Capitolul 5.

Calculul tehnologic al unui utilaj de transfer de căldură

Dimensionarea schimbătorului de căldură

5.1 Tema și datele de proiectare

Se va dimensiona un schimbător de căldură cu fascicul tubular în manta folosit la

preîncălzirea țițeiului desalinat cu motorină fierbinte. Principalele date de proiectare sunt
prezentate în tabelul 5.1

Tabelul 5.1 Principalele date de poiectare a schimbătorului de căldură

Nr.crt Fluid Țiței (în manta) Motorină (în țevi)

1 Debit t/h 410 210
2 Temperatura de intrare ℃ 210 275
3 Temperatura de ieșire ℃ 230 225
4 Densitatea d 4
20
0,854 0,810
5 Factor de caracterizare K c 12 12

Date constructive

 Tuburile fasciculuilui au următoarele dimensiuni :

- L = 6 m – lungimea tuburilor
- d i=0,02m - diametrul interior
- d e =0,025 m - diametrul exterior
- grosimea peretelui tubului = 0,0025 m

 Număr de treceri: 1 pentru motorină în manta și 4 pentru țiței în tuburi. Așezarea

tuburilor în fasciculul tubular este în forma de triunghi echilateral.

 Șicane tip segment de cerc , aprox. 20% din diametrul interior al mantalei
-numărul perechilor de șicane-1
 -înălțimea șicanei -0,9 m
-distanța dintre șicane – 0,5 m

5.2 Bilanțul termic al schimbătorului de căldură cu fascicul tubular în manta

Bilanțul termic pe schimbătorul de căldură cu fascicul tubular se execută în vederea

calcularii temperaturii de ieșire a motorinei și ulterior în vederea determinării temperaturilor
medii calorice ale celor două produse.

Bilanțul termic pe întreg schimbătorul de căldură se determină cu ajutorul relației :

Q cedat =Q primit +Q pierderi [ W ] (5.1)

în care:

Qcedat - reprezintă fluxul de căldură cedat de țiței din mantaua schimbătorului de căldură, [W]

Q primit - reprezintă fluxul de căldură primit de motorina din țevile schimbătorului de căldură,
[W]

Q pierderi - reprezintă fluxul de căldură ce se pierde prin pereții schimbătorului de căldură, [W]

Într-un schimbătorul de căldură dat se consideră că pierderile sunt de 5% din totalul de

căldură cedată. Fluxul termic pierdut se calculează cu relația următoare:

5
Q pierdut = Q [W ] (5.2)
100 primit

Pentru a calcula fluxul de căldură trebuie să cunoaștem valorile debitelor și entalpia

produselor în schimbătorul de căldură.

Formula de calcul pentru entalpia specifica a fractiunilor petroliere in faza lichida este:

15 15 2 kJ
i 1=[(2,964 – 1,332 d 15)t+(0,003074 – 0,00115 d15 )t ] ( 0,0538 K + 0,3544 ) [ ] (5.3)
kg
 Calculăm fluxul termic pentru țiței cu următoarea relație (5.4):

Q primit (țiței )=mT ∙ ∆ i T = mT (i T −i T ) [W]

2 1
(5.4)

Pentru a calcula fluxul termic cedat se folosește relația (5.5):

Qcedat (motorina )=mM ∙ ∆ i M [W] (5.5)

Unde:

mT - debitul masic de țiței, [kg /s]

mM - debitul masic de motorină, [kg /s]

∆ i M -variațiile de entalpie pentru motorină, [kJ /kg]

∆ i T - variațiile de entalpie pentru țiței, [kJ /kg]

g
d 15 20
15 țiței=0,9952 ∙ d 4 +0,00806=0,85
[ ] (5.6)
cm 3

g
d 15 20
15 motorină=0,9952 ∙d 4 +0,00806=0,814 [ ] (5.7)
cm3

Entalpia fluidului rece la ieșirea din schimbător este următoarea:

kJ
i T = [ ( 2,964−1,332 ∙ 0,85 ) 223+ ( 0,003074−0,001154 ∙ 0,85 ) ∙ 213 ] ∙ ( 0,0538 K ∙0,3544 )=505,9028 [
2
]
2
kg
(5.8)

Entalpia fluidului rece la intrarea în schimbător se calculează după cum urmează:

kJ
i T = [ ( 2,964−1,332 ∙ 0,85 ) 213+ ( 0,003074−0,001154 ∙0,85 ) ∙ 223 ] ∙ ( 0,0538 K ∙0,3544 )=479,7626[
2
]
1
kg
(5.9)

kJ
∆ i T =505,9028−479,7626=26,1402 [ ] (5.10)
kg

Q primit =4393,175[kW ] (5.11)

Qcedat =4624,395[kW ] (5.12)

Q cedat =mM ( i M −i M
1 2
) (5.13)

4624,395=52,01 ( i M −i M ) 1 2
(5.14)

kJ
i M −i M =88,7995 [ ] (5.15)
1 2
kg

Entalpia fluidului cald la intrarea în schimbător este calculată în relația (5.16):

kJ
i M = [ ( 2,964−1,332 ∙ 0,814 ) 288+ ( 0,003074−0,001154 ∙ 0,814 ) ∙ 2882 ] ∙ ( 0,0538 K ∙ 0,3544 )=710,9614 [ ]
1
kg
(5.16)

Entalpia fluidului cald la ieșirea din schimbător este calculată în relația (5.17):

kJ
i M =[ ( 2,964−1,332∙ 0,814 ) 230+ ( 0,003074−0,001154 ∙ 0,814 ) ∙ 230 ] ∙ ( 0,0538 K ∙ 0,3544 )=626,8815[
2
]
2
kg
(5.17)

kJ
i M −i M =710,9614−626,8815=84,0799[ ] (5.18)
1 2
k

Q pierderi =0,05 ∙ Qcedat =231,2198[kW ] (5.19)

5.3 Calculul temperaturilor calorice și a proprietăților fizice ale fluidelor

5.3.1 Calculul temperaturilor calorice ale fluidelor

În această etapă se vor determina temperaturile calorice ale țițeiului și ale motorinei,
urmând anumite etape ce vor fi descrise în continuare.

Se determină diferența de temperatură medie logaritmică între cele două fluide:

∆ t M −∆ t m
∆ t= [grd]
∆ tM (5.20)
ln
∆ tm
 Se face diferența Δt între temperatura fluidelor la cele două capete și se observă că o
diferență este mai mare și una este mai mică , această determinare se face din bilanțul de
temperaturi astfel :

t c1

tr2
t c2

tr1

∆ t capăt rece =t c2−t r 1 ∆ t capăt cald =t c 1−t r 2

Figura 5.1 Schemba simplificată a schimbului de căldură intr-un schimbător

∆ t M =288−223=65 [℃] (5.21)

∆ t m=230−213=17[℃] (5.22)

Ținând cont că fluxurile circulă în contracurent se calculează diferența medie de

temperatură conform relației (5.23):

∆ t M −∆ t m 65−17 48
∆ t me = = = =35,7895 [℃ ]
ΔtM 65 1,341
ln ln
Δtm 17

(5.23)

Se calculează factorul de corecție specific în funcție de parametrii P si R și factorul

caloric F c cu relația (5.24):

∆ t me −∆ t m 35,7954−17 ℃ 18,7954 ℃
F c= = = =0,391449 ℃
∆ t M −∆ t m 65 ℃−17 ℃ 48 ℃
(5.24)

t r 2−t r 1 10
P= = =0,1333 (5.25)
t c1 −t r 1 75
 t c 1−t c2 58
R= = =5,8 (5.26)
t r 2−t r 1 10

F se citește din Anexă, în funcție de tipul de curent, în cazul de față F=0,83.

În acest caz diferența medie de temperatură corectată este următoarea:

∆ t me corectat cu F=0,83 ∙ 35,7895=29,7 [℃ ] (5.27)

Se calculează temperaturile calorice ale celor două fluide:

t c =t c2 + F c ( t c 1−t c2 ) =252,704[℃] pentru motorină (5.28)

t r=t r 1 + F c ( t r 2−t r 1 ) =216,914[℃] pentruțiței (5.29)

5.3.2 Caracteristici fizico-chimice ale fluidelor

Cu ajutorul temperaturilor calorice se pot determina proprietățile fizice medii a celor

două fluide, densitatea ,căldura specifică, conductivitatea termică, vâscozitatea cinematică și
vâscozitatea dinamică . Pentru determinarea acestora avem relațiile :

 densitate

3
ρ=10 ∙ d 20 1−
4

[ t−20
] kg
[ 3]
2290−6340 ∙ d 20+5965 ( d 20) ² m
4 4 (5.30)

Pentru țiței densitatea este calculată în relația (5.31):

3
ρ=10 ∙ 0,85398 1−
[ 216,9145−20
2290−6340∙ 0,85398+5965 ( 0,85398 ) ² ]kg
=846[ 3 ]
m
(5.31)

Pentru motorină densitatea este calculată în relația (5.32):

ρ=103 ∙ 0,809827 1−
[ 252,704−20
2290−6340∙ 0,809827+5965 ( 0,809827 ) ² ]
kg
=810[ 3 ]
m
(5.32)
  căldură specifică

[ ]
c p= ( 2,964−1,332 ∙d 15 ) + ( 0,006148−0,002308 ) d 15 ∙ t ( 0,0538 K + 0,3544 ) [kJ / kg ∙℃ ]
15 15

(5.33)

Pentru țiței căldura specifică este calculată în relația (5.34):

c p= [( 2,964−1,332 ∙ 0,85 )+ ( 0,006148−0,002308 ) 0,85 ∙ 216,9145 ] ( 0,0538 K +0,3544 )=2,710367 [kJ /kg ∙ ℃]
(5.34)

Pentru motorină căldura specifică este calculată în relația (5.35):

c p= [( 2,964−1,332 ∙ 0,814 ) + ( 0,006148−0,002308 ) 0,814 ∙252,704 ] ( 0,0538 K +0,3544 )=2,926784 [kJ / kg ∙℃ ]

(5.35)

 conductivitate termică

−5
0,1172−6,33 ∙10 ∙ t
λ= 15
[W /m ∙℃ ]
d 15
(5.36)

Pentru țiței conductivitatea termică este calculată în relația (5.37):

0,1172−6,33 ∙10−5 ∙ 216,9145

λ= =0,121729[W /m ∙℃ ]
0,85
(5.37)

Pentru motorină conductivitatea termică este calculată în relația (5.38):

−5
0,1172−6,33 ∙10 ∙ 252,704
λ= =0,124329[W / m∙ ℃]
0,814
(5.38)

 vâscozitatea dinamică apreciată cu ajutorul diagramelor de determinare a vâscozității

produselor petroliere la diferite valori ale factorului de caracterizare
-pentru țiței vT =4 ∙10−6 [m¿¿ 2/s ]¿ (5.39)

-pentru motorină v M =3,5 ∙ 10−6 [m ²/ s ] (5.40)

 vâscozitate cinematică

3 −6 kg
-pentru țiței µT =ρ∙ vT =846 kg/m ∙ 4 ∙10 m ²/ s=0,003384[ ∙ s] (5.41)
m

3 −6 kg
-pentru motorină µM =ρ∙ v T =810 kg/m ∙ 3,5 ∙10 m ²/ s=0,002835[ ∙s] (5.42)
m

Tabelul 5.2 Valori ale caracteristicilor fizico-chimice ale fluidelor

Caracteristici fizico-chimice Țiței Motorină

Debit [kg/s] 168,062 55

Debit [t/h] 605,022 189

Temperatură intrare [℃ ¿ 213 288

Temperatură ieșire [℃ ] 223 230

Qcedat [kW] - 4624,4

Q primit [kW] 4393,175 -

Temp. calorice [℃ ¿ - 252,704

Temp. calorice [℃ ] 216,914 -

ρ[kg /m ]
3
846 810

Cp [kj/kg∙ ℃ ¿ 2,71037 2,92678

λ¿ 0,1217 0,1243
v [ m2 /s ¿ ¿ 4 ∙10−6 3,5 ∙10−6

μ¿ 3,384 ∙ 10
−3
2,835 ∙10
−3

5.4 Stabilirea geometriei schimbătorului de căldură

Se studiază mai departe stabilirea geometriei unui schimbător de căldură cu patru

pasuri în țevi și unul în manta, fluidul care circulă prin tuburi fiind țițeiul, caracterizat de
următoarele date constructive:

 Tuburile fasciculului au :

-lungimea L=6m

-diametrul interior d i =0,02 m

-diametrul exterior d e =0,025 m

 Numărul de treceri:

-manta 1(motorină)

-tuburi 4 (țiței)

 Șicane:

-distanța dintre șicane -0,5 m

-înălțimea șicanei -0,9 m

-numărul perechilor de șicane -1

 Unghi la centru φ=120

 Tuburile sunt așezate în triunghi echilateral cu latura ∆=32 mm

 5.4.1 Calculul pentru stabilirea geometriei schimbatorului de caldură

Stabilirea geometriei pornește de la determinarea diferenței medii de temperatură între

cele două fluide din schimbător, astfel:

W
-se calculează aria de transfer de căldură necesară, Ae , presupunând k ed ∈ ( 200,400 ) [ 2
]
m ∙℃

Q
Ae = [ m2 ] (5.43)
k ed ∙ ∆ t

Unde k ed este coeficientul global de transfer de căldură, iar Δt diferența de temperatură

-se calculează nr total de tuburi necesare

Ae
nt =
π ∙ de ∙ L
(5.44)

M
∆ t= [℃]
∆ t x+ M
n ∙ ln
∆ t x −M
(5.45)

M= √ Δt + Δt , unde Δt
2
c
2
r c este diferența de temperatură pe circuitul fluidului cald, iar Δt r pe
circuitul fluidului rece

∆ t c =tci −tce =288−230=58 [℃] (5.46)

∆ t r =tre −tr i=223−213=10 [℃ ] (5.47)

1 1
Δt nM + Δt mn
∆ t x =( Δt M −Δt m) 1 1
=82[℃] (5.48)
n 4
Δt −Δt
M m

n - numărul de treceri prin manta = 1

M =√ 58 +10 =58,885 [℃ ]
2 2
(5.49)
 58,885
∆ t= =32,589[℃]
82+58,885
ln
82−58,885
(5.50)

-se presupune k ed =295 ¿]

Q
Ae = =481,0158[m2] (5.51)
k ed ∙ ∆ t

Ae 481,0158
nt = = =1021,2650
π ∙ d e ∙ L 3,14 ∙ 0,025 ∙ 6
(5.52)

-aria recalculată

Q
Ae = =451,218[m¿ ¿2]¿
k ed ∙ ∆ t
(5.53)

k ed =314,4814[W /m2 ∙ ℃] (5.54)

5.5 Verificarea coeficientului global de transfer de căldură prin diferite metode de

calcul

5.5.1 Verificarea prin metoda Universității “Delaware”

Pentru ca schimbătorul de caldură sa fie perfect funcțional ,trebuie să se determine cu

exactitate valoarea coeficientului global de transfer de căldură . Aceasta se face prin
verificarea valorii coeficientului k ed prin metoda elaborată de Universitatea Delaware. Metoda
constă în determinarea coeficienților parțiali de transfer de căldură α iși α e și în recalcularea lui
k c și k ed.

5.5.1.1 Calcularea lui α i

α i-reprezintă coeficientul de convecție interior ,și deci, este determinat în funcție de

proprietățile fizice ale țițeiului.

Pentru țiței : α i se determină din relațiile:

( )
1 0,14
0,8 μp
Nu=0,027 ∙ ℜ ∙ Pr 3 (5.55)
μ

di∙ w ∙ ρ
ℜ=
μ
(5.56)

c p∙ μ
Pr= (5.57)
λ

( )
0,14 1
μp λ 0,8
αi = ∙ 0,027 ∙ ℜ ∙ Pr 3 (5.58)
μ di

Se determină viteza de curgere a țițeiului prin tuburi în relația (5.59):

mr ∙ 4 ∙ N P
w= 2
=1,558833¿ ¿ (5.59)
ρ ∙ π ∙ d i ∙ ni

di∙ w ∙ ρ
ℜ= =10750,58 (5.60)
μ

( )
0,14 1
μ λ
αi p = ∙ 0,027 ∙ ℜ0,8 ∙ Pr 3 =976,9641 (5.61)
μ di

5.5.1.2 Calcularea lui α e

 α e- reprezintă coeficientul de convective exterior , este caracterizat de proprietățile
fizice ale motorinei.

Pentru motorină: α e se determină din relațiile:

( )
1 0,14
μ
Nu=0,285 ∙ C1 ∙C 2 ∙ C3 ∙ ℜ0.629 ∙ Pr 3 (5.62)
μp

Secțiunea de curgere S , este data de relația:

[
S= x Di−D f +
Df −d e
s ]
( s−d e ) [m2 ] (5.63)

Se admite D i−D f =40mm, ecuație din care se află D f , diametrul exterior al

fasciculului:

[
S= x Di−D f +
Df −d e
s ]
( s−d e ) =0,130078 [m2 ] (5.64)

Cu ajutorul lui S se determină viteza fluidului care circulă în exteriorul tuburilor , prin
secțiunea centrală liberă dintre 2 șicane alăturate.

Viteza fluidului se determină cu relația (5.65) :

mc
w= =1,8024[m/s ] (5.65)
3600∙ ρ ∙ S

de ∙ w ∙ ρ
ℜ= =8192,905 (5.66)
μ

c p∙ μ
Pr= =87,7813 (5.67)
λ

Se determină valorile celor trei factori de corecție, factorul C 1 ține seama de înalțimea
relativă a șicanei . Cu cât raportul h /Di este mai mare , curgerea transversală pe tuburi este mai
eficientă și C 1are o valoare mai mare.

Factorul C 1se calculează astfel:

 [ ( ) ]
0,03
0,32 S
C 1=z+ 0,524 ( 1−z ) (5.68)
Aef

Aef - aria liberă a ferestrei șicanei , se calculează conform relației (5.69):

π ∙ d 2e
Aef = A f −nf ∙ (5.69)
4

A f - aria totala a ferestrei

n f - nr de tuburi din fereastra

1−z 1−0,64
n f =nt =1021,2650 =172,44 (5.70)
2 2

π ∙ d 2e 3,14 ∙ 0,025
2
Aef = A f −nf ∙ =0,17020−72,44 =0,085605 (5.71)
4 4

[ ( ) ] [ ( ) ]
0,03 0,03
0,32 S 0,32 0,1300
C 1=z+ 0,524 ( 1−z ) =0,64+ 0,524 ( 1−0,64 ) =¿
Aef 0,08560

¿ 1,02264 (5.72)

Factorul C 2ține seama de curgerile longitudinale secundare printre șicană și manta și

printre tuburi și orificiile din șicană și se calculează conform ecuației (5.73):

C 2=f ( asm +at 0

S
∙
a sm
asm +at 0 ) (5.73)

Unde:

a sm-aria de curgere între șicană și manta

a t 0- aria de curgere între orificii și tuburi

Ds -diametrul șicanei

π 2 360−φ
a sm= ( D −D2s ) 360 =0,006267[m]
4 i
(5.74)
a t 0=0,3927 ( d 20−d2e ) ( 1−z ) nt =0,03466 [m¿¿ 2]¿ (5.75)

C 2=f
( asm +at 0
S
∙
a sm
)
asm +at 0
=0,82 (5.76)

Factorul C 3 ține seama de curgerile transversale laterale printre fascicul și manta și se

calculează conform expresiei matematice (5.77):

{ ( Di−D f ) x
[ ( ) ]}
1
2 N sl 3
C 3=exp −1,25 1− (5.77)
S N if

N sl -nr perechilor de șicane longitudinale de etanșare

N if -nr șirurilor de tuburi plasate între marginile ferestrelor

N if =
(
Di 2 ∙
h
Di
−1
)
s
(5.78)

s -pasul sirurilor de tuburi

La așezarea în triunghi echilateral vom avea:

s=
√ 3 ∙ s ⟹ s = √ 3 ∙ 0,032=0,0277 (5.79)
2 2

N if =
(
Di 2 ∙
h
Di
−1
) =21,65064
s
(5.80)

{ ( Di−D f ) x
[ ( ) ]}
1
2 N sl 3
C 3=exp −1,25 1− =0,989593 (5.81)
S N if

Cunoscându-se toate aceste valori se determină α e cu relația (5.82) :

 ( )
0,14
μp λc 0,629 1/ 3
α e= = ∙0,285 ∙ C1 ∙C 2 ∙ C3 ∙ ℜ ∙ Pr =4,8691 ∙ 0,285∙ 0,829844 ∙ 8192,905 ∙87,7813=25774,64 [W /m
μ de
(5.82)

5.5.1.3 Calcularea coeficientului global de transfer de căldură fară depuneri , k l

Calculul acestui coeficient global de transfer de căldură se realizează cu relația (5.83) :

1
k l=

( )
1 μ 0,14
de 1
∙ ∙ +
αi μp di α e
(5.83)

( )
0,14
μ
În cazul lui k l, t pi =t pe =t p și =1
μp

1
k l= =674,8931[W /m 2 ∙ ℃]

( )
1 μ
0,14
de 1 (5.84)
∙ ∙ +
αi μp di α e

Se calculează diferența de temperatură la nivelul tuburilor cu relația (5.85):

k ( tc c −tc r )
∆ t e= =9,3815 ℃
( )
0,14
μ (5.85)
αe p
μ

Se determină temperatura peretelui în relația (5.86):

t p=t c −∆ t e =243,322℃ (5.86)

Pentru calcularea lui μ peste necesară determinarea proprietăților fizice la temperatura

peretelui .

tp 20
ρ =d 4 ∙10 1−
3

[ t p−20
4 +5965 ∙ ( d 4 )
2290−6340 ∙ d20 20 2
] (5.87)

Valorile proprietăților fizice pentru țiței sunt următoarele:

ρtp =0,8539 ∙ 103 1−
[ 243,322−20
2290−6340 ∙ 0,8539+5965 ∙ ( 0,8539 ) 2
] kg
=698,414 [ 3 ]
m
(5.88)

tp
ϑ =
[( 101,766
15 0,525
K ∙ d 15 )
−29,263 ∙
] 10−6 ∙ K
x (
∙ exp
x
) m2
[ ]
t p+ 273 s (5.89)

[( ] ( )
−6
tp 101,766 10 ∙ K x
ϑ = 15 0,525
−29,263 ∙ ∙ exp ¿ 0,000004[m¿¿ 2/s ]¿ (5.90)
K ∙ d 15 ) x t p+ 273

tp tp
μ= ρ ∙ ϑ =698,414 ∙ 0,000004=0,0279[kg / m∙ s ] (5.91)

Valorile proprietăților fizice pentru motorină sunt următoarele:

ρtp =0,8098 ∙ 103 1−

[ 243,322−20
2290−6340 ∙ 0,8098+5965 ∙ ( 0,8098 )2
] kg
=640,463[ 3 ]
m
(5.92)

tp
ϑ =
[( 101,766
15 0,525
K ∙ d 15 )
−29,263 ∙
] 10−6 ∙ K
x (
∙ exp
x
)
t p+ 273
¿ 0,0000025[m¿¿ 2/ s]¿ (5.93)

tp tp
μ= ρ ∙ ϑ =640,463 ∙ 0,0000025=0,016 [kg/m∙ s] (5.94)

( )
0,14
μp 3
α ef =α e = =2453,42[W /m ∙ ℃] (5.95)
μ

( )
0,14
μ
α if =α i= p =958,371[W / m3 ∙℃ ] (5.96)
μ

Cu aceste valori se recalculeaza k ed cu relatia (5.97):

1 2
k ed = [W /m ∙℃ ]
1 de d d d 1
∙ + R di e + e ln e + Rde
α i di di 2 λ 0 di αe
(5.97)
 1 1
k ed = = =
1 de de de de 1 0,00104 ∙ 1,25+0,00035 ∙ 1,25+ 0,00031∙ 0,2231+0,00088 ∙ 0,00041 0
∙ + R di + ln + Rde
α i di di 2 λ 0 di αe
(5.98)

Se calculeaza eroarea cu relația (5.99):

k ed calculat−k ed pres 322,672−295

E= = =8,5759[% ] (5.99)
k ed calculat 322,672

5.5.2 Verificarea prin metoda Donohue

Se face calculul lui α e considerând secțiunea liberă de curgere în lungul tuburilor dintr-
o fereastră .

Sf =St −Stf (5.100)

Sf -aria totală a ferestrei [m2 ]

St - aria liberă a ferestrei[m2 ]

Stf -aria din fereastra ocupată de tuburi [m2 ¿

{ )[ ][ ( )] }
2 0,5

Sf =0,25 ∙ D
2π
360
2
iar cos 1−
2h f
Di
− 1−
(2 hf
Di
∙ 1− 1−
2 hf
Di
(5.101)

30
hf = ∙ D =0,36 [m] (5.102)
100 i

{ )[ ][ ( )] }
2 0,5
Sf =0,25 ∙ 1,2
2 2π
360 (
ar cos 1−
2∙ 0,36
1,2
− 1−
2 ∙0,36
1,2
∙ 1− 1−
2∙ 0,36
1,2
=¿ 0,25032[m¿ ¿2]¿

(5.103)
 ( ){ [ ( )] ( )}
1 Di−2 hf D i−2 hf 4π D i −2 hf
F n= π +2 ∙sin c os −1 − cos −1
π Df Df 360 Df

(5.104)

Df =Di−0,04=1,16 [m² ] (5.105)

F n= ( 3,141 ) {3,14+ 2 1,2−21,16∙ 0,36 ∙ sin [ cos−1( 1,2−21,16∙ 0,36 )]− 4 ∙3603,14 cos−1 ( 1,2−21,16∙0,36 )}=¿ 0,056321[m¿¿
(5.106)

Stf =0,3925∙ ( 1−F n ) N t ∙ d 2e =0,2364 [m¿¿ 2]¿ (5.107)

Sf =St −St f =0,013908[m¿¿ 2]¿ (5.108)

Se calculeaza sectiunea libera de curgere de-a lungul axului aparatului astfel:

Sfa =s s [ Di−Df + ( Df −d e )( 2 St −d e ) /2 S t ] (5.109)

ss -distanta dintre sicane

St -pasul transversal

( )
1 0,14
λ 0,6 μ 2
α e =0,22 ℜ ∙ Pr 3 ∙ =1129,287[W / m ∙ ℃] (5.110)
de μp

Sfa =s s [ D i−D f + ( D f −d e )( 2 St −d e ) / 2 S t ] =0,5 [ 1,2−1,16+ ( 1,16−0,025 ) ( 2∙ 0,9−0,025 ) /2∙ 0,9 ] =1,155[m2 ]

(5.111)

Sm =√ S fa ∙ S f =√ 1,155∙ 0,013908=0,1267[m¿ ¿2]¿ (5.112)

Se calculează viteza masica a motorinei prin raportul masic dintre debitul masic și Sm
astfel:

nc
G n= =1326,016 [kg/m ²∙ s] (5.113)
Sm
 Se calculeaza valoarea criteriului Reynolds cu relația de mai jos:

d e ∙G n
ℜ= =8408,564 (5.114)
μ

k ed =305,5605[W /m2 ∙ ℃] (5.115)

Se calculeaza eroarea cu relația (5.116):

k ed calculat−k ed pres 305,5605−295

E= = =0,0345 [%] (5.116)
k ed calculat 305,56055

5.5.3 Verificare prin metoda Kern

La această metodă se calculează tot α edar luând în seamă diametrul echivalent al

secțiunii de curgere iar secțiunea de curgere se calculează diferit față de celelalte metode.

[
Sfa =x D i−D f + ( D f −d e ( S−d e )
s )]
=0,14414 [m¿ ¿2]¿ (5.117)

Se calculează viteza masică a motorinei:

mc 2
Gfa = =1165,957[kg /m ∙ s ] (5.118)
Sfa

Se calculează criteriul Reynolds cu relația (5.119):

d e ∙G fa
ℜ= =7393,597 (5.119)
μ

Coeficientul exterior de transfer de căldură se calculează cu relația (5.120) prin

înlocuirea diametrului exterior cu cel echivalent.

( )
1 0,14
λ 0,6 μ 2
α e =0,22 ℜ ∙ Pr 3 ∙ =399,7694 [W / m ∙ ℃] (5.120)
d echivalent μp
 [( )]
2
s ∙ √3 π d e
2
4 −
2 8 (5.121)
d echivalent = =0,065376 [m]
π
d
2 e

Apoi cu relația (5.97) se calculeaza k ed, care trebuie să fie egal sau mai mare cu 10 %
față de valoarea presupusă iar rezultatul este scris în relația (5.122):

2
k ed =354,672[W / m ∙℃ ] (5.122)

Se calculeaza eroarea cu relația (5.123):

k ed calculat−k ed pres 354,672−295

E= = =0,168 [% ] (5.123)
k ed calculat 354,672

5.6 Calculul caderilor de presiune

a) Căderea de presiune în tuburi

Căderea de presiune în tuburi însumează căderea de presiune liniară în tuburi și

căderea de presiune locală datorită faptului că țițeiul se reîntoarce în capac.

∆ p∫ ¿=∆ p liniară +∆ plocală ¿ (5.124)

Le w 2
∆ pliniară =λ ρ (5.125)
di 2

În care:

Le- lungimea tuburilor

d i - diametrul interior

ρ - densitatea țițeiului la temp calorică

Le w 2 6 1,55882 N
∆ pliniară =λ ρ =0,1762 716,810 =40691,32[ 3 ] (5.126)
di 2 0,02 2 m
 2
ρ∙w N
∆ plocală =4 ∙ N P =6155,771[ 3 ] (5.127)
2 m

∆p N (5.128)
∫ ¿=46847,09 [ m3 ]¿

b) Căderea de presiune în manta

Pentru căderile de presiune din manta se aplică următoarea relație de calcul:

( )
ρ∙ w 2 L Di μ 0,14
∆ pext =f ∙ ∙ =855 5,581 (5.129)
2 x d echivalent μ p

Relația ce se aplică pentru a calcula coeficientul de frecare este redată mai jos:

1,816
f= 0.2
=0,047076 (5.130)
ℜ