Biorafinării de biogaz

Profesor: Lucica Barbes

Studenti:
Gherasim Alina
Tapuc Alina
Zibileanu Florina
Vrabie Raluca
Ce este biogazul?
Biogazul este un produs care face parte din majoritatea conceptelor de biorafinăriiărie. Acest lucru se datorează caracteristicilor favorabile ale
digestiei anaerobe, în special a randamentului ridicat de energie din substanțele organice, al tehnologiei cu costuri reduse ale producției de biogaz, a
cererii reduse de compoziție și calitate a substratului și a spectrului larg de aplicare.
Figura 1.1 prezintă o imagine de ansamblu a unei
biorefinării tipice de biogaz. În general, biorafinăriile de
biogaz constau din trei unități principale:
• Recepția substratului, inclusiv echipamente de pretratare
și alimentare
• Unitatea de digestie, care include unul sau mai multe
rezervoare anaerobe, încălzite cu gaz și încălzite
conectate de un sistem de colectare a biogazului
• Depozitarea digestiei și, eventual, unitățile de post-
tratament
 Figura 1.1 Energie
electrica
CHP
Energie
termica
Substraturi organice
solide
Concentrare
Combustibil
Biometan

Biometan
Fermentator
Uscare
Fertilizant solid

Substraturi organice
lichide Separare Evaporare Nutrient concentrat
 
NH4- solutie

Vas de stocare

Ape reziduale

UF/RO
 Figura 1.2 Compararea tratării anaerobe și aerobe a apelor uzate organice lichide.

Biomasa microbiana
40-50%

Transformare aeroba

Substraturi organice
Energie calorica (nu poate fi utilizata)
40-45%

Reziduri organice
5-10%
Energie calorica
5-8%
Transformare anaeroba

Substraturi organice
Biogaz 70-90%

Reziduri organice
Biomasa 5-8% 10-20%
Tabel 1.1 Compozitia biogazului

Formula moleculara Biogaz

Metan CH4 50–75%

Dioxid de carbon CO2 25–50%

Azot N2 0 (−5%)

Vapori H2O 2–7%

Amoniac NH3 <1000 ppm

Hidrogen H2 <10,000 ppm

Hidroen sulfurat H2S <10,000 ppm

Oxigen O2 0 (−2%)

Alti compusi   0–100 ppm

Diverse tipuri de biomasă sunt adecvate ca
materie primă pentru producția de biogaz,
atât timp cât nu sunt foarte lignificate. În
tabelul 1.1, este prezentată o selecție a celor
mai comune substraturi pentru producția de
biogaz.
 Tabel 1.3 Cele mai des utilizate substraturi pentru producerea biogazului
Culturi energetice Reziduuri de natura alimentara
Porumb (cultura intreaga, boabe) Pulpa de sfecla de zahar

Cereale (grau, secara) Producerea amidonului (cartof, porumb, orez)

Iarba, trifoi Producerea sucului de fructe

Sorg Zer
Sfecta de zahar Deseuri de panificatie(aluat, paine expirata, etc.)

Deseuri de distilare (namol, pulpa de sfecla de zahar) Deseuri de abator

Reziduuri din productia de biodiesel Productia de peste
   
   

Reziduuri agricole Deseuri organice

Gunoi (vite, porci) Deșeuri de produse alimentare (alimente expirate)

gunoi Resturi alimentare (restaurante, catering etc.)

Paie Uleiuri si grasimi
Biomasa din conservarea pajistilor Fracție organică a deșeurilor solide municipale
(OFMSW)
Deseuri de la piata  
  Productia de piele
  Deseuri farmaceutice
  Namolurile primare din apele uzate
 Arderea
directa

Turbinele Utilizarea Utilizarea

de Biogazulu intr-un
microgas i CHP

Motoare
auto care
utilizeaza
CNG
 Cel mai simplu și ieftin mod de utilizare a biogazului este arderea directă pentru producerea de
căldură la fața locului sau în împrejurimile imediate. Efortul de condiționare în acest scop este
foarte scăzut. În general, trebuie eliminată doar umiditatea. Conținutul de metan mai mare de
aproximativ 40% sunt suficiente.

 Utilizarea biogazului într-un CHP este cea mai frecventă aplicație. Efortul necesar pentru
curățarea biogazului este încă scăzut. Gradul de eficiență pentru producerea de energie este de
aproximativ 40% (maxim 42%) la motoarele cu gaz și 45% în motoarele cu combustibil dublu.
Căldura utilizată produsă în CHP este mai mult sau mai puțin similară cu producția de energie,
dar diferă la scară mică, în funcție de tipul și producătorul motorului.

 Dacă se pune mai mult accent pe producția de căldură, turbinele microgas ar putea fi o
alternativă interesantă. Pe lângă gradul ridicat de eficiență în producția de căldură și, eventual, o
durată de viață mai mare, turbinele sunt mai tolerante față de H2S.

 În Austria, o mișcare puternică vizează comercializarea directă a bio-CNG în stațiile mici,

descentralizate de combustibil CNG. În special, instalațiile din apropierea zonelor urbane și
producătorii de biogaz cu productie proprie pot profita de această posibilitate.
 METODA DE PLATFORMĂ CHIMICĂ
Metanul este utilizat ca substanță chimică de bază pentru sinteza diferitelor substanțe importante, cum ar fi
hidrogenul, metanolul, halogenurile de metil (de exemplu, clorura de metil, cloroformul), etanul, disulfura de
carbon și acidul hidrocianic.

Sinteza
Disulfura de carbon: : CH4 +4 S → CS2 + 2H2S (catalizator AlO2 700 ° C)

Acid hidrocianic: 2CH4 + 2NH3 + 3O2 → 2HCN + 6H2O (Catalizator de platină)

Diclormetan: CH4 + 2Cl2 → CH2Cl2 + 2HCl (Ultraviolet)
Etilena: 2CH4 → C2H2 + 3H2 (Vapor, 1400 ° C)
Gaz de sinteză: CH4 + H2O → CO + 3H2 (Reformarea aburului)
 De fapt, în industria chimică se folosește doar gaz metan. Produsul principal este hidrogenul,
care este utilizat pentru diferite aplicații în industria chimică. Cererea de produse chimice
produse din surse regenerabile de carbon este încă foarte mică.

 Gazul de sinteză este un amestec de gaz combustibil constând în principal din hidrogen,
monoxid de carbon și foarte adesea din dioxid de carbon.

 Unele companii favorizează utilizarea gazelor de sinteză (Syngas) ca o substanță chimică

de platformă, datorită varietății mari de alte substanțe chimice importante sau produse
finale, folosind catalizatori diferiți.

 Syngas este creat prin gazificarea sau piroliza materialelor carbonace. Gazificarea presupune
supunerea acestor materiale la temperaturi ridicate, în prezența controlată a oxigenului, cu o
combustie limitată pentru a furniza energie termică pentru a susține reacția. Syngas poate fi
baza pentru producerea de etanol, metanol, dimetil eter, oxigenat și mai multe aldehide, alcooli
și olefine.
PRODUCȚIA DE FERTILIZATOR
 Alături de producția de biogaz, aproape toate tipurile de concepte de biorefinărie arată o altă
similaritate: utilizarea digestatului pentru fertilizare. Nu doar datorită costurilor crescânde cu
îngrășământul și resurselor limitate de nutrienți, reciclarea substanțelor nutritive este o nevoie
inevitabilă. Evacuarea substanțelor nutritive ar fi o mare greșeală în ceea ce privește aspectele
economice și ecologice. Cu toate acestea, reciclarea nutrienților digerați nu este întotdeauna
ușoară și ieftină.

 Numai digestatul din instalațiile agricole de biogaz poate fi aplicat în mod obișnuit fără un
tratament suplimentar. Conținutul de nutrienți al digestatului este direct legat de aportul de
nutrienți prin intermediul substraturilor. În timpul digestiei, conținutul de nutrienți crește
datorită reducerii carbonului organic din amestec.
 Una dintre principalele ținte în modernizarea digestiei este producerea unui îngrășământ
standardizat care poate fi comercializat. Acest lucru este posibil, dar foarte rar realizat din cauza
costului ridicat.
ALTE CONCEPTE DE BIOREFINERIE
AXATE PE PRODUCȚIA BIOGAZELOR

 Biorefinariile culturilor de amidon

 Biorefinariile culturilor de zahar
 Biorefinariile verzi
 PERSPECTIVELE BIORAFINĂRIILOR BIOGAZ

1. Trebuie pus mai mult accent pe valoarea îngrășământului produs. Pe de o parte, reglementările care
fac discriminarea digestatului (și a altor îngrășăminte pe bază de carbon) împotriva îngrășămintelor
chimice trebuie demontate. Pe de altă parte, calitatea digestiei ar trebui îmbunătățită, de exemplu, prin
ajustarea compoziției nutrienților la nevoile clientului sau prin garantarea unui nivel constant de
nutrienți.
2. Substanțele cu o valoare mare de piață sau o cerere specifică în industria chimică, farmaceutică sau
alimentară, cum ar fi proteine ​specifice sau aminoacizi, uleiuri esențiale, acid lactic sau fibre ar trebui
să fie extrase înainte de digestia anaerobă.
3. Producția de biogaz din reziduurile de producție alimentară ar trebui să fie integrată în procesul de
producție alimentară, construind un concept de biorefinărie, cu reciclarea completă a n utrienți. Acest
lucru ar oferi un potențial imens de beneficii simbiotice și ar crește rentabilitatea întregului proces.