MINISTERULEDUCAIEINATIONALE I CERCETRIITIINIFICE

UNIVERSITATEAPETROL GAZE DIN PLOIETI

FACULTATEA:TEHNOLOGIA PETROLULUII PETROCHIMIE
DEPARTAMENTUL:INGINERIA PRELUCRRII PETROLULUI I PROTECIA
MEDIULUI
PROGRAMUL DE STUDII: TEHNOLOGIIAVANSATE IN INGINERIA PROTECTIEIMEDIULUI

RECICLAREA ULEIURILOR VEGETALE UZATE

Coordonator tiinific
Prof. Dr.Ing. Stanica Ezeanu Dorin
Masterand:
Larissa Ioana BRATU

Ploieti, 2017
 INTRODUCERE
Acest proiect se va concentra asupra recicilarii uleiurilor vegetale
uzate in vederea obinerii de biodiesel. Producia de
biocombustibili, n general, i biodiesel, n special, devine treptat
o problem vital din cauza scderii rezervelor de combustibili
fosili i nevoia urgent de a reduce cantitatea de emisii de gaze cu
efect de ser. Astfel, preocuprile de energie, creterea gradului de
contientizare a mediului i consideraiile economice sunt
principalele fore motrice din spatele directivelor la nivel mondial
n sensul producerii de biocombustibil din bioresurse.
 . Din punct de vedere chimic, biodieselul este un ester
metilic sau etilic al acizilor grai (FAME sau FAEE) produs
printr-un proces chimic de transesterificare. Proprietile
biodieselului depind foarte mult de natura materiei prime,
precum i de tehnologiile aferente procesului de
bioconversie.

Din punct de vedere ecologic, biodiesel este mai bun

pentru mediu, deoarece acesta este compus din materiale
regenerabile care emit mai puine gaze cu efect de ser
dect motorina din petrol, reducnd, prin urmare,
riscurile pentru sntate asociate cu poluarea aerului.
 ULEIURILE VEGETALE

Tinand seam de cresterea cerintelor de energie, de

rezervele de combustibili fosili considerate in curs de
epuizare si mai ales de faptul ca poluarea mediului
inconjurator a atins un nivel foarte mare, a fost necesara
gasirea unor surse de energie mai putin toxice si
biodegradabile. Sursele pentru producerea energiei sunt
de natura vegetala, au un efect putin nociv asupra
mediului si sanatatii oameniulor, acestea pot fi: rapita,
soia, floarea soarelui i alte plante oleaginoase.
OBTINEREAULEIULUIVEGETAL
Tip de ulei
Operaie
tehnologic
Ulei presat la cald Ulei presat la rece
Condiionarea
- se elimin impuritile - se elimin impuritile
materiei prime
Mrunirea - se fragmenteaz
- se fragmenteaz fructele sau seminele
materiei prime fructele sau seminele

nclzirea - se ridic temperatura, n scopul creterii randamentului - nu se execut aceast

materiei prime extractiv, precum i n scopul coagulizrii operaie
- prin presare, se extrage
Prima pres - prin presare, se extrage cca. 80% din ulei
60- 75% din ulei
A doua presare
Extragerea cu solveni organici
Extragerea
(hexan tehnic). Deci, un ulei de - se poate executa sau nu
uleiului din - se poate executa pe 2 ci
prim pres, nu nsemn a doua presare
reziduuri
neaprat c a fost extras doar
odat
- uleiul de la prima pres
Obinerea - uleiul de la prima pres se amestec cu uleiul extras din se amestec cu uleiul de la
uleiurilor brute reziduuri a doua pres, dac aceast
operaie s-a efectuat
- filtarea i decantarea (se
urmrete eliminarea unor
resturi fizice aflate n suspensie)
- nclzirea i tratarea cu acizi
diluai (are ca scop eliminarea
mucilagiilor i a lecitinei)
- tratarea cu soluii alcaline
[sod caustic, hidroxid de
Rafinarea Cuprinde mai multe potasiu] (se execut pentru a se - nu se execut aceast
uleiurilor operaii neutraliza acizii gra iritani) operaie
- splarea cu ap (prin splarea
uleiurilor, se elimin spunurile
formate n urma operaiunii
anterioare
- distilarea (prin antrenarea cu
vapori de ap, se elimin
substanele volatile, n scopul
dezodorizrii)
Instalaia de prelucrare a uleiurilor vegetale
PRODUCEREA BIODIESELULUI

Transesterificarea este procesul tehnologic cel mai

utilizat pentru producerea de biodiesel, i poate fi aplicat
pe o scar mic, n laboratoare sau n industrie.
Cunoscut i sub numele de alcooliz, transesterificarea
reprezint reacia trigliceridelor din uleiul vegetal cu un
alcool cu formarea unui amestesc de esteri i glicerin.
Pentru ca reacia de transesterificare s decurg complet,
stoechiometric, este necesar un raport molar de 3:1,
alcool : trigliceride.
Un catalizator este de obicei folosit pentru a mbunti
viteza de reacie i randamentul. Deoarece reacia este
reversibil, excesul de alcool este folosit pentru a deplasa
echilibrul spre partea produselor.
Transesterificarea trigliceridelor cu
alcooli
CALITATEA BIODIESELULUI

In general, calitatea biodieselului poate fi influenat de mai

muli factori:
Calitatea materiei prime;
Compoziia de acizi grai din ulei sau grsime animal
vegetal ;
Procesul de producie i celelalte materiale utilizate n acest
proces;
Parametrii post-producie.
STANDARDE DE CALITATE

Criteriul principal pentru biodieselul de calitate este

aderarea la standardul corespunztor. Specificaiile tehnice
pentru biodiesel depinde de ara sau regiunea n care acesta
a fost produs. Biodiesel are o serie de standarde pentru
calitatea inclusiv standardul European EN 14214 , ASTM
D6751, i altele.
Standardul European pentru FAME utilizat drept carburant
auto a fost creat n 2003 de Comitetul European de
Standardizare (CEN) i este cunoscut sub numrul
standardului EN 14214. Acest standard stabileste limite i
metode de msurare pentru FAME, cunoscut ca biodiesel
care poate fi folosit ca un combustibil de sine stttor sau
ca o componenta in amestec cu motorina
Standardul biodieselului EN 14214 (Europe)
Proprieti Standard Limite Unitate de msur
min max
Coninutul de esteri EN 14103 96,5 %(m/m)
Densitatea, 15C EN ISO 3675 860 900 Kg/m3
EN ISO 12185
Vscozitaea, 40C EN ISO 3104 3,5 5,0 mm2/s
EN ISO 3105
Temperatura de inflamabilitate EN ISO 3679 120 C
Coninutul de sulf EN ISO 20846 10,0 mg/kg
EN ISO 20884
Reziduu de carbon EN ISO 10370 0,30 %(m/m)
Cifra cetanica EN ISO 5165 51
Cenu sulfatat ISO 3987 0,02 %(m/m)
Coninutul de ap EN ISO 12937 500 mg/kg
Contaminarea total EN 12662 24 mg/kg
Stabilitatea la oxidare, 110C EN 14112 6,0 hr
Indice de acid EN 14111 0,50 mg KOH/g
Indicele de iod EN 14111 120 g Iod/100g
Coninutul de acid linoleic EN 14103 12 %(m/m)
Coninutul de metanol EN 14110 0,20 %(m/m)
Coninutul de monogliceride EN 14105 0,80 %(m/m)
Coninutul de digliceride EN 14105 0,20 %(m/m)
Coninutul de trigliceride EN 14105 0,20 %(m/m)
Glicerolul liber EN 14105 0,02 %(m/m)
EN 14106
Glicerolul total EN 1405 0,25 %(m/m)
Metale alcaline(Na+K) EN 14108 5,0 %(m/m)
EN 14109
Metale alcalino-pmntoase (Ca+Mg) prEN 14538 5,0 %(m/m)
OBTINEREA BIODIESELULUI

Schema de productie a biodieselului

Instalaia de laborator pe care o putem utiliza la sinteza
biodieselului

1 vas de reacie
2 2 - agitator
3 baie de ap
5 4 motor electric
5 termometru
6 plnie picurtoare
6

3
Biodiesel obinut din ulei de porumb Biodiesel obinut din ulei de gtit uzat
RECICLAREA ULEIULUI VEGETAL UZAT

Conform legii 426/2001 reciclarea reprezinta

operatiunea de reprelucrare ntr-un proces de
productie a deseurilor pentru scopul original sau
pentru alte scopuri.
In general, reciclarea previne pierderea unor
materiale potential folositoare, reduce consumul
de materii prime si reduce consumul de de
energie si astfel producerea de gaze cu efect de
sera.
 Reciclarea in Uniunea Europeana

n anul 2008, fiecare cetean al oraelor mari din statele

Uniunii Europene a produs 524 de kilograme de deeuri,
din care 40% au ajuns n gropile de gunoi, 20% au fost
incinerate, 23% reciclate i 17% distruse prin
descompunere[. n anul 2007, cantitatea era de 525 de
kilograme. Cei care au produs cel mai puin gunoi n 2008
au fost cehii cu 306 kilograme, iar cel mai mult danezii,
cu 802 kilograme.
 Reciclarea in Romania

Dintre toate rile europene, Romnia recicleaz numai

1% din ntreg volumul de deeuri pe care le produce,
restul fiind aruncat la groapa de gunoi. La polul opus se
afl Belgia, care recicleaz 94%.
Anual, pn n 2013, obiectivele de colectare selectiv i
reciclarea a deeurilor din ambalaje pe care le are
Romnia cresc gradual, pn ajung la standardele
europene. Obiectivul de valorificare prin reciclare al
Romniei este de 38% n 2009, 42% n 2010 i 46% n
2011.
 Avantajele utilizrii biodiesel-ului sunt evidente, aa cum
rezult i din studiile efectuate de USA National Biodiesel
Board, U.S. Environmental Protection Agency (EPA) under the
Clean Air Act Section 211(b), sintetizate n tabelul de mai jos.
 Biodieselul poate s se amestece cu motorin care provine din
rafinarea petrolului n diferite cantiti. Se folosesc abrevieri
potrivit procentajului de biodiesel din amestec: B100 n cazul
folosirii de 100% biodiesel, sau notaii ca B5, B15 sau B30
unde numrul indic procentajul de volum biodiesel din
amestec.

In 2005, productia totala de biodiesel la nivelul UE s-a majorat

cu 65%, comparativ cu anul precedent, pana la un nivel de 3,18
milioane tone. Din aceasta, o pondere de peste 64% a fost
asigurata de Germania (2,04 milioane tone), fiind urmata de
Franta si Italia. In 2007, numai in Germania s-au produs
5.079.500 tone de biodiesel. Febra biodieselului din Europa
Occidentala si SUA a cuprins si Romania, insa numai la
nivelul productiei de materie prima rapita pe care o serie de
companii din vestul Europei intentioneaza sa o cultive la noi pe
scara larga
 Beneficii economice ale reciclarii

Pe langa beneficiile pe care le are reciclarea asupra planetei

exista si beneficii de natura economica:
Programele de reciclare bine puse la punct sunt mai ieftine
decat colectarea, depozitarea sau incinerarea deseurilor
Cu cat se recicleaza mai mult cu atat scad si costurile
Reciclarea ajuta la scaderea costurilor in gospodariile unde
ruleaza programe de colectare a deseurilor platite in functie de
cantitatea si tipul lor
Reciclarea creeaza locuri de munca
Reciclarea scade costurile companiilor, efortul de reciclare
fiind acoperit de economiile realizate
Beneficiile reciclarii asupra mediului inconjurator
Beneficiile pe care le aduce reciclarea asupra mediului
inconjurator:
Reciclarea reduce cantitatea de deseuri ce trebuie depozitata in
gropi de gunoi sau incinerata
Fiecare tona de hartie reciclata salveaza 17 copaci
Energia pe care o recuperam cand reciclam un pahar de sticla
poate alimenta un bec pentru patru ore
Reciclarea reduce numarul de agenti poluanti din aer si apa
Reciclarea reduce semnificati cantitatea de emisii de CO2
realizata prin extragerea si prelucrarea minereurilor
In America, o data de reciclare de 30% ar fi echivalenta cu a
scoate 25 de milioane de masini de pe strazi
Reciclarea ajuta la conservarea resurselor naturale precum
lemn, apa si minereuri
Reciclarea previne distrugerea habitatelor naturale ale
animalelor, a biodiversitatii si previne eroziunea solului.
Va multumesc pentru atentia
acordata!