid
 diametrul filtrului : ф = 3400
 inăltimea filtrului : H = 4000mm
Ediţia :
Rev.:
__.__.____
Nr. ex:
 volum masă cationică : Vm = 10m3

 inăltime masă cationică : Hm = 1100mm
 conditii de lucru : Papă = 6bar si Tapă = 20 - 40 0C
 retine cationii de Ca+ si Mg+ din bicarbonati ( duritatea temporară)
 retine impuritătile mecanice ( nămol)
 se urmăresc următorii parametrii : alcalinitate m , debit Q, presiune apă intrare si iesire din
filtru , diferenta de presiune ∆p ( cand ∆p creste peste 1 filtrul poate fi infundat);
 se epuizează cand alcalinitatea „ m” scade la jumătate din „m”-ul apei brute;
6.1.10.Pregătirea pentru pornire a F.P.A.

a. Şeful de tură PCA dă dispoziţie operatorului filtre să puna in functie un filtrul puternic acid,
indicându-i numărul filtrului.
b. Operatorul filtre verifica starea filtrului indicata in raportul de serviciu(in rezerva, epuizat)
c. Operatorul filtre verifica starea ventilelor aferente filtrului:
-ventilul intrare functionare inchis
-ventilul iesire functionare inchis
-ventilele de afinare intrare –iesire inchise
- ventilele de regenerare inchise
6.1.11. Punerea in functie a F.P.A.
a. Operatorul filtre verifica deschiderea ventilului de aerisire al filtrului P.A.
b. Operatorul filtre deschide ventilul de intrare funcţionare în filtru, urmărind ca debitul să nu
depăşească valoarea de 50 t/h.
c. Operatorul filtre urmăreşte umplerea filtrului P.A. cu apă până când pe conducta de aerisire iese
apă.
e.Operatorul filtre efectuează determinarea aciditatii „-m” a apei de ieşire din filtrul P.A..
d.Operatorul filtre efectuează operaţia de spălare a F.P.A. cu un debit de Q 130m3/h (valoarea
exacta se stabileste in exploatare), până când valoarea aciditatii „-m” ajunge la valoarea celorlalte
filtre din functie. Astfel, „ –m” trebuie să aibă valoarea constanta timp de 5 minute.
e. Operatorul filtre cupleaza filtrul in linia de functionare deschizand ventilul de iesire functionare
si inchizand ventilul de evacuare spalare la canal
6.1.12.Functionarea normala a filtrului puternic acid
Ediţia :
Rev.:
__.__.____
Nr. ex:
b.Operatorul filtre efectuează din trei în trei ore încercările de determinare a aciditatii „ –m”
dupa F.P.A.
Determinarea aciditatii „-m” :
-operatorul filtre ia probă de 100ml apă şi adauga 2-3 picături de metiloranj, se obţine o
coloraţie roşie;
-operatorul filtre titreză cu soluţie de NaOH 0,1N până se obţine o coloraţie galben-portocalie.
Cantitatea de NaOH consumată reprezinta aciditatea „ –m” a filtrului.
c. Operatorul filtre urmăreşte parametrii de lucru pe F.P.A , consemnându-i în raportul de
-aciditatea „-m”
-debitul de apa
-diferenta de presiune Δ=1
-conductivitatea la iesire apa din filtrul PA
g.La epuizarea filtrului PA seful de tura PCA da dispozitie operatorului filtre sa scoata din functie
filtrul PA.
h.Operatorul filtre închide ventilul de intrare funcţionare şi ieşire funcţionare a F.P.A.epuizat si
deschide ventilul de aerisire.
6.1.13. Epuizarea filtrelor P.A. :

a. Operatorul filtre consideră epuizat filtrul PA când aciditatea apei la ieşire „-m „scade cu
0,2mval/l faţă de valoarea constanta în flux, diferenţa de presiune (Δp)=1 şi conductivitatea
electrică scade cu 50 µs/cm faţă de valoarea constantă în flux, adică faţă de celelalte filtre aflate
în funcţiune.
b. Şeful de tură PCA dă dispoziţie să se scoată din funcţie filtrul P.A. care s-a epuizat .
c.Operatorul filtre închide ventilul de intrare funcţionare şi ieşire funcţionare a F.P.A. şi deschide
ventilul de aerisire a F.P.A..
6.1.14. Afânarea filtrelor P.A. :

a. Operatorul filtre verifică ca toate ventilele de la F.P.A. să fie închise.
c.Operatorul filtre urmăreşte debitul de afanare de 100-130m3/h (valoarea exacta se stabileste in
d.Atenţie: operatorul filtre nu părăseşte zona filtrului, din cauza că există pericolul ca la afânare
să se antreneze granule de schimbători de ioni şi să se dea la canal.
Ediţia :
Rev.:
__.__.____
Nr. ex:
a ajuns la partea superioară a filtrului, la a doua sticlă de nivel, inchizand ventilul de intrare
afanare si ventilul de iesire afanare .
6.1.15. Spălarea finală a F.P.A. dupa regenerarea inseriata :

a. Operatorul filtre verifica ca ventilul de aerisire sa fie deschis.
b. Operatorul filtre efectueaza spalarea finala a F.P.A. individual, deschizând ventilul de intrare
funcţionare, la aparitia apei la aerisire va deschide ventilul de evacuare spălare la canal si va
inchide ventilul de aerisire , urmărind parametrii apei la ieşire, timp de execuţie 20 min. pana la
valoarea aciditatii „-m” ajunge la valoarea celorlalte filtre PA din functie si este constanta timp de
5 minute.
c.Operatorul filtre deschide ventilul de iesire probe pentru spalarea circuitului si pentru prelevare
proba.
d. Operatorul filtre efectueaza spalarea finala cu un debit de Q130 m3/h.
e. Operatorul filtre cuplează F.P.A in functie, deschizand ventilul de iesire functionare si
inchizand ventilul de evacuare spalare la canal, consemnându-se în raportul de activitate valorile
parametrilor urmăriţi la spalare.(aceeasi parametri de la functionarea normala a filtrului). sau il
lasă în rezervă cu aciditatea „ -m”˂2 mval/l.
6.1.16. Responsabilităţi:
a.Operatorul filtre:
- răspunde de executarea corectă a manevrelor din prezenta instrucţiune cu respectarea normelor
de SSM –SU în vigoare.
- raspunde de respectarea parametrilor prevazuţ in prezenta instructiune
- răspunde de anunţarea parametrilor din tabloul de comandă şi anume:
- orice dereglare a fluxurilor apărute pe aparatele din tabloul de comandă.
-orice dereglare a presiunii de apa brută.
-orice dereglare a presiunii de apa demineralizata finisată si nefinisată.
-orice dereglare a fluxului apărut la filtrele in functie.
- nivelul de apă brută, apă decarbonatată;
- nivelul apelor uzate la puncte joase.
b.Şeful de tură Demi:
- răspunde de funcţionarea în siguranţă a filtrelor H-K (S.A.), de respectarea parametrilor , de
semnarea raportului de activitate a F.S.A. ., controlează operatorii filtre în vederea respectării
prezentei instrucţiuni.
- răspunde de instruirea personalului din subordine privind normele de SSM – SU şi de
verificarea respectării acestora.
Ediţia :
Rev.:
__.__.____
Nr. ex:
6.1.17. Înregistrarea datelor din instalaţia de demineralizare:

- raport de activitate al filtrelor H-cationice (P.A.) completat de operatorul filtre, avizat şi aprobat
de şeful de tură demi.
- registru de predare - primire, completat de şeful de tură demi, semnat de dispecerul principal.
Caracteristici filtre puternic acide

 furnizor-Vulcan –Tip proiect 43936-0 B ;
 filtrele puternic acide PA nr.1,2,3,4,.5,6,7 sunt pe placă de diuze;
 filtrele puternic acide PA nr. 9,10,11,12 sunt pe cuart;
 sunt pe cuart filtrele PA nr. 9,10,11,12;
 material OL37, protejat antiacid
 inăltimea filtrului : H =4000mm
 volum masă cationică : Vm = 18m3
 inăltime masă cationică : Hm = 2000mm
 retine cationii de Ca+ , Mg+ si Na+ din celelalte săruri ( cloruri,sulfati,azotati – duritatea
permanentă)
 se urmăresc următorii parametrii : aciditate -m , debit Q, presiune apă intrare si iesire din
filtru , conductivitate , diferenta de presiune ∆p ( cand ∆p creste peste 1 filtrul poate fi
infundat);
 se epuizează cand aciditatea „-m” scade cu 0,2 mval/l fată de valoarea din flux si
conductivitatea scade cu 50 µs/cm faţă de valoarea constantă în flux;
6.2. Filtre mediu bazice (MB) şi puternic bazice (PB)

- Domeniu: instrucţiunea se aplică în activitatea de funcţionare normală a filtrelor mediu bazice şi
puternic bazice.
- Scop: instrucţiunea descrie etapele parcurse în activitatea de funcţionare normală a F.M.B. şi
F.P.B. şi precizează responsabilităţile tehnologice şi de securitate tehnică ce revin persoanelor
implicate în activitatea de exploatare.
- Prescurtări: F-OH-filtre anionice, p-alcalinitate, SiO2-silicea.
- Documente de referinţă: proiect 01.03.04- instrucţiuni de exploatare.
- Instrucţiune:
6.2.1. Pregătirea pentru pornire a F.M.B.:

Ediţia :
Rev.:
__.__.____
Nr. ex:
a. Şeful de tură PCA dă dispoziţie operatorului filtre să pornească un filtru M.B., indicându-i
numărul filtrului.
b.Operatorul filtre verifica starea filtrului indicat in raportul de serviciu ( in rezerva , epuizat).
c.Operatorul filtre verifica starea ventilelor aferente filtrului:
-ventil intrare functionare inchis
-ventil iesire functionare inchis
-ventilele de afanare intrare-iesire inchise
-ventilele de regenerare inchise
6.2.2.Punerea in functie a filtrului MB
a.Operatorul filtre verifica deschiderea ventilului de aerisire al filtrului M.B.
b.Operatorul filtre deschide ventilul de intrare funcţionare în filtru urmărind ca debitul să nu
depăşească valoarea de 50m3/h.
c.Operatorul filtre urmăreşte umplerea filtrului M.B. cu apă până când pe conducta de aerisire
iese apă.
e.Operatorul filtre efectuează încercarea de determinare a ph-ului, dacă este mai mic de 5,5 se
opreste filtrul si se regenereaza.
f.Operatorul filtre efectueaza determinarea alcalinitatii „p” a apei de iesire din filtrul MB.
g.Operatorul filtre efectuează operaţia de spălare a filtrului M.B. cu un debit de Q100 m3/h până
cand la iesire apa are alcalinitatea „p”= 0,1mval/l, o conductivitate <20μS/cm valoare determinata
in laborator, de laborant si filtrul FMB poate fi cuplat în funcţie deschizand ventilul de iesire
functionare si inchizand ventilul de evacuare spalare la canal.
h.Operatorul filtre deschide ventilul de aerisire cateva secunde ( pana la iesirea apei la aerisire)
pentru eliminarea aerului, dupa care inchide ventilul de aerisire.
6.2.3.Functionarea normala a filtrului mediu bazic

a. Operatorul filtre verifica etanseitatea armaturilor filtrului
b.Operatorul filtre efectueaza din trei in trei ore incercarile de determinare a alcalinitatii „p” dupa
filtrul MB.
Determinarea alcalinatatii „p”:
-operatorul filtre ia proba de 100 ml apa si adauga 2-3 picaturi de fenolftaleina si se obtine o
solutie violet.
- operatorul filtre titrează cu HCl 0,1N până devine incolor. Volumul de HCl titrat reprezintă
alcalinitatea „p”.
c.Operatorul filtre urmareste parametrii de lucru pe F.M.B.,consemnandu-i in raportul de
Ediţia :
Rev.:
__.__.____
Nr. ex:
-alcalinitatea „p”
-debitul de apa
-diferenta de presiune Δp=1
-ph-ul apei la iesire din filtre.
-conductivitatea ( este determinate in laborator de laborant)
6.2.4.Epuizarea filtrelor MB :
a. Operatorul filtre consideră epuizat F.M.B. când pH-ul în efluent la iesirea din filtru scade sub
6, valoarea conductivităţii creşte faţă de valoarea constantă din flux cu 10µs/cm şi când diferenţa
de presiune este 1 (Δp=1).
b. Seful de tura PCA da dispozitie sa se puna in functie un filtru M.B. rezerzva cu parametrii
corespunzatori functionarii normale ( vezi punerea in functie ) si sa se scoata din functie filtrul
M.B. care s-a epuizat.
c. Operatorul filtre inchide ventilul de intrare functionare si iesire functionare al filtrului M.B. si
deschide ventilul de aerisire al filtrului M.B.
6.2.5. Afânarea filtrelor M.B. :

a. Operatorul filtre verifică ca toate ventilele de la filtrul M.B. să fie închise.
c.Operatorul filtre urmăreşte debitul de afanare de Q  40 m3/h (valoarea exacta se stabileste in
se antreneze granule de schimbători de ioni şi să se piarda masa ionică pe la evacuare canal .
a ajuns la partea superioară a filtrului,la a doua sticlă de nivel, inchizand ventilul de intrare
Responsabil: Operatorul filtre
6.2.6.Regenerarea înseriată a filtrelor M.B. şi P.B. :

a.Operatorul filtre verifică ca toate ventilele de la F.M.B şi F.P.B. ce urmează a fi regenerate să
fie închise.
b.Operatorul filtre verifica ca toate ventilele de pe circuitul de regenerare si regenerare inseriata
sa fie inchise.
Ediţia :
Rev.:
__.__.____
Nr. ex:
c. Operatorul filtre deschide ventilul de evacuare canal din F.P.B. şi apoi ventilul de intrare
regenerare în filtru, pentru îndepărtarea silicei ( Operaţia de îndepărtare a silicei din F.P.B.
durează 5-10 min..
d.Operatorul filte deschide ventilul de iesire ejector.
e. Operatorul filtre deschide ventilul de intrare ejector
g.Operatorul filtre deschide ventilul de la rotametru( tras din vasul nr.2 sau 3 deNaOH) si
urmareste nivelul de NaOH din vasul de consum nr.2 sau 3 de NaOH ( urmareste vizual sticla de
nivel).
h.Operatorul filtre face încercarea de determinare a alcalinităţii „p” în efluent; când alcalinitatea
atinge valoarea de „p”=1 mval/l se face linia de regenerare înseriată cu filtrul M.B astfel :
-se deschide ventilul de regenerare la filtrul M.B.
-se deschide ventilul de evacuare la canal la filtrul M.B.
-se deschide ventilul de regenerare inseriata la filtrul P.B.
-se inchide ventilul de evacuare apa la canal la filtrul P.B.
i.Operatorul filtre face încercarea de determinare a densităţii NaOH la intrare în filtrul P.B.
(ρ=1,042g/cm3 la o concentraţie de 4% NaOH )
j. Operatorul filtre urmăreşte nivelul de NaOH în vasul de consum (durata operaţiei este de 20
min, cu consumarea cantităţii de 1500kg NaOH 49% ) . După terminarea cantitătii de NaOH din
vasul de consum nr. 2 sau 3 se inchide ventilul de la rotametru urmarind spălarea lenta de la
F.P.B. la F.M.B..
Atenţie! În cazul în care se face regenerarea unui singur filtru M.B., neînseriat, şeful de tură va
întocmi obligatoriu o notă explicativă către Serviciul de Planificare Tehnico- Economică al
societăţii L.E.G.R., privind neefectuarea regenerării înseriate, cu exceptia cazurilor in care
regenerarea unui singur filtru MB. este absolut necesara.
Responsabil : Seful de tura PCA, Operatorul filtre.
6.2.7. Spălarea lentă de la F.P.B. la F.M.B. :

a. Operatorul filtre urmăreşte spălarea lentă cu ejectorul de la filtrul.P.B. la F.M.B. făcută pe linia
de regenerare înseriată, timp de 60-90 min cu un debit de 25m3/h .
b. Operatorul filtre după terminarea operatiei de spălare lentă cu ejectorul va proceda astfel:
-inchide ventilul de intrare ejector;
-inchide ventilul de iesire ejector;
-inchide ventilul de intrare regenerare la filtrul P.B.
-inchide ventilul de regenerare inseriata la filtrul P.B.
-deschide ventilul de aerisire la filtrul P.B.
-inchide ventilul de intrare regenerare la filtrul M.B.
-inchide ventilul de evacuare la canal la filtrul M.B.
-deschide ventilul de aerisire la filtrul M.B
Ediţia :
Rev.:
__.__.____
Nr. ex:
6.2.8. Spălarea finală a F.M.B. :

b. Operatorul filtre efectueaza spalarea finala a F.M.B.. individual, deschizând ventilul de intrare
funcţionare, la aparitia apei la aerisire va deschide ventilul de evacuare la canal si va inchide
ventilul de aerisire , urmărind parametrii apei la ieşire, timp de execuţie 25-30 min. ( valoarea se
stabileste in functie).
c. c.Operatorul filtre deschide ventilul de iesire probe pentru spalarea circuitului si pentru
prelevare proba.
d.Operatorul filtre efectueaza spalarea finala cu un debit de Q130 m3/h.
e. Operatorul filtre spală F.M.B. pâna la ph=8,5, alcalinitate „p”=0,1mval/l, conductivitate < 20
μS/cm, valoare determinata in laborator de laborant şi cuplează în funcţie filtrul deschizand
ventilul de iesire functionare si inchzand ventilul de evacuare spalare la canal, consemnându-se în
raportul de activitate valorile parametrilor urmariti la spalare sau spala filtrul pana la alcalunitate
„p” ≤ 0,5 μS/cm si opreste filtrul M.B. in rezerva .
pentru eliminare aer, dupa care inchide ventilul de aerisire.
Atenţie: operatorul filtre controlează permanent ventilele pe linia de regenerare cu NaOH la filtre
deoarece există pericolul impurificării cu NaOH a apei demineralizate, fapt ce conduce la
creşterea masiva a alcalinităţii „p” în apa de cazan.
6.2.9 Responsabilităţi:
Operatorul filtre:
- Raspunde de executarea corectă şi la timp a manevrelor din prezenta instrucţiune cu respectarea
normelor SSM- SU în vigoare.
- Raspunde de respectarea parametrilor prevazuţ in prezenta instructiune
- Anunţă pe şeful de tura PCA de scăderea pH-ului sub valoarea de 6, creşterea conductivităţii pe
F.M.B., de orice anomalie apărută în tabloul de comandă.
- Operatorul filtre raspunde de purtarea echipamentului de protectie.
Şeful de tură PCA:
- Raspunde de respectarea parametrilor prevazuţi, de semnarea raportului de activitate a filtrelor
OH- anionice.
- Dă dispoziţie pentru cuplarea sau scoaterea din funcţie a filtrelor, controlează operatorii în
vederea respectării prezentei instrucţiuni.
- Raspunde de instruirea personalului din subordine privind normele de SSM – SU şi verifică
respecarea acestora.
Ediţia :
Rev.:
__.__.____
Nr. ex:
6.2.10 Înregistrarea datelor din instalaţia de demineralizare:

a. Raportul de activitate a filtrelor M.B. trebuie completat de operatorul filtre avizat şi aprobat de
şeful de tura PCA .
b. Registrul de predare-primire, completat de şeful de tură PCA la schimb, semnat de dispecerul
Principal Adjunct.
Responsabil: Seful de tura PCA, Operatorul filtre.
Caracteristici filtre mediu bazice

 furnizor-Vulcan –Tip proiect 42116-0 C ;
 filtrele sunt pe cuart ;
 material OL37, protejat antiacid ;
 inăltimea filtrului : H = 4000 mm
 volum masă anionică : Vm= 15m3
 inăltime masă anionică : Hm= 1650mm
 retine anionii clor Cl- si sulfat SO42-
 se urmăresc următorii parametrii : Ph , conductivitate , debit Q , presiune apă intrare si
iesire din filtru , alcalinitate „p” , diferenta de presiune ∆p ( cand ∆p creste peste 1 filtrul
poate fi infundat);
 se epuizează filtrul cand pH-ul ˂ 6 si conductivitatea creste cu 10µs/cm fată de valoarea in
flux ;
6.2.10.Pregătirea pentru pornire a F.P.B.:

a. Şeful de tură PCA dă dispoziţie operatorului filtre să pornească un filtru P.B., indicându-i
numărul filtrului.
b.Operatorul filtre verifica starea filtrului indicat in raportul de serviciu ( in rezerva , epuizat).
c.Operatorul filtre verifica starea ventilelor aferente filtrului:
-ventil intrare functionare inchis
-ventil iesire functionare inchis
-ventilele de afanare intrare-iesire inchise
-ventilele de regenerare inchise
6.2.11.Punerea in functie a filtrului PB

a.Operatorul filtre verifica deschiderea ventilului de aerisire al filtrului P.B.
Ediţia :
Rev.:
__.__.____
Nr. ex:
b.Operatorul filtre deschide ventilul de intrare funcţionare în filtru urmărind ca debitul să nu

depăşească valoarea de 50m3/h.
c.Operatorul filtre urmăreşte umplerea filtrului P.B. cu apă până când pe conducta de aerisire iese
apă.
e.Operatorul filtre efectueaza determinarea alcalinitatii „p” a apei la iesire din filtrul PB.
f.Operatorul filtre efectuează operaţia de spălare a filtrului P.B. cu un debit de Q100 m3/h până
cand la iesire apa are alcalinitatea „p”= 0,1mval/l, conductivitate <10μS/cm valoare determinata
in laborator, de laborant si filtrul FPB poate fi cuplat în funcţie deschizand ventilul de iesire
functionare si inchizand ventilul de evacuare spalare la canal.
g.Operatorul filtre deschide ventilul de aerisire cateva secunde ( pana la iesirea apei la aerisire)
pentru eliminare aer, dupa care inchide ventilul de aerisire.
6.2.12..Functionarea normala a filtrului puternic bazic (P.B.)

a. Operatorul filtre verifica etanseitatea armaturilor filtrului
b.Operatorul filtre efectueaza din trei in trei ore incercarile de determinare a alcalinitatii „p” dupa
filtrul PB.
Determinarea alcalinatatii „p”:
-operatorul filtre ia proba de 100 ml apa si adauga 2-3 picaturi de fenolftaleina si se obtine o
solutie violet.
- operatorul filtre titrează cu HCl 0,1N până devine incolor. Volumul de HCl titrat reprezintă
alcalinitatea „p”.
c.Operatorul filtre urmareste parametrii de lucru pe F.P.B.,consemnandu-i in raportul de activitate
din trei in trei ore:
-alcalinitatea „p”
-debitul de apa
-diferenta de presiune ΔP=1 bar
-ph-ul apei la iesire din filtre
-conductivitatea (este determinata in laborator de laborant)
-valoarea continutului de silice SiO2 (este determinata in laborator de laborant).
6.2.13.Epuizarea filtrelor PB :
a. Operatorul filtre consideră epuizat F.P.B. când încercarea determinată de laborant a
conţinutului de silice este max. 0,2mg/l, conductivitatea determinata de laborant în efluent creste
cu 5µs/cm fată de valoarea in flux şi diferenţa de presiune ΔP=1 bar
Ediţia :
Rev.:
__.__.____
Nr. ex:
b. Seful de tura PCA da dispozitie sa se puna in functie un filtru P.B. rezerzva cu parametrii
corespunzatori functionarii normale ( vezi punerea in functie ) si sa se scoata din functie filtrul
P.B. care s-a epuizat.
c. Operatorul filtre inchide ventilul de intrare functionare si iesire functionare al filtrului P.B. si
deschide ventilul de aerisire al filtrului P.B.
6.2.5. Afânarea filtrelor P.B. :
a. Operatorul filtre verifică ca toate ventilele de la filtrul P.B. să fie închise.
b. Operatorul filtre deschide ventilul de ieşire afânare din filtru , deschide ventilul de intrare
c.Operatorul filtre urmăreşte debitul de afanare de Q  40-60 m3/h (valoarea exacta se stabileste
in exploatare), durata execuţiei este de 15-20 min. (în funcţie de cât este tasată masa ionica ).
se antreneze granule de schimbători de ioni şi să se piarda masa ionică pe la evacuare canal .
a ajuns la partea superioară a filtrului,la a doua sticlă de nivel , inchizand ventilul de intrare
Responsabil: Operatorul filtre
6.2.6.Regenerarea înseriată a filtrelor P.B. şi M.B. :

a.Operatorul filtre verifică ca toate ventilele de la F.P.B şi F.M.B. ce urmează a fi regenerate să
fie închise.
b.Operatorul filtre verifica ca toate ventilele de pe circuitul de regenerare si regenerare inseriata
sa fie inchise.
c. Operatorul filtre deschide ventilul de evacuare canal din F.P.B. şi apoi ventilul de intrare
regenerare în filtru, pentru îndepărtarea silicei ( Operaţia de îndepărtare a silicei din F.P.B.
durează 5-10 min..
d.Operatorul filte deschide ventilul de iesire ejector.
e. Operatorul filtre deschide ventilul de intrare ejector.
g.Operatorul filtre deschide ventilul de la rotametru (tras din vasul nr.2 sau 3) si urmareste nivelul
de NaOH din vasul de consum nr. 2 sau 3 de NaOH ( urmareste vizual sticla de nivel).
h.Operatorul filtre face încercarea de determinare a alcalinităţii „p” în efluent; când alcalinitatea
atinge valoarea de „p”=1 mval/l si după trecerea celor 5-10 minute (timp necesar eliminarii silicei
la canal) se face linia de regenerare înseriată cu filtrul M.B astfel :
-se deschide ventilul de regenerare la filtrul M.B.
-se deschide ventilul de evacuare la canal la filtrul M.B.
-se deschide ventilul de regenerare inseriata la filtrul P.B.
-se inchide ventilul de evacuare apa la canal la filtrul P.B.
Ediţia :
Rev.:
__.__.____
Nr. ex:
i.Operatorul filtre face încercarea de determinare a densităţii NaOH la intrare în filtrul P.B.
(ρ=1,042g/cm3 la o concentraţie de 4% NaOH )
j. Operatorul filtre urmăreşte nivelul de NaOH în vasul de consum nr.2 sau 3 (durata operaţiei
este de 20 min, cu consumarea cantităţii de 1500kg NaOH 49% ). După terminarea cantitătii de
NaOH din vasul de consum nr. 2 sau 3 se inchide ventilul de la rotametru urmarind spălarea lenta
de la F.P.B. la F.M.B..
Atenţie! În cazul în care se face regenerarea unui singur filtru P.B. , neînseriat, şeful de tură va
întocmi obligatoriu o notă explicativă către Serviciul de Planificare Tehnico- Economică al
societăţii L.E.G.R., privind neefectuarea regenerării înseriate, cu exceptia cazurilor in care
regenerarea unui singur filtru P.B. este absolut necesara.
6.2.7. Spălarea lentă de la F.P.B. la F.M.B. :

a. Operatorul filtre urmăreşte spălarea lentă cu ejectorul de la filtrul.P.B. la F.M.B. făcută pe linia
de regenerare înseriată, timp de 60-90 min cu un debit de 25m3/h .
b. Operatorul filtre după terminarea operatiei de spălare lentă cu ejectorul va proceda astfel:
-inchide ventilul de intrare ejector;
-inchide ventilul de iesire ejector;
-inchide ventilul de intrare regenerare la filtrul P.B.
-inchide ventilul de regenerare inseriata la filtrul P.B.
-deschide ventilul de aerisire la filtrul P.B.
-inchide ventilul de intrare regenerare la filtrul M.B.
-inchide ventilul de evacuare la canal la filtrul M.B.
-deschide ventilul de aerisire la filtrul M.B
6.2.8. Spălarea finală a F.P.B. :

b. Operatorul filtre efectueaza spalarea finala a F.P..B.. individual, deschizând ventilul de intrare
funcţionare in filtru, urmărind ca debitul să nu depăsească valoarea de 50m3/h. , la aparitia apei la
aerisire va deschide ventilul de evacuare la canal si va inchide ventilul de aerisire , urmărind
parametrii apei la ieşire, timp de execuţie 25-30 min. ( valoarea se stabileste in exploatare).
c. c.Operatorul filtre deschide ventilul de iesire probe pentru spalarea circuitului si pentru
prelevare proba.
d.Operatorul filtre efectueaza spalarea finala cu un debit de Q100-130 m3/h.
e.Operatorul filtre spală F.P.B. pâna la alcalinitate „p”=0,1mval/l, conductivitate < 10 μS/cm ,
valoare determinata in laborator de laborant şi cuplează în funcţie filtrul deschizand ventilul de
iesire functionare si inchzand ventilul de evacuare spalare la canal, consemnându-se în raportul de
Ediţia :
Rev.:
__.__.____
Nr. ex:
activitate valorile parametrilor urmariti la spalare sau spala filtrul P.B. pana la alcalunitate „p” ≤
0,5mval/l si opreste filtrul P.B. in rezerva .
pentru depresurizare , dupa care inchide ventilul de aerisire.
Atenţie: operatorul filtre controlează permanent ventilele pe linia de regenerare cu NaOH la filtre
deoarece există pericolul impurificării cu NaOH a apei demineralizate, fapt ce conduce la
creşterea masiva a alcalinităţii „p” în apa de cazan.
6.2.9 Responsabilităţi:
Operatorul filtre:
- Raspunde de executarea corectă şi la timp a manevrelor din prezenta instrucţiune cu respectarea
normelor SSM- SU în vigoare.
- Raspunde de respectarea parametrilor prevazuţ in prezenta instructiune
- Anunţă pe şeful de tura PCA de creşterea conductivităţii si a silicei pe F.P.B., de orice anomalie
apărută în tabloul de comandă , la filtrele din functie.
- Operatorul filtre raspunde de purtarea echipamentului de protectie.
- Raspunde de respectarea parametrilor prevazuţi, de semnarea raportului de activitate a filtrelor
OH- anionice.
- Dă dispoziţie pentru cuplarea sau scoaterea din funcţie a filtrelor, controlează operatorii în
vederea respectării prezentei instrucţiuni.
- Raspunde de instruirea personalului din subordine privind normele de SSM – SU şi verifică
respecarea acestora.
6.2.10 Înregistrarea datelor din instalaţia de demineralizare:

a. Raportul de activitate a filtrelor P.B. trebuie completat de operatorul filtre avizat şi aprobat de
şeful de tura PCA .
b. Registrul de predare-primire, completat de şeful de tură demi la schimb, semnat de dispecerul
Principal Adjunct.
Caracteristici filtre puternic bazice

 furnizor-Vulcan –Tip proiect 42133-0 A ;
 filtrele sunt pe placă de diuze ;
 diametrul filtrului : ф = 3400 mm
Ediţia :
Rev.:
__.__.____
Nr. ex:
 inăltimea filtrului : H = 4000mm

 volum masă anionică : Vm= 6m3
 inăltime masă anionică : Hm = 1000mm
 conditii de lucru :Papă = 6bar si Tapă = 20-40 0C
 retine anionii silice SiO2 si substante organice SO
 se urmăresc următorii parametrii : Ph , debit Q , , presiune apă intrare si iesire din filtru ,
alcalinitate „p” , silice SiO2 , conductivitate , diferenta de presiune ∆p ( cand ∆p creste
peste 1 filtrul poate fi infundat);
 se epuizează filtrul cand silicea SiO2 max. 0,2 mg/l si conductivitatea creste cu 5µs/cm fată
de valoarea in flux ;
6.3. Funcţionarea filtrelor cu pat mixt

- Domeniu: instrucţiunea se aplică în activitatea de funcţionare normală a filtrelor pat-mixt.
- Scop: instrucţiunea descrie etapele parcurse în activitatea de funcţionare normală a filtrelor
P.Mx. şi precizează responsabilităţile tehnologice şi de securitate tehnică ce revin persoanelor
implicate în activitate.
- Definiţii: apa demineralizată finisată este apa demineralizată după filtrele pat-mixt.
- Prescurtari: F.P.Mx.-filtru pat-mixt; A-anionit; K-cationit.
- Documente de referinţă: proiect 01.03.04 - instrucţiuni de exploatare.
6.3.1 Pregătirea pentru pornire a F.P.Mx.:

a. Şeful de tură PCA dă dispoziţie operatorului filtre să pornească un F.P.Mx, indicându-i numărul
acestuia.
b.Operatorul filtre verifică ca toate ventilele filtrului sa fie inchise.
c. Operatorul filtre deschide ventilul de aerisire al F.P.Mx. şi apoi ventilul de intrare funcţionare,
urmărind ca debitul să nu depăşească valoarea de 30 m3/h.
d. Operatorul filtre urmareşte umplerea filtrului până când pe conducta de aerisire iese apa.
e. Operatorul filtre deschide ventilul de evacuare spălare la canal şi apoi închide ventilul de
aerisire.
f. Operatorul filtre efectuează operaţia de spălare a filtrului pat-mixt cu un debit de 70m 3/h.
g. Operatorul filtre duce probă in laborator pentru determinarea conductivităţii apei la ieşire
efluent.Dacă conductivitatea efluentului este mai mică de 0,5 s/cm, pH-ul =6, cuplează filtrul în
funcţie, iar dacă conductivitatea este mai mare (de ex. conductivitatea este 1s/cm ) se trece la
operaţia de spălare a filtrului.
Atenţie! Operatorul va ţine seama de faptul că dacă filtrul a fost oprit pe un timp relativ lung, în
momentul repunerii în funcţie, vom avea de cele mai multe ori o creştere a conductivităţii şi a
cantităţii de silice.
Ediţia :
Rev.:
__.__.____
Nr. ex:
6.3.2 Punerea in functie a filtrului pat mixt (F.P.Mx.) pregătit:

a. Şeful de tură dă dispoziţie operatorului FILTRE – CHIMICALE?????????? să cupleze F.P.Mx.;
b. Operatorul filtre :
- dacă conductivitatea efluentului este mai mică de 0,5 s/cm , pH-ul =6, cuplează
filtrul în funcţie;
-deschide ventilul de ieşire funcţionare din filtru ;
- închide ventilul de evacuare spălare la canal.
Responsabil: Seful de tura PCA Operatorul filtre.
6.3.3. Funcţionarea normală a filtrului P.Mx.:

b. Operatorul filtre urmăreşte parametrii de lucru pe filtrul.P.Mx., consemnându-i în raportul de
-debitul Q de intrare apă in filtru;
-diferenta de presiune ∆p;
-presiunea de iesire apă din filtru;
c. laborantul CET efectueaza urmatoarele analize:
-efectueaza determinarea de silice în apa la ieşire din FPMx de 3 ori pe schimb sau de cate ori
este nevoie şi o consemnează în raportul de activitate;
-efectuează determinarea conductivitătii in apă la iesire din filtrul P.Mx de 3 ori pe schimb sau de
cate ori este nevoie şi o consemnează în raportul de activitate;
d. Operatorul filtre anunţă şeful de tură demi de orice anomalie aparută la filtrul.P.Mx.;
g.La epuizarea filtrului P.Mx. seful de tura PCA da dispozitie operatorului filtre sa scoata din
functie filtrul P.Mx.;
h.Operatorul filtre închide ventilul de intrare funcţionare şi ieşire funcţionare a filtrului P.Mx.
epuizat si deschide ventilul de aerisire;
Responsabil: Operatorul filtre, laborant CET.
6.3.4 Epuizarea F.P.Mx.:
a. Operatorul filtre consideră epuizat F.P.Mx. când încercarea determinată de laborant a
conţinutului de silice este peste 0,02mg/l. si conductivitatea determinata de laborant în efluent
este peste 0,5s/cm;
b. Seful de tura PCA da dispozitie operatorului filtre sa puna in functie un filtru P.Mx. rezerva cu
parametrii corespunzatori functionarii normale ( vezi punerea in functie) si sa se scoata din
functie filtrul P.Mx. care s-a epuizat;
c.Operatorul filtre inchide ventilul de intrare functionare si iesire functionare al filtrului P.Mx. si
deschide ventilul de aerisire al filtrului P.Mx.
Ediţia :
Rev.:
__.__.____
Nr. ex:
6.3.5. Afânarea F.P.Mx.:

a. Opreatorul filtre verifică dacă toate ventilele pe filtru sunt închise;
b.Operatorul filtre deschide ventilul de aerisire şi apoi ventilul de intrare afânare, când apa iese pe
ventilul de aerisire deschide ventilul de evacuare afânare şi închide ventilul de aerisire;
c. Operatorul filtre urmăreşte debitul de afânare să fie 30m 3/h, permanent ia proba de apă ca să
verifice că nu sunt pierderi de masă ionică, durata operaţiei este de 20minute, pană ajunge masa
ionică la jumătatea ultimei sticle de nivel;
d. Operatorul filtre consideră terminată afânarea când la ieşire din filtru apa este limpede iar masa
ionică se vede antrenată în dreptul vizorului şi cele două răşini se separă (anionitul –galben
deschis este deasupra iar cationitul-brun roşcat la bază);
e. Operatorul inchide toate ventilele filtrului P.Mx. si lasă 15 minute să se separe masele ionice;
Atenţie! Operatorul filtre nu paraseşte zona filtrului când execută afînarea, pentru aceasta
el anunţă şeful de tură să-i preia atribuţiunile în instalaţie.
6.3.6. Regenerarea F.P.Mx cu NaOH 4%:

a. Operatorul filtre verifică ca toate ventilele de la F.P.Mx. să fie închise;
b. Operatorul filtre verifică ventilele de pe circuitul de regenerare al filtrelor pat mixt să fie
inchise;
c. Operatorul filtre :
- deschide ventilul de intrare NaOH 3-4% în filtrul P.Mx.;
-deschide ventilul de evacuare spălare la canal;
- deschide ventilul de apă demineralizată impuls ejector la vasul nr.1 NaOH;
- deschide ventilul ieşire din ejector;
-deschide ventilul de intrare ejector;
- deschide ventilul tras din vas (rotametrul);
d. Operatorul filtre urmăreşte concentraţia NaOH 4% la intrare în filtrul P.Mx., evacuarea
regenerantului la ventilul de evacuare la canal; timpul de execuţie este de 60min., exact
consumarea cantităţii de NaOH 4%, 800 l din vasul de consum nr. 1 şi închide ventilul tras din
vasul nr.1 NaOH.
6.3.7.Spălarea lentă a filtrului P.Mx. după regenerarea cu NaOH 4%

a. Operatorul filtre efectuează operaţia de spălare lentă a schimbătorului anionic pe linia de
regenerare cu NaOH. Apa de impuls este apa demineralizată, timpul de spălare lentă este de 60
min.;
c.Operatorul filre urmăreşte terminarea timpului aferent.
b.Operatorul filtre după terminarea spălării lente:
- închide ventilul de apă demineralizată impuls ejector la vasul nr.1 NaOH;
Ediţia :
Rev.:
__.__.____
Nr. ex:
-închide ventilul de intrare ejector de la vasul nr.1 NaOH;

-inchide ventilul de ieşire ejector de la vasul nr.1 NaOH;
-închide ventilul de intrare NaOH în P.Mx.;
- închide ventilul de evacuare drenaj ;
6.3.8.Spălarea rapidă a filtrului P.Mx.:

a. Operatorul filtre efectuează operaţia de spălare rapidă a răşinii anionice, după sodă:
- deschide ventilul de aerisire;
-deschide ventilul de intrare functionare pentru umplerea filtrului cu apă;
-deschide ventilul de evacuare la canal la aparitia apei la aerisire;
-inchide ventilul de aerisire;
b.Operatorul face spălarea rapidă a filtrului P.Mx. cu un debit de 70 m 3/h pană cand
conductivitatea din efluent, determinată de laboranta in laborator este de 10s/cm (timpul de
executie al spălării rapide se stabileste in exploatare);
c. Operatorul filtre spală colectorul median;
d. Operatorul filtre la terminarea spălării rapide :
- închide ventilul de intrare funcţionare;
-lasa deschis ventilul de evacuare spălare la canal;
- goleste filtrul deschizand ventilul de aerisire pană ajunge apa in dreptul colectorului median(in
momentul in care apa a ajuns in dreptul colectorului median pe la acesta nu va mai curge apă);
-inchide imediat ventilul de evacuare la canal;
6.3.9. Regenerarea cu HCl 8%:

b.Operatorul filtre:
-deschide ventilul de evacuare la canal;
- deschide ventilul de intrare regenerare cu HCl în F.P.Mx;
- deschide ventilul de apă demineralizată impuls ejector;
- deschide ventilul ieşire ejector HCl;
- deschide ventilul intrare ejector HCl.
- deschide ventilul tras din vasul nr.1 HCl;
c. Operatorul filtre urmăreşte concentraţia HCl 8% la intrarea în F.P.Mx. şi consumarea cantităţii
de HCl 33% , 870 l din vasul de consum, timpul de execuţie este de  60min. şi închide apoi
ventilul tras din vasul HCl.
Ediţia :
Rev.:
__.__.____
Nr. ex:
6.3.7.Spălarea lentă a filtrului P.Mx. după regenerarea cu HCl 8%

a. Operatorul filtre efectuează operaţia de spălare lentă a schimbătorului cationic pe linia de
regenerare cu HCl. Apa de impuls este apa demineralizată, timpul de spălare lentă este  50
min(valoarea exactă se stabileste in exploatare);
c.Operatorul filre urmăreşte terminarea timpului aferent.
b.Operatorul filtre după terminarea spălării lente:
- închide ventilul de apă demineralizată impuls ejector la vasul nr.1 HCl;
-închide ventilul de intrare ejector de la vasul nr.1 HCl;
-inchide ventilul de ieşire ejector de la vasul nr. 1 HCl;
-închide ventilul de intrare 1HCl in filtrul P.Mx.;

- închide ventilul de evacuare drenaj ;
6.3.8.Spălarea rapidă a filtrului P.Mx.:

b. Operatorul filtre efectuează operaţia de spălare rapidă a răşinii cationice, după HCl:
- deschide ventilul de aerisire;
-deschide ventilul de intrare functionare pentru umplerea filtrului cu apă;
-deschide ventilul de evacuare la canal la aparitia apei la aerisire;
b.Operatorul CARE? face spălarea rapidă a filtrului P.Mx. cu un debit de 70 m 3/h pană cand
conductivitatea din efluent, determinată de laboranta in laborator este de 5s/cm (timpul de
executie al spălării rapide se stabileste in exploatare);
c. Operatorul filtre spală colectorul median;
d. Operatorul filtre la terminarea spălării rapide :
- închide ventilul de intrare funcţionare;
-lasa deschis ventilul de evacuare spălare la canal;
- goleste filtrul deschizand ventilul de aerisire pană ajunge apa in dreptu ultimei sticle de
nivel(apa se va observa la ultima sticlă de nivel);
-inchide ventilul de evacuare la canal;
6.3.9.Amestecarea maselor ionice(barbotarea) a filtrului pat mixt P.Mx.

a. Operatorul filtre execută operaţia de amestecare a masei ionice astfel:
- depresurizează circuitul de aer deschizand drenajul de pe circuit;
-deschide ventilul de aerisire;
Ediţia :
Rev.:
__.__.____
Nr. ex:
-deschide ventilul intrare aer în filtru;

-presiunea de intrare aer să fie p= 0,5 atm.;
- durata operaţiei este de  15 minute (valoarea exactă se stabileste in exploatare), după care
închide ventilul de pe linia de aer intrare în F.P.Mx..
6.3.10 Spălarea finală a filtrului pat mixt P.Mx.:

a.Operatorul filtre verifică ca ventilele de la F.P.Mx. să fie închise cu excepţia ventilului de
aerisire care trebuie să fie deschis;
b. Operatorul filtre umple filtrul cu apă deschizând ventilul de intrare funcţionare până când pe
conducta de aerisire iese apă;
c.Operatorul filtre deschide ventilul de evacuare spălare la canal;
d.Operatorul filtre închide ventilul de aerisire;
e.Operatorul face spălarea finală a filtrului P.Mx. cu un debit de  70-100 m3/h (valoarea exactă
se stabileste in exploatare) pană cand conductivitatea din efluent, determinată de laboranta in
laborator este ≤ 0,5s/cm (timpul de executie al spălării rapide se stabileste in exploatare);
f.Operatorul filtre anunţă şeful de tura PCA de rezultatele obţinute.
g.Şeful de tură PCA dă dispoziţie de cuplarea filtrului sau de repetarea regenerării consemnând
în raportul de primire-predare.
i) Responsabilităţi:
Operatorul filtre:
- Răspunde de executarea corectă din instrucţiune, cu respectarea normelor de SSM – SU în
vigoare.
- Anunţă pe şeful de tură PCA de orice anomalie apărută la F.P.Mx..
- Controlează executarea corectă a operaţiilor efectuate de operatorul filtre şi semnează raportul
de activitate pe filtrele P.Mx..
- Răspunde de instruirea personalului din subordine privind normele de SSM – SU în vigoare, cât
şi de verificarea respectării acestora.
Înregistrare:
- Raportul de activitate pe filtrele P.Mx. trebuie completat de operatorul filtre, avizat şi aprobat de
şeful de tură PCA.
Caracteristici filtre pat mixt P.Mx.:

 furnizor-I.C.P.E. Bucuresti–Tip proiect 03-48 ;
Ediţia :
Rev.:
__.__.____
Nr. ex:
 filtrele sunt pe placă de diuze ;

 diametrul filtrului:ф= 2400
 inăltimea filtrului H =3800mm
 volum masă cationică ( HCl) : Vm= 1,66 m3
 inăltime masă cationică ( HCl) Hm=370 mm
 volum masă anionică (NaOH) : Vm= 3,34 m3
 inăltime masă anionică (NaOH) Hm=740 mm
 volum total masă cationică si anionică Vtm=5 m3
 Inăltime totală masă cationică si anionică Htm= 1110 mm
 conditii de lucru :P=6bar si T=20-40 0C
 retine eventualele scăpări de Ca2+ , Mg2+ , Na+ , Cl- , SO42- , S.O. ;
 se urmăresc următorii parametrii : Ph , debit Q , , presiune apă intrare in filtru , alcalinitate
„p” , silice SiO2 , conductivitate , diferenta de presiune ∆p ( cand ∆p creste peste 1 filtrul
poate fi infundat);
 se epuizează filtrul cand silicea SiO2 ˃ 0,02 mg/l si conductivitatea ˃0, 5µs/cm fată de
valoarea in flux ;
6.4. Pornirea, funcţionarea normală şi oprirea pompelor centrifuge de la Demi

Domeniu: instrucţiunea se aplică în activitatea de pornire-oprire a pompelor centrifuge din
instalaţia de demineralizare.
Scop:- instrucţiunea descrie etapele parcurse în activitatea de punere în funcţiune a pompelor,
supravegherea în exploatare, scoaterea din funcţiune, staţionarea pe termen lung.
- instrucţiunea precizează responsabilităţile tehnologice şi de securitate tehnică ce revin
persoanelor implicate în exploatarea instalaţiei demi.
Prescurtări: P.AD-pompă pentru apa brută la dedurizare; P.ABD-pompă pentru apa brută la
demineralizare; P.DEC- pompă apă decarbonatată; P.IMP- pompă impuls ejectori,
P. Demi- pompă apă demineralizată; P.Cond- pompă condens; P. Auz- pompă apă uzată (caracter
acid sau bazic); P. Soda- pompă transvazare sol.49% NaOH.
Documente de referinţă: cartea tehnică a pompei centrifuge.
a) Instrucţiunea:
Pregătirea pentru punerea în funcţiune a pompelor centrifuge din instalaţia Demi( P.AD, P.ABD,
P.DEC, P.IMP, P.Cond, P.Auz, PNaOH ).
Şeful de tură PCA dă dispoziţie operatorului chimicale să pregătească pentru pornirea unei din
pompele mai sus menţionate.
Operatorul chimicale efectuează în acest scop următoarele operaţiuni:
Ediţia :
Rev.:
__.__.____
Nr. ex:
- verifică existenţa uleiului în corpul lagărului ( în paharul ungătorului de nivel constant). Atunci
când se urmăreşte umplerea băii de ulei se va proceda astfel:
- se demontează busonul de aerisire;
- toarna încet ulei prin gura busonului de aerisire pâna la apariţia lui în pipa ungătorului;
- umple paharul ungătorului cu ulei şi il aşeaza în poziţia de lucru;
- roteste arborele pompei şi urmareste ca stabilizarea nivelului de ulei în baie să se
facă prin coborarea nivelului în paharul ungătorului;
- dacă este necesar reumple paharul;
- monteaza busonul de aerisire;
- verifica manual rotirea uşoară a arborelui;
- verifica sensul de rotaţie al electromotorului printr-o scurtă pornire (sensul de rotaţie fiind
dreapta privind dinspre cuplaj);
- verifica existenţa apărătoarei de cuplaj;
Responsabili: Seful de tura PCA Operatorul chimicale.
Punerea în funcţiune a pompei:

- Operatorul chimicale deschide ventilul de aspiraţie, conducta de pe refulare este prevazută cu
clapet de retinere iar ventilul de pe refulare va fi închis;
- Operatorul chimicale deblochează butonul de avarie al pompei care se află în dreptul pompei;
- Operatorul chimicale anunţă pe şeful de tură Demi să pornească pompa din tabloul de comandă;
- Operatorul chimicale constată intrarea în regim de funcţionare şi deschide imediat ventilul pe
refularea pompei – până când parametrii prescrişi sunt menţinuţi. În cazul în care presiunea
indicată nu este cea prescrisă, se reglează din ventilul de pe refulare.
- Înainte de punerea în funcţiune a pompelor de NaOH, operatorul filtre va dechide ventilul pe
aspiraţie şi pe refulare.
Atenţie! Pentru a preveni defectarea lagărelor, pompele se vor porni numai după ce sunt pline cu
lichid.
Responsabil: Operatorul chimicale.
b) Supravegherea în exploatare:
- Operatorul chimicale controlează pompa şi motorul să funcţioneze fără zgomote şi vibraţii.
- Operatorul chimicale controlează etanşarea astfel ca să nu existe scurgeri. În cazul în care
scurgerile la etanşare devin prea abundente se anunţă şeful de formaţie în vederea chemării
echipei de intervenţie pentru a se strânge presetupa sau defecţiunea se notează în caietul de
defecţiuni şi se opreşte pompa.
- Operatorul chimicale controlează existenţa uleiului în corpul lagărului (în paharul ungătorului
de nivel constant) dacă constată că în paharul ungătorului uleiul scade sub ½ din înălţimea
paharului se va completa .
Atenţie! pompa se opreşte din funcţiune şi se completează cu ulei.
Ediţia :
Rev.:
__.__.____
Nr. ex:
Scoaterea din funcţiune (oprirea pompei):

- Operatorul chimicale anunţă şeful de tură demi să oprească pompa din tabloul de comandă sau o
blochează din butonul de avarie.
- Operatorul chimicale verifică dacă clapetul de reţinere închide perfect apoi închide ventilul de
aspiraţie. Dacă operatorul constată că , clapetul de reţinere nu ţine, închide ventilul pe refulare,
opreşte pompa din butonul de avarie şi închide ventilul de pe aspiraţie.
Atenţie! Când pompa rămâne fără lichid, trebuie oprită imediat pentru a preveni griparea parţilor
interioare.
Măsuri pentru SSM – SU:

- Operatorul chimicale pentru a preveni accidentele trebuie să cunoască foarte bine prezentele
instrucţiuni.
- Operatorul chimicale este obligat sa poarte echipamentului de protectie, cu proprietati antiacide,
pe tot parcursul turei.
- Operatorului chimicale ii este interzis efectuarea oricaror manevre neautorizate in instalatie,
pentru care nu a fost instruit si care nu sunt prevazute in fisa postului.
- Şeful de tură PCA este obligat ca pentru orice lucrare care se efectuează asupra electropompei
să facă cerere de scoatere de sub tensiune şi să verifice realizarea acesteia.
Înainte de punerea în funcţiune a pompei, operatorul chimicale verifică:
- legarea la pământ;
- existenţa apărătorilor care protejează piesele de cuplare ale pompei cu motorul;
Se interzice cu desăvârşire:
- să se repare pompa în timpul funcţiunii;
- să se monteze aparatura de protecţie în timpul funcţionării;
- să se folosească la curăţirea pompei în stare de funcţionare, materiale cu fibre, sau să se
înfăşoare cu mâna materialul cu care se curăţă.
- nu se admite schimbarea garniturilor decât când pompa este oprită şi scoasă de sub tensiune.
- să existe podeţ electroizolant la pornirea şi oprirea pompei.
Operatorul demi (op. chimicale si op. filtre)??? este obligat să efectueze curăţenia în jurul pompei
şi să predea din schimb în schimb.
Şeful de tură PCA şi operatorul filtre trebuie să cunoască şi să respecte măsurile SSM- SU
specifice pentru manipularea substanţelor chimice periculoase ( şi fişele tehnice de securitate ).
Responsabili: Seful de tura PCA, Operator filtre, Operatorul chimicale.
b) Responsabilităţi:
Operatorul chimicale:
Ediţia :
Rev.:
__.__.____
Nr. ex:
- Răspunde de executarea corectă a punctului manevrelor de pornire , oprire şi exploatare a

pompelor din dotarea instalaţiei demi.
- Răspunde de respectarea nomelor de SSM – SU în vigoare;
- Răspunde de pornirea şi oprirea operativă a oricărei pompe, când este anunţat de dispecerul
LEGR sau de şeful de tură demi.
- Răspunde de funcţionarea în siguranţă a pompelor centrifuge.
- Supraveghează şi controlează pe operatorul chimicale să-şi respecte atribuţiunile de serviciu.
- Răspunde de instruirea personalului din subordine privind normele de SSM-SU în vigoare,
privind purtarea obligatorie a echpamentului de protectie cu proprietati antiacide, verificând
respectarea acestora.
Înregistrări:
- Registrul de predare-primire completat de operatorul filtre, vizat de şeful
de tură PCA;
- Registrul de predare-primire completat de şeful de tură PCA, vizat de dispecerul LEGR.
Caracteristici pompe apă dedurizată ( acum apă brută) :

EPAD -1
 Tip Lotru 125 a
 Tip centrifugă
 Q = 240 m3/h
 N = 3000 rot / min
 P = 37 kw
EPAD -2-3
 Tip Lotru 125 a
 Tip centrifugă
 Q = 240 m3/h
 N = 3000 rot / min
 P = 45 kw
EPAB 1-2-4-9
 Tip AN 125 S
 Tip centrifugă
 Q = 240 m3/h
 N = 3000 rot / min
 P = 45 kw
EPAB -3
 Tip AN 125 S
 Tip centrifugă
Ediţia :
Rev.:
__.__.____
Nr. ex:
 Q = 240 m3/h
 N = 3000 rot / min
 P = 37 kw
EPAB -5
 Tip Lotru 125 a
 Tip centrifugă
 Q = 240 m3/h
 N = 3000 rot / min
 P = 37 kw
EPAB -6-7-8
 Tip Lotru 125 a
 Tip centrifugă
 Q = 240 m3/h
 N = 3000 rot / min
 P = 45 kw
6.5.Filtrele mecanice
Domeniu: instrucţiunea se aplică în activitatea de funcţionare normală a filtrelor pentru tratarea
condensului returnat de la PLK, pentru reţinerea unor eventuale scăpări de ulei.
Scop:-instrucţiunea descrie etapele parcurse în activitatea de funcţionare a filtrelor
mecanice tr.I: 3 filtre, tr.II: 2 filtre.
- instrucţiunea precizează responsabilităţile tehnologice, de securitate tehnică
ce revin persoanelor implicate în activitatea de funcţionare a instalaţiei demi.
- Prescurtări:
FM tr. I- filtru mecanic treapta I;
FM tr. II- filtru mecanic treapta II.
SSM - SU- securitate , sănătate în muncă şi situaţii de urgenţă.
a) Pregatirea pentru pornire a filtrelor mecanice tr. I, nr. 1,2,3:

- Şeful de tură PCA dă dispoziţie operatorului filtre să verifice filtrul mecanic tr.I, indicându-i
numărul acestuia (filtrul trebuie să fie echipat cu debitmetru, manometru, ventilele să fie închise);
- Operatorul filtre deschide ventilul de aerisire al filtrului mecanic tr.I şi apoi ventilul de intrare
funcţionare, aşteptând şeful de formaţie să-i comunice că a pornit pompa de condens.
Ediţia :
Rev.:
__.__.____
Nr. ex:
- Şeful de tură PCA porneşte pompa ( vezi instrucţiunea de pornire a pompelor centrifuge ) şi
anunţă pe operatorul filtre;
- Operatorul filtre urmăreşte umplerea filtrului până când pe conducta de aerisire iese condens şi
deschide ventilul de evacuare la canal şi închide ventilul de aerisire;
Operatorul filtre face încercarea de determinare a calităţii efluentului. Dacă este conform se
deschide ventilul de ieşire funcţionare şi se va închide ventilul de evacuare la canal (această
operaţie se numeşte cuplarea filtrului tr.I cu tr.II aflată în funcţie). În cazul în care filtrul mecanic
tr.II este în reparaţie sau oprit din motive tehnologice, se face linia filtrului mecanic tr. I direct în
colectorul de intrare în filtrele Na-K ( vezi schema alaturată).
b) Pregătirea pentru pornire a filtrelor mecanice tr.II 1,2:

- Operatorul filtre deschide ventilul de aerisire al filtrului mecanic tr.II şi apoi ventilul de intrare
în filtru şi umple filtrul cu condens până când pe ventilul de aerisire iese condens (apă);
- Operatorul filtre deschide ventilul de evacuare la canal de pe linia de funcţionare şi închide
ventilul de aerisire;
- Operatorul filtre face încercarea de determinare a calităţii efluentului;
- Operatorul filtre cuplează FM tr.II cu NaK aflat în funcţie (deschide ventilul de ieşire
funcţionare, închide ventilul de evacuare la canal).
c) Epuizarea filtrelor mecanice tr.I:

- Operatorul filtre consemnează în foaia de operare din trei în trei ore încercarea de determinare a
produsului petrolier la intrarea condensului în staţie şi la ieşirea din FM tr.I aflat în funcţie.
Dacă operatorul filtre constata ca la ieşirea din filtru apare produs petrolier, scoate filtrul din
funcţiune, cuplând altul aflat în rezervă.
Închide ventilul de intrare funcţionare şi ieşire funcţionare a filtrului epuizat.
d) Epuizarea filtrelor mecanice tr.II:

- Operatorul filtre constată că la ieşire apare produs petrolier, analiza consemnată din trei în trei
ore în foaia de operare, scoate filtrul din funcţie, cuplând alt filtru aflat în rezervă.
e) Spălarea filtrelor mecanice tr. I:

- Operatorul filtre efectuează operaţia de spălare de jos în sus (afânare), deschizând ventilul de
ieşire afânare şi apoi ventilul de intrare afânare;
- Operatorul filtre urmăreşte spălarea de jos în sus până când la ieşire nu mai apare produs
petrolier;
Ediţia :
Rev.:
__.__.____
Nr. ex:
Atentie! Operatorul supraveghează operaţia, deoarece există pericolul de antrenare a carbunelui

la canal.
- Operatorul filtre închide ventilul de intrare afânare şi apoi ventilul de ieşire afânare la canal;
- Operatorul filtre deschide ventilul de evacuare la canal pe linia de funcţionare şi apoi deschide
ventilul de intrare funcţionare;
- Operatorul filtre spală filtrul de sus în jos până când la ieşire, efluentul este la fel ca la intrare;
- Operatorul filtre lasă în rezervă filtrul sau îl cuplează conform prezentei instrucţiuni.
f) Spălarea FM tr.II:
- Operatorul filtre spală FM tr.II de jos în sus, deschizând ventilul de evacuare la canal şi apoi
ventilul de intrare afânare ( vezi schema anexată).
- Operatorul filtre spală FM tr.II până când produsul petrolier reţinut pe cărbune este evacuat din
filtru. Efectuează încercarea de determinare a produsului petrolier.
Atenţie! Operatorul nu părăseşte filtrul deoarece există pericolul de antrenare la canal a
carbunelui.
- Operatorul filtre închide ventilul de intrare afânare şi apoi ventilul de ieşire afânare.
- Operatorul filtre spală filtrul pe linia de funcţionare până când la ieşire nu apare produs
petrolier, deschizând ventilul de evacuare la canal de pe linia de funcţionare şi apoi deschide
ventilul de intrare funcţionare .
- Operatorul filtre spală de sus în jos până când la ieşire efluentul nu mai are produs petrolier, lasă
filtrul în rezervă sau îl cuplează conform prezentei instrucţiuni.
6.6.Filtrul Na-K
Domeniu: instrucţiunea se aplică în activitatea de funcţionare normală a filtrelor Na-K pentru
tratarea condensului după FM tr.1 şi tr.2.
Scop: -instrucţiunea descrie etapele parcurse în activitatea de funcţionare a filtrului Na-K;
- instrucţiunea precizează responsabilităţile tehnologice, de securitate tehnică ce revin persoanelor
implicate în activitate.
- Prescurtări :
FNa-K- filtru natriu cationic;
SSM - SU- securitate, sănătate în muncă şi situaţii de urgenţă.
a) Pregatirea pentru pornire a filtrelor Na-K (2 filtre):

- Operatorul filtre efectuează umplerea filtrului deschizând ventilul de aerisire, ventilul de intrare
funcţionare.
Ediţia :
Rev.:
__.__.____
Nr. ex:
- Operatorul filtre urmăreşte umplerea filtrului. Atunci când iese condens pe conducta de aerisire,
deschide ventilul de evacuare la canal şi închide ventilul de aerisire;
- Operatorul filtre face încercarea de determinare a calităţii efluentului;
- Şeful de tură PCA hotărăşte pe baza rezultatelor încercării unde se dirijează condensul. Există
posibilităţile: în rezervoarele de apă brută din Demi când condensul la ieşire din filtrele Na-K nu
are duritate, nu are produs petrolier, nu are miros persistent de produse petroliere, sau la canal
când condensul este impurificat.
Atenţie! Operaţia de dirijare în rezervoarele de apă brută se face numai cu acordul şefului de
instalaţie.
b) Epuizarea filtrelor Na-K:

- când operatorul filtre constată că la ieşire apare duritate, analiza consemnată în foaia de
operare, scoate filtrul din funcţie, cuplând alt filtru aflat în rezervă.
Atenţie! În situaţia în care unul din cele două filtre se află în reparaţie şi cel în funcţie nu mai
reţine duritatea, regenerarea acestuia se va face în timpul dintre două pompări ale condensului.
Condensul cu duritate, dar cu celelalte caracteristici conforme ( fară produs petrolier ) se va dirija
cu acceptul şefului de instalaţie în rezervoarele de apă brută.
c) Afânarea FNa-K:
- Operatorul filtre verifică ventilele pe filtru să fie închise.
- Operatorul filtre afânează filtrul cu apă brută de jos în sus, deschide ventilul de evacuare afânare
la canal, deschide ventilul de intrare afânare, urmăreşte parametrii.
Atenţie! -Operatorul nu parăseşte zona filtrului deoarece există pericolul să se antreneze masa
ionică la canal.
- Operatorul filtre consideră afanarea terminată când la ieşire apa este limpede.
- Operatorul filtre închide ventilul de intrare afânare şi ventilul de evacuare la canal.
d) Regenerarea filtrului Na-K:

Regenerarea filtrelor Na-K pentru condens nu este necesara deoarece condensul prelucrat este
pompat in rezervoarele de apa bruta si intra din nou in circuitul tehnologic.
e) Spălarea lentă a FNa-K:

- Operatorul filtre deschide ventilul de intrare funcţionare până la un debit de max. 25 m 3/h timp
de 5 min.
Ediţia :
Rev.:
__.__.____
Nr. ex:
f) Spălarea finală a FNa-K:

- Operatorul filtre deschide ventilul de intrare pâna la un debit max. 60 m3/h, timp de 15 min;
- Operatorul filtre determină în timpul spălării finale următoarele încercări: clorurile (spălarea
este terminată când conţinutul de cloruri în efluent este constant 5 min.), duritatea (spălarea este
terminată când duritatea este 0);
- Operatorul filtre, după spălare, îl pune în funcţie sau îl lasă în rezervă;
- Operatorul filtre consemnează în foaia de operare toate operaţiile efectuate.
g) Responsabilităţi:
- Şeful de serviciu exploatare: controlează dacă prezenţa instrucţiune se respectă şi decide
dirijarea condensului în funcţie de calitatea lui.
- Răspunde de respectarea şi executarea corectă a prezentei instrucţiuni, semnează foaia de
operare şi dă dispoziţie de cuplare sau scoatere din funcţie a filtrelor;
- Controlează pe operator să efectueze corect operaţiunile cu respectarea normelor de SSM – SU
în vigoare;
Operatorul filtre:
- Răspunde de respectarea prezentei instrucţiuni;
- Efectuează din trei în trei ore, sau ori de câte ori este nevoie, încercările de determinare a
calităţii condensului si le consemnează în foaia de operare;
- Toate operaţiile ce le efectuează, le consemnează în foaie (spălare, ora, debitele );
- Poartă obligatoriu echipamentul de protecţie din dotare;
- Respectă normele de SSM- SU în vigoare;
- Execută curăţenia la locul de muncă.
Înregistrare date:
- Foaie de operare cod : F-499-98;
- Raportul de predare-primire al şefului de formaţie.
6.7. Descarcarea cazanelor (vagoanelor CFR) de HCl:

Domeniu: -instrucţiunea se aplică în activitatea de descărcare de HCl, dozare în vasele de consum
HCl.
Scop: - instrucţiunea descrie etapele parcurse în activitatea de descărcare a cazanelor de HCl în
cisternele depozit, de dozare a HCl în vasele de consum din instalaţie.
persoanelor implicate în activitatea de funcţionare a instalaţiei demi.
Prescurtări: HCl- acid clorhidric; P1, P2, HCl- pompa de acid clorhidric nr.1 şi 2; SSM-SU-
securitate, sănătate în muncă şi situaţii de urgenţă.
Documente de referinţă: -proiect 01.03.04, instrucţiuni de exploatare;
Ediţia :
Rev.:
__.__.____
Nr. ex:
- cartea tehnică a pompelor.

Instrucţiunea propriu zisă:
a) Pregătirea descărcării cazanului de HCl:

- Şeful de tură PCA dă dispoziţie operatorului chimicale să verifice linia de descărcare în vasele
dozatoare şi spre cisterne ca toate ventilele să fie închise;
- Şeful de tură PCA dă dispoziţie operatorului chimicale să execute montarea legăturilor de
descărcare a cazanului de HCl;
- Şeful de tura PCA urmăreşte ca echipa de intervenţie să efectueze corect legăturile;
- Şeful de tură PCA dă dispoziţie operatorului chimicale sa ia o probă pentru recepţie;
- Pregătirea pentru punerea în funcţiune a pompei de HCl;
- Operatorul chimicale verifică ca toate ventilele să fie închise (pe cisterne, colectoare şi pompe);
- Operatorul chimicale formează linia de descărcare a vagonului cu una din pompe în unul din
cele 3 vase de consum;
- Operatorul chimicale deschide ventilul pe linia de amorsare, timp suficient pentru dezlocuirea
aerului din sorbul de descărcare şi din pompă (cca. 30-45 sec.). Se va urmări ca senzorul de
curgere din refularea pompei să indice trecerea lichidului prin schimbarea culorii luminii LED-
ului din roşu în verde.
- Operatorul chimicale închide ventilul 1, iar şeful de tură demi porneşte imediat pompa.
- Operatorul chimicale urmăreşte ca pompa să funcţioneze liniştit, fără vibraţii puternice, să nu
depăşească curentul nominal, presiunea pe colectorul de refulare. Presiunea din refularea pompei
şi amperajul motorului trebuie să nu aibă variaţii importante.
Atenţie! Nu se admite ca pompele să funcţioneze în gol (fără lichid).
- Operatorul chimicale formează linia de descărcare spre una din cisternele depozit, pe unul din
cele 2 colectoare.
- Operatorul chimicale urmăreşte permanent descărcarea cazanului, controlează nivelul acidului
din cisterna CFU. Se urmăreşte permanent presiunea din refulare şi amperajul motorului.
Responsabil: Seful de tura PCA, Operatorul chimicale.
Oprirea pompei de HCl:

Operatorul chimicale opreşte pompa, închide ventilul de pe conducta de refulare, închide ventilul
de pe conducta de aspiraţie şi toate ventilele care au fost deschise.
- Dozarea HCl din cisterne în vasele de dozare cu pompă;
- Operatorul chimicale verifică dacă ventilele sunt închise pe tot traseul de la cisterne la vase (la
toate cisternele, la toate vasele).
- Operatorul chimicale face următoarea linie de dozare a HCl: din cisterna 1 în vasul 1,2,3 sau în
vasul 4.
- Operatorul chimicale deschide ventilul de intrare în vasul 1,2,3 sau 4 (în funcţie de cerinţe).
Atenţie! Nu se deschide toate ventilele pe vasele de dozare ci numai în care se dozează.
Ediţia :
Rev.:
__.__.____
Nr. ex:
- Operatorul chimicale porneşte pompa;

- Operatorul chimicale urmăreşte nivelul la sticla de nivel a vasului să nu deverseze prin aerisire
şi opreşte pompa;
- Operatorul chimicale închide apoi toate ventilele pe care le-a deschis şi verifică dacă sunt toate
închise;
- Dozarea HCl din cisterne în vasele de consum prin cădere liberă;
- Operatorul chimicale verifică dacă toate ventilele sunt închise atât la cisterne, pe colectori, şi la
vase;
- Operatorul chimicale face următoarea linie de dozare din C1 în vasul nr.1,2,3 sau 4;
- Operatorul chimicale deschide ventilul de intrare în vasul nr.1,2,3 sau 4;
- Operatorul chimicale urmăreşte nivelul în vasul de dozare să nu deverseze prin aerisire;
- Operatorul chimicale închide ventilele deschise şi verifică ca toate celelalte ventile să fie
închise.
Caracteristici pompe dozare HCl :

 Tip Verdermag U40-centrifugă
 Q = 32 m3 ( 25 in prezent)
 P = 7,5 kw
 N = 3000 rot /min
b) Măsuri de SSM – SU:
- Operatorul chimicale şi şeful de tură PCA, poartă obligatoriu echipament de protecţie antiacid;
- Operatorul chimicale sau şeful de tură PCA verifică existenţa apărătorilor de protecţie pe tot
traseul de desărcare-dozare. Se va sesiza lipsa acestora;
- Operatorul chimicale şi şeful de tură PCA va cunoaşte fişa toxicologică a HCl;
- Operatorul chimicale şi şeful de tură PCA va cunoaşte modalitatea de acordare a primului ajutor
în caz de accidentare cu HCl;
- Operatorul chimicale sau şeful de tură PCA va verifica starea funcţională a duşului de salvare şi
a instalaţiei oculare din camera de dozare.
- Operatorul chimicale sau şeful de tura PCA va face curăţenie la locul de muncă.
- Atat Operatorului chimicale cat şi şefului de tură PCA, le este interzis efectuarea oricaror
manevre neautorizate din instalatie, pentru care nu au fost instruiti si care nu sunt prevazute in
fisa postului.
Responsabil: Seful de tura PCA, Operatorul chimicale.
c) Responsabilităţi:
- Răspunde de descărcarea acidului clorhidric, de încadrarea în termenul prevăzut şi de dozare a
HCl în vasele de dozare.
Ediţia :
Rev.:
__.__.____
Nr. ex:
- Răspunde de recepţia cazanelor de HCl.

- Răspunde de instruirea personalului din subordine atât din punct de vedere tehnic, cât şi privind
normele de SSM–SU, verificând respectarea acestora.
- Răspunde de purtarea echipamentului de protecţie: ochelari de protecţie, costum antiacid, mască
de protecţie.
- Răspunde de executarea corectă a manevrelor executate pe circuitele de HCl cu respectarea
normelor SSM-SU în vigoare.
- Răspunde de cunoaşterea caracteristicilor fizico-chimice şi toxicologice a acidului clorhidric,
putând acorda primul ajutor în caz de accidentare cu acid clorhidric.
- Răspunde de funcţionarea în condiţii de siguranţă a duşului de salvare din parcul depozit HCl şi
de inst. oculară din camera vaselor de dozare HCl. (Orice defecţiune va fi trecută în caietul de
defecţiuni şi se va anunţa şeful de tură).
d)Înregistrări:
- Şeful de tură PCA consemnează în raportul predare-primire descărcarea cazanelor de HCl.
Responsabil: Şeful de tură PCA.
Atenţie! - În cazul stropirii cu acid clorhidric (HCl) se va clăti cu multă apă zona afectată, iar în
cazul ingerării se va clăti gura cu soluţie de bicarbonat de sodiu şi se administrează lapte.
- În cazul unui contact al pielii cu hidroxid de sodiu (NaOH soluţie) se spală zonele atinse cu
multă apă, în cazul îngerării intoxicatului i se va da sa bea zeama de lamaie sau lapte. În ambele
situaţii se va anunţa medicul si conducatorul locului de munca.
6.8. Descarcarea cazanelor de sodă (NaOH):

Domeniu: -înstrucţiunea se aplică în activitatea de descărcare a cazanelor de soda lesie în
cisternele depozit şi dozarea în vasele de consum din instalaţia demineralizare.
Scop: - înstrucţiunea descrie etapele parcurse în activitatea de descărcare a cazanelor de sodă, de
dozare în vasele de consum.
- înstrucţiunea precizează responsabilităţile tehnologice şi de securitate tehnică ce revin
persoanelor implicate în activitatea de funcţionare.
Prescurtări: - NaOH hidroxid de sodiu;
- P1, P2 ,P3 soda: pompa de sodă;
- C1, C2, C3, C4, C5 = cisterne depozit;
- V1,V2,V3,V4 = vase de consum.
Documente de referinţă: - proiect 01.03.04, instrucţiuni de exploatare;
- cartea tehnică a pompelor.
a) Recepţia cazanelor:
Ediţia :
Rev.:
__.__.____
Nr. ex:
- Şeful de tură PCA primeşte cazanul în rampă, cu următoarele acte: certificat de calitate, aviz de
expediţie al mărfii, tichetul de cântărire.
- Şeful de tură PCA, dă dispoziţie operatorului chimicale să preleveze o probă pe care o aduce în
laborator.
- Şeful de tură PCA dă dispoziţie laborantei să efectueze incercarea probei.
- Şeful de tură PCA constată calitatea produsului, dacă corespunde, acceptă marfa şi consemnează
în raportul de recepţie cazane, actele primite, raportul de încercare a probei, data şi ora intrării
cazanului în rampa.
Descărcarea cazanelor în instalaţia:
- Şeful de tură PCA dă dispoziţie operatorului chimicale să monteze legăturile de încălzire (pe
perioada de iarnă) şi descărcare.
- Şeful de tură PCA urmăreşte să se efectueze corect legăturile, controlează ca ventilul de ieşire
din cazan să fie închis, şi numai după aceea se trece la deblindarea conductei de scurgere a
cazanului sau la demontarea piuliţei oarbe (capac de siguranţă).
Atenţie! Se va purta obligatoriu echipament de protecţie: ochelari de protecţie, costum antiacid,
cisme de cauciuc, mănuşi de cauciuc, cască de protecţie.
- Operatorul chimicale verifică ca toate ventilele să fie închise.
- Şeful de tură PCA verifică şi controlează dacă legăturile de la cazan la ştuţ sunt bine efectuate,
încălzirea cazanului, dacă ventilele sunt bine închise pe tot traseul de descărcăre şi dă dispoziţie
operatorului chimicale să facă linia de descărcare în una din cisternele din depozit.
- Şeful de tură PCA întocmeşte foaia de manevră în vederea descărcării cisternei de sodă unde
precizează:
- cisterna în care se transvazează soda;
- starea ventilelor de pe circuitul de descărcare sodă;
- atribuţiunile operatorilor chimicale si ale operatorilor filtre;
- normele SSM-SU la descărcarea cisternei de sodă.
Dozarea sodei din cisternele depozit în vasele de consum:
- Operatorul chimicale numit de şeful de tură PCA, căruia i s-a făcut instructajul de securitate si
sanatate in munca şi si-a insuşit prezenta instrucţiune, verifică dacă toate ventilele sunt închise de
pe linia de dozare în vasele 1,2,3.
- Operatorul chimicale face linia de dozare în vasul 1 conform schemei din cisterna 1.
- Operatorul chimicale deschide următoarele ventile: CDZ-15 ; CDZ-16; CDZ-23; VNaOH-1-1;
CNaOH-1-1; CNaOH-1-2; SCNaOH-1;
- Operatorul chimicale închide ventilele VNaOH-1-2,3;
- Operatorul chimicale verifică drenajul colectorului de refulare al pompelor să fie închis
(DJNaOH-7);
- Operatorul chimicale porneşte pompa nr.1 de sodă EPNaOH-1, urmărindu-se nivelul de
presiune în aspiraţie şi refulare.
Ediţia :
Rev.:
__.__.____
Nr. ex:
Atenţie! Pentru evitarea spargerilor de garnituri de pe linia de refulare, ventilul de refulare se

deschide şi apoi se porneşte pompa.
- Operatorul chimicale urmăreşte nivelul în vasul nr. 1;
- Operatorul chimicale face linia de dozare în vasul nr. 2:
- se verifica ca ventilele VNaOH-2-2,3 să fie închise;
- se deschide ventiul VNANaOH-2-1 la vasul nr. 2;
- se închide ventilul VNANaOH-1-1 la vasul nr. 1 de consum.
Atenţie! Pentru evitarea spargerilor de garnituri de pe linia de refulare, ventilul de pe refulare se
deschide şi apoi se porneşte pompa şi se urmăreşte nivelul din cisternă.
- Operatorul chimicale face linia de dozare în vasul 3.
- Operatorul chimicale verifică ca ventilele VNaOH-3-2,3 să fie închise;
- Operatorul chimicale deschide ventiul VNANaOH-3-1 la vasul nr.3;
- Operatorul chimicale închide ventilul VNANaOH-2-1 la vasul nr.2 de consum;
Atenţie! Pentru evitarea spargerilor de garnituri de pe linia de refulare, ventilul de pe refulare se
deschide şi apoi se porneşte pompa şi se urmăreşte nivelul din cisterna.
Operatorul chimicale, la umplerea vaselor de consum execută manevrele :
- opreşte pompa de sodă;
- închide ventilele de încărcare a vaselor de consum NaOH;
- închide vanele de tras din cisterna depozit NaOH (1,2,3,4,5).
Responsabili: Seful de tura PCA, Operator chimicale.
Caracteristici pompe dozare NaOH :
EP. DOZARE NaOH Nr.1 -2

 Tip PCH 65 -32 a- centrifugă
 Q = 22 m3
 P = 15 kw
 N =3000 rot/min
EP. DOZARE NaOH Nr. 2
 Tip PCH 65 -32 a- centrifugă
 Q = 22 m3
 P = 11 kw
 N =1500 rot/min
b) Măsuri de SSM – SU:

- Operatorul chimicale si şeful de tură PCA, poartă obligatoriu echipament de protectie cu
proprietati antiacide.
Ediţia :
Rev.:
__.__.____
Nr. ex:
- Operatorul chimicale sau şeful de tură PCA verifică existenţa apărătorilor de protecţie pe tot
traseul de descarcare-dozare. Se va sesiza lipsa acestora.
- Operatorul chimicale si şeful de tură Demi va cunoaşte fişa toxicologică a sodei;
- Operatorul chimicale si şeful de tură Demi va cunoaşte primul ajutor în caz de urgenţă;
- Operatorul chimicale sau şeful de tură Demi va verifica starea funcţională a duşului de salvare şi
a instalaţiei oculare din camera de dozare NaOH;
- Operatorul chimicale sau şeful de tură PCA va face curăţenie la locul de muncă şi va preda din
schimb în schimb.
Responsabili: Seful de tura PCA, Operator chimicale.
- Răspunde de instruirea şi însuşirea prezentei instrucţiuni de catre operatorii care?????????;
- Controlează şi supraveghează ca operatorul care???? să efectueze corect instrucţiunea, cu
respectarea normelor de SSM –SU în vigoare;
- Răspunde ca personalul în subordine să poarte echipamentul de protecţie cu proprietati
antiacide;
- Răspunde de executarea corectă a prezentei instrucţiuni;
- Răspunde de executarea corectă a prezentei instrucţiuni;
- Răspunde de respectarea normelor de SSM–SU specifice;
Înregistrări:
- Raportul şefului de formaţie;
- Foaie de operare.
6.9. Predarea, primirea instalatiei pentru revizie

Domeniu: instrucţiunea se aplică în activitatea de predare-primire a instalaţiei de demineralizare
aflată în revizie.
Scop: - instrucţiunea descrie etapele parcurse în activitatea de predare a instalaţiei pentru revizie
sau a unui utilaj static sau dinamic.
- instrucţiunea precizează responsabilităţile tehnologice şi pe linie SSM –SU ce revin persoanelor
implicate.
Definiţii: Zona protejată: zona delimitată material, care conţine instalaţiile la care urmează a se
executa lucrări şi care prin măsuri tehnice realizate de personalul de exploatare îndeplineşte
urmatoarele condiţii cumulative:
1) nu conţine instalaţii sub presiune (cu excepţia instalaţiei de aer comprimat necesară executării
lucrărilor, a instalaţiei de încălzire a zonei, a instalaţiilor de stingere cu apă a incendiilor, cu
condiţia ca acestea să corespundă normelor tehnice specifice);
Ediţia :
Rev.:
__.__.____
Nr. ex:
2) instalaţiile electrice de alimentare a elementelor de acţionare, de comandă, de măsură, de

semnalizare sunt scoase de sub tensiune.
3) să nu conţină substanţe explozibile, chimice, inflamabile şi radioactive care să prezinte pericol
de accidente.
4) să nu existe pericol de cădere a obiectelor de la nivelele superioare, mai mare decât cel admis
prin condiţii normale de deservire a instalaţiilor din zona protejată.
Zona de lucru: zona delimitată material care cuprinde instalaţiile sau elementele la care urmează
să se execute lucrări şi care s-au luat prin grija personalului care exploatează instalaţiile
respective toate măsurile tehnice necesare conform prevederilor prezentelor norme.
Zona de lucru poate fi delimitată material strict la zona necesară executării în bune condiţii şi în
siguranţă a lucrarilor la instalaţia sau la elementele instalaţiei pregătite pentru execuţia lucrărilor.
Documente de referinţă:
- proces verbal de predare-primire a instalaţiei în revizie;
- autorizaţia de lucru;
- permis de lucru cu foc.
a) Predarea instalaţiei în totalitate în revizie:

- Şeful de tură PCA verifică:
- existenţa cererii de retragere din funcţie a instalaţiei pentru reparat;
- existenţa autorizaţiei de lucru s-au a procesului verbal de predare în reparaţie;
- şeful de tură PCA din schimbul de noapte, va pregăti instalaţia pentru reparaţie:
-1) va scoate utilajul de sub tensiune;
- 2) va izola, goli şi depresuriza instalaţia;
- 3) va spăla instalaţia (acolo unde este nevoie – cisterne de HCl, NaOH) astfel încat să fie
eliminaţi vaporii toxici în totalitate din recipientele respective;
-4) va bloca cu lanţ şi lacăt ventilele de izolare având montate pe ele placuţe avertizoare ”Nu
manevraţi se lucrează „;
-5) va delimita zona de lucru;
-6) va scoate din funcţie automatizările aferente instalaţiei la care se va lucra;
-7) va închide organele de izolare aferente instalaţiei la care se va lucra şi se montează indicatoare
de securitate cu inscripţia „ Nu manevraţi, se lucrează” pe toate cheile, butoanele de comandă ale
întrerupătoarelor;
-8) scurtcircuitează (sau izolează) cablul de alimentare la motoarele electrice ce acţionează
mecanisme dinamice la care se vor executa lucrări;
- Şeful de tură PCA instruieşte personalul din subordine;
- Şeful de tură PCA execută împreună cu personalul din subordine operaţiile de pregătire a
instalaţiei pentru reparaţie;
- Şeful de tură PCA semnează în autorizaţia de lucru că a verificat şi pregătit instalaţia pentru
reparaţie;
Ediţia :
Rev.:
__.__.____
Nr. ex:
- Pe toată perioada reviziei (reparaţiei) şeful de tură PCA va controla stadiul lucrărilor, cât şi
respectarea normelor de SSM-SU.
Responsabil: Seful de tura PCA.
b) Responsabilităţi:
Şeful serviciului exploatare:

- Serv. SPPR răspunde de emiterea autorizaţiilor de lucru, a procesului verbal de
predare – primire a instalaţiei în reparaţie şi a permisului de lucru cu foc;
- Controlează stadiul lucrărilor pe parcursul efectuării reparaţiilor;
- Răspunde de instruirea personalului din subordine privitoare la respectarea normelor specifice
de SSM –SU.
Şeful de tură PCA răspunde de:
- Luarea tuturor măsurilor tehnice şi de SMM-SU la deschiderea autorizaţiei de lucru;
- La încheierea autorizaţiei răspunde de preluarea utilajului static sau dinamic;
- Răspunde de instruirea personalului din subordine privitoare la respectarea normelor de SSM
-SU, evitând aparitia accidentelor.
Înregistrări:
- Proces verbal de predare-primire a instalaţiei în revizie completat de şeful instalaţiei demi/
dispecer la schimb CET – arhivat la secţie;
- Raport de activitate al şefului de tură PCA completat de şeful de formaţie, vizat de dispecer la
schimb CET – arhivat la secţie.
Responsabil: Seful de tura PCA
6.10. Oprirea accidentala a instalaţiei

Domeniu: instrucţiunea se aplică în activitatea de oprire accidentală a instalaţiei demi.
Scop: - instrucţiunea descrie etapele parcurse în activitatea de oprire accidentală a instalaţiei;
- instrucţiunea precizează responsabilităţile tehnologice şi pe linie SSM –SU ce revin persoanelor
implicate.
a) Cauzele opririi accidentale:

- lipsa tensiunii electrice;
- lipsa apei brute pentru alimentarea instalaţiei;
- lipsa chimicalelor folosite în Demineralizare.
1. Lipsa tensiunii electrice:
- Şeful de tură PCA la schimb dă dispoziţie operatorilor filtre să oprească spălările sau
regenerările pe toate filtrele din cadrul instalaţiei astfel încât la canal să nu mai meargă nici un fel
de apă;
Ediţia :
Rev.:
__.__.____
Nr. ex:
- Şeful de tură PCA opreşte toate pompele aflate la momentul respectiv în funcţiune (acestea din
butonul din tabloul de comandă);
- Şeful de tură PCA dă dispoziţie operatorului filtre să închidă toate aspiraţiile la pompele aflate
în funcţie la momentul respectiv;
- Şeful de tură PCA anunţă dispecerul LEGR de situaţia apărută şi-i comunică toate măsurile
luate;
- Şeful de tură PCA verifică personal sala de puncte joase nivelul cisternelor de ape uzate şi
situaţia pompelor de ape uzate;
- La revenirea tensiunii electrice, şeful de tură PCA va porni instalaţia conform instrucţiunilor de
lucru pe faze tehnologice.
2. Lipsa apei brute pentru alimentarea instalaţiei demineralizare:

- Şeful de tură PCA la schimb în această situaţie va opri instalaţia conform instrucţiunilor de
oprire normală a instalaţiei.
3.Lipsa chimicalelor:
- Şeful de instalaţie dă dispoziţie de oprire normală a instalaţiei.
b)Responsabilităţi:
- Răspunde de instruirea profesională a personalului din subordine;
- Răspunde de respectarea prezentei instrucţiuni;
- Răspunde de instruirea şi respectarea normelor de SSM -SU specifice locului de muncă.
Operatorul filtre:
- Răspunde de corectitudinea efectuării manevrelor conform prezentei instrucţiuni;
- Răspunde de cunoaşterea şi respectarea normelor de SSM -SU specifice.
Înregistrări:
- Raport de activitate predare-primire şef tură PCA.
6.11. Punerea în funcţie după reparaţie

Domeniu: - instrucţiunea se aplică în activitatea de verificare a operaţiunilor ce se efectuează
după preluarea instalaţiei existente după revizie de la firma reparatoare
Scop: - instrucţiunea descrie etapele parcurse în activitatea de verificare a operaţiunilor ce se
efectuează după preluarea instalaţiei noi sau modernizate de la constructor sau a instalaţiei
existente după revizie;
Ediţia :
Rev.:
__.__.____
Nr. ex:

persoanelor implicate în activitatea de mai sus.
a) Verificări şi operaţiuni la preluarea instalaţiei modernizate, pentru utilajele statice:

1. Operaţiunile de verificare la filtre, rezervoare, cisterne ce trebuie efectuate sunt:
- proba de etanşeitate a filtrelor fără material filtrant (capul filtrelor slab acide şi puternic acide
care nu au placă cu duze);
- proba de presiune a filtrelor cu placă cu duze;
- proba de presiune a filtrelor;
- proba de presiune şi etanşeitate a conductelor;
- proba hidraulică a rezervoarelor, cisternelor, a depozitului de chimicale;
- proba de presiune şi etanşeitate se execută pe fiecare utilaj în parte, separat pe colectoarele şi
armăturile utilajului la p=1,5 atm faţă de presiunea de regim în funcţionare de 6 atm;
- rezervoarele de apă şi cisternele de chimicale vor fi probate prin umplere, fără exercitarea de
presiuni suplimentare, ele constituind vase de presiune;
Responsabili: Aceste probe se execută de către cei care au montat (reparat) utilajele
împreună cu personalul din instalaţie, în prezenţa şefului de instalaţie.
2. Operaţiunile de verificare a filtrelor preluate după reparaţie/ modernizare :

- împreună cu operatorul filtre începe umplerea filtrelor, deschizând ventilul de aerisire al filtrului
şi apoi ventilul de intrare funcţionare până când pe aerisire iese apă; se închide şi se deschide
evacuarea la canal;
- împreună cu operatorul filtre măreşte debitul de apă până la atingerea debitelor de funcţionare;
trecerea apei prin filtru la debitul de funcţionare se face 15 min.;
- şeful de tură PCA împreună cu operatorul filtre face proba pe circuitul de afânare la un debit
corespunzător operaţiei de afânare pe fiecare filtru;
- se execută 2-3 afânări şi funcţionări succesive. Se goleşte filtrul de apă şi se verifică starea
duzelor;
- eventualele duze deteriorate se înlocuiesc şi se repetă operaţiile anterioare până la dispariţia
oricăror defecte de duze;
- se trece apoi la umplerea filtrelor cu meterial filtrant, operaţie executată de personalul reparator;
- pentru umplerea răşinii şi eliminarea urmelor de răşină sub forma de pulbere se umple filtrul cu
apă până la 1m peste strat şi se introduce prin gura de vizitare superioară 50% din cantitatea de
masă aferentă filtrului;
- operatorul filtre afânează masa ionică cu debitul de apă corespunzător filtrului respectiv, pentru
îndepărtarea particulelor mecanice sau masa ionică sub 0,3 mm;
- Se lasă filtrul cu apă cca 24h pentru a permite umplerea masei ionice;
- după aceasta se goleşte apa din filtru până la nivelul masei şi se adaugă restul de masă ionică
Ediţia :
Rev.:
__.__.____
Nr. ex:
- după umplerea filtrelor cu întreaga cantitate de masă se face regenerarea filtrelor componente a
instalaţiei după care urmează îndepartarea excesului de reactiv.
b) Verificări şi operaţiuni la preluarea instalaţiei după revizie:

- Se vor efectua probe de presiune în limita presiunii din fluxul tehnologic 5-6 atm, de către şeful
de tură demi la schimb, se consemnează în raportul de activitate;
- Operatorul filtre sub supravegherea şefului de formaţie va începe umplerea rezervoarelor de apă
brută şi apoi în tot fluxul se va încerca fiecare utilaj pe liniile de exploatare, urmărind realizarea
indicilor de funcţionare şi consum.
- răspunde de executarea corectă a operaţiunilor;
- răspunde de preluarea şi instruirea personalului din subordine privind probele tehnologice pe
întreaga instalaţie;
- răspunde de instruirea personalului din subordine şi de verificarea respectării normelor de SSM
şi SU specifice;
Înregistrări:
- Raportul de activitate al şefului de tură PCA.
6.12. Încărcarea şi descărcarea cuarţului şi a schimbătorilor de ioni în filtrele din cadrul

instalaţiei de demineralizare
Domeniu: instrucţiunea se aplică în activitatea de descărcare, încărcare a cuarţului şi a
schimbătorilor de ioni în filtrele din cadrul instalaţiei demineralizare.
Scop: - instrucţiunea descrie etapele parcurse în activitatea de descărcare, încărcare a cuarţului şi
schimbătorilor de ioni în filtrele din cadrul instalaţiei de demineralizare.
persoanelor implicate.
Documente de referinţă: NDPM-MICh/82 cap.16, manipulare, ambalare, transport.
a) Descărcarea schimbătorului de ioni din filtre:

- Şeful de tură PCA face un instructaj de SSM-SU personalului care descarcă schimbătorul de
ioni;
- Şeful de tură PCA verifică dacă s-a demontat manlocul inferior mic lateral al filtrului şi dă
dispoziţie personalului să scoată masa ionică pe acest manloc;
- Operatorii Care? (personalul care descarcă) scot masa pe acest manloc şi o depozitează în saci
de PVC;
Ediţia :
Rev.:
__.__.____
Nr. ex:
- Şeful de tură PCA controlează dacă masa ionică a coborât sub manlocul lateral (gura de vizitare
DN 400-500mm) şi anunţă şeful de instalaţie că trebuie întocmită autorizaţia de demontare a
manlocului lateral;
- Se întocmeşte autorizaţia de demontare a manlocului lateral şi autorizaţia de montare a schelei;
- Şeful de tură PCA verifică starea corespunzătoare a schelei şi deschiderea manlocului;
- Şeful de tură PCA anunţă laboratorul central pentru a efectua determinarea de gaze explozibile
şi noxe;
- În baza buletinului de analiza se poate începe descărcarea sau nu;
- Şeful de tură PCA controlează nivelul schimbătorului de ioni din filtru şi după acceptul
buletinului de analiză dă dispoziţie să se introducă în filtru o scândură lată pe care operatorul va
calca şi astfel se vor încărca saci sau cu galeata se va da masa ionică afară;
- Şeful de tură PCA va da dispoziţie ca un operator CARE? să-l supravegheze pe cel aflat în
interiorul filtrului pentru evitarea oricărui accident de muncă;
- Schimbătorul de ioni va fi depozitat în saci.
Operaţiuni de descărcare-încărcare cuarţ:
1. Descărcare cuarţ:
- demontare manloc inferior;
- cuarţul este extras pe la partea inferioară a filtrului şi va fi rearanjat pe sortimente cu ajutorul
unei site.
2. Încărcarea cuarţului în filtru:
- Şeful de tură PCA dă dispoziţie personalului denumit acestei activităţi să introducă cuarţul în
filtru;
- Un operator CARE? se va afla în filtru iar un alt operator va da galeata cu cuarţ şi-l va aranja pe
sortimente în interiorul filtrului.
Responsabil: Seful de tura PCA, personalul care participa la descarcare.
b) Introducerea schimbătorului de ioni:

- Şeful de tură PCA va cere să se monteze manlocul lateral al filtrului şi să se demonteze
manlocul superior de pe filtru montându-se şi schela.
- Şeful de tură PCA dă dispoziţie operatorului să introducă apa pe partea de jos a filtrului
deschizând ventilul de intrare afânare, urmărind ca apa să nu depăşească manlocul lateral.
- Şeful de tură PCA controlează ca schela să fie bine realizată şi dă dispoziţie de încărcare a
masei ionice pe partea superioară. Se introduce cu ejectorul, o cantitate atât cât un operator poate
să ridice. La această operaţie se vor folosi cel puţin 3 operatori (pentru manipularea din mână în
mână).
Responsabil: Seful de tura PCA, operatorii CARE? Demi care participa.
c) Măsuri de SSM-SU:
- Şeful de tură PCA va efectua instructaj de SSM-SU personalului desemnat acestei activităţi;
Ediţia :
Rev.:
__.__.____
Nr. ex:
- Şeful de tură PCA va anunta laborantul CET pentru a efectua măsurători cu explozimetrul;
- Şeful de tură PCA va controla starea schelei şi va lua măsurile necesare în vederea evitării
oricărui pericol astfel: 1.Intrarea operatorului în filtru să fie supravegheată de alt operator;
2. Schimbătorul de ioni să nu fie împrăştiat deoarece se poate aluneca pe acesta;
3. Să se efectueze curăţenie la locul de muncă;
4. Intrarea personalului în vas închis se va face cu mască cu furtun de aducţiune,
personalul să poarte echipament de protecţie.
d) Responsabilităţi:
Şeful de tură PCA
- Răspunde de instruirea şi insuşirea prezentei instrucţiuni a personalului din subordine, cu
respectarea normelor specifice SSM–SU;
- Şeful de tură PCA va numi un înlocuitor al sau se va ocupa el de această activitate, numai după
ce s-a întocmit instructajul de SSM-SU şi acesta cunoaşte prezenta instrucţiune.
Personalul muncitor ce efectuează operaţia de descărcare/încărcare, răspunde de efectuarea
corectă a prezentei instrucţiuni cu respectarea normelor specifice de SSM-SU.
Înregistrări:
-Raportul de activitate predare-primire al şefului de formaţie;
-Fişa de instructaj individuală şi proces verbal de instruire.
Responsabil: Seful de tura PCA
7. Instrucţiuni de SSM-SU
7.1.Reguli generale şi specifice instalaţiei şi utilajelor tehnologice:

Instalatia de Demineralizare este exploatata corespunzator instructiunilor tehnice interne, a
instructiunilor SSM si SU specifice fiecarui tip de utilaj in parte.
Exploatarea si intretinerea se va face tinand cont de urmatoarele conditii:
- parametrii de control privind functionarea normala a utilajelor, care se verifica cu ocazia
controalelor si probelor periodice;
- parametrii limita la care se interzice exploatarea utilajelor;
- starea tehnica proprie a fiecarui utilaj in parte;
- regimurile de pornire/oprire, de incarcare/descarcare pentru utilajele dinamice;
- cazurile de avarii cand utilajul trebuie oprit imediat.
Prin natura procesului tehnologic exploatarea instalatiilor din cadrul demineralizarii prezinta
riscuri de accidentare pentru personalul de operare, de aceea se impune luarea unor masuri
specifice de SSM, pentru ca activitatea de productie sa se desfasoare in conditii de siguranta.
7.1.1.Protecţia individuală a muncitorului:

Ediţia :
Rev.:
__.__.____
Nr. ex:
Generalităţi:
Pentru a completa măsurile tehnice de protecţie colectivă luate în instalaţii, este necesar să se
utilizeze echipamentul şi materialele de protecţie individuală prevăzute în normativ.
Şefii de echipă, şefii de formaţii şi toţi cei care organizează, conduc şi controlează procesul de
producţie, nu vor permite executarea nici unei operaţii, înainte de a verifica dotarea fiecărui
muncitor cu toate sortimentele necesare de echipament şi materiale de protecţie, cunoaşterea
modului corect de utilizare a acestora de către toţi muncitorii din subordine. Ei sunt răspunzători
de exacta dotare (şi instruirea corespunzătoare) a personalului din subordine cu echipamentul de
protecţie şi de lucru.
Fiecare persoană, indiferent de nivelul ei de pregătire, este obligată să-şi verifice, înainte de a
intra în lucru, întregul echipament aflat în dotare, să solicite înlocuirea celui degradat, să solicite
completarea acestuia cu noi sortimente, în funcţie de operaţiile ce urmează a le efectua, să
cunoască modul de a utiliza corect acest echipament în tot timpul lucrului.
Intreg personalul care are în primire echipament şi materiale de protecţie este obligat să le
întreţină în stare corespunzătoare, iar în timpul cât acestea nu sunt întrebuinţate, personalul este
obligat să le păstreze în condiţii care să le conserve şi să le protejeze contra degradării şi
murdăririi.
Dotarea cu echipament individual de protecţie:
Conform „Listei interne” pentru acordarea echipamentului individual de protectie, materialelor
igienico-sanitare si alimentatiei de protectie dotarea cu echipament individual de protecţie se face
în scopul prevenirii accidentelor de muncă şi a îmbolnăvirilor profesionale.
Echipamentele individuale de protecţie trebuie să fie utilizate atunci când riscurile nu pot fi
evitate sau limitate prin mijloacele tehnice de protecţie colectivă sau prin măsuri, metode sau
procedee de organizare a muncii.
Echipamentul individual de protecţie se acordă gratuit angajaţilor de către angajator.
Personalului detaşat, elevilor sau studenţilor în practică,vizitatorilor, personalului cu atribuţii de
îndrumare şi control etc., de asemenea, li se acordă gratuit echipament individual de protecţie.
În vederea acordării echipamentului individual de protecţie angajatorul trebuie să efectueze
evaluarea riscurilor în funcţie de apariţia unor riscuri noi sau a altor modalităţi de protecţie,
acesta poate fi completat.
Lista internă de dotare cu echipamente individuale de protecţie întocmită de către angajator
trebuie discutată şi convenită în comitetele de securitate şi sănătate în muncă sau cu reprezentanţii
angajaţilor/sindicat, după caz.
Angajatorul este obligat să asigure condiţii pentru efectuarea verificărilor legale, depozitarea,
curăţarea, denocivizarea, întreţinerea şi repararea mijloacelor individuale de protecţie în
conformitate cu instrucţiunile de utilizare ale producătorilor.
Angajatorul este obligat să înlocuiască echipamentul individual de protecţie care nu mai
corespunde din punctul de vedere al calităţilor de protecţie, când se constată acest lucru,
indiferent de motiv.
Ediţia :
Rev.:
__.__.____
Nr. ex:
Angajatorul va furniza şi va pune la dispoziţie angajaţilor şi/sau reprezentanţilor lor informaţii

adecvate despre fiecare echipament individual de protecţie.
Angajatorului îi revine în totalitate obligaţia instruirii angajaţilor asupra tuturor măsurilor care
trebuie luate privind securitatea şi sănătatea acestora la utilizarea echipamentului individual de
protecţie în timpul lucrului, astfel:
- trebuie să asigure instruirea în prealabil a angajatului asupra riscurilor împotriva cărora este
protejat prin purtarea echipamentului individual de protecţie;
- trebuie să asigure instruirea şi să organizeze, dacă este cazul, un antrenament în purtarea
echipamentului individual de protecţie.
În cazul în care diferiţi factori de risc impun utilizarea concomitentă a mai multor echipamente
individuale de protecţie, acestea trebuie să fie compatibile şi să-şi păstreze eficacitatea în raport
cu riscurile respective.
Echipamentul individual de protecţie este destinat în principiu utilizării individuale. În cazul în
care, prin forţa împrejurărilor acesta va fi utilizat de mai multe persoane, se vor lua măsuri
corespunzătoare pentru ca diferiţilor utilizatori să nu le fie afectată starea de sănătate sau de
igienă.
Echipamentele individuale de protecţie, cu excepţia unor cazuri particulare şi excepţionale,
trebuie să fie utilizate numai în scopul prevăzut. Echipamentele individuale de protecţie se vor
utiliza conform instrucţiunilor însoţitoare care trebuie elaborate pe înţelesul angajatului.
Condiţiile de utilizare ale unui echipament individual de protecţie, în special cele referitoare la
durata purtării, sunt determinate în funcţie de gravitatea riscului, frecvenţa expunerii la risc şi
caracteristicile locului de muncă al fiecărui angajat, precum şi de performanţele echipamentului
individual de protecţie.
Angajaţii şi celelalte categorii de persoane care beneficiază de echipament individual de protecţie
au următoarele obligaţii:
a) să cunoască caracteristicile şi modul corect de utilizare a echipamentului individual de
protecţie din dotare;
b) să poarte întregul echipament individual de protecţie pe toată durata îndeplinirii sarcinii de
muncă sau activităţii pe care o desfăşoară în unitate;
c) să utilizeze echipamentul individual de protecţie numai în scopul pentru care acesta a fost
atribuit şi să se preocupe de conservarea calităţilor de protecţie ale acestuia;
d) să prezinte echipamentul individual de protecţie la verificările periodice prevăzute în
instrucţiunile de utilizare şi pentru curăţare sau denocivizare;
e) să solicite un nou echipament individual de protecţie, atunci când din diverse motive cel avut
în dotare nu mai prezintă calităţile de protecţie necesare.
Degradarea echipamentului individual de protecţie din vina angajatului căruia i-a fost atribuit sau
înstrăinarea lui, înainte de expirarea duratei de utilizare prevăzute, atrage răspunderea acestuia
pentru prejudicial cauzat, potrivit legii.
Nepurtarea echipamentului individual de protecţie se sancţionează conform legislaţiei în vigoare.
Ediţia :
Rev.:
__.__.____
Nr. ex:
Angajatul participant la procesul de muncă are dreptul de a refuza executarea sarcinii de muncă
dacă nu i se asigură echipamentul individual de protecţie prevăzut în reglementările în vigoare,
fără ca refuzul să atragă asupra sa măsuri disciplinare.
Un echipament individual de protecţie trebuie să fie (conform reglementărilor legale în vigoare)
corespunzator din punctul de vedere al securităţii şi sănătăţii în muncă. În toate cazurile, un
echipament individual de protecţie trebuie:
a) să fie adecvat corespunzător riscurilor pe care le previne, fără a induce el însuşi un risc
suplimentar;
b) să răspundă condiţiilor existente la locul de muncă;
c) să ţină seama de cerinţele ergonomice şi de sănătate ale angajatului;
d) să fie adaptat conformaţiei purtătorului.
Echipamentul individual de lucru se acordă de către angajator, în condiţiil negociate prin
contractul colectiv de muncă.
Sortimente de EIP:
- Imbracaminte de protectie ( salopeta ,camasa,capison,etc.);
- Imbracaminte de protectie utilizata in atmosfere potential explozive ,va fi certificata din punct
de vedere al pericolului de explozie, materialul din care este confectionata va fi antistatizat.
NOTA: Se interzice utilizarea imbracaminti confectionata din fibre sintetice, in scopul evitarii
producerii electricitatii statice, implicit pentru evitarea pericolului de explozie.
Protecţia ochilor: sticlele sau materialele plastice transparente pentru lentile şi vizori protectori
vor fi:
- destul de rezistente pentru scopul pentru care sunt prevăzuţi;
- fără bule de aer, valuri sau alte defecte.
Ochelarii de protecţie pentru personalul care manipulează lichide corozive (cum sunt acizii sau
produsele caustice) vor avea rama din material corespunzător, neinflamabil şi destul de flexibil
pentru a răspunde bine configuraţiei feţei şi vor fi astfel construiţi încât nici un lichid împroşcat să
nu poată pătrunde la ochi prin deshizăturile prevăzute pentru ventilare.
Ochelarii de protecţie pentru personalul expus la vapori sau aerosoli care ar putea produce
vătămarea sau iritarea ochilor, vor fi bine ajustaţi pe faţă şi fără deschideri pentru aerisire.
Înainte ca ochelarii de protecţie care au fost purtaţi de un lucrător să fie purtaţi de un altul, vor fi
sterilizaţi iar părţile care nu pot fi sterilizate (benzile elastice pentru cap) vor fi înlocuite.
În cazul când ochelarii de protecţie şi vizierele nu sunt utilizate, ele vor fi păstrate în ambalaje
închise, care să le protejeze contra vătămărilor mecanice.
Ochelarii de protecţie şi vizierele pentru faţă vor fi controlate la intervale regulate şi toate părţile
defecte vor fi imediat remediate sau înlocuite.
Căştile de protecţie: personalul expus la accidentări la cap va purta cască de protecţie bine
ajustată. Stabilirea categoriilor de personal care este obligat să poarte cască de protecţie se face
prin normativul de echipament de protecţie al întreprinderilor.
Ediţia :
Rev.:
__.__.____
Nr. ex:
Tipul de cască de protecţie care va fi aprobat diverselor categorii de personal se va stabili de către
şefii de secţie în funcţie de procesul tehnologic şi de felul operaţiilor de muncă executată.
Curelele interioare şi banda interioară de la căşti vor fi detaşabile şi uşor de schimbat.
Protecţia părului: acolo unde este necesar, tot personalul ce lucrează în jurul maşinilor va fi
obligat să-şi acopere complet părul, cu o protecţie echivalentă care să se adapteze bine pe cap.
Protecţia mâinilor şi a braţelor: mănuşile vor fi purtate de persoanele care lucrează la in zona
utilajelor sau a altor maşini unde mâinile ar putea fi apucate de piesele aflate în mişcare (daca
situatia o impune).
Mănuşile contra acţiunii toxice iritante sau a substanţelor infecţioase vor îndeplini următoarele
condiţii:
- să acopere cât se poate de mult antebraţul;
Mănuşile folosite la manipularea substanţelor iritante sau corozive vor fi purtate cu manşeta
introdusă în mâneca hainei (ce va fi strânsă peste manşetă) astfel încât să evite pătrunderea
substanţelor respective în interiorul mănuşilor în cazul stropirilor sau a împroşcărilor.
Protecţia mâinilor prin creme şi paste protectoare
Pentru protecţia mâinilor şi a antebraţelor împotriva unor produşi toxici, agresivi sau a unor
condiţii speciale din mediul de lucru, se vor utiliza creme sau paste de protecţie omologate.
După 12 - 18 luni de utilizare, personalul respectiv va fi controlat medical, pentru a se stabili
eficienţa acestor produse şi lipsa unor efecte secundare neplăcute asupra purtătorului.
Protecţia picioarelor:
Sortimentele de echipament de protecţie pentru picioare (cizme, bocanci) vor fi alese în funcţie de
condiţiile de muncă şi de natura operaţiilor executate.
Bocancii de protectie vor fi confectionati din piele vor fi prevazuti cu bombeu metalic , iar talpa
va fi rezistenta la produse petroliere si antistatizata.
Pantalonii de protecţie şi cizmele de protecţie vor fi astfel confecţionate încât să permită purtarea
pantalonilor peste cizme, spre a nu permite pătrunderea lichidelor fierbinţi, toxice, etc., în cizme.
Este interzisă tăierea sau îndoirea carâmbilor cizmelor.
Protecţia auzului: ca masuri de prevenire suplimentare (daca situatia o impune).
În cazul în care nu se pot realiza măsuri eficiente de reducere a zgomotului, personalul expus va fi
dotat obligatoriu cu dispozitive de protejat auzul:
- antifoane interne;
După 12 - 18 luni de utilizare, personalul va fi supus testelor auditive, verificându-se eficienţa
obţinută prin utilizarea dispozitivelor de protecţie a auzului.
În cazul în care unele dispozitive de protecţie a auzului utilizate urmează a fi acordate altor
persoane, vor fi obligatoriu bine curăţate şi sterilizate.
Protecţia respiraţiei: în alegerea echipamentului pentru protecţia respiraţiei se va ţine seama de
următoarele consideraţii:
- procesul şi condiţiile care creează expunerea;
Ediţia :
Rev.:
__.__.____
Nr. ex:
- proprietăţile periculoase fizice, chimice, toxice ale substanţelor faţă de care este necesară
protecţia;
- natura sarcinilor de serviciu care urmează să fie îndeplinite de către persoana care poartă
echipamentul şi dificultăţile sau restricţiile în mişcare impuse în zona de lucru.
Măştile cu cartuşe filtrante nu vor fi purtate în spaţii închise sau alte locuri în care oxigenul este
în concentraţie mai redusă decât este normal (17%) şi în care concentraţia noxei depăşeşte limita
maximă de reţinere.
Filtrele chimice (cutii, cartuşe) vor fi păstrate, verificate şi folosite în conformitate cu indicaţiile
date de furnizori.
Este strict interzisă aprovizionarea cu cartuşe filtrante având termenul de utilizare depăşit.
Portul măştii contra gazelor: la portul măştii trebuie să se ţină seama de următoarele recomandări:
- atât din motive igienice cât şi pentru asigurarea etanşeităţii depline în timpul lucrului, măştile se
vor distribui şi purta individual;
- zilnic înainte de începerea lucrului, muncitorul va verifica etanşeitatea măştii înainte de a o
îmbrăca;
- în funcţie de specificul locului de muncă, în timpul schimbului, masca se va păstra într-un loc
bine stabilit în imediata apropiere a muncitorului sau se va purta asupra sa în sacul port - mască.
În timpul neutilizării măştii de gaze, filtrul va fi astupat cu dopul de cauciuc;
- înainte de aşezarea măştii pe figură se va sufla din interior cu putere de câteva ori în supapa de
expiraţie pentru îndepărtarea prafului ce eventual s-ar depune şi pentru umectarea acesteia în
vederea asigurării etanşeităţii;
- pentru aşezarea corectă a măştii pe figură se întind în lateral cordoanele sistemului de fixare (în
cazul unui sistem de fixare), se introduce bărbia în partea inferioară a măştii trăgând de sistemul
de fixare, înspre înapoi, până când se introduce bine capul în mască, astfel ca vizorii măştii să
vină în dreptul ochilor, după care se închide cefarul. Se verifică din nou corecta ajustare pe faţă;
- la scoaterea măştii de pe figură, în cazul măştii cu sistem de fixare, se desface cefarul din beton,
se apucă masca de bărbie, întinzând masca spre înainte, împingând-o în acelaşi timp în sus. La
masca tip cagulă, operaţia este aceeaşi cu excluderea operaţiei de desfacere a cordelei cefare;
- după terminarea schimbului şi a perioadei de utilizare a completului (masca cu cartuş filtrant sau
masca cu tub de legătură şi semicutie) se deşurubează cartuşul filtrant sau tubul de legătură şi
semicutia. Cartuşul filtrant sau semicutia filtrantă se astupă cu capacul cu garnitură şi dopul de
cauciuc. Faţa de mască se şterge în interior cu o cârpă curată. În cazul în care masca se
murdăreşte în exterior, nu se va folosi pentru curăţirea exterioară aceiaşi cârpă care se utilizează
pentru curăţirea interioară. După curăţire, părţile componente ale măştii de gaze se introduc în
sacul port - mască care se păstrează într-un loc corespunzător. Se recomandă ca pe partea din faţă
a sacului port - mască să se marcheze numele muncitorului care poartă masca de gaze, iar în sacul
port - mască să nu se introducă decât masca titularului.
Legislatie SSM in vigoare:
Legea 319/2006 a securitatii si sanatatii in munca;
Ediţia :
Rev.:
__.__.____
Nr. ex:
Hotărâre nr. 971/2006 - privind cerinţele minime pentru semnalizarea de securitate şi/sau de
sănătate la locul de muncă;
Hotărâre nr. 1051/2006 - privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru manipularea
manuală a maselor care prezintă riscuri pentru lucrători, în special de afecţiuni dorsolombare;
Hotărâre nr. 1058/2006 - privind cerinţele minime pentru îmbunătăţirea securităţii şi protecţia
sănătăţii lucrătorilor care pot fi expuşi unui potenţial risc datorat atmosferelor explosive;
Hotărâre nr. 493/2006 - privind cerinţele minime de securitate şi sănătate referi-toare la expunerea
lucrătorilor la riscurile generate de zgomot;
Hotărâre nr. 1091/2006 - privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru locul de muncă;
Hotărâre nr. 1218/2006 - privind stabilirea cerinţelor minime de securitate şi sănătate în muncă
pentru asigurarea protecţiei lucrătorilor împotriva riscurilor legate de prezenţa agenţilor chimici;
Hotărâre nr. 1425/2006 - pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor
Legii securităţii şi sănătăţii în muncă nr. 319/2006;
Hotărâre nr. 600/2006 - privind protecţia tinerilor la locul de muncă;
Hotărâre nr. 1048/2006 - privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru utilizarea de
către lucrători a echipamentelor individuale de protecţie la locul de muncă;
Hotărâre nr. 1093/2006 - privind stabilirea cerinţelor minime de securitate şi sănătate pentru
protecţia lucrătorilor împotriva riscurilor legate de expunerea la agenţi cancerigeni sau mutageni
la locul de muncă;
Hotărâre nr. 1136/2006 - privind cerinţele minime de securitate şi sănătate referi-toare la
expunerea lucrătorilor la riscuri generate de câmpuri electromagnetice;
Hotărâre nr. 1146/2006 - privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru utilizarea în
muncă de către lucrători a echipamentelor de muncă;
Hotărâre nr. 1218/2006 - privind stabilirea cerinţelor minime de securitate şi sănătate în muncă
pentru asigurarea protecţiei lucrătorilor împotriva riscurilor legate de prezenţa agenţilor chimici;
Hotărâre nr. 1875/2005 - privind protecţia sănătăţii şi securităţii lucrătorilor faţă de riscurile
datorate expunerii la azbest;
Hotărâre nr. 1876/2005 - privind cerinţele minime de securitate şi sănătate referi-toare la
expunerea lucrătorilor la riscurile generate de vibraţii;
Normă metodologică din 11/10/2006 de aplicare a prevederilor Legii securităţii şi sănătăţii în
muncă nr. 319/2006;
Norme Departamentale de Protectia Muncii - MIChP / 82 ;
Norme Specifice de Protectia Muncii pentru rafinarii –cod 1 ed. 1986.
În fiecare instalaţie tehnologică vor fi afişate în locuri vizibile următoarele:
- regimul tehnologic de exploatare, cu precizarea limitelor minime şi maxime de temperaturi,
presiuni, debite, nivele, precum şi condiţiile de calitate pentru materia primă şi produsele finite;
- schema tehnologică de principiu a instalaţiei;
- schemele monofilare ale instalaţiilor electrice, care vor fi montate în staţia electrică;
- planul de evacuarea personalului în caz de alarmă chimică;
Ediţia :
Rev.:
__.__.____
Nr. ex:
- lista echipelor de salvare şi atribuţiile acestora.

►Fiecare instalaţie va fi dotată cu foi de operare în care personalul operator va nota zilnic
parametrii de lucru realizaţi în exploatare:
Operatorul filtre are obligaţia să noteze pentru filtre, la orele 8:00, 11:00, 14:00, 16:00, 19:00,
22:00, 24:00, 3:00, 6:00 următoarele mărimi:
-Δp (diferenţa de presiune dintre apa la intrare şi apa la ieşire din filtru);
-D (debitul de apă prin filtre);
-aciditatea –m la FPA, alcalinitatea m la FSA;
-pH la FMB, conductivitatea la FPB;
-pentru condensul rerturnat: Δp, D, conţinutul de ulei;
-la FPMx: Δp, D, silicea, pH, conductivitatea.
Şeful de tură demi are obligaţia să noteze: -la orele 8:00, 20:00, 24:00: consumurile de apă şi de
substanţe chimice;
-la orele 8:00, 20:00: stocurile de chimicale rămase.
►Analizele materiilor prime şi a produselor finite se vor nota în foile de operare (cu frecvenţa
indicată în instrucţiunile de lucru) şi respectiv în caietul de analize.
►Fiecare instalaţie va fi dotată cu registre pentru rapoarte în care şeful de formaţie va consemna:
- prezenţa la serviciu a personalului din schimb;
- efectuarea instructajului sumar al personalului din schimb;
- deficienţe apărute în schimbul respectiv;
- accidente tehnice sau umane.
În timpul opririi, pornirii şi reviziei instalaţiilor se vor nota în registru toate operaţiile executate
atât de personalul instalaţiiilor cât şi de cel al atelierelor de întreţinere.
►Notă: Foile de operare şi registrul de rapoarte vor fi semnate atât la primirea cât şi la predarea
serviciului de către şefii de formaţie şi vor fi vizate de către şeful de instalaţie.
►Personalul operator va respecta cu stricteţe parametrii prescrişi prin regimul tehnologic de
exploatare, iar modificarea lor se va face treptat, evitându-se variaţiile bruşte care pot duce la
accidente tehnice, uneori deosebit de grave. Orice modificare în regimul tehnologic se va face
numai cu aprobarea scrisă a şefului de instalaţie sau de secţie. Şefii de formaţie sunt obligaţi să
anunţe imediat şeful de instalaţie sau de secţie în cazul ivirii unor defecţiuni în exploatarea
instalaţiei, situaţie care ar putea conduce la accidente tehnice sau situaţii periculoase.
►Punerea în funcţiune şi oprirea instalaţiilor se va face numai la dispoziţia şi în prezenţa şefului
de instalaţie sau a şefului de secţie. În cazul în care situaţia creată impune oprirea forţată a
instalaţiei, aceasta se va face numai sub conducerea şefului de formaţie, care va acţiona în
conformitate cu instrucţiunile specifice opririi pentru situaţia respectivă.
►Lucrările şi operaţiile dificile se vor executa ziua. Atunci când este necesar ca acestea să se
execute noaptea se vor face numai cu aprobarea scrisă a conducerii unităţii sau a reprezentantului
acesteia şi în prezenţa şefului de instalaţie sau de secţie, după ce au fost luate toate măsurile de
siguranţă.
Ediţia :
Rev.:
__.__.____
Nr. ex:
►Toate instalaţiile vor fi oprite pentru revizia generală conform graficelor de revizie aprobate de
conducerea unităţii. Toate utilajele din cadrul instalaţiilor de prelucrare vor fi supuse inspecţiei
periodice, conform reglementărilor în vigoare, pentru verificarea grosimii pereţilor şi a stării de
uzură.
►Toate locurile de muncă se vor menţine în ordine şi curăţenie.
►Produsele petroliere (grele) vărsate pe platformă se vor îndepărta imediat, iar locul va fi spălat
cu apă caldă sau acoperit cu nisip până la îmbibarea acestuia, care apoi va fi evacuat prin
măturare.
►Nămolul, piatra, cocsul şi alte reziduuri rezultate de la curăţarea utilajelor vor fi scoase în afara
platformei în locurile special amenajate (nu se vor arunca în canalizări).
►Sulfurile piroforice se vor uda cu apă şi se vor îngropa în afara platformei instalaţiei.
►Rezervoarele, pompele, armăturile şi liniile pe care sunt vehiculate substanţe chimice agresive
vor fi etanşate, iar la flanşe se vor monta apărători de protecţie din tablă. După fiecare pompare
de sodă în instalaţie, liniile folosite pentru pompare vor fi suflate cu abur în vederea
preântâmpinării înfundării acestora datorită cristalizării sodei.
►În sectorul de chimicale se vor amenaja duşuri sau fântâni arteziene pentru spălări în cazul
stropirilor cu substanţe chimice agresive.
►Aparatele tehnologice şi conductele cu temperaturi de peste 60°C vor fi izolate termic pentru a
se elimina pericolele de accidentare prin atingere sau de aprindere a materialelor combustiblile
din apropiere.
►Iluminatul la locurile de muncă va fi asigurat în conformitate cu normele în vigoare. Lămpile
portative se vor utiliza numai la tensiuni nepericuloase
►Este interzisă intervenţia la agregatele în mişcare sau remedierea neetanşeităţilor la armături şi
conducte tehnologice ce lucrează în regim de presiune sau vid, în timpul funcţionării acestora.
Este interzisă executarea oricărei lucrări de reparaţii la utilajele şi aparatele de pe platforma
instalaţiei fără permis de lucru (cu foc sau fără foc), semnat de toţi factorii responsabili şi fără
luarea măsurilor specificate în permis. Excepţie fac operaţiile pentru care sunt instrucţiuni de
lucru speciale în regulamentul de funcţionare şi când acestea se execută cu personalul propriu al
instalaţiei. La manipularea ventilelor şi robinetelor şi la intervenţii se vor folosi numai cârlige din
material neferos (alămite), respectiv scule din materiale care nu produc scântei..
►Vor fi marcate cu tăbliţe adiţionale toate locurile periculoase din instalaţii (în timpul
exploatării) precum şi cele ce devin periculoase în timpul lucrărilor de revizie
►Toate platformele vor fi dotate cu instalaţii capabile să preia toate scurgerile de ape şi produse
de pe acestea şi să asigure la evacuare gradul de puritate cerut de reglementările în vigoare.
►Prelevarea probelor de acizi şi sodă se va face cu multă atenţie şi cu echipament corespunzător
pentru a preântâmpina accidentarea prin stropire. Se interzice luarea probelor fierbinţi (gaze,
lichide) din instalaţie fără folosirea răcitoarelor şi a racordurilor speciale montate în acest scop.
Operatorul trebuie să stea lateral faţă de ventil şi să poarte ochelari sau vizieră şi mănuşi de
protecţie. Recoltarea produselor fierbinţi se va face în vase metalice, curate şi uscate.
Ediţia :
Rev.:
__.__.____
Nr. ex:
►Se interzice desfacerea legăturilor de scurgere şi a sticlelor de nivel a conductelor şi a vaselor

care conţin produse fierbinţi, toxice sau gaze lichefiate sub presiune în vederea desfundării lor. De
asemenea, sunt interzise operaţiile de curăţarea sticlelor de nivel, în timp ce instalaţia este în
funcţiune şi înainte de a lua următoarele măsuri:
- se izolează sticla de nivel ce urmează să fie curăţată, prin închiderea ventilelor de legătură dintre
sticlă şi vas;
- se elimină presiunea din vasul pe care este montată sticla de nivel, deschizându-se ventilul de
scurgere; se verifică la manometru dacă presiunea pe vas a scăzut la zero;
- operatorul care execută golirea vasului va fi echipată cu ochelari de protecţie şi va evita să stea
în apropierea sticlei de nivel;
- se va evita executarea operaţiilor bruşte sau a celor prin care s-ar putea provoca scântei.
►Este interzisă punerea în funcţiune a unei instalaţii fără verificarea amănunţită a utilajelor şi
echipamentului, fără asigurarea funcţionării aparaturii de măsură şi control, fără dispozitive de
protecţie, utilităţi.
►Când se manipulează sodă caustică se va purta în mod obligatoriu echipamentul de protecţie
corespunzător.
►Se interzice introducerea în circuit a oricărui agent termic cu temperatură peste 100°C, dacă
circuitul respectiv (conducte, schimbătoare, vase, coloane, etc.) nu au fost bine scurs de apă sau
de condens.
►In timpul funcţionării unei instalaţii nu se vor face variaţii mari de presiune şi temperatură.
Creşterea sau scăderea acestor parametrii se vor face treptat, controlându-se şi presiunea şi
temperatura din sistem.
►In cazul în care, datorită amplasărilor, sunt prevăzute sisteme de presurizare în încăperile cu
aparate de măsură şi control sau în staţiile electrice se va menţine permanent o suprapresiune de
aer cu ajutorul ventilatoarelor pentru a se evita pătrunderea gazelor inflamabile în interior.
►Instructiuni specifice de securitate a muncii pentru evacuarea apelor uzate rezultate din
procesul tehnologic:
- Instructiunile specifice de securitate a muncii pentru evacuarea apelor uzate rezultate din
procesul tehnologic cuprind masuri de prevenire a accidentelor de munca si a bolilor profesionale,
din cadrul ansamblurilor de lucrari, constructii si instalatii de un anumit specific care sunt
utilizate la : colectarea transportul, epurarea si evacuarea apelor uzate.
- Apele uzate industriale nu sunt admise in reteaua de canalizare decat daca dupa procesul de
epurare indicatorii de calitate sunt la nivelul standardelor in vigoare, astfel incat prin calitatea si
cantitatea lor sa nu lezeze igiena si sanatatea publica sau a personalului de exploatare, sa nu
degradeze constructiile si instalatiile de canalizare si ale statiilor de epurare.
►Prevederi comune activitatilor de evacuare a apelor uzate:
- Toate suprafetele pe care se circula vor fi in permanenta mentinute in stare de curatenie,
indepartandu-se orice urma de noroi sau grasimi care ar putea provoca caderea prin alunecare a
personalului de exploatare.
Ediţia :
Rev.:
__.__.____
Nr. ex:
- Se interzice circulatia lucratorilor pe conducte, indiferent de diametrul acestora sau de inaltimea

la care sunt montate, iar trecerea peste conducte, cand nu exista o alta posibilitate, se va face cu
scari duble fixe, pasarele, podete, amenajate in punctele cu cel mai usor acces si prevazute cu
mana curenta.
►Exploatarea retelei de canalizare:
- Ridicarea capacelor de la caminele de racord, de intersectie , de spalare se va face
numai cu tarnacopul sau carlige speciale, iar picioarele vor fi pozitionate astfel incat sa se evite
caderea accidentala a capacului peste ele.
- In cazul curatirii canalelor nevizitabile cu unelte si dispozitive speciale se va proceda la
manipularea acestora astfel incat sa nu se produca intepaturi, zgarieturi, raniri care pot duce la
accidentari.
► Zonarea din punct de vedere al pericolului de explozie:
- Prin natura procesului tehnologic de prelucrare a apei brute si a condensului
recuperat din cadrul combinatului, Instalatia Demineralizare nu intra in categoria instalatiilor cu
zone ex., chimicalele utilizate pe fluxul tehnologic nu prezinta pericol de explozie.
►Zona de acuratete cu precizarea produselor ce o necesita:
- curatenie;
- depozitare produse (magazii);
- deblocare cai de acces;
- Prin zonarea de acuratete se intelege impartirea intregii instalatii pe zone (sectoare), care trebuie
mentinute in perfecta stare de curatenie de catre personalul care este desemnat in acest scop. Prin
mentinerera curateniei pe fiecare sector si implicit pe intrega instalatie se intelege indepartarea
pericolului de accidentare, de explozie sau incendii, care pot fi provocate de existenta unor
produse pe platforma instalatiei sau depozitarea necorespunzatoare unor materiale;
- Fiecare persoana este obligata ca in zona care i-a fost repartizata, sa efectueze si sa mentina
curatenia, sa pastreze permanent libere caile de acces, sa nu depoziteze materiale si produse
inflamabile pe platforma instalatiei, sa supravegheze si sa mentina in stare de functionare
canalizarea pentru ca aceasta sa fie pregatita sa preia apele meteorice sau scaparile de produse;
- Pentru mentinerea curateniei la locul de munca perimetrul instalatiei Demineralizare este
impartit in 4 sectoare repartizarte fiecarei ture (sector interior si sector exterior), conform
schitelor anexate. (afisate in camera de comanda);
►Materia prima ( apa bruta ) si produsele finite ( apa demi ) sunt depozitate in rezervoare
conform schemelor procesului tehnologic;
►Chimicalele utilizate la regenerarea filtrelor sunt stocate pe platforma chimicale in cisterne de
depozitare, special construite. Vehicularea acestora in cadrul Instalatiei Demineralizare se face
prin circuite tehnologice inchise, cu ajutorul pompelor;
►Uleiul necesar pentru ungerea pompelor din instalatie se depoziteaza intr-un butoi metalic cu
dop, intr-un loc special amenajat. Butoiul este inscriptionat corespunzator.
Ediţia :
Rev.:
__.__.____
Nr. ex:
►Uleiul uzat este colectat din cadrul Instalatiei Demineralizare si se transporta in instalatia CET-
2 unde este depozitat in butoaie metalice inscriptionate, de aici el se preda la depozitul carburanti
in vederea valorificarii.
►Reguli prevazute in documentatia de proiect privind dotari cu aparatura si echipamente de
protectie, de intretinere si functionare (se va preciza si unde se gaseste aceasta aparatura si
aceste echipamente).
►Instalatiile principale existente in exploatare la ora actuala din cadrul instalatiei demineralizare
au fost puse in functiune in perioada anilor 1978 – 1980, situatia exacta a acestora si
caracteristicile lor fiind prezentata in Cap.2.1. si Cap.2.2.
►Dotarea instalatiilor cu aparatura si echipament de protectie poate fi privita sub trei aspecte:
a) Dotarea cu echipamente de protectie pentru functionarea in conditii de siguranta a instalatiilor.
Din acest punct de vedere exista urmatoarea dotare cu mijloace de protectie:
- sisteme de ventilatie mecanica-in sala vase consum, sala dozare amoniac si sala puncte joase, in
vederea evacuarii aerului viciat. Starea instalatiei de ventilatie este urmarita de catre responsabilul
cu ventilatia pe sectie, orice neregula aparuta fiind remediata prin grija acestuia.
- aparatori de protectie la toate utilajele dinamice (pompe, ventilatoare). Aparatorile de
protectietrebuie sa existe permanent pe timpul functionarii, nedeteriorate si bine fixate. Seful de
tura are raspunderea sa sesizeze orice neregula aparuta, cu consemnarea in caietul de defectiuni.
- aparatori de protectie din cauciuc la toate imbinarile prin flanse de pe traseele tehnologice care
transporta substante agresive (cu caracter bazic sau acid)
scari, podete, balustrade prevazute cu cos, parapeti. Acestea nu trebuie sa prezinte trepte lipsa,
intreruperi pe portiunea protejata, colturi sau muchii taioasesi trebuie sa fie bine fixate.
- podete electroizolante la instatia electrica de 6 KV ce deserveste instalatia demi.; -mansoane de
cauciuc pentru butoane de oprire-pornire ale utilajelor.
- aparate de masura si control pentru semnalizarea unor perturbatii in procesul de productie, pe
tablourile de comanda. Singurele semnalizari sunt cele tehnologice care indica depasirea
parametrilor de functionare a instalatiilor (presiune, temperatura, nivel, prezenta tensiune). La
aparitia acestor semnalizari personalul de deservire operativa a instalatiei ia masurile prevazute in
instructiunile de operare pentru reducerea instalatiei in limitele normale de functionare.
- Aparatura AMC este intretinuta si verificata permanent de persoanal specializat;utilaje de
rezerva (rezervoare, filtre, pompe, decarbonizatori,etc.) care trebuiesc mentinute in permanenta in
stare buna de functionare.
- Dotarea cu echipamente de protectie
- Dotare cu aparatura pentru interventie in caz de pericol a instalatiilor pentru prevenirea
intoxicatiilor si imbolnavirilor profesionale
►Instructiuni specifice de SSM pe faze ale procesului tehnologic sau pe intreaga instalatie.
1. Instructiuni specifice de SSM la utilaje statice (filtre, cisterne, rezervoare,decarbonizatori):
Ediţia :
Rev.:
__.__.____
Nr. ex:
- Operatorii care? demineralizare trebuie sa participa cu regularitate la instruirea in domeniul

securitatii si sanatatii in munca si situatii de urgenta, precum si la alte activitati intreprinse pe
aceasta linie la nivel de sectie;
- Operatorii care? demineralizare trebuie sa fie autorizati I.S.C.I.R;
- Daca prin natura manevrelor pe care le executa operatorii care? demi vin in contact cu obiecte
calde sau fierbinti si pot suferi arsuri la maini sau la corp de la abur, apa fierbinte ei trebuie sa
poarte obligatoriu echipament de protectie adecvat (manusi, bocanci, salopeta);
- La efectuarea manevrelor pe conducte, vase, filtre unde se vehiculeaza agenti agresivi (HCl,
NaOH, NH3,N2H4, apa cu caracter bazic sau acid, etc.) este obligatorie; purtarea manusilor de
cauciuc, a cismelor de cauciuc si a ochelarilor de protectie
- Echipamentul de protectie nu trebuie sa aiba poale sau maneci;
- Toate imbinarile prin flanse la tarseele tehnologice prin care se vehiculeaza lichide agresive vor
fii prevazute cu mansoane din cauciuc de protectie;
- Trebuie sa se evite pe cat posibil ramanerea pe un timp mai indelungat in apropierea imbinarilor
cu flanse a conductelor si armaturilor de abur, lichide agresive, precum si a altor locuri in care
exista riscul de arsuri si vatamari a personalului, in caz de defectare a acestora.
- Este interzis a sta sau a merge pe balustradele platformelor, pe conducte, pe constructii si
plansee care nu sunt destinate trecerii si nu au balustrade sau imprejmuiri speciale.
- Coborarea sau urcarea scarilor este permisa numai treapata cu treapta si cu sprijinirea de
balustrada.
- Nu este permisa atingere instalatiei electrice si trebuie sa se urmareasca ca partile metalice sa fie
puse la pamant.
- Nu este permisa executarea de lucrari in instalatiile electrice, AMC sau PRAM de operatorii
demi.
- Remedierea defectiunilor la partea termica si mecanica este permisa numai in prezenta sefului
de tura PCA.
- Este interzisa efectuarea oricaror manevre neautorizate, pentru care personalul nu este instruit si
care nu sunt prevazute in fisa postului.
2. Nu este permisa stationarea sub piese suspendate sau aflate in curs de ridicare.
3. Nu este permisa utilizarea manometrelor daca:
- au lipsa plumb de verificare;
- au lipsa semnul rosu;
- au lipsa cuiul de reazem al acului indicator.
- au termenul de verificare expirat.
4. Nu este permisa inchiderea sau deschiderea robinetelor cu ajutorul prelungitoarelor.
5. Nu este permisa atarnarea imbracamintei, a servietelor si a altor obiecte pa conducte, armaturi,
aparate de masura.
Ediţia :
Rev.:
__.__.____
Nr. ex:
6. La spargerea unei conducte de transport chimicale (HCl ) sau la aparitia unei neetanseitati, se
va izola imediat portiunea defecta. In acelasi timp se va sigura prin deschiderea usilor si
ferestrelor o ventilatie puternica a zonei.Circuitul se va spala cu apa inaintea oricarei interventii.
7. In cazuri de accidente umane, operatorii care? demi si laborantii , vor acorda primul ajutor in
functie de natura accidentului.
Prezentele instructiuni sunt minime, ele trebuiesc completate in functie de necesitate si de
legislatia in vigoare.
►Instructiuni specifice de SSM pentru conducte de apa si abur:
Exploatarea, verificarea si repararea conductelor trebuie sa se faca in conformitate cu
instructiunile in viguare ale Directiei Generale de Metrologie si standarde:
- conductele de agent termic, avand temperatura peste 60º C, montate in zone accesibile, trebuie
obligatoriu sa aiba izolatia termica care sa asigure, la o temperatura a aerului inconjurator de +25º
C, o temperatura la suprafata izolatiei de max 55º C.
- Conductele care traverseaza coridoare si cai de circulatie vor fi acoperite de podete si scari de
trecere, cand sunt amplasate la nivelul planseului sau prevazute cu indicatoare de siguranta, daca
inaltimea sub conducta este mai mica de 2,10 m.
- Conductele imbinate cu flanse prin care se transporta abur sau apa fierbinte sub presiune vor fi
protejate cu mansoane, pentru a devia eventuale scurgeri care ar putea duca la accidente de munca
prin arsuri (opariri).
- In cazul in care conductele verticale sunt montate in tronsoane cu conducte orizontale la mai
multe niveluri, pentru a se evita accidentele posibile prin aparitia rabufnirii apa-abur, ca urmare a
acumularii apei in conducte, din cauza unei denivelari, se vor prevedea montarea de ventile de
drenaje, deasupra vanelor montate pe conductele verticale.
- Vanele si ventilele pentru a caror actionare nu exista acces de la platforma de serviciu trebuie
prevazute cu platforme de deservire, cu balustrade si cu scari de acces.
- Personalul de tura are obligatia de a controla in timpul preluarii serviciului starea imbinarilor cu
flanse, a izolatiei, a reazemelor, a dispozitivelor de dilatare, etanseitatea garniturilor, urmand sa
sesizeze erarhic orice anomalie sau scurgere de fluid constatata.
- Manevrele de inchidere si de deschidere a ventilelor cu actionare manuala se vor executa de
regula actionand direct asupra rotii de manevra. Pentru ventilele care nu asigura o etanseitate
corecta, in special din cauza depunerilor pe scaune, se admite folosirea prelungitoarelor, a caror
lungime se va stabili in cadrul fiecarei sectii, in functie de tipul constructiv al ventilului si de
dimensiunile acestuia. Manevrarea ventilelor cu prelungitorul se va executa de catre un singur
muncitor. Pentru ventilele cu actionare mecanica cu reductor, nu se admite folosirea
prelungitoarelor pentru manevra.
Ediţia :
Rev.:
__.__.____
Nr. ex:
►Instructiuni specifice de protectia muncii la instalatia de incalzire si insotitori tehnologici la

demineralizare:
- La fiecare schimb se va verifica intreaga instalatie de incalzire pentru a se cunoaste starea in
care se afla.
- Se va verifica pe fiecare tura in parte situatia temperaturilor la cisternele de stocare a NaOH,
astfel incat sa se evite cristalizarea acesteia.
- Orice defectiune la instalatia de incalzire si insotitori v-a fi raportata de seful de formatie demi
dispecerului CET, in vederea solutionarii
- Se interzice ca manevrele la instalatia de incalzire sa se faca de persoane neinstruite.
- Personalul de exploatare al instalatiei de incalzire trebuie sa participe cu regularitate la
instructajul PM precum si la alte activitati si actiuni intreprinse pe acesta linie la nivel de sctie.
- Prezente instructiuni sunt minime, ele trebuiesc completate in functie de necesitate si de
legislatia in vigoaare.
►Instructiuni specifice de protectia muncii la ventilatoarele de aer
- Nu se va porni ventilatorul de aer daca nu sunt indeplinite toate conditiile de integritate ale
utilajului.
- Personalul instalatiei Demineralizare nu are dreptul de a face nici-o interventie de natura
electrica sau A.M.C. asupra ventilatoarelor de aer ( nici de a desface legaturile electrice ale
motorului ).
- Nu este permisa atingerea partilor rotative ale ventilatoarelor de care sunt in functiune.
- In timpul pornirii ventilatoarelor de aer nu este permisa stationarea persoanelor in fata acestora.
- Nu este permis accesul persoanelor straine in sala vase consum, sala puncte joase si sala dozare
amoniac, nici in zona ventilatoarelor de aer.
- Nu este permisa inceperea lucrarilor de reparatii la un motor de ventilator de aer daca nu s-a
intocmit dispozitia de lucru, nu s-a scos de sub tensiune motorul electric
- Sectorul in care se executa reparatia va fi delimitat in mod vizibil.
- Este interzisa stationarea personalului sub piesele ridicate de la ventilatoare.
Prezentele instructiuni sunt minime, ele trebuiesc completate in functie de necesitate si de
►Instructiuni specifice de protectia muncii pentru schimbatori de caldura
la preincalzitorii de apa se vor respecta urmatoarele norme:
- La punerea in functiune se va verifica starea generala a intregului utilaj;
- Se va verifica daca eventualele operatii au fost terminate si oamenii indepartati;
- Inaintea inceperii unei lucrari de reparatie trebuie ca preincalzitorul de apa sa fie izolat pe parte
de abur, apa, iar presiunea redusa pana la cea atmosferica;
- Se vor lua de asemenea masuri pentru a evita eventuale manevre gresite.
Ediţia :
Rev.:
__.__.____
Nr. ex:
►Instructiuni specifice de protectia muncii la exploatarea electropompelor de alimentare cu apa

si condens:
- Este interzisa punerea in functiune a unei pompe daca nu are aparatori de protectie.
- Este interzisa punerea in functiune a pompei daca nu are montat manometrul pe conducta de
refulare sau daca manometrle nu au marcata cu o linie rosie presiunea de regim maxim.
- Operatorii de demi vor purta echipament de protectie si uzura corespunzator.
- Pentru punerea in functiune a unei pompe sau pentru trecerea la alta pompa trebuie facuta
aerisirea inainte de punere sub presiune.
- Functionarea pompei este interzisa daca:
- temeratura lagarelor creste peste 60º C;
- la cresterea amperajului la electromotor peste valoarea nominala marcata pe ampermetru;
- la aparitia de vibratii de vibratii in lagare;
- la aparitia de zgomote anormale la pompa.
- Este interzisa reparatia pompelor aflate in functiune si fara a fi scoase de sub tensiune
- Se interzice mecanicilor lucrul la partea electrica.
- Accesul persoanelor straine in sala pompe fara insotitor este interzisa.
- Daca este necesar ca motorul sa fie protejat in cursul unei reparatii ale pompei, acesta trebuie
ingradit cu panouri de placaj sau lemn.
- La demontarea unei pompe pentru reparatie trebuie verificata corecta ei izolare de instalatia in
functiune, lipsa completa a presiunii precum si siguranta armaturii de inchidere.
- Motoarele electrice vor fi deconectate, sigurantele scoase si montate placute avertizoare „Nu
deschideti se lucreaza”.
►Inaintea de pornire a instalatiilor este necesar a se lua urmatoarele masuri organizatorice si de

SSM:
- existenta tuturor documentelor prevazute de legislatia in vigoare;
- instructiunile de lucru si functionare a instalatiei;
- atributiunile personalului muncitor insotit de acesta;
- instruirea personalului din punct de vedere SSM-SU;
- schema tehnologica a instalatiei si parametrii de lucru afisati;
- elaborarea unui program de lucru, dupa care au loc probele tehnologice si pornirea instalatiei.
Verificari necesare a se efectua inainte de pornire:
- verificarea montajului corect al utilajului conform schemei tehnologice;
- pozitia blindelor pe conducte;
Ediţia :
Rev.:
__.__.____
Nr. ex:
- inchiderea manlocurilor de vizitare;

- verificarea robinetelor de scurgere.
- integritatea izolatie termice la conductele si utilajele cu o temp. exterioara mai mare de 60º C
sau existenta panourilor de protectie pentru a impiedica accesul in zonele periculoase;
- montarea corespunzatoare a aparaturii AMC;
- integritatea instalatiei electrice de forta si iluminat; verificarea legaturilor la pamant;
- verificarea echipamentului PSI din dotare;
- daca s-au luat toate masurile de protectie si igiena a muncii: aparatori de protectie la utilajele
dinamice, podete electroizolante verificate, balustrade, echipament de lucru si de PM
corespunzator, etc.;
- verificarea starii canalizarii industriale si menajere;
- daca au fost evacuate de pe platforma instalatiei sculele, resturile de materiale care au fost
folosite in perioada de reparatie si proba; starea cailor de acces;
- daca au fost asigurate la limita instalatiei utilitatile necesare: apa alimentare , apa incendiu, aer
industrial, energie electrica,agent termic;
- in timpul pornirii – daca proba de etanseitate a instalatiei este corespunzatoare;
►Reguli generale de SSM la executarea probelor de etansare si verificare a presiunii la utilaje si
conducte:
- se blindeaza toate conductele, pentru a izola utilajul sau conducta de restul instalatiei, cu blinde
corespunzatoare din punct de vedere al grosimii pentru presiunea de proba indicata;
- se ridica presiunea treptat cu ajutorul pompelor speciale de presiune;
- se utilizeaza furtun armat special si racorduri fixe si sigure pe circuitul de presiune inalta, nu se
admit improvizatii;
- la aparitia neetanseitatii cresterea presiunii inceteaza, se depresurizeaza treptat sistemul, dupa
care se revine pentru remediere; nu se vor efectua remedieri sub presiune;
- proba de etanseitate se va relua;
- in timpul probei se urmareste continuu la manometru cresterea presiunii si se face control
permanent pentru depistarea neetanseitatilor;
- personalul de operare nu trebuie sa stea in dreptul capacelor, a flanselor si armaturilor blindate;
- in timpul probei de presiune nu se va depasii preiunea inscrisa pe placa de timbru a utilajului
sau in documentatia tehnica;
- in cazul probelor pentru circuite compuse din mai multe elemente (schimbatoare de caldura),
unde exista diferenta de presiune intre cele doua circuite, proba de presiune se va face diferentiat
pe fiecare circuit in parte;
- flansele speciale de proba si manerele acestora vor fi vopsite in rosu pentru a fi usor identificate
la demontare;
- se tine o evidenta stricta a montarii blindelor pentru a nu ramane vreuna pe circuit dupa
terminarea probelor;
Ediţia :
Rev.:
__.__.____
Nr. ex:
- dupa terminarea probei se depresurizeaza, se goleste si se sufla sistemul; nu se vor lasa sub
presiune utilajele si conductele umplute cu apa pentru evitarea eventualelor suprapresiuni datorate
incalzirilor sau inghetului;
- este interzisa efectuarea oricaror manevre neautorizate, pentru care personalul nu este instruit si
►Reguli generale de SSM la oprirea normala a instalatiilor tehnologice:

- se realizeaza izolarea instalatiei prin inchiderea organelor de izolare;
- pentru utilajele dinamice (pompe, ventilatoare, armaturi actionate electric) se va face blocarea
mecanica a partilor mobile, pentru evitarea punerii in miscare a acestora datorita unor situatii
accidentale;
- se face cererea de scoatere de sub tensiune a utilajului;
- se scot din functiune automatizarile aferente instalatiei;
- se monteaza indicatoare de securitate pe toate cheile de comanda;
- se realizeaza delimitarea materiala a zonei de lucru prin monatarea de indicatoare de securitate;
- se i-au toate masurile necesare evitarii accidentelor de natura mecanica;
- se utilizeaza echipament individual de protectie corespunzator;
- este interzisa efectuarea oricaror manevre neautorizate, pentru care personalul nu este instruit si
►Instructiuni de SSM care se impun la executarea lucrărilor de revizii, întreţinere, reparaţii şi

intervenţii:
Generalităţi:
- Pentru orice fel de intervenţie, revizie şi reparaţie se va întocmi un plan de acţiune cu sarcini
precise.
- Operaţiile de întreţinere, reviziile, reparaţiile şi intervenţiile se vor efectua numai în baza
instrucţiunilor de lucru şi de protecţia muncii, elaborate şi aprobate conform Ordin 465 N/ 84.
- La efectuarea lucrărilor se vor întocmiAutorizatii de lucru , acestea constituind documentul care
atestă în scris realizarea măsurilor de PM necesare efectuării în condiţii de securitate, a unor
operaţii ce pot provoca accidente de muncă.
În timpul lucrului se vor repeta la anumite intervale de timp, determinările privind conţinutul de
gaze inflamabile, toxice, oxigen, etc. pentru a se stabili dacă nu cumva au apărut condiţii noi care
să prezinte pericol.
Cele mai importante permise sunt următoarele:
- Autorizatiile de lucru pentru intervenţii şi reparaţii;
- permisul de lucru cu foc;
- permisul de săpături.
La instalaţiile şi utilajele unde, pentru executarea lucrărilor, este prevăzută obligaţia montării de
blinde, se va completa “Registrul de blinde” în care se vor nominaliza: data blindării, deblindării,
Ediţia :
Rev.:
__.__.____
Nr. ex:
locul montării şi demontării blindei, motivul schimbării, felul blindei (material, grosime), tipul
garniturii folosite, numele celui care a dispus operaţia şi semnătura şi numele celui care a efectuat
operaţia şi semnătura. Deconectarea şi blindarea fiecărei conducte de admisie sau refulare se
înscriu în carnetul de blinde, după care şeful de formaţie va verifica personal realizarea operaţiilor
respective şi numai după aceea va semna în rubrica corespunzătoare a permisului.
La lucrările de intervenţii şi reparaţii, atunci când este necesară întrebuinţarea materialelor de
protecţie specifice, şeful de formaţie este obligat să doteze fiecare persoană cu echipamentul
necesar şi să verifice, în prealabil, starea de funcţionare a acestuia.
►Lucrul în vase închise: -deschiderea utilajelor tehnologice se va putea face numai după golirea
completă a produselor inflamabile şi toxice, aburirea lor timp de 6 ore minim şi răcirea acestora.
În cazul în care există pericolul existenţei sulfurilor piroforice, deschiderea aparatelor se va face
numai după aburire urmată de spălarea cu apă.
- Se închid şi se blindează toate legăturile tehnologice, consemnându-se operaţiile de blindare în
registrul de blinde.
- La vasele de reacţie sau utilajele prevăzute cu sistem de agitare se vor scoate siguranţele, se
decuplează angrenajele sau cuplajele şi se scot curelele de transmisie, punându-se în fiecare loc
tăbliţe avertizoare.
- Deschiderea gurilor de vizitare se va face numai de sus în jos.
- Se curăţă şi se spală vasul repetându-se aburirea, răcirea şi aerisirea.
- Se recoltează probe de gaze, se face analiza lor şi se emite buletin de analiză. Buletinul de
analiză trebuie să indice lipsa de gaze toxice şi explozive, iar concentraţia oxigenului trebuie să
fie mai mare de 17 % vol.
- Se întocmeşte permisul de lucru pentru intervenţii şi reparaţii, completându-se cu toate datele şi
semnăturile cerute de formular.
- Se numeşte un responsabil competent (maistru, subinginer, inginer) pentru supravegherea
lucrărilor.
- Se instruieşte personalul pe linie de SSM – SU.
Personalul care va intra în spaţii închise va fi echipat obligatoriu cu: casca de protecţie, masca cu
furtun de aducţiune aer (verificată la atelierul A.C.I.R.A.R.) şi centura de siguranţă cu frânghie.
Este interzisă folosirea cartuşelor filtrante la lucrările în spaţii închise.
Personalul care va intra în spaţii închise va fi supravegheat obligatoriu de una sau două persoane
echipate corespunzător, stabilindu-se semne de comunicare între ele.
Intrarea în vase, pentru executarea lucrărilor de reparaţii, se va face numai pe bază de permis de
lucru, semnat de persoanele care deţin funcţiile indicate în permis. Permisul va putea fi eliberat
numai după executarea tuturor lucrărilor indicate în permis:
- golirea completă a produselor din utilaj;
- aburirea, spălarea şi răcirea;
Ediţia :
Rev.:
__.__.____
Nr. ex:
- blindarea tuturor legăturilor de produse, abur, apă, gaze;

- deschiderea tuturor gurilor de vizitare;
- recoltarea probelor de gaze şi depuneri din diferite puncte ale utilajului
(vârf, mijloc, bază);
- încercarea probelor luate;
- emiterea raportului de încercări din care să rezulte lipsa gazelor inflamabile sau toxice;
- curăţirea zonei de produse inflamabile;
- degajarea căilor de acces la gurile de vizitare;
- instruirea echipei care urmează să lucreze;
- asigurarea echipamentului de protecţie necesar;
- precizarea sculelor de lucru;
- iluminarea locului de muncă cu lămpi antiex.
Se interzice intrarea la lucru în vase a căror temperatură la interior depăşeşte 40°C.
Intrarea muncitorilor în utilaje în care se execută lucrări cu foc este admisă numai pe baza unui
permis de lucru cu foc, semnat de persoanele ce deţin funcţiile indicate în permis.
Permisul de lucru cu foc va fi eliberat de şeful de instalaţie, care va indica pe permis, în afara
măsurilor obligatorii şi eventualele măsuri speciale care trebuie luate pentru desfăşurarea lucrului
fără pericol de accidentare. Permisul de lucru cu foc este valabil până la terminarea zilei pentru
care a fost eliberat.
Probele de gaze se vor lua din cel puţin trei puncte ale utilajului (vârf, mijloc, bază), de către
probagiu, în prezenţa şefului de instalaţie, determinând şi conţinutul de oxigen. Probele de gaze
se vor repeta înainte de începerea lucrului şi ori de câte ori există dubiu asupra conţinutului de
gaze în atmosfera în care trebuie să se desfăşoare lucrul.
Când urmează să se execute lucrări cu foc, în interiorul sau exteriorul unui utilaj, toate suprafeţele
care vor fi încălzite trebuie să fie curăţate până la metal, pentru a evita volatilizarea produselor ce
se găsesc sub crustă. Depunerile sau crustele (sulfuri piroforice), care se pot aprinde spontan când
sunt desprinse, trebuie menţinute umede până când sunt îndepărtate din utilaj.
La intrarea în coloane cu talere, muncitorii vor verifica dacă acestea sunt deranjate din poziţia lor
normală.
În timpul urcării sau coborârii pe scara pisică, precum şi în timpul intrării şi ieşirii din utilaje,
muncitorii trebuie să aibă ambele mâini libere. Sculele, materialele şi aparatele necesare pentru
lucru se vor urca şi coborî cu frânghia sau se vor purta într-o geantă de umăr.
După terminarea lucrului , muncitorii sunt obligaţi să verifice dacă nu au lăsat în interiorul
utilajelor diferite scule / materiale.
Înaintea închiderii gurilor de vizitare se va controla interiorul utilajelor pentru a nu închide pe
cineva în interiorul acestora.
Se interzice depozitarea materialelor de orice fel pe podeţele utilajelor tehnologice.
Frecvenţa inspecţiilor periodice a utilajelor tehnologice se va stabili ţinând seama de pierderea de
grosime a pereţilor acestora pe timp de un an.
Ediţia :
Rev.:
__.__.____
Nr. ex:
Probele de presiune ale utilajelor tehnologice se vor executa conform instrucţiunilor ISCIR pentru
vase de presiune, în prezenţa inspectorului de instalaţie.
►La pregătirea pentru reparaţii a schimbătoarelor de căldură se vor respecta următoarele:

- izolarea prin blindare a conductelor de legătură;
- se scot blindele de pe conductele de abur şi apă sau se fac legăturile acolo unde au fost complet
desfăcute şi se efectuează operaţiile de aburire, spălare şi răcire;
- se demontează capacele şi se execută lucrările de revizie sau reparaţie;
- în timpul lucrărilor de curăţire a depunerilor de piatră, şlam, etc. pe tuburi, personalul va purta
în mod obligatoriu ochelari de protecţie.
La oprirea cuptoarelor pentru revizii - reparaţii se vor supune la controale nedistructive: tuburile,
transferul, conductele şi armăturile tehnologice, care la oprirea anterioară au avut grosimi mai
apropiate de limitele admise. Toate constatările făcute la revizia cuptoarelor vor fi consemnate în
evidenţele inspectorului instalaţiei.
La inspectarea zidăriei cuptoarelor se iau următoarele măsuri:
- aprobarea de intrare în cuptor nu se dă decât după ce s-a asigurat că temperatura este de maxim
40°C şi că nu există gaze;
- se verifică dacă există pericolul desprinderii zidăriei sau suporţilor din plafon;
În timpul lucrului în cuptoare sau în canalele de gaze arse se va asigura iluminatul cu lămpi
portative cu cablu, care vor fi alimentate din circuitul de 12 V.
Nu este permisă blocarea cu materiale a gurilor de acces în cuptoare.
Intrarea la lucru în camera de combustie se va face numai cu aprobarea şefului de formaţie /
şefului de instalaţie.
La terminarea lucrului, şeful de echipă va controla dacă tot personalul care a lucrat în interior a
ieşit afară.
Închiderea cuptoarelor tubulare se va face respectând următoarele:
- tuburile, trecerile, transferul şi coturile de întoarcere vor fi verificate, pentru a nu rămâne în ele
corpuri străine;
- şuruburile să fie strânse la rece, numai cu cheia, iar strângerea definitivă a şuruburilor se face la
cald, cu chei cu prelungitor.
La remedierea defecţiunilor apărute la pompe, compresoare se va ţine seama de instrucţiunile
descrise la cap. 4.10.
În timpul exploatării şi reparării conductelor se vor respecta următoarele:
►la conductele la care apar vibraţii în timpul exploatării se vor lua măsuri urgente pentru fixarea
şi ancorarea lor pe suporţii de susţinere;
►se interzice demontarea flănşilor pentru scoaterea blindelor şi înlocuirea garniturilor la
conductele aflate în funcţiune (produsul ar putea stropi conducte şi aparate fierbinţi);
Ediţia :
Rev.:
__.__.____
Nr. ex:
►este interzisă demontarea flănşilor şi robineţilor unei conducte, înainte de a fi golită conducta
de fluidul care curge prin ea; este interzisă strângerea şuruburilor la flanşele şi robinetele
conductelor care se află sub presiune;
►conductele din instalaţie şi cele prin care se primesc şi se trimit produsele la parc, inclusiv
armăturile de pe ele trebuie controlate periodic, urmărindu-se:
- buna funcţionare a armăturilor, supapelor de siguranţă;
- buna funcţionare a aparatelor AMC;
- starea etanşeităţilor îmbinărilor şi armăturilor de pe ele;
- funcţionarea însoţitorilor cu abur;
- starea izolaţiei, suporturilor şi legăturilor la pământ.
►la conductele prin care circulă reactivi chimici, se vor monta apărători la flanşe, pentru a se
evita stropirea în cazul spargerii garniturilor;
► conductele tehnologice prin care circulă abur sau produse petroliere fierbinţi (peste 60°C)
trebuie izolate termic, pentru a evita producerea de accidente prin atingerea lor de către
muncitori;
►conductele vor fi fixate, după caz, pe elemente de susţinere ca: stelaje consolidate, console,
suporţi, etc.;
►conductele prin care se transportă fluide la temperaturi ridicate, care necesită un traseu lung,
vor fi prevăzute cu un sistem de compensare datorită dilatării lichidelor;
► pentru asigurarea golirii conductelor, acestea vor fi montate cu o pantă continuă spre un punct
de minimă înălţime, care va fi prevăzut cu un robinet de golire, iar la punctul de maximă înălţime
vor fi prevăzute cu racorduri de aerisire;
► flanşele conductelor prin care circulă fluide sub presiune sau periculoase şi prin a căror
scăpare pot produce accidente vor fi prevăzute cu manşoane de protecţie; nu se montează
asemenea flanşe deasupra locurilor de trecere;
►atât conductele izolate termic, cât şi cele neizolate vor fi vopsite la exterior cu vopsea de
protecţie, în culori convenţionale şi vor fi marcate;
►toate armăturile, robinetele vor fi vopsite cu aceleaşi culori ca şi conductele pe care sunt
montate;
► este interzisă întrebuinţarea armăturilor defecte, care nu închid etanş traseul;
►toate flanşele şi armăturile conductelor vor fi prevăzute cu garniture corespunzătoare, în funcţie
de presiune şi de caracteristicile fluidelor care circulă prin ele;
►oalele de condens din instalaţie trebuie să fie racordate la o conductă de colectare a
condensului;
►efectuarea controlului şi reviziei conductelor se va face conform graficelor de revizie;
►operaţia de schimbare a garniturilor de la flanşele de pe conductele de produse fierbinţi
(motorină, catalizator, etc.) se va face după degajarea presiunii din conductă şi răcirea produsului,
până la o temperatură ce nu constituie un pericol pentru cei care lucrează;
Ediţia :
Rev.:
__.__.____
Nr. ex:
►este interzisă golirea prin suflare cu aer comprimat a conductelor care conţin produse petroliere
lichide sau gazoase, care pot forma amestecuri explozive cu oxigenul din aer; aceste conducte vor
fi suflate cu abur sau azot;
► conductele ce trebuie să fie reparate trebuie să fie golite, aburite sau inertizate cu azot, spălate
şi blindate înainte de începerea lucrărilor de reparaţie;
► toate şuruburile de strângere a flanşelor se vor strânge, pentru etanşare, în cruce;
►conductele ce trebuie reparate în timpul funcţionării instalaţiei, unde nu se poate lucra cu foc,
vor fi demontate şi reparate în atelier sau într-un loc unde se poate lucra cu foc;
►înainte de montarea conductelor, acestea se vor controla dacă nu sunt obturate cu diverse
obiecte, scule sau corpuri străine;
►după repararea robinetelor de închidere şi reţinere, acestea vor fi controlate şi supuse probelor
de presiune în atelierul de reparaţie;
►după reviziile generale, conductele trebuie supuse la probe de presiune înainte de punerea în
funcţiune;
►nu este permisă legarea macaralelor de conductele tehnologice, în vederea ridicării de greutăţi;
► în cazul când într-o conductă de gaze lichefiate se formează un dop de gheaţă, se face un
control al porţiunii îngheţate pentru a observa starea conductei şi pentru a stabili limitele
îngheţării, după care porţiunea îngheţată a conductei se izolează şi se încălzeşte cu apă fierbinte
sau abur; nu este permisă folosirea focului deschis;
►în cazul când apare o fisură la o conductă prin care circulă gaze lichefiate, se iau măsuri
imediate de izolare a conductei de conductele şi utilajele cu care este în legătură, se montează
furtun cu abur la locul unde sunt emanaţii de gaze, se goleşte conducta izolată, după care se
abureşte; după terminarea aburirii sau inertizării se efectuează încercarea gazelor explozive, iar
dacă încercarea indică lipsa gazelor explozibile se pot începe lucrările de reparaţie;
►pentru orice conductă tehnologică care trebuie reparată, şeful de secţie împreună cu şeful de
instalaţie întocmesc un program de lucru, în care schiţează: traseul conductei respective, indicând
poziţia robinetelor ce trebuie închise pentru izolare, modul de golire şi ştuţurile prin care se
efectuează golirea, legăturile care trebuie confecţionate pentru inertizarea sau aburirea conductei;
menţionează măsurile ce trebuie luate în timpul reparaţiei pentru a evita producerea de accidente
tehnice sau umane;
orice lucrare de intervenţie şi reparaţie la conductele tehnologice se vor executa numai pe bază de
permis de lucru pentru intervenţii şi reparaţii cu sau fără foc, numai după realizarea tuturor
măsurilor specificate în permis.
►este interzisa efectuarea oricaror manevre neautorizate, pentru care personalul nu este instruit si
-
►Primul ajutor in caz de accident:
Ediţia :
Rev.:
__.__.____
Nr. ex:
O atenţie deosebită trebuie să se acorde însuşirii de către personalul instalaţiei , a tehnicii de

acordare a primului ajutor, întrucât de aceasta depinde în mare măsură salvarea şi vindecarea
accidentatului.
1. Plagile ( rănile): prin plagă se înţelege orice vătămare a pielii sau a mucoaselor şi uneori a
organelor aflate sub acestea.
Cauzele producerii plăgilor sunt : mecanice, chimice, electrice, termice.
În funcţie de adâncimea lor, sunt : - superficiale ( distrug numai pielea sau mucoasele şi ţesutul
subcutanat);
-profunde ( până la muşchi, vase sanguine, oase) ;
-penetrante ( plăgile produse prin explozii, când sunt distruse întinse ţesuturi sau organe).
Semnele unei plăgi: vizibilă, dureroasă ( mai ales în timpul mişcării), însoţită uneori de
hemoragie, paralizie (când sunt afectaţi nervii muşchilor), leşin, stare generală de rău.
Primul ajutor: dacă locul accidentului continuă să prezinte pericol, se va scoate accidentatul din
zona periculoasă, cu maximum de atenţie şi de urgenţă , aşezându-l în poziţie culcat. În caz de
hemoragie, se va încerca oprirea acesteia şi apoi în funcţie de gravitate se va proceda la respiraţie
artificială, masaj cardiac, etc. Îngrijirea rănilor, constă în administrarea de antine-vralgice pentru
diminuarea durerii şi pansarea plăgii cu pansament steril ( sau prosop, batistă dacă sunt
curate)pentru a împiedica pătrunderea microbilor. Înainte de pansare se va curăţa plaga cu alcool
( dar nu direct pe rană, ci de jur împrejurul acesteia).
În cazul plăgilor penetrante se intervine de urgenţă pentru transportul accidentatului la medic. Se
transportă apoi accidentatul cu grijă la cel mai apropiat punct medical.
2. Hemoragia: hemoragiile sunt : - arteriale ( sângele este de culoare roşu deschis);
- venoase ( sângele este de culoare roşu închis).
În cazul hemoragiilor arteriale, sângele ţâşneşte puternic în ritmul bătăilor inimii, iar în cele
venoase, curge continuu (fără ţâşnituri).
Hemoragiile mai pot fi : - externe ( se văd la suprafaţă);
- interne ( sângerarea nu se observă).
Pentru aceasta este necesar a cunoaşte caracteristicile: paloarea feţei, ameţeli, vârtejuri în urechi,
leşin, nelinişte, senzaţie de sete, răcirea mâinilor şi picioarelor, apariţia sângelui pe nas, gură,
urechi, etc.
Primul ajutor urmăreşte, în primul rând oprirea provizorie sau uneori chiar definitivă a
hemoragiei şi în al doilea rând, stabilizarea stării accidentatului pentru a suporta transportul până
la cea mai apropiată unitate sanitară.
Oprirea hemoragiei ( hemostaza) se realizează prin aplicarea unui garou ( un tub de cauciuc sau
ceva elastic) cu ziua şi ora la care s-a aplicat acesta, la o aorecare distanţă de plagă, pe artera sau
vana care sângerează.
Atenţie! Garoul va fi menţinut o perioadă cât mai scurtă de timp ( nu va depăşi 1-2 ore) până la
transportarea de urgenţă la spital.
Alte măsuri de prim ajutor necesare sunt :
Ediţia :
Rev.:
__.__.____
Nr. ex:
- se dă apă de băut accidentatului , la cerere;

- se culcă accidentatul şi se aşează capul la orizontală;
- se supraveghează continuu accidentatul.
3. Luxaţiile: ieşirea unui os din articulaţie şi rămânerea în această poziţie este o luxaţie.
Cauzele care pot produce luxaţii : loviri directe ale articulaţiilor, căderi accidentale, răsuciri,
tracţiuni, etc. Aceleaşi cauze pot produce şi fracturi.
Luxaţiile sunt : - închise – când pielea rămâne nevătămată;
- deschise – când capătul osului ieşit din articulaţie a rupt pielea.
Uneori luxaţiile pot fi însoţite şi de fracturi.
Semnele: durere mare în articulaţia luxată, care îl forţează pe accidentat să-şi ferescă membrul
luxat şi să-l susţină;
- imposibilitatea mişcării articulaţiei respective;
- deformarea regiunii prin ieşirea capătului osului şi prin umflarea regiunii;
- vânătaie şi schimbarea poziţiei normale a membrului accidentat.
Primul ajutor: constă în imobilizarea imediată a luxaţiei. Pentru imobilizarea luxaţiei se va ţine
seama de locul unde s-a produs aceasta (braţ, picior, umăr, şold, etc.); imobilizarea se face cu
ajutorul atelelor (ca la fracturi) în cazul luxaţiilor membrelor sau prin alte mijloace la îndemână,
în funcţie de gravitatea şi locul luxaţiei.
Pe lângă imobilizare este bine să se aplice pe articulaţia luxată, comprese sau prosoape înmuiate
în apă rece pentru a uşura durerea.În cazul luxaţiilor deschise nu se vor aplica comprese ude.
Nu se va insista cu mişcări suplimentare, pentru precizarea diagnosticului de luxaţie asociată cu
fractura.
În cazul luxaţiilor deschise cu hemoragii se va face mai întâi hemostaza şi apoi pansarea curată a
plăgilor urmată de imobilizare. Orice presupusă luxaţie se va imobiliza obligatoriu.
4. Fracturi: ruperea totală sau parţială a unui os este o fractură.
Cauzele care produc fracturi sunt: lovituri directe pe os, diferite căderi accidentale, răsuciri,
presiuni, tracţiuni, etc.
Fracturile sunt : - incomplete – când osul este doar plesnit, fără a fi rupt total;
- complete – când osul este rupt, iar capetele osului au vătămat vasele, nervii şi muşchii din jur,
complicând vindecarea;
- închise – când pielea rămâne nevătămată;
- deschise -când pielea este vătămată, putând duce la infecţii prin pătrunderea microbilor.
Fracturile pot fi însoţite şi de hemoragii.
Semne: durere puternică la locul fracturii, neputinţa de amişca membrul fracturat, umflătură,
uneori echimoză (vânătaie).
Primul ajutor : nu este indicat a se face mişcări suplimentare de diagnosticare a fracturii, ci se va
trece imediat la imobilizarea regiunii fracturate, cu blândeţe.
Imobilizarea are un caracter provizoriu, până la intervenţia medicului. Ea se face cu ajutorul
atelelor, iar în lipsa acestora se pot folosi: beţe, uluci, şipci,etc. Prin lungimea lor, atelele trebuie
Ediţia :
Rev.:
__.__.____
Nr. ex:
să depăşească articulaţia de deasupra şi de sub fractură. Numai aşa se va putea imobiliza regiunea
fracturată. Ea se face cu ajutorul a două atele, înfăşurate în vată, tifon sau cârpe, puse de-o parte şi
de alta a membrului, după care atelele se vor fixa prin înfăşurare cu bandaj sau în lipsa acestuia
cu sfoară, batiste sau fâşii de pânză.
În cazul fracturilor de coloană vertebrală, imobilizarea se face prin introducerea unei scânduri late
sau a unei uşi sub accidentat fără a-l deplasa. Nu-i ridicăm capul pentru a-i da de băut.
Când sunt fracturate oasele capului, imobilizarea se face ca la coloană, aplicându-se eventual o
pungă cu gheaţă pe creştetul capului.
Dacă există şi hemoragii, se va opri întâi hemoragia şi apoi se va imobiliza fractura.
Se administrează calmante pentru uşurarea durerii.
Numai după ce s-au luat aceste măsuri de prim ajutor se va trece la transportul accidentatului.
5. Arsuri: arsurile sunt distrugeri ale ţesuturilor (piele, mucoase) însoţite de cele mai multe ori de
tulburări generale.
Arsurile sunt produse de :
- căldură – sursă de foc, lichide cu temperaturi înalte, corpuri solide incandescente, gaze sau
vapori supraâncălziţi;
- substanţele chimice – aczi, baze, săruri;
- electricitate – apar la locul de atingere al corpului cu sursa de electricitate.
Arsurile sunt ( în funcţie de profunzimea ţesuturilor distruse) :
de gradul I – care au atins stratul superficial al pielii, caracterizate prin înroşirea şi umflarea
regiunii la locul de contact, dureri;
de gradul II – care au depăşit stratul superficial al pielii, caracterizate prin flictene ( bă-şici) la
nivelul arsurii, de culoare alb-glbui;
de gradul III – care au distrus pielea în profunzime, flictenele sunt cu lichid de culoare roşie;
de gradul IV – pielea este arsă în totalitate, ţesuturile sunt mortificate, ajungând până la muşchi,
nervi.
Important! - arsurile sunt cu atât mai grave cu cât gradul lor este mai mare şi suprafaţa mai
întinsă. Chiar şi arsurile de gradul I, dacă cuprind ˝ din suprafaţa corpului, pot provoca moartea
după un interval de timp.
Semne: - Toate arsurile sunt însoţite de dureri. Infecţia însoţeşte toate arsurile şi agravează starea
bolnavului.
Primul ajutor: în caz de incendii, cei care salvează pe accidentaţi din clădirea aprinsă, trebuie să-
şi acopere gura şi nasul cu o batistă (o pânză, un prosop) udă, să-şi acopere părul şi să nu
deschidă geamurile, care ar produce curent, mărind astfel incendiul.
Accidentatul care a luat foc nu trebuie să meargă sau să fugă, pentru că focul s-ar înteţi. Pentru a-
şi stinge flăcările ce au cuprins hainele, accidentatul se va rostogoli pe pământ şi se va acoperi cu
pătură (covor, palton,etc.). După aceea, accidentatul se evacuează din zonă până la sosirea
medicului, care se cheamă de urgenţă.
Primul ajutor constă în :
Ediţia :
Rev.:
__.__.____
Nr. ex:
- la arsurile cu suprafaţa întinsă, cel mai bine este să nu se aplice nimic pe piele până la sosirea
medicului;
- hainele de pe accidentat nu se vor scoate decât de către medic, iar dacă este totuşi necesar,
acestea se vor tăia, iar zona arsă va fi învelită într-o pânză curată (cămaşa);
- accidentatul va fi ţinut într-o cameră încălzită sau va fi învelit într-o pătură, pentru a evita frigul;
accidentatului i se va da să bea lichide calde şi dulci.
- Nu se vor sparge flictenele! În cazul arsurilor de gradul I se pot aplica comprese sterile uscate şi
se pansează zona arsă; în cazul arsurilor de gradul II, II şi IV se aplică pansamente sterile sau o
pânză curată, iar accidentatul se va mişca foarte puţin, mobilizând segmentele arse prin sprijinire
şi punere în repaos a accidentatului, până la sosirea medicului.
În cazul arsurilor chimice – se va efectua neutralizarea substanţelor astfel:
- pentru acizi, se va spăla suprafaţa cu multă apă sau cu apă în care s-a dizolvat bicarbonat de
sodiu ( o linguriţă la un pahar cu apă);
- pentru baze – se va spăla suprafaţa cu multă apă sau cu apă în care s-a pus oţet ( o lingură la un
pahar apă);
l-a înghiţirea accidentală de lichide caustice sau acide, apar arsuri ale gurii, esofagului,
stomacului, acestea fiind foarte grave. În aceste situaţii accidentatul se transportă de urgenţă la
spital.
6. Electrocutare: semne : în cazurile uşoare, apar înţepături dureroase, uneori arsuri la locul de
contact cu sursa electrică. În cazurile mai grave apar tulburări ale respiraţiei şi inimii, în acest caz,
accidentatul învineţindu-se.
Primul ajutor: salvarea accidentatului, depinde de rapiditatea şi priceperea cu care se aplică
primul ajutor şi anume : - anunţarea medicului;
- scoaterea accidentatului din circuitul electric prin : întreruperea curentului electric de la sursă
sau prin tăierea conductorilor electrici cu un topor cu mâner de lemn uscat sau alte unelte izolate;
în cazul în care nu se poate întrerupe curentul astfel, se va trage accidentatul de hainele acestuia
( dacă sunt uscate)- dacă hainele sunt ude, se va proceda prin orice metodă posibilă ( tracţiune cu
o funie, cârlig,etc.);
Atenţie ! – salvatorul îşi va lua următoarele măsuri de siguranţă : se va aşeza pe o scândură
uscată, îşi va înfăşura braţul şi mâna într-o haină uscată (dacă nu are mănuşi de protecţie
electrică) şi nu va atinge părţile neacoperite ale corpului accidentatului.
- după aşezarea accidentatului în poziţie culcat, dacă acesta respiră şi inima îi bate, i se va susţine
maxilarul inferior, împingându-l înainte în scopul evitării înghiţirii limbii;
- dacă electrocutatul nu mai respiră se va face respiraţie artificială, până la revenirea respiraţiei
(3-4 ore) sau până la venirea medicului;
- în caz că inima nu bate, se va face masaj cardiac;
- dacă accidentatul are şi arsuri, fracturi, plăgi, acestea se vor îngriji după procedeele cunoscute;
- dacă medicul nu poate fi adus, accidentatul se va transporta urgent la prima unitate medicală,
fără a se întrerupe respiraţia artificială sau masajul cardiac pe timpul transportului;-orice persoană
Ediţia :
Rev.:
__.__.____
Nr. ex:
care a fost electrocutată, chiar dacă nu prezintă semne vizibile, va fi îndrumată la medic sub
supraveghere.
Atenţie ! Este interzis a se acoperi electrocutatul cu pământ!- nu se ,,scurge” curentul din
accidentat în acest mod.
7. Lesinul: poate apare în foarte multe situaţii : vătămarea creierului, otrăvire, stare de şoc după
accidente, expunerea îndelungată la căldură mare sau la soare, boli ale inimii, boli nervoase, unele
boli de ficat, diabet, etc.
Semne: Bolnavul îşi pierde cunoştinţa, apar transpiraţii reci, pupilele se dilată, respiraţia este
uneori rară, alteori frecventă şi superficială, pulsul este slab, faţa este palidă sau vânătă.
Primul ajutor: accidentatul se culcă cu capul mai jos decât trunchiul, pentru a asigura circulaţia
sângelui spre creier. Se descheie cămaşa la gât, se desface cingătoarea de la pantaloni, se stropeşte
cu apă pe faţă şi i se dă să miroasă oţet sau amoniac. Dacă este nevoie se face respiraţie
artificială. În continuare, trebuie stabilită cauza leşinului, pentru a putea acorda primul ajutor în
situaţia respectivă.
Dacă accidentatul nu ţi-a revenit rapid, iar leşinul durează mai mult sau se repetă, trebuie chemat
medicul pentru aplicarea tratamentului potrivit.
Important ! se supraveghează respiraţia şi pulsul, spre a putea interveni la nevoie, făcând
respiraţie artificială şi masaj cardiac.
8. Intoxicatii: intoxicaţiile datorate produselor petroliere sunt specifice industriei petrochimice şi
acestea pot fi de două feluri şi anume :
- intoxicaţii acute – inhalarea masivă şi în scurt timp a produselor petroliere sub formă de vapori
sau gaze;
- intoxicaţii cronice – pot apare la lucrul cu produse petroliere timp îndelungat, provocând chiar
boli profesionale.
Intoxicaţia cu hidrocarburi: primul ajutor : -se scoate imediat accidentatul din zona contaminată;
- acesta va respira profund aer curat;
- dacă se opreşte respiraţia se va face respiraţie artificială şi administrare de oxigen până la
sosirea medicului.
Intoxicarea cu H2S: toxicitatea acestui gaz este similară cu cea a cianurilor.
Primul ajutor : -se scoate imediat accidentatul din zona contaminată, salvatorul folosind masca cu
aducţiune de aer curat;
- când respiraţia este oprită se face respiraţie artificială, dar nu prin metode directe, ci cu aparatul
de reanimare sau se administrează oxigen. Se transportă de urgenţă la cea mai apropiată unitate
sanitară.
Intoxicarea cu SO2:
Primul ajutor : -se scoate imediat accidentatul din zona contaminată;
- când respiraţia este oprită se face respiraţie artificială;
Ediţia :
Rev.:
__.__.____
Nr. ex:
- în cazul leziunilor la ochi, este necesară spălarea cu foarte multă apă. Dacă accidentatul a inhalat
vapori de SO2, va trebui să inhaleze vapori de apă, folosindu-se aşa numitul ,,cazan pentru
bronşită”;
- este necesar ca accidentatul să se odihnescă într-o cameră călduroasă şi să inhaleze oxigen.
9. Stopul respirator: asemãnãtor majoritãtii supravietuitoarelor, omul nu poate supravietui în
lipsa oxigenului. Odatã cu aerul, oxigenul pãtrunde în organism prin plãmâni în cursul respiratiei.
La nivelul plãmânilor el este absorbit de hematiile (celulele rosii) din sânge, care îl transportã si îl
descarcã în final la nivelul tesuturilor unde este folosit efectiv,. oprirea miscãrilor respiratorii cât
si oprirea circulaþiei sângelui omoarã organismul prin acelasi mecanism: asfixierea celulelor.
Dintre acestea cele mai sensibile la lipsa oxigenului sunt celulele nervoase existente în creier.
Dupã numai câteva minute de lipsã de oxigen, celula nervoasã moare provocând ireversibil si
moartea biologicã a individului.Salvarea victimei care nu mai respirã sau cãruia nu-i mai bate
inima depinde deci de interventia destul de rapidã si corectã a salvatorului care, prin câteva
manevre simple poate suplini, pentru un timp, lipsa miscãrilor spontane ale muschiului inimii.
Existã numeroase manevre (tehnici), cu ajutorul cãrora putem sã facem, în mod artificial, sã
circule aerul oxigenat din atmosferã în plãmâni si, odatã încãrcat cu C02 sã iasã din nou în
atmosferã. Nu vom descrie aici tehnicile care apeleazã la apãsarea toracelui, tehnici care pot fi
uneori periculoase. În special, în cazul cãderilor de la înãltime, de pe stânci, pot exista fracturi ale
coastelor sau sternului. Prin apãsarea toracelui oasele rupte pot sfâsia sau perfora plãmânii.
Astfel, vom descrie tehnica cea mai simplã si mai putin agresivã de respiratie artificialã,
cunoscutã sub numele de respiratie “gurã la gurã” sau “gurã la nas”. Prin aceastã tehnicã,
salvatorul va încerca sã introducã aerul existent în cãile sale aeriene superioare (gurã, faringe,
trahee) în plãmânii victimei. În prirnul rând va trebui sã identificãm existenta stopului respirator.
În acest scop, dupã ce vom privi atent toracele, observând absenta miscãrilor coastelor vom
încerca sã ascultãm respiratia direct, lipind urechea de toracele victimei. Odatã diagnosticul de
stop respirator confirmat vom începe prin a degaja calea de intrare a aerului în plãmâni. Pentru
aceasta, se va controla gura accidentatului cu degetul înfãsurat într-o batistã, îndepãrtând corpii
strãini care se pot afla eventual aici: dintii rupti, proteze dentare desprinse, pâmãnt, pietre, sânge,
vomã, toate acestea putând astupa traheea, sufocând bolnavul. Dupã aceea, salvatorul introduce o
mânã sub ceafa accidentatului rãsturnându-i si mai mult capul pe spate, astfel limba este
îndepãrtatã de fundul gâtului, deschizând larg calea de intrare a aerului în plãmâni. Nasul victimei
trebuie pensat, fie între douã degete, fie cu ajutorul pensei speciale cu arc, ce se af1ã în trusa de
prim-ajutor medical. Nasul fiind astupat, aerul introdus cu putere de salvator în gura victimei nu
mai poate scãpa prin nãrile acestuia, fiind obligat sã intre în totalitate în plãmâni. Salvatorul, af1at
în genunchi, se apleacã peste victimã si, prin intermediul unei batiste sau a unui strat de tifon îsi
aplicã gura peste gura acesteia, insuf1ând cu toatã puterea, expiratia realizându-se de la sine.
Toracele, destins prin manevra anterioarã, revine la dimensiunea initialã, datoritã elasticitãtii
peretelui sãu.
Ediţia :
Rev.:
__.__.____
Nr. ex:
Tehnica respiraţiei artificiale “gurã la nas” se executã în acelasi mod, cu excepþia faptului cã gura
salvatorului se aplicã pe nasul victimei, introducând pe aceastã cale aerul.
Tehnica se foloseste în situatii de exceptie, când gura accidentatului este blocatã din cauza unei
rãni sau fracturi ale maxilarului.Ritmul de insuflare-expirare apropiat de cel natural este de 15-20
respiraţii / minut. Pentru asigurarea acestui ritm, salvatorul numãrã 1 -2, timp în care inspirã si 3-
4, timp în care insuflã aerul în gura si pieptul victimei. Manevra se executã pânã ce constatãm cã
reapar miscãrile respiratorii spontane.
10. Stopul cardiac:
Pierderea bruscã a cunostinţei, respiratia lentã, zgomotoasã, mãrirea pupilei, lipsa zgomotelor
cardiace la ascultarea inimii ca si disparitia bãtãilor arteriale la nivelul încheieturii pumnului
(artera radialã) si la nivelul fetei laterale a gâtului (artera carotidã), trãdeazã stopul cardiac.În
aceastã situatie, se aplicã o loviturã puternicã cu pumnul în regiunea presternalã iar dacã bãtãile
cardiace nu au revenit se efectueazã masajul cardiac extern si anume, vom apãsa cu putere
toracele în dreptul inimii realizând în acelasi timp douã lucruri. Pe de o parte, prin comprimarea
ritmicã a inimii, expulzãm din interiorul ei continutul de sânge stagnat care este astfel aruncat în
circulatia generalã. Am fãcut în acest mod oficiul de pompã artificialã ce pune în miscare sângele.
Pe de altã parte, aceiasi apãsare ritmicã realizeazã un masaj al peretelui cardiac, masaj care excitã
zonele ref1exogene ce controleazã contractiile spontane ale inimii. Apãsarea trebuie sã se exercite
spre baza osului pieptului (stern) în partea sa stângã si trebuie sã fie suficient de puternicã pentru
a înfunda cu 3-4 cm cutia toracicã, chiar cu riscul producerii unor fracturi de coastã. Pentru
aceasta salvatorul culcã victima pe un plan dur, îsi încruciseazã mâinile cu palmele suprapuse în
regiunea amintitã si se lasã cu greutatea corpului pe pieptul accidentatului, în ritmul de 60
apãsãri/minut.
In cazul in care exista ambele situatii, adica accidentatul nici nu respira, nici nu are puls (stop
cardiorespirator), trebuie sa se execute ambele rnanevre sirnultan: respiratie artificiala “gura la
gura” si masajul cardiac exter La 6-8 apãsãri pe stern se va face insuflare de aer în gura victimei.
Manevrele pot fi executate si de un singur salvator, dar este preferabil ca fiecare din cele douã
manevre sã fie executate de câte un salvator
În cazul în care accidentatul este un copil, pentru a nu exercita pe pieptul acestuia o compresiune
exageratã, salvatorul va apasa încrucisându-si în dreptul sternului victimei câte 2 degete de la
fiecare mânã sau, în cazul copiilor mici, numai indexurile celor doua mâini.
La copii, ritmul apãsãrii trebuie sã fie mai mare, respectiv de 80-100 apãsãri/minut, deoarece si
pulsul copiilor este mai rapid decât pulsul adultilor.
Masajul cardiac extern trebuie executat pânã la reluarea bãtãilor inimii, ceea ce poate însemna
uneori si o orã. Din aceste motive, este bine ca manevra sã fie executatã succesiv de cãtre mai
multi salvatori, prin rotatie.
Ediţia :
Rev.:
__.__.____
Nr. ex:
11. Transportul accidentatilor:

Termenul înglobeazã de fapt câteva etape distincte, la fel de importante, care se deruleazã din
mornentul ridicãrii victimei de la locul accidentului, pânã la asezarea sa, într-un pat, acasã sau la
spital.
Scoaterea victimei de la locul accidentului, ridicarea ei de la sol si transportul acesteia sunt cele
mai importante momente din actiunea e salvare.
Corectitudinea acestor manevre poate decide soarta accidentatului, în special în situatia
politraumatismelor grave.
Circumstantele în care s-a produs accidentul, gravitatea si tipul afectiunii provocate cât si
numãrul salvatorilor, reprezintã factorii care vor determina tehnica de interventie.
Totul trebuie subordonat ideii de a nu complica leziunile datorate accidentului. Inventarul
leziunilor nu-1 vom putea executa corect niciodatã la locul accidentului, în special când victima
se aflã în stare de inconstientã. Pentru aceasta, în etapele amintite, mobilizarea accidentatului va
trebui sã fie executatã astfel încât segmentul format din cap-gât-trunchi-bazin sã rãmânã
nemiscat, ca un bloc rigid.
7.1.2. Reguli de SSM la intretinerea utilajelor si aparatelor din instalatie:
Lucrarile de intretinere a utiajelor termomecanice din Instalatia Demineralizare

se vor efectua cu respectarea tuturor masurilor organizatorice si de SSM din: PE 205/1981,
NDPM-MICh/82.
Aceste masuri sunt urmatoarele:
1. Izolarea instalatiei se realizeaza astfel:
a. La mecanisme rotative sau elemente in miscare (pompe, ventilatoare, armaturi actionate
electric, etc.):
- se scot din functiune toate elementele instalatiei la care se lucreaza prin deconectarea
intrerupatoarelor;
- se scot din functiune automatizarile instalatiei;
- se inchid organele de izolare incepand cu partea de presiune mai mare;
- se monteaza indicatoare de securitate „NU MANEVRATI SE LUCREAZA” pe toate cheile de
comanda a instalatiei;
- se scot de sub tensiune circuitele de forta, comanda si automatizare;
- se scurtcircuiteaza (sau izoleaza) cablul de alimentare la motoarele electrice ce actoneaza
mecanisme rotative la care se executa lucrari si motoarele organelor de izolare ce constitue unice
elemente de izolare pe circuitul respectiv;
- se blocheaza partile mobile a instalatiei.
b. Pentru restul instatiilor:
- se scot din functiune automatizarile aferente instalatiei;
Ediţia :
Rev.:
__.__.____
Nr. ex:
- se inchid organele de izolare;

- se monteaza indicatoare de securitate „NU MANEVRATI SE LUCREZA” pe toate cheile de
comanda a instalatiei;
- se scot de sub tensiune circuitele de forta, comanda si automatizare a instalatiei;
- se scurtcircuiteaza (sau izoleaza) cablul de alimentare la motoarele electrice ale organelor de
izolare unice pe circuitul respectiv;
Nu se considera o instalatie scoasa de sub presiune daca nu au fost inchise si organele de izolare
de pe derivatiile secundare aferente instalatiei respective.
In cazul lucrarilor executate pe baza de proces verbal de predare in reparatie, in situatia
etanseitatii insuficiente a armaturilor de izolare, se va realiza izolarea instalatiei sau a portiunii de
instalatie unde se lucreaza prin flanse oarbe cu maner vizibil (blinde).
2. Asigurarea organelor de izolare a instalatiei impotriva actionarii accidentale si montarea
indicatoarelor de securitate:
Organele de izolare se considera blocate numai in cazul in care blocarea s-a realizat pe pozitia
inchis cu un mijloc sigur contra actionarii accidentale si la care s-au muntat indicatoare de
interdictie. Blocarea se poate face:
- mecanic- cu lant si lacat aplicate pe rotile de actionare manuala;
- mecanic si scoase de sub tensiune, urmata de scurtcircuitarea motorului (la organele de izolare
actionate electric).
3. Descarcarea de presiune a instalatiei:
Descarcarea de presiune a instalatiei se va face incepand cu deschderea organelor de drenare.
Descarcarea completata a instalatiei se face prin una din urmatoarele metode:
a) Prin deschiderea spre atmosfera a aerisirilor instalatiei: deschiderea se va face dupa ce s-a
constatat la manometre lipsa presiunii sau in lipsa manometrelor prin deschiderea partiala si
treptata a instalatiilor;
b) Prin deschiderea spre atmosfera a ventilelor cu trei cai ale manometrelor sau in lipsa acestora
prin izolarea manometrelor sau demontarea acestora si deschiderea dupa demontare a organului
de izolare;
c) Prin slabirea imbinarii cu flansa la armatura, situatie pe cat posibil a se utiliza doar la partea
superioara a instalatiei. Aceasta lucrare se va efectua respectand urmatoarele masuri de PM:
- desurubarea treptata a piulitelor fara a le scoate de pe suruburi pana la aparitia scaparilor de
fluid sau distantarea suprafetelor de etansare;
- desurubarea piulitelor se va face incepand din partea opusa a lucratorului ce executa operatia
respectiva;
- echipamentul de protectie (combinezon din doc cauciucat cu capison, manusi de doc, ochelari
de protectie) se va purta obligatoriu
Dupa drenare instalatiei se vor inchide si bloca ventilele de pe conductele de drenaj si se vor
monta indicatoarele de securitate „NU MANEVRATI SE LUCREAZA”.
4. Delimitarea materila a zonei de lucru
Ediţia :
Rev.:
__.__.____
Nr. ex:
Se considera zona de lucru, zona delimitata material, care cuprinde instalatiile sau elementele
instalatiei la care urmeaza sa se execute lucrari si pentru care s-au luat, prin grija personalului de
deservire operativa, toate masurile tehnice si de PM necesare, conform normelor in vigoare.
Delimitarea zonei de lucru se realizeaza prin montarea de ingradiri pe perimetrul acesteia,
utilizand benzi, franghii, fanioane, bariere, etc.
Delimitarea materiala se executa dupa indeplinirea celorlalte masuri tehnice stabilite prin norme.
7.1.3. Instructiuni de PM pentru lucru in vase, coloane si rezervoare tehnologice:
Cuprinde instrucţiunile corespunzătoare pentru orice fel de lucrari in interiorul rezervoarelor,

cisternelor, bazinelor, filtrelor, etc. Pentru curatirea, repararea si controlul lor se vor executa
numai pe autorizatie de lucru, vizata de seful de sectie sau de loctiitorul acestuia.
Pentru aceste lucrari trebuie numit personal bine instruit, minim trei persoane dintre care doua
trebuie sa se afle in afara rezervorului si sa supravegheze lucrul celui care se afla in interior. Este
interzisa includerea in echipa a persoanelor obosite sau bolnave.
Inaintea coborarii muncitorului in interiorul rezervoarelor (sau a altor utilaje care trebuiesc
curatate) in care pot sa ia nastere gaze nocive sau combustibile, in care se gasesc resturi de
substante ce emana gaze (rezervoare cu reziduri de pacura, rezervoare de acizi) trebuie sa se
asigure ventilatia fortata continua.
Coborarea muncitorului se va face in prezenta responsabilului lucrarii.
In situatia in care muncitorul se afla in interiorul rezervorului se va simti rau, trebuie luate
imediat masuri pentru scoaterea lui din rezervor, iar salvatorul trebuie sa aiba asupra lui toate
cele necesare acordarii primului ajutor.
La lucrari in rezervoare trebuie prevazute intreruperi sistematice ale lucrului, cu iesirea
muncitorilor din rezervoare pentru odihna.
Lucrarile se efectueaza folosindu-se obligatoriu scari solide, centura de siguranta cu bretele sau
cu franghie a carui capat liber sa fie in mainile celui care supravegheaza.
Muncitorii care efectueaza curatirea rezervorului vor purta in mod obligatoriu masca izolanta cu
furtun flexibil cu aductiune de aer din afara rezervorului.
Materialele lungi si sculele care folosesc la reparatii in interior nu se vor sprijini de schelarie sau
de peretii rezervoarelor.
Locul de munca trebuie sa fie bine iluminat.
Lampile electrice ce se folosesc pentru iluminarea locului de munca vor fi de 24 V, cand se
lucreaza in conditii normale si de 12 V cand se lucreaza in locuri cu umezeala excesiva, pe mase
metalice, in locuri cu degajari de abur, emanatii de acid, in rezervoarele metalice.
In rezervoarele metalice se vor folosi lampi electrice alimentate cu 12 V, indiferent de conditiile
de lucru.
Imbracamintea si incaltamintea vor fi specifice mediului in care se lucreaza.
Ediţia :
Rev.:
__.__.____
Nr. ex:
Inainte de inchiderea gurilor de vizitare, puturilor, rezervoarelor de pacura, apa, ulei seful echipei
de interventie trebuie sa se convinge daca nu au mai ramas intamplator in interior materiale,
scule, haine de protectie sau chiar unul dintre muncitori (adormit, cazut in nesimtire, imbolnavit
subit).
In cazul in care in rezervoarele sau aparatele respective iau nastere gaze nocive, combustibile sau
resturi de substante ce emana asemenea gaze, se vor executa lucrari de reparatii si de sudura
numai dupa ce in prealabil ele au fost spalate cu apa calda si au fost suflate cu abur.
In cazul in care in rezervoare (aparate) nu este pericol de explozie, insa datorita lucrarilor de
sudura respiratia este dificila in urma vicierii aerului cu produse de ardere, se va introduce aer
proaspat direct in zona de respiratie a sudorului, care va folosi in acelasi timp si masca de
protectie.
La curatirea rezervoarelor de murdarie sau de substante depuse pe pereti care pot emana gaze
nocive sau combustibile se vor folosi razuitoare de lemn sau de alama. Pentru o mai buna curatire
a depunerilor de pe peretii rezervorului, , in cursul spalarii acestuia, se va permite ciocanirea
acestuia din afara peretilor cu ciocanul de lemn.
In cazul in care, pentru curatirea si spalarea rezervorului se vautiliza soda caustica, in timpul
sfaramarii sodei caustice si la alte operatii cu folosirea ei, muncitorii vor purta cizme de cauciuc,
sort de cauciuc, manusi de cauciuc, ochelari de protectie si combinezon impermeabil special.
Daca rezervorul urmeaza a se suda din interior, dupa tratarea sa cu abur si dupa spalare, trebuie
facuta analiza aerului din interior pentru a se constata daca nu contine amestec exploziv.
In cazul executarii lucrarilor de sudura in rezervor, sudorul pe langa echipamentul de protectie
obisnuit, va fi inzestrat cu un covor de cauciuc de dimensiuni suficiente, cizme de cauciuc
electroizolante, precum si casca pentru protejarea capului.
Prezentele instructiuni sunt minime, ele trbuiesc completate in functie de necesitate si de
► Instrctiuni de SSM la exploatarea si intretinerea aparatelor de masura si control:
Aparatele de masura si controlo din instalatiile CET sunt intretinute de personalul Atelierului
electric-AMC al CET, iar repararea lor se realizeaza cu firme specializate. Masurile specifice de
SSM conform PE 205 /81 ce se impun a fi luate la interventiile efectuate asupra AMC-urilor sunt
prezentate mai jos.
► Instructiuni de exploatare a AMC:
AMC se vor monta astfel incat sa se indeplineasca conditiile:
- sa fie cat mai ferit de caldura radianta;
- sa fie protejat impotriva incendiului;
- sa fie ferit de influenta campurilor electrice si magnetice puternice;
- sa fie asigurat contra vibratiilor;
- cadranul aparatului sa fie bine iluminat;
- pentru inaltimi mai mari de 4 m sa fie inclinat corespunzator pentru evitarea erorilor de citire;
Ediţia :
Rev.:
__.__.____
Nr. ex:
- la AMC pozitionate in locuri greu accesibile se vor asigura scari, platforme, podete si
balustrade.
7.2. Reguli generale şi specifice instalaţiei şi utilajelor tehnologice:
7.2.1. Reguli generale:
In exploatarea instalatiilor tehnologice din cadrul Sectiei CET se vor respecta cu strictete
instructiunile tehnologice din prezentul regulament de functionare a fiecarei instalatii, tinand
seama ca orice avarie sau accident tehnic intervenit poate duce la incendii sau explozii cu
accidente umane si pierderi materiale mari.
Interventia prin masuri imediate si eficace cu ocazia ivirii unui incendiu conduc la reusita cea mai
sigura in localizarea si inabusirea acestuia, respectiv la minimalizarea pagubelor. O astfel de
interventie poate fi insa realizata numai cu personal bine instruit precum si prin respectarea totala
a masurilor de combatere a incendiilor.
Factorii determinanti in prevenirea incendiilor sunt:
a) Respectarea riguroasa a regimului tehnologic;
b) Realizarea unor lucrari de calitate de catre:
- furnizorii de utlaje, aparate, materiale;
- intreprinderile care executa lucrarile de montaj si constructii;
- personalul care executa lucrarile de revizii si reparatii din cadrul atelierelor de reparatii;
- personalul de exploatare din instalatie.
c) Receptia si inspectia exigenta dupa terminarea lucrarilor de constructii si reparatii.
d) Selectionarea, pregatirea, perfectionarea si stabilitrea cadrelor de conducere si a cadrelor de
executie care iau in primire si care exploateaza instalatia.
Pentru a preveni si combate un eventual incendiu in instalatie, personalul care o exploateaza
trebuie sa cunoasca si sa aplice masurile ce se iau pentru inlaturarea deficientelor care creaza un
pericol de incendiu, precum si masurile ce trebuiesc luate imediat in cazul producerii unui
incendiu.
Asupra acestor masuri si sarcini intreg personalul instalatiilor va fi instruit si pregatit
corespunzator privind respectarea si aplicarea lor.
Sef tura demi are in activitatea de SU urmatoarele obligatii principale:
- sa respecte intocmai normele SU cu care au fost instruiti sau care le revin la locul de munca si sa
ia toate masurile prevazute pentru prevenirea incendiilor in raza lor de activitate;
- sa tina sub stricta supraveghere muncitorii din subordine si in special pe cei noi angajati; sa-i
instruiasca asfel incat acestia sa cunoasca si sa respecte intocmai saricinile ce le revin pe linie de
SU;
- sa nu permita fumatul si folosirea focului deschis in locurile unde acestea sunt interzise;
Ediţia :
Pag.: Rev.:
ROMÂNIA S.R.L. 100/114 __.__.____
Nr. ex:
- sa asigure ordinea pe caile de acces si la mijloacele de stins incendiul din raza lor de activitate,
astfel ca acestea sa nu fie blocate sau sa nu poata fi folosite in caz de incendiu;
- sa aduca la cunostinta sefilor ierarhici si persoanelor care preiau schimbul orice defectiune sau
situatie care ar putea duce la incendiu;
- sa anunte imediat orice inceput de incendiu conform „Schmei de anuntare a evenimentelor” si sa
intervina cu echipa de stingere din subordine pentru lichidarea acestuia;
- sa prelucreze cu personalul din subordine cauzele incendiilor ivite in unitate astfel ca in cazurile
respective muncitorii sa retina bine regulile SU ce trebuie respectate;
- sa faca instructajul periodic SU atat al personalului din subordine cat si personalului transferat
de la un alt loc de munca, consemnand in mod obligatoriu pe fisa de instructaj;
- sa popularizeze si sa pastreze in locuri accesbile afisele, masurile si sarcinile SU, planul de
evacuare, indicatoarele de securitate, etc;
- sa ia masuri corespunzatoare in vederea inlaturarii cauzelor ce pot genera incendii;
- sa nu permita folosirea in alte scopuri a materialelor destinate pentru stingerea incendiilor.
Personalul operator are in activitate SU urmatoarele indatoriri generale:
- sa participe cu mijloacele de care dispune la activitatea SU;
- sa anunte de indata pompierii de existenta unor imprejurari de natura sa provoace incendii sau
explozii;
- sa respecte intocmai normele SU cu care a fost instruit, si sa participe la instructajele periodice
stabilite a se efectua in acest scop;
- sa sesizeze sefului ierarhic orice abatere sau situatie ce ar putea provoca incendii si sa nu
paraseasca locul de munca pentru a se deplasa in alte sectoare fara dispozitii din partea sefilor;
- sa respecte restrictiile stabilite cu privire la fumat si la folosirea focului deschis;
- sa nu depuna pe calorifer sau pe tablouri electrici harti, tesaturi, imbracaminte sau alte materiale
combustibile;
- sa nu foloseasca aparate de masura si control care nu corespund pentru zona de pericol de
incendiu in care sunt montate;
- sa nu blocheze caile si scarile de acces cu materiale ce ar impiedica interventia pentru stingerea
incendiilor;
- sa nu foloseasca pentru iluminare foc deschis (chibrituri, hartie aprinsa, brichete, etc) in magazii
sau in orice alt loc care prezinta pericol de incendii;
- sa nu intervina sub nici un motiv la instalatii, aparate sau tablouri electrice; orice defectiune va
fi adusa imediat la cunostinta sefului ierarhic;
- sa nu lase in vestiare carpe de sters imbibate cu ulei sau alte materiale care se pot autoaprinde si
declansa incendii;
- sa nu foloseasca corpuri de iluminat care nu corespund zonei respective, abajururi improvizate,
globuri sparte, etc.);
- sa interzica folosirea in alte scopuri a mijloacelor de stins incendii.
Ediţia :
Pag.: Rev.:
ROMÂNIA S.R.L. 101/114 __.__.____
Nr. ex:
Incalcarea dispozitiilor legale privind prevenirea si stingerea incendiilor atrage raspunderea

disciplinara, contraventionala, materiala, civila sau penala, dupa caz.
In conformitate cu normele in vigoare in vederea prevenirii incendiilor se vor respecta
urmatoarele:
- se interzice introducerea in rafinarie si folosirea diferitelor surse de foc portative ca: brichete,
chibrituri, etc. Exceptie fac persoanele carora li se elibereaza permis tip de port-chibrituri in
scopul sarcinilor de serviciu (sudori, fochisti, etc.)
- este interzis fumatul pe intreg teritoriul unitatii.
- folosirea focului deschis in afara locurilor special amenajate si cu permis de lucru cu foc este
strict interzisa.
Permisul tip de lucru cu foc va fi intocmit in doua exemplare din care unul va ramane la emitent,
iar celalalt va fi inaintat sefului echipei care efectueaza lucrarea respectiva. Acest document,
valabil pentru o zi, se va gasi in permanenta asupra sefului de echipa pe toata durata lucrarii.
Orice permis verbal de lucru cu foc nu este valabil. Locul stabilit pentru lucru cu foc va fi astfel
pregatit incat sa fie exclusa posibilitatea generarii unei explozii sau a unui incendiu.
Pentru pregatirea locului unde se va face lucra cu foc, se vor lua urmatoarele masuri:
- curatirea locului de produse care s-ar putea aprinde in timpul lucrului cu foc;
- acoperirea gurilor de canalizare cu un strat de nisip in grosime de 500 mm, umezit cu apa.
Aceste operatii de pregatire a terenului pentru lucrul cu foc se vor face pe o raza de minim 10
metri de la punctul unde se va lucra cu foc.
Inainte de inceperea lucrului cu foc, semnatarul autorizat al permisului cu foc va controla
indeplinirea conditiilor prevazute in permis.
Masurile cu caracter general ce urmeaza a fi luate, dupa pregatirea terenului pentru prevenirea
incendiilor sau exploziilor, in functie de gradul de pericol privind generarea si extinderea unui
eventual incendiu, sunt urmatoarele:
- golirea, aburirea , curatirea, spalara cu apa a aparatelor, conductelor, etc, la care se va lucra cu
foc;
- curatirea canalelor de conducte, a caminelor, etc. invecinate locului contaminat cu produse
combustibile;
- analiza gazelor din interiorul aparatelor cu explozimetrul;
- izolarea si blindarea aparatelor la care se va lucra cu foc;
- analiza la laborator si la fata locului a probelor de aer din zona in care urmeaza sa se execute
lucrari cu foc deschis;
Dupa caz, in functie de gradul de pericol de explozie sau incendiu se iau masuri speciale ca:
- asigurarea cu perdele de abur;
- construirea de ziduri, diguri, paravane, etc. provizorii;
- stropirea cu apa a utilajelor invecinate periculoase.
Inainte de inceperea lucrului cu foc in interiorul aparatelor sau a rezervoarelor se vor lua
urmatoarele masuri:
Ediţia :
Pag.: Rev.:
ROMÂNIA S.R.L. 102/114 __.__.____
Nr. ex:
- golirea rezervorului de produs si aburirea lui;

- izolarea aparatului si blindarea tuturor conductelor de legatura ale acestuia;
- deschiderea gurilor de vizitare pentru aerare si racire;
- curatirea interiorului si spalarea cu apa;
- luarea probelor de gaze si analizarea lor.
Aburul de incalzire contra inghetului trebuie sa fie asigurat in timpul iernii in toate punctele
deservite.
Elementele instalatiilor de apa de incendiu care contin apa si sunt expuse inghetului in timpul
iernii, neprevazute cu dispozitive fixe de incalzire cu abur vor fi protejate contra inghetului.
Drumurile, platformele, caile de acces la instalatie, cladiri, surse de apa, etc. vor fi curatate de
zapada si gheata pentru asigurarea in bune conditii a circulatiei masinilor si personalului de
interventie, precum si pentru exploatarea normala a instalatiei.
In caz de incendiu se va actiona astfel:
- se va alarma conducerea societatii si celelalte institutii, in limita competentei conform „Schemei
de anuntare a evenimentelor” si se va proceda la izolarea incendiului prin intreruperea alimentarii
cu utilitati, folosirea dotarii mijloacelor de prima interventie SU si a echipamentului individual de
protectie din dotare, pana la sosirea formatiei civile de pompieri;
- in cazul unui incendiu la rezervoarele de pacura se va anunta imediat instalatiile invecinate si se
va pune in functiune instalatia stropire si de stingere cu apa, se va intrerupe alimentarea acestora
cu pacura si cu energie electrica si se va colabora cu echipa de interventie a formatiei civile de
pompieri pentru introducerea spumei aeromecanice producere a spumei aeromecanice prin
conductele special prevazute in rezervorul incendiat;
- in cazul cand incendiul se extinde si in indiguire, acesta va fi localizat cu mijloacele mobile din
dotarea formatiei civile de pompieri.
Exploatarea si intretinerea instalatiei de stins incendiul:
-Toate instalatiile fixe sau mobile pentru stins incendiul vor fi sustinute in buna stare de
functionare, asigurandu-se in mod permanent debitele si presiunile necesare si dotarea
corespunzatoare cu accesorii in caz de incendiu;
-Pentru intretinerea in bune conditii a instalatiilor de stingere a incendiilor se va constitui o echipa
de de revizie care va face verificari periodice consemnand intr-un registru toate deficientele ivite
si remediate;
- este interzisa folosirea utilajelor (doatarilor) SU in alte scopuri;
- utilajele si materialele pentru SU se vor pastra numai in locurile special amenajate;
- se va asigura in permanenta accesul liber la utilajele si materialele de stins incendiul. Nu se vor
depozita in jurul lor nici un fel de materiale;
- se va verifica in fiecare saptamana modul de functionare a retelelor de incendiu si a utilajelor;
- reteaua de apa de incendiu din jurul parcului de rezervoare pana la robinetele de alimentare cu
apa de incendiu si pana la robinetele de actionare a sistemului de racire pe rezervoare se va
mentine permanent plina cu apa;
Ediţia :
Pag.: Rev.:
ROMÂNIA S.R.L. 103/114 __.__.____
Nr. ex:
- se va verifica saptamanal starea de etanseitate a robinetilor de sectionare. Caminele de robineti

vor fi mentiniute permanent curate fara infiltratii de apa sau alte produse iar starea lor va fi
verificata saptamanal;
- utilajele vor fi verificate trimestrial prin punere in functiune, dupa care se vor scurge de apa si
eventual repara sau completa cu piesele considerate uzate;
- furtunele folosite nu vor fi introduse in cutia din dotare decat dupa spalarea si uscarea lor.
7.2.2.Reguli pentru situatii de urgenta specifice pompelor de apa, condens si chimicale:
Pompele de apa si condens utilizate in cadrul Instalatiei Demineralizare sunt amplasate in incinta
salii filtre, iar pompele de chimicale (HCl , NaOH, NH3) in incaperi separate, conform planului
de situatie anexat.
Personalul muncitor trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
- in timpul functionarii pompelor se va controla in permanenta ca:
a) sistemul de ungere sa functioneze corespunzator, ungerea sa se faca normal, eficace, la timp si
numai cu lubrefianti omologati pentru pompa respectiva;
b) aparatele de masura si control, manometrele, ampermetrele, sa functioneze normal;
c) temperatura lagarelor si a apei de racire la iesire sa fie mentinuta in limite normale; se va evita
incalzirea pieselor prin frecare;
- pompele in functiune vor fi oprite in cazul in care apar (si nu pot fi remediate in timul
functionarii lor) urmatoarele defectiuni care pot crea pericol de incendiu:
a) functionarea anormala a sistemelor de ungere;
b) alimentarea necorespunzatoare sau oprirea apei de racire de la lagare, cutii de etansare, etc.;
c) incalzirea anormala a lagarelor sau a altor elemente ale pompei;
d) aparitia de zgomote sau alte manifestari anormale;
- este interzisa functionarea pompelor ale caror neetanseitati nu pot fi remediate pe loc, in asfel de
cazuri pompa va fi oprita si se va porni rezerva;
- este interzisa asezarea pe pompe sau conducte fierbinti a diverselor materiale combustibile
(garnituri, bumbac sau alte materiale imbibate cu produse petroliere, etc.);
- inaintea de inceperea laucrarilor de de demontare a masinilor pentru revizii si reparatii se va
proceda la golirea si spalarea lor corespunzatoare., la izolarea prin inchiderea robinetilor de
admisie si refulare si blindarea robinetelor pe partea dinspre pompa;
- este interzisa scurgerea pe pardoseala a produselor inflamabile sau toxice din pompele ce se
demonteaza pentru revizii si reparatii; produsele scurse vor fi colectate in tavi sau evacuate direct
la canalizare;
Ediţia :
Pag.: Rev.:
ROMÂNIA S.R.L. 104/114 __.__.____
Nr. ex:
- este interzisa folosirea motoarelor electrice sau a instalatiilor electrice intr-o executie
necorespunzatoare mediului cu pericol in care lucreaza;
- este interzisa punerea in functiune a pompelor daca pe conductele de refulare ale acestora nu
sunt montate manometre in stare de functionare;
- este interzisa orice operatie de demontare la pompe in timpul functionarii acestora sau in timp ce
contin material sub presiune.
7.2.3.Reguli pentru Situatii de Urgenta specifice rezervoarelor pentru depozitarea

chimicalelor (HCl , NaOH) la presiune hidrostatica:
Pentru reducerea riscului de incendiu in parcurile de rezervoare personalul instalatiei trebuie sa

cunoasca si sa respecte urmatoarele reguli:
- inainte de darea in functiune a noilor rezervoare sau a celor reparatie se vor controla
urmatoarele:
a) integritatea utilajului si a legaturilor la colectoarele de transport chimicale;
b) integritatea vaselor de expansie la cisternele de HCl ;
c) verificarea legaturilor la centura de impamantare;
d) verificarea functionarii circuitului de apa pe platforma de depozitare a chimicalelor si a
dusurilor de salvare;
e) etanseitatea rezervoarelor, armaturilor, conductelor de incarcare si tragere;
- este interzisa folosirea rezervoarelor care nu sunt dotate cu toate armaturile corespunzatoare
produsului depozitat, conformi cu STAS-ul respectiv in vigoare. Toate armaturile vor fi in
perfecta stare de functionare;
- rezervoarele vor avea posibilitatea de golire a continutului in caz de avarii sau incendii; se
interzice mentinerea blindelor pe conducta de golire a produsului din rezervor in timpul
exploatarii acestuia;
- in cazul constatarii unor defectiuni in timpul exploatarii se vor lua masuri pentru remedierea lor
(oprirea pomparii, strangerea garniturilor, inlocuirea robinetelor);
- se va urmari cu atentie ca produsul pompat in rezervor sa nu depaseasca limita maxima de
umplere a acestuia in scopul evitarii deversarilor produsului; nivelul maxim urmarindu-se pe
sticla de nivel la cisternele de HCl, sau pe manomotru la cisternele de NaOH;
- golirea rezervoarelor se va face prin conducta de tragere;
- luarea probelor de produse (HCl si NaOH) se face inaintea inceperii descarcarii cisternelor
CFU, prin prelevarea directa, pe la partea superioara a acestora cu un recipient special;
operatiunea se face de catre operatorul demi, analiza se efectueaza de laboranta la tura;
- se interzice circulatia pe capacele rezervoarelor; masurarea si luarea de probe se vor face de pe
podete special amenajate;
Ediţia :
Pag.: Rev.:
ROMÂNIA S.R.L. 105/114 __.__.____
Nr. ex:
- scurgerea apei si a reziduurilor din rezervoare va fi supravegheata cu atentie pentru a se evita

atat pierderile de produse cat si patrunderea in canalizarea de bazalt a unor cantitati mari de
lichide caustice, corozive;
- interiorul caminelor de robinete si a caminelor de canalizare va fi mentinut in permanenta stare
de curatenie;
- functionarea normala a instalatiilor si a hidrantilor de apa, a aparatelor stingatoare si a
intregului echipament de stins incendii va fi asigurata permanent prin verificare periodica;
- drumurile si potecile de acces in parcurile de rezervoare vor fi bine intretinute pentru a se
asigura o interventie usoara in caz de incendiu;
- caminele, caile de acces care vor fi deteriorate in timpul reparatiilor, demontarilor, sau
completarilor la rezervoare sau conducte vor fi reparate dupa executarea lucrarilor;
- verificarea prizelor la pamant ale rezervoarelor se va face periodic conform prevederilor in
vigoare;
- operatorii demi sunt obligati sa cunoasca instructiunile de pompare, capacitatea utila a
rezervoarelor, caracteristicile instalatiilor de pompare (debit, presiune, temperatura) in diferite
faze ale pomparii;
- in scopul usurarii interventiei in caz de incendiu se vor marca pe teren principalele dotari ale
parcului de rezervoare ( hidrantii de apa );
- pentru localizarea si stingerea incendiilor la rezervoare, echipa de interventie va respecta
instructiunile de exploatare a rezervoarelor si a mijloacelor de stins incendiul.
7.2.4. Reguli pentru situaţii de urgenţă specifice la conducte, armături, flanşe:
Personalul tehnolog va respecta si isi va insusi urmatoarele prevederi:

- se interzice instalarea conductelor sub cladiri si constructii sau in acelasi canal cu cabluri
electrice;
- garniturile, flansele, robinetele si toate legaturile de conducte vor fi etanse;
- pomparile prin conducte se vor face in mod uniform pentru evitarea producerii socurilor
hidraulice;
- este interzisa slabirea flanselor pentru inlocuirea garniturilor blindarii, deblindarii la conductele
aflate sub presiune sau la cele care contin produse petroliere fierbinti; aceste operatii se vor
efectua dupa degajrea presiunii si racirea produsului si dupa eliminarea posibilitatii de stropire a
aparatelor sau conductelor vecine fierbinti;
- neetanseitatile de pe traseele conductelor sau ale armaturilor ce pot provoca scurgeri de produse
vor fi imediat remediate daca conductele respective nu lucreaza la presiuni si temperaturi ridicate;
- la conductele la care apar vibratii in timpul explatarii se vor lua masuri urgente pt ancorarea lor;
- toate conductele din instalatie sau armaturile de pe ele trebuie sa fie controlate cel putin in
perioada de revizie, pentru stabilirea grosimii peretilor si a starilor in general;
Ediţia :
Pag.: Rev.:
ROMÂNIA S.R.L. 106/114 __.__.____
Nr. ex:
- conductele care in urma exploatarii ajung sa aiba grosimea peretilor sub limita admisibila vor fi
inlocuite cu conducte avand grosimi de perete corespunzatoare;
- demontarea conductelor se va face numai dupa golirea completa si dupa spalarea lor interioara
cu apa;
- conductele corodate sau robinetele defecte vor fi inlocuite sau reconditionate dupa caz;
- reparatiile curente la conducte (inlocuiri de garnituri, robinete, blindari, etc.) se vor executa
dupa golirea si spalarea conductelor;
- tronsoanele de conducta ce necesita reparatii / inlocuiri vor fi izolate prin ventile de izolare de
restul instalatiei;
- scurgerile de produse provenite in urma reparatiilor se vor colecta in canalizarea de bazalt,
urmand sa fie neutralizate la bazinele de neutralizare
- dupa executarea lucrarilor de reparatii sau inlocuiri, caminele de robinete, canalele de conducte,
caile de acces, etc. care eventual au fost deteriorate se vor repara;
- este interzisa folosirea robinetelor, flanselor, fitingurilor defecte sau care datorita uzurii mari nu
mai corespund conditiilor de regim ale aparatelor, recipientelor, conductelor pe care sunt montate;
- robinetele defecte vor fi reparate si probate hidraulic pe banc inainte de folosirea lor;
- flansele si fitingurile defecte sau uzate peste limitele admisibile vor fi reparate sunt inlocuite cu
altele corespunzatoare;
- este interzisa inchiderea excesiva cu carligul, cu prelungitorul sau prin lovire a robinetelor care
nu se inchid complet in timpul functionarii; este interzisa fortarea deschiderii cu carligul, cu
prelungitorul sau prin lovirea robinetelor inghetate sau congelate in cazul in care robinetele
trebuiesc dezghetate sau decongelate, aceasta se va face doar cu abur sau apa calda;
- este interzisa strangerea flanselor neetanse sau pe conductele din instalatie care lucreaza in
regim de presiune, in timpul functionarii acestora.
7.2.5. Reguli pentru situaţii de urgenţă specifice pentru A.M.C.:
Siguranta in functionare a utilajelor, instalatiilor si aparaturii de masura, control si automatizare

se va realiza comform normelor in vigoare astfel:
Tabloul cu aparate de masura si control va fi supravegheat in permanenta, in timpul functionarii
instalatiei tehnologice deservite de acesta:
- Toate AMC –urile vor avea etichete pe care se vor indica locul si parametrul masurat.
- Este interzisa demontarea aparatelor de masurat presiunea, debitul, nivelul sau temperatura,
inainte ca acestea sa fie izolate de circuit.
- Indicatoarele de nivel cu tub de sticla, cu aparatori metalice impotriva loviturilor mecanice pot fi
utilizate la vase cu produse reci sau temperaturi pana la 100 OC si presiunea maxima 10 kgf/cm2,
cu respectarea indicatiilor producatorului.
Ediţia :
Pag.: Rev.:
ROMÂNIA S.R.L. 107/114 __.__.____
Nr. ex:
- La recipiente care contin produse cu temperaturi peste 100 OC, vor fi utilizate numai indicatoare
de nivel cu sticle prismatice groase, indicatoare magnetice, etc., rezistente la temperaturile de
regim ale recipientelor respective.
- La AMC-urile indicatoare de presiune, temperatura ( cadran) vor fi marcate cu rosu valorile
maxim admise pentru recipientul, pompa, conducta pe care sunt instalate si cu verde parametrii de
regim.
- Toate AMC-urile vor fi verificate conform prescriptiilor legii metrologice si a normelor tehnice
metrologice in vigoare.
- Toate tipurile de indicatoare de nivel, manometre si prize de presiune pentru masurarea debitului
trebuie sa aiba ventile de izolare.
- In timpul iernii, prizele de masura, traseele de impuls si AMC-urile montate pe instalatii cu
produse care contin apa sau alte produse ce congeleaza, vor fi amenajate in vederea evitarii
inghetarii agentului respectiv.
Este interzisa utilizarea manometelor defecte sau cu urmatoarele deficiente:
- lipsa plumbului de control;
- depasirea termenului de verificare;
- lipsa cuiului de reazim de la indicatia “O”;
- un indicator al manometrului care nu revine la cuiul de reazim.
AMC-urile, vor fi revizuite si reparate in timpul opririi instalatiei tehnologice respective pentru
revizie si reparatie, dar nu mai tarziu decat termenul scadent de verificare.
Se interzice schimbarea destinatiei AMC-urilor prin demontari si montari de la un utilaj la altul de
catre persoane neautorizate sau autorizate dar fara avizele respective. Fiecare AMC este avizat sa
functioneze in concordanta cu regimul de presiune autorizat al recipientului si al procesului
tehnologic.
7.2.6. Reguli pentru situatii de urgenta specifice – manipulare, depozitare substante

periculoase:
- Nu se permite depozitarea amoniacului decat in spatii special destinate. Incaperile de depozitare

vor fi ferite de razele solare.
- Pe timpul si dupa fiecare operatie de preparare a solutiilor de si de amoniac se va asigura
spalarea cu apa a pardoselii incaperilor.
- Se interzice pastrarea libera de reactivi inflamabili in laboratoarele de analiza chimica. Acestia
vor fi pastrati in dulapuri metalice inchise.
7.2.7. Reguli pentru situatii de urgenta specifice pentru instalatii de ventilatie:

Ediţia :
Pag.: Rev.:
ROMÂNIA S.R.L. 108/114 __.__.____
Nr. ex:
- În toate incaperile in care se degaja substante volatile, inflamabile, combustibile si explozive

(sali masini, laboratoare, incaperi pentru diverse procese tehnologice) se va prevedea, dupa caz,
ventilatie naturala sau ventilatie mecanica, care sa permita evacuarea gazelor, vaporilor, prafului,
pulberilor, astfel incat sa se evite posibilitatea de cumulare a acestora in explotarea normala a
instalatiilor, precum si a pericolului de incendiu sau explozie.
- Prizele de aer pentru ventilatie vor fi prevazute cu plase de sarma sau gratare care sa impiedice
patrunderea corpurilor straine in canalele de ventilatie.
- Amplasarea in incaperi a gurilor de absorbtie ale instalatiilor de ventilatie se va face in functie
de greutatea specifica a gazelor sau a vaporilor ce urmeaza sa fie evacuati.
- In cazul instalatiilor de ventilatie locala, aceste guri vor fi amplasate cat mai aproape de locul de
formare a vaporilor, gazelor, pulberilor, etc.
- Peretii interiori ai canalelor ( tubulaturii) de ventilatie vor fi netezi, iar coturile vor avea o raza
de racordare corespunzatoare, pentru a se evita depunerea prafului.
- Se interzice evacuarea impreuna, prin aceeasi instalatie de ventilatie, a substantelor care pot
provoca in amestec o aprindere sau explozie.
- Este obligatorie mentinerea, in permaneta, in stare de functionare a instalatiilor de ventilatie
aferente incaperilor industriale .
- In incaperile industriale in care este prevazuta instalatie de ventilatie , daca degajarile de gaze
sau vapori se produc numai in cursul unor anumite operatii sau faze ale procesului tehnologic,
instalatia de ventilatie va fi pusa de regula in functiune cu 10 min inainte de inceperea operatiei
sau fazei tehnologice respective si va fi oprita dupa degajarea completa a incaperilor ( in general
dupa 10 min de la terminarea operatiei sau a fazei tehnologice respective);
La exploatarea instalatiilor de ventilatie, se va urmari respectarea urmatoarelor probleme legate
de prevenirea exploziilor sau incendiilor :
- inlaturarea posibilitatilor de formare a amestecurilor explozive prin mentinerea unei exhaustari
continue si a vitezei constante a aerului in conductele instalatiei de ventilatie
intretinerea, verificarea si curatirea canalelor, ventilatoarelor, de depunerile de praf, scame ori
alte materiale combustibile;
- se interzice montarea in interiorul canalelor de ventilatie a conductelor de lichide sau gaze
combustibile, a conductelor de incalzire, precum si a conductorilor electrici;
- ventilatoarele si motoarele electrice ale instalatiilor de ventilatie vor fi astfel montate si
exploatate, incat sa se evite producerea scanteilor sau a unor scurtcircuite;
- gurile de evacuare a aerului viciat, aferente instalatiilor de ventilatie vor fi amplasate fata de
prizele de aer curat la o distanta de minim 8 m pe orizontala si de minim 5 m pe verticala
(difereata de nivel);
- instalatiile de ventilatie vor fi revizuite si curatate conform unui grafic ce se va intocmi de
comisia tehnica PSI impreuna cu responsabilul cu ventilatia din instalatia respectiva, asigurandu-
se remedierea tuturor defectiunilor constatate, precum si ungerea corespunzatoare a lagarelor
Ediţia :
Pag.: Rev.:
ROMÂNIA S.R.L. 109/114 __.__.____
Nr. ex:
ventilatoarealor, in scopul evitarii supraincalsirii acestora. Reviziile vor fi planificate de regula, in

perioadele de oprire a instal. Tehnologice:
- în cazul izbucnirii unui incendiu, se efectueaza in primul rand oprirea ventilatorului si a tuturor
instalatiilor racordate la acelasi sistem de ventilatie;
- la fiecare pornire se va controla, in prelabil, starea ventilatorului, pentru remedierea eventualelor
defectiuni inainte de pornire (frecare intre rotor si carcasa, lagare defecte, etc.);
- în instalatiile tehnologice care dispun de sistem de ventilatie, se vor afisa instructiuni de
prevenire si stingere a incendiilor. Instalatiile de ventilatie vor fi supravegheate si intretinute de
catre persoanal calificat, care va fi instruit pe baza instructiunilor special intocmite si a
prezentelor norme.
7.2.8. Reguli specifice privind canalizarile industriale:
- Se interzice ca in interiorul instalatiei sa se colecteze scurgeri de produse petroliere si ape uzate

in santuri sau gropi improvizate;
- Scurgerile se vor colecta numai in separatoarele gravitationale prin caminele canalizarii
industriale.
- Pentru localizarea si stingerea incendiilor la retelele de canalizare si separatoare, personalul de
exploatare va interveni prin inundarea canalizarii cu spuma chimica, utilizand stingatoarele,
carosabile sau va folosi nisip sau pamant pentru inabusire.
Nota: regulile generale si specifice din prezentul regulament de functionare sunt in conformitate
cu legislatia pentru situatii de urgenta in vigoare.
7.2.9. Instrucţiuni tehnico-organizatorice pentru sezonul rece:
Efectele sezonului rece (inghet, depuneri de zapada) pot influenta negativ operatiunile de
interventie la stingerea incendiilor prin reducerea posibilitatilor de folosire a surselor de
alimentare cu apa, de acces la locul incendiului si mai ales de viteza de deplasare a
autospecialelor.
De asemenea pentru exploatarea si intretinerea instalatiilor tehnologice in conditii de siguranta se
impun o serie de masuri suplimentare specifice.
In aceasta perioada pentru mentinerea in functiune a instalatiilor tehnologice se vor dispune
masuri pentru asigurarea, verificarea si controlul urmatoarelor echipamente:
-instalatiile si dispozitivele de incalzire;
-scurgerea apei din conducte, echipamente si utilaje pentru evitarea pericolului de inghet;
- masuri pentru indepartarea operativa a turturilor de gheata formati pe estacade, echipamente,
cladiri;
Ediţia :
Pag.: Rev.:
ROMÂNIA S.R.L. 110/114 __.__.____
Nr. ex:
- efectuarea operatiei de dezghetare a echipamentelor se va efectua utilizand apa calda sau aburul
cu respectarea normelor de SSM;
- verificarea sistemelor de etansare a cladirii (ferestre, usi);
- asigurarea iluminatului pe caile de acces;
- solicitarea aprovizionarii sculelor si echipamentelor utilizate la dezapezire.
Drumurile, platformele, caile de acces la magazii, instalatii surse de apa, instalatii de stingere, vor
fi curatate de zapada si gheata pentru asigurarea circulatiei autospecialelor si a personalului de
interventie precum si pentru exploatarea normala a instalatiei.
Conducatorii mijloacelor de transport auto vor circula cu viteza adaptata conditiilor meteo pentru
evitarea accidentelor.
7.2.10. Instrucţiuni pentru perioadele caniculare sau secetoase:
In perioadele caniculare sau secetoase sub influenta directa a razelor solare creste gradul de
uscaciune al plantelor sau se produc cresteri mari de volum in timp scurt, a vaporilor si gazelor
inflamabile aflate in rezervoare, recipiente sau alte ambalaje de stocare.
Pe timp canicular pot aparea frecvent explozii sau incendii.
Pentru prevenirea lor se stabilesc masuri de prevenire a incendiilor si exploziilor
astfel :
- curatarea vegetatiei si a solului contaminat cu produs petrolier din sectoarele de
responsabilitate, indepartarea din locurile unde se afla obiecte optice (inclusiv cioburi de sticla
care pot actiona in anumite conditii drept concentratori ai razelor solare).
- interzicerea executarii lucrarilor cu foc deschis in zonele cu vegetatie uscata.
Mijloace de aparare impotriva incendiilor din dotarea instalatiei:
a) Instalatiile de stingere a incendiilor instalatia demineralizare:
Hidrantul interior este pus sub presiune cu ajutorul unei electropompe de apa bruta.
Tabelul 12: instalaţia de stingere a incediilor la Instalatia Demineralizare

Tipul Loc amplasament
Hidrant interior Hol laborator
b) Mijloace de avertizare:
Tabelul 13: mijloace de avertizare în caz de incendiu la Instalatia Demineralizare
Tipul Loc amplasament
Buton de avertizare Intrarea in Instalatia Demineralizare

la SC Fireproof Team SRL
c) Mijloace de prima interventie:
Ediţia :
Pag.: Rev.:
ROMÂNIA S.R.L. 111/114 __.__.____
Nr. ex:
Tabelul 14:mijloace de prima interventie la demi

Sector pompe apa Tabloul de comanda Laborator analize
Tipul
Pichet PSI - 1 buc -
Lada cu nisip 1 buc - -
Stingator portativ cu pulbere

presurizat cu azot – tip P 6 5 buc - 2 buc
Stingator portativ cu CO2 – tip G - 2 buc -
3
7.2.11. Stingatoare:
Stingatoarele sunt dispozitive de stingere actionate manual care contin o substanta de stingere
care poate fi refulata si dirijata asupra unui focar de ardere, sub efectul presiunii create in
interiorul lor.
In conformitate cu prevederile STAS 11959/1-83, stingatoarele se clasifica si sunt simbolizate in
functie de natura substantei de stingere pe care o contin:
Tabelul 15: clasificarea stingătoarelor

CATEGORIA SIMBOLIZARE CULOARE DE MARCARE
Apa pulverizata AP Albastru
Spuma chimica S (C) Galben
Dioxid de carbon G Negru
Pulbere P Alb
Haloni H Verde
Totodata, in functie de modul de transport, stingatoarele se clasifica in stingatoare portative si
transportabile.
Stingator portativ cu spuma chimica tip C9:
Functionare:
- ajutajul de refulare se desfunda, daca este cazul, cu un cui sau cu o sarma;
- se agita prin rasturnare de 3-4 ori stingatorul pentru a realiza amestecul omogen al celor doua
solutii (acide si bazice), conform reactiei:
6 NaHCO3 + Al2(SO4)3 = 6 CO2 + 2 Al(OH)3 + 3 Na2SO4 ;
Din reactia celor doua solutii (A+B) se obtine simultan spuma chimica si CO 2 la presiune de circa
10 – 12 bari care asigura energia necesara refularii acesteia prin sistemul de refulare al
stingatorului.
Stingatorul functioneaza pana la golirea completa deoarece reactia o data inceputa nu mai poate fi
oprita.
Ediţia :
Pag.: Rev.:
ROMÂNIA S.R.L. 112/114 __.__.____
Nr. ex:
Rezultate optime se obtin cand spuma refulata din stingator este aruncata pe un perete vertical sau
in plan inclinat de unde sa se raspandeasca lent, dinspre margini spre centrul focarului, cand acest
lucru nu este posibil utilizatorul trebuie sa stea la o distanta de 4 – 6 metri de incendiu pentru a
permite spumei sa cada usor asupra focului.
Nu se proiecteaza jetul de spuma direct in lichidul combustibil deoarece se produce distrugerea
peliculei de spuma si impiedica formarea altei pelicule, fapt ce influenteaza negativ stingerea,
favorizeaza reaprinderea si poate conduce la accidente prin stropire cu substanta lichida care arde.
Pe timpul utilizarii daca incendiul se stinge se va continua evacuarea solutiei spumante pana la
epuizare deoarece reactia odata initiata nu poate fi oprita.
Masuri SSM:
Este interzisa utilizarea acestui tip de stingator care? la stingerea incendiilor la echipamentele
electrice sub tensiune deoarece spuma chimica este buna conducatoare de electricitate.
Nu se tine stingatorul la punerea in functiune cu capacul indreptat spre parti ale corpului.
Nu se proiecteaza jetul de spuma direct in lichidul combustibil, deoarece poate conduce la
accidente prin stropire cu substanta lichida care arde.
Stingator portativ cu pulbere si CO2 :
Stingatoarele portative cu pulbere si CO2 sunt destinate primei interventii in caz de incendiu.
Functionare: - se aseaza stingatorul pe sol, in apropierea locului de interventie si se scoate agrafa
de siguranta ce blocheaza cuiul percutor;
- cu mana stanga, se prinde furtunul de refulare, iar cu dreapta se loveste energic butonul
percutorului s-au se actioneaza dispozitivul de percutie;
- se apuca stingatorul de maner cu mana dreapta si se indreapta jetul de pulbere spre focar.
Pe timpul utilizarii daca incendiul se stinge, se va continua evacuarea pulberii stingatoare pana la
epuizare deoarece refularea odata initiata nu mai poate fi intrerupta in special la tipul de
stingatoare cu percutor.
In prezent sunt si stingatoare cu sisteme de percutie, care poate fi actionat intermitent pentru
stingere (cu maner).
Aplicarea substantei de stingere pe suprafata incendiata, mai ales la stingerea lichidelor
combustibile, se face prin dirijarea jetului la baza flacarilor, incepandu-se in general, cu marginea
cea mai apropiata si progresandu-se catre extremitatea opusa cu o misacare de maturare (dreapta-
Ediţia :
Pag.: Rev.:
ROMÂNIA S.R.L. 113/114 __.__.____
Nr. ex:
stanga), pe intraga latime a focarului. Trebuie avut grija, totusi, sa se dirijeze jetul tangential la
suprafata ce arde, pentru a se evita deversarea lichidului incendiar.
In cazul utilizarii stingatorului in aer liber, pentru contracararea efectelor nedorite ale curentilor
de aer, se recomanda dirijarea jetului perpendicular pe directia vantului, cu deplasare spre directia
de inaintare a acestuia. In nici un caz nu se actioneaza in sens contrar directiei vantului.
Modul de interventie este identic cu cel descris la stingatorul portativ C9.
- Masuri SSM:
Refularea pulberii in spatii inchise de dimensiuni mici poate duce la:
- cresterea nebulozitatii peste limitele acceptate pentru asigurarea vizibilitatii in continuare;
- efecte nedorite asupra personalului (sufocare, usturime, murdarire cu praf);
- deteriorarea aparaturi sensibile la praf (contacte fine, elemente electronice) ale materialelor sau
alimentelor din zona.
La punerea in functiune se tine obligatoriu furtunul de refulare cu mana stanga, si corpul inclinat
sau lateral se actioneaza manerul percurtor astfel incat desprinderea accidentala a acestuia sa nu
produca accidente.
Nu se proiecteaza jetul de spuma direct in lichidul combustibil deoarece poate conduce la
accidente prin stropire cu substanta lichida care arde.
Stingator portativ cu pulbere presurizat permanent cu azot tip P6:
Stingatoarele portative cu pulbere presurizate permanent sunt destinate primei interventii pentru
stingerea inceputurilor de incendiu pentru focare de tip B si C.
Functionare: - se aseaza stingatorul pe sol, in apropierea locului de interventie si se scoate agrafa
de siguranta ce blocheaza cuiul percutor;
- cu mana stanga se prinde furtunul de refulare, iar cu dreapta se loveste energic butonul
percutorului s-au se actioneaza dispozitivul de percutie;
- se apuca stingatorul de maner cu mâna dreapta si se indreapta jetul de pulbere spre focar.
Pe timpul utilizarii daca incendiul se stinge se va continua evacuarea pulberii stingatoare pana la
epuizare deoarece refularea odat ainitiata nu mai poate fi intrerupta in special la tipul de
stingatoarea cu percutor.
In prezent sunt si stingatoare cu sisteme de percutie care pot fi actionate intermitent pentru
stingere (cu maner).
Aplicarea substantei de stingere pe suprafata incendiata mai ales la stingerea lichidelor
combustibile, se face prin dirijarea jetului la baza flacarilor, incepandu-se in general cu marginea
cea mai apropiata si progresandu-se catre extremitatea opusa cu o miscare de maturare (dreapta –
stanga) pe intreaga latime a focarului. Trebuie avut grija, totusi, sa se dirijeze jetul tangential la
suprafata care arde, pentru a se evita deversarea lichidului incendiar. In cazul utilizarii
stingatorului in aer liber, pentru contracararea efectelor nedorite ale curentilor de aer, se
Ediţia :
Pag.: Rev.:
ROMÂNIA S.R.L. 114/114 __.__.____
Nr. ex:
recomanda dirijarea jetului perpendicular pe directia vantului cu deplasare spre directia de

inaintare a acestuia. In nici un caz nu se actioneaza in sens contrar directiei vantului.
- Masuri SSM:
Refularea pulberii in spatii inchise de dimensiuni mici poate duce la:
- cresterea nebulozitatii peste limitele acceptate pentru asigurarea vizibilitatii in continuare
- efecte nedorite asupra personalului (sufocare, usturime, murdarire cu praf)
- deteriorarea aparaturii sensibile la praf (contacte fine, elemente electronice) ale materialelor sau
alimentelor din zona.
La punerea in functiune se tine obligatoriu furtunul de refulare cu mana stanga si corpul inclinat
sau lateral, se actioneaza manerul percutor astfel incat desprinderea accidentala a acestuia sa nu
se produca.
Stingator portativ cu CO2 tip G3, G6:
Stingatoarele portative cu CO2 sunt destinate primei nterventii la incendiile dezvoltate in general
in spatii inchise de mici dimensiuni, indiferent de natura materialelor combustibile, exceptand pe
cele din clasa D (metale piroforice) cu care CO2 venind in contact ar putea genera reactii
periculoase.
Utilizarea CO2 are avantajul ca nu lasa urme, nu impurifica si nu prezinta pericol de electrocutare
in cazul interventiei la echipamentele electrice sub tensiune. Din acest motiv, stingatoarele cu
CO2 se recomanda pentru biblioteci, muzee, magazine sau depozite de blanuri sau materiale de
valoare, alimentatie publica si echipamente electronice sau electrice sub tensiune si la utilaje care
lucreaza la temperatura ridicata.
Functionare: Pentru punerea in functiune a stingatorului, indiferent de tipul ventilului sau
marimea lui, se procedeaza astfel:
- se apuca stingatorul de suportul de sustinere sau de manerul pistoletului si se scoate agrafa de
siguranta (sigiliul);
- se actioneaza ventilul pentru refularea CO2 dirijand jetul spre focar.
Refularea se poate face dupa caz cu intreruperi, chiar repetate. Ea nu necesita o tehnica deosebita
de lucru, dar nu este recomandabil sa se dirijeze jetul direct asupra lichidelor care ard pentru a
evita imprastierea sau deversarea acestora, precum si asupra elementelor electronice sensibile,
socul termic putandu-le deteriora.
In medii deschise sau curenti puternici de aer eficacitatea CO2 scade apreciabil mai ales la
stingerea lichidelor inflamabile in strat adanc si rezervoare metalice.
Masuri SSM:
Ediţia :
Pag.: Rev.:
ROMÂNIA S.R.L. 115/114 __.__.____
Nr. ex:
La punerea in functiune se va verifica sistemul de prindere al dispozitivelor de refulare pentru a

se evita smulgerea lor cat si ineficienta la stingere. De asemenea se va evita contactul mainilor cu
partile construite din metal pentru evitarea arsurilor cu zapada carbonica.
Recomandări privind criteriile de amplasare a stingătoarelor:
Distanta dintre stingator si cel mai important focar posibil in perimetrul suprafetei protejate nu
trebuie sa depaseasca 15 m in cazul focarelor din clasa B de incendiu sau 20 m in cazul focarelor
din clasele A, C, si D de incendiu. In acest fel timpul de interventie este relativ scurt si incendiul
poate fi stins cu usurinta in faza initiala.
Pentru a evita ca stingatorul sa fie afectat el insusi de incendiu, distanta minima de amplasare fata
de eventualele focare posibile nu trebuie sa fie mai mica de 2 m.
Amplasarea stingatoarelor portative se recomanda a se face de-a lungul cailor de acces la o
inaltime (masurata de la partea superioara a corpului stingatorului) de cel mult 1.4 m fata de
podea, pentru a putea permite un acces adecvat si o manevrare comoda.
Organizarea apararii impotriva incendiilor:
Tabelul 16: Organizarea apararii impotriva incendiilor la demi

Sarcini Functia
Raspunde de pregatirea personalului privind cunoasterea si respectarea Sef Serv. Exploatare
regulilor in cazul Situatiilor de Urgenta Sef Tura PCA
Raspunde de verificarea periodica si mentinerea in stare de functionare a Sef Serv. Exploatare
mijloacelor de prima interventie din dotare instalatiilor si a cailor de acces. Sef Tura PCA
Conduce interventia in caz de inceput de incendiu, incendiu Sef Tura PCA
Alarmeaza personalul propriu cat si al firmelor terte de la locul de munca si Sef Serv. Exploatare
anunta conducerea Societatii si celelalte institutii in limita competentei Sef Tura PCA
conform „Schemei de anuntare a evenimentelor” afisata la locurile de munca.
Intrerupe alimentarea cu energie electrica. Electrician
Minuiesc stingatoarele manualedin dotarea instalatiei * Operator Filtre
Minuiesc uneltele de la panoul de incendiu. * Operator chimicale
Pune in functiune hidrantul * Operator chimicale
Minuiesc stingatoarele manuale.din dotarea instalatiei * Laborant
Colaboreaza cu formatiile de pompieri in cazul interventiei acestora Intreg personalul
instalatiei
- Echipa de interventie
Componenta nominala si pe functii a echipei de interventie se stabileste de catre conducatorii
locurilor de munca pentru fiecare schimb de serviciu.
9. Protecţia mediului
Ediţia :
Pag.: Rev.:
ROMÂNIA S.R.L. 116/114 __.__.____
Nr. ex:
9.1.Sistemul de management
Politica managerială a firmei a societăţii S.C. LUKOIL ENERGY&GAS ROMÂNIA S.R.L. este
de a proteja mediul şi factorul uman, prin luarea tuturor măsurilor în vederea reducerii impactului
de mediu şi a riscului industrial.
Societatea are implementat un sistem pentru controlul poluării mediului, concretizat în
monitorizarea emisiilor rezultate din activităţile societăţii către factorii de mediu şi raportarea
statistică către organismele abilitate.
Societatea are întocmite Planul de prevenire şi combatere a poluărilor accidentale, are
implementate proceduri, regulamente şi instrucţiuni, care stabilesc responsabilităţi la toate
nivelele, pentru prevenire şi acţionare în caz de accidente majore şi pentru minimizarea efectelor
acestora.
Societatea are implementate Sistemul de Management al Mediului ISO 14001 şi Sistemul de
Management al Sănătăţii şi Securităţii în Muncă OHSAS 18001.
Obiectivul principal al LUKOIL ENERGY&GAS ROMANIA S.R.L. este de a proteja mediul şi
factorul uman, prin luarea tuturor măsurilor în vederea reducerii impactului de mediu şi a riscului
industrial.
Responsabilitatea socială a LUKOIL ENERGY&GAS ROMANIA S.R.L. constă în crearea
condiţiilor decente de muncă şi salarizare, asigurarea nivelului siguranţei ecologice, menţinerea
moştenirii culturale.
Sarcinile prioritare ale LUKOIL ENERGY&GAS ROMANIA S.R.L. constau în protejarea
sănătăţii şi asigurarea securităţii personalului Societăţii, a populaţiei din zona sa de activitate,
precum şi menţinerea condiţiilor de mediu conforme cu politica LUKOIL şi cerinţele legale.
Menţinerea şi rezolvarea acestor sarcini în cadrul Societăţii se face corespunzător Sistemului de
management în domeniul mediului, securitătii şi sănătaţii în muncă. Acesta cuprinde asigurarea
cerinţelor de apărare împotriva incendiilor, prevenirii şi lichidării situaţiilor de urgenţă şi, este
structurat în conformitate cu legislaţia românească în vigoare bazându-se pe cea mai avansată
practică certificată în conformitate cu cerinţele standardelor internaţionale I.S.O. 14001 şi
OHSAS 18001.
Politica Societăţii în domeniul protecţiei mediului, securităţii şi sănătăţii în muncă stabilşte
urmatoarele scopuri:
 Susţinerea conceptului de dezvoltare durabilă prin utilizarea raţională a resurselor naturale,
implementarea tehnologiilor eficiente din punct de vedere energetic concomitent cu
reducerea impactului asupra mediului;
 Monitorizarea şi ţinerea sub control a aspectelor de mediu şi a impacturilor asociate;
 Respectarea cerinţelor legale şi alte cerinţe asumate şi evaluarea periodică a conformării cu
acestea;
Ediţia :
Pag.: Rev.:
ROMÂNIA S.R.L. 117/114 __.__.____
Nr. ex:
 Stabilizarea urmată de reducerea cantităţii şi a gradului de toxicitate a emisiilor de

substanţe poluante, micşorarea volumului de deseuri generate, precum şi creşterea
capacităţii de prevenire a poluării mediului prin implementarea unor noi tehnologii, utilaje,
materiale performante şi creşterea nivelului de automatizare a proceselor tehnologice;
 Evaluarea riscurilor de accidentare, imbolnăvire profesională, incendiu, asigurarea şi
controlul consecvent al măsurilor pentru reducerea acestor riscuri;
 Imbunătăţirea permanentă a situaţiei în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă şi
protecţiei mediului, prin intermediul asigurării corespunzătoare împotriva riscurilor,
inclusiv prin sporirea fiabilităţii utilajelor tehnologice, adoptarea de măsuri preventive
pentru asigurarea funcţionării acestora în condiţii de siguranţă şi fără avarii, implementarea
de tehnologii şi echipamente moderne;
 Asigurarea pregătirii personalului Societăţii pentru acţiunile de lichidare a eventualelor
situaţii de urgenţă, precum şi creşterea nivelului de pregătire şi dotare a serviciilor de
pompieri şi salvatori;
 Perfecţionarea sistemului de informare, pregătire, consultare, informare şi realizare a
măsurilor în conformitate cu prevederile legale, a programelor LUKOIL S.A, privind
identificarea şi rezolvarea continuă a celor mai importante sarcini in domeniul securităţii şi
sănătăţii în muncă, protecţiei mediului, prevenirii şi lichidării situaţiilor de urgenţă;
 Reducerea impactului asupra securităţii personalului, a mediului la obiectivele noi puse în
funcţiune, prin asigurarea unor documentatii şi proiecte corespunzătoare;
Mărirea eficienţei controlului în producţie şi auditului intern privind respectarea cerinţelor legale
în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă, situaţiilor de urgenţă, protecţiei mediului la
obiectivele Societăţii pe baza implementării tehnologiilor internaţionale moderne, metodelor de
diagnosticare tehnica şi monitorizării în conformitate cu cerinţele standardelor internaţionale
I.S.O. 14001 şi OHSAS 18001.
9.2. EMISII SI REDUCEREA POLUARII:

Emisii în apă
Din cadrul instalaţiilor CET 2 şi CT, rezultă următoarele categorii de ape uzate:
- Ape uzate neutralizate, provenite din procesul de preparare a apei demineralizate şi regenerare
răşini schimbătoare de ioni, prin canalizarea de bazalt, sunt deversate în efluentul final al staţiei
de epurare al societăţii PETROTEL LUKOIL evacuat în râul Teleajen.
Apele din başele prevăzute în subsolul clădirilor din gospodăria de cocs şi nisip sunt dirijate prin
reţeaua de canalizare aferentă obiectivelor, către canalizarea de bazalt existentă, care preia apele
de la staţia de tratare după neutralizare, amplasată pe drumul 8. În funcţie de calitatea apelor
evacuate, la ieşirea din clădiri s-au prevăzut separatoare.
- Apele uzate tehnologice, reprezentând purja continuă a cazanelor şi apele uzate de spălare a
cazanelor de abur şi a recipientelor sub presiune provenite din instalaţiile CET 2 şi CT, sunt
Ediţia :
Pag.: Rev.:
ROMÂNIA S.R.L. 118/114 __.__.____
Nr. ex:
dirijate spre separatorul de hidrocarburi al CET 2 şi trimise prin canalizarea industrială a

rafinăriei, la staţia de epurare chimico-biologică.
- Apele uzate menajere – sunt evacuate, prin canalizarea de ape menajere a societăţii, în
canalizarea S.C. PETROTEL LUKOIL S.A, la staţia de epurare chimico-biologică.
- Apele pluviale curate din zona platformei de intrare în instalaţia Demineralizare sunt preluate de
canalizarea convenţional curată şi evacuate în râul Teleajen.
Apele pluviale din zona instalaţiilor CET, gospodăria de cocs şi nisip, şi cele de pe drumurile
aferente cazanului nr. 4, posibil a fi impurificate, sunt preluate prin intermediul unei guri de
scurgere într-o canalizare pluvială şi evacuate în canalizarea pluvială existentă în zona CET 2, pe
drumul 9. Şi dirijate către staţia de epurare a rafinăriei.
Ediţia :
Pag.: Rev.:
ROMÂNIA S.R.L. 119/114 __.__.____
Nr. ex:
Recuperarea sau eliminarea deşeuri din instalatia Demineralizare
Tabelul 17: Recuperarea sau eliminarea deşeuri din instalatia Demineralizare

Evaluare pentru identificarea celor mai bune opţiuni practice pentru eliminarea deşeurilor din punct de vedere al protecţiei mediului
Detaliaţi (dacă este cazul) opţiunile utilizate sau propuse în instalaţie
Metale
Opţiuni Reciclare Dacă opţiunea actuală este “Eliminare”,
asociate/
posibile Recuperare precizaţi data până la care veţi implementa
Sursa deşeurilor prezenţa Deşeu
pentru Eliminare Specificaţi opţiunea reutilizarea sau recuperarea sau justificaţi
PCB sau
tratarea lor sau Nu se de ce acestea sunt imposibil de realizat din
azbest
aplică punct de vedere tehnic şi economic.
Demineralizare apă Ca2+, Mg2+, Schimbători de Nu Eliminare Nu se mai pot regenera după o Se elimină printr-o firmă autorizată
Na+ ioni epuizaţi utilizare de 2-3 ani
Tratare condens Nu Cărbune activ Nu Eliminare Nu se mai poate regenera după Se elimină printr-o firmă autorizată
epuizat o utilizare de 2-3 ani
Ungere echipamente Nu Ulei uzat Nu Eliminare Uleiul conţine apă şi urme de Eliminare printr-o firmă atestată, în vederea
dinamice (turbine, substanţe chimice valorificării energetice
compresoare,
ventilatoare, etc.)
Activităţi auxiliare de Fe Deşeuri metalice Nu Reciclare Se valorifică la firme autorizate Valorificare prin firmă autorizată.
întreţinere şi reparaţii (şpan, table, etc) de reciclare deşeuri metalice
Modernizare clădiri şi Nu Amestec de Nu Eliminare Cărămizile,materialele ceramice Se elimină prin grija executantului
utilaje, dezafectări beton, cărămizi, sunt sparte, depreciate în urma lucrărilor de construcţie/ dezafectare
ţigle, materiale procesului de dezafectare instalaţii, la o haldă autorizată pentru acest
ceramice tip de deşeu
Ediţia :
Pag.: Rev.:
ROMÂNIA S.R.L. 120/114 __.__.____
Nr. ex:
Evaluare pentru identificarea celor mai bune opţiuni practice pentru eliminarea deşeurilor din punct de vedere al protecţiei mediului
Detaliaţi (dacă este cazul) opţiunile utilizate sau propuse în instalaţie
Metale
Opţiuni Reciclare Dacă opţiunea actuală este “Eliminare”,
asociate/
posibile Recuperare precizaţi data până la care veţi implementa
Sursa deşeurilor prezenţa Deşeu
pentru Eliminare Specificaţi opţiunea reutilizarea sau recuperarea sau justificaţi
PCB sau
tratarea lor sau Nu se de ce acestea sunt imposibil de realizat din
azbest
aplică punct de vedere tehnic şi economic.
Activităţi igienico- Nu Deşeuri menajere Nu Eliminare Se elimină prin firma de Se elimină la halda de deşeuri menajere a
sanitare salubritate a oraşului municipiului Ploieşti, prin firmă de
salubritate
Activitati zilnice Nu Deseuri din Nu Valorificare Se predau spre valorificare cu o Valorificare prin firma autorizata
angajati plastic si hartie firma autorizata

IT-068-INSTRUCTIUNE DE FUNCTIONARE DEMINERALIZARE Varianta 2

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

IT-068-INSTRUCTIUNE DE FUNCTIONARE DEMINERALIZARE Varianta 2

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Aprob

INSTRUCŢIUNE TEHNICĂ INTERNĂ DE EXPLOATARE

Codul documentului: I.T. - 068

Ediţia: 2 / Data: 02.02. 2018

Nume Funcţie Semnătura Data

LISTA PERSOANELOR PENTRU CARE CUNOASTEREA

Au luat la cunoştinţă prevederile prezentei instrucţiuni:

Numele si Prenumele Funcţia Semnatura Data

Instructiunea se aplica in cadrul instalatiei de Demineralizare a apei din S.C. Lukoil

In prezenta instructiune sunt stabilite modurile de execuţie, supraveghere, control şi

1. Regulament de funcţionare a instalaţiei de Demineralizare - ed. 2, elaborat de I.S.P.E

4. Scop şi domeniu de funcţionare

In instructiunea privind funcţionarea instalaţiei demineralizare sunt descrise din punct de

5. Prezentarea instalaţiei tehnologice

5.1. Prezentarea procesului tehnologic al instalaţiei demineralizare

Tabelul 1: Debite de produse finite ale instalaţiei DEMI

Q max(mc/h) Q med(mc/h) Q max(mc/h) Q med(mc/h)

Apa de adaos pt. cazane CT de 17 kgf/cm2 100 10 - 50 - -

Apa consumatori tehnologici din Rafinarie 150 70 - -

Demineralizarea totală a apei se obţine printr-un schimb dublu de ioni. În filtrele H+

Tabelul 2: Indicatori de calitate ai apei brute

Nr. Valori medii in

Instalaţia de demineralizare este compusă din următoarele trepte de filtrare:

 fitru pat-mixt: 4 buc.

La trecerea apei prin filtrele ionice au loc următoarele reacţii chimice:

 În filtrul anionic puternic bazic:

La regenerarea filtrelor cationice cu soluţia de HCl 5-7% au loc urmatoarele reacţii

La regenerarea filtrelor anionice cu soluţia de NaOH 4% au loc urmatoarele reacţii

 In filtrul anionic puternic bazic:

5.2. Bazele teoretice pe faze tehnologice

Demineralizarea reprezintă un proces chimic bazându-se pe utilizarea schimbărilor de ioni.

În care: este volumul total de soluţie de epuizare utilizată până în momentul

5.3. Materii prime şi materiale. Semifabricate şi produse finite. Ape reziduale

Tabelul 3: Compoziţia chimică a apei de la instalaţia de demineralizare

Tabelul 4: Substanţele chimice utilizate la instalaţia de demineralizare

3. Amoniac soluţie 25%- NH3 STAS Concentra 24 25 25

Tabelul 5: Schimbătorii de ioni de la instalaţia de demineralizare

Tabelul 6: Proprietăţile chimice ale produselor finite ale instalaţiei de demineralizare

Denumirea materiei prime, a Document normativ Indici de Norma conform documentului

STAS 7313-82 alcalinitat 0,1 0,65 0,1-0,4

STAS 7313-82 alcalinitat 0,01 0,15 0,025

4 Apă reziduală STAS 11197-79 pH 6,5 8,5 6.5 -8,5

5.4. Descrierea procesului tehnologic pe faze cu redarea parametrilor de lucru

5.4.2. Descrierea procesului tehnologic – tratare condens

5.4.3. Domenii de utilizare a produselor finite

Tabel 7: Norme de consum ale substanţelor chimice la instalaţia de demineralizare

1 HCl 33% apa kg/mc - 1,0 1,7

5.5.2. Norme de consum la apa, aer şi energia electrică

Tabel 8: Norme de consum la apă, aer şi energia electrică

5.5.3. Program de control analitic pentru instalaţia de demineralizare

Tabel 9: Program de control analitic

intrare în duritate (0G) 7313/82 7 14 10 3xsch

apa de alcalinitate 7313/82 0,4 8 5,5 3 x idem

condens intrare în produs SR 7877- 0,1 0,3 0,2 2 x idem

6.1. Filtre slab acide (FSA) si filtre puternic acide (F,P.A.):

- Prescurtări: m= alcalinitate; -m = aciditate; SSM - SU- securitate, sănătate în muncă şi situaţii

6.1.1.Pregătirea pentru pornire a F.S.A.

6.1.2.Punerea in functie a F.S.A.

6.1.3.Functionarea normala a filtrului slab acid

6.1.4. Epuizarea filtrelor S.A. :

6.15. Afânarea filtrelor S.A. :

6.1.6.Regenerarea înseriată a filtrelor P.A. şi S.A. :

a.Operatorul filtre verifică ca toate ventilele de la F.S.A şi F.P.A. ce urmează a fi regenerate să