Universitatea Tehnic din Cluj-Napoca

Facultatea de Mecanic
Masterat n IBMAIA
TESTAREA I UTILIZAREA BIOCOMBUSTIBILILOR










TEHNOLOGII DE OBINERE A BIODIESELULUI







Coordonator:
Prof. Dr. Ing. Nicolae BURNETE
Student:
Lung Eugen-Alexandru


2013
2



CUPRINS


I. INTRODUCERE
1.1 Definitie....................................................................................................................3
1.2. Scurt istoric..............................................................................................................4
1.3. Proprietati.................................................................................................................4
1.4. Materii prime............................................................................................................6

II. TEHNOLOGII DE OBTINERE A BIODIESELUI
2.1. Transesterificarea in cataliza omogena alcalina a uleiurilor rafinate.......................7
2.2. Transesterificarea catalizata bazic a grasimilor vegetale cu un continut scazut
de acizi grasi liberi si a grasimilor animale..............................................................9
2.3. Transesterificarea in cataliza acida cu utilizarea clorurii de colina *xZn Cl
2

pentru obtinerea biodieselului.........................................................................................9
2.4. Transesterificarea in cataliza eterogena bazica si acida.........................................10
2.5. Transesterificarea enzimatica.................................................................................10
2.6. Transesterificarea asistata de microunde................................................................11
2.7. Transesterificarea asistata de ultrasunete................................................................12

III. DOMENII DE UTILIZARE
3.1. Avantaje..................................................................................................................13
3.2. Dezavantaje.............................................................................................................14

IV. CONCLUZII..16








3


I. INTRODUCERE
1.1. Definitie
Comunitatea stiintifica internationala a fost pusa pe jar de catre criza mondiala de
energie. De aceea, trebuiau cautate noi metode de a obtine combustibili pe cale naturala. Se
pare ca solutia cea mai buna o reprezinta inlocuirea combustibililor conventionali, fosili cu
combustibili obtinuti din surse regenerabile. Acestia se numesc biocombustibili si deja s-a
inceput procesul de substituire treptata a combustibililor conventionali cu acest nou tip de
carburant.
Biodieselul reprezinta un carburant alternativ pentru motoarele de tip diesel al carui
principal avantaj l reprezinta faptul ca este un carburant regenerabil, non-toxic si biodegradabil.
Deasemenea poate fi utilizat in majoritatea motoarelor de tip diesel fara a fi necesare modificari
ample ale acestora.
Biodieselul este un biocombustibil sintetic lichid care se obtine din lipide naturale, ca
uleiuri vegetale sau grasimi animale, noi sau folosite, prin procese industriale de esterificare si
trans-esterificare. Se poate folosi in substituirea totala sau partiala a petro-dieselului.

Biodieselul poate sa se amestece cu motorina care provine din rafinarea petrolului in
diferite cantiti. Se folosesc abrevieri potrivit procentajului de biodiesel din amestec: B100 in
cazul folosirii de 100% biodiesel, sau notatii ca B5, B15 sau B30 unde numarul indica
procentajul de volum biodiesel din amestec. Biodieselul descompune cauciucul natural, de aceea
este necesar substituirea prin elastomeri sintetici in cazul folosirii de amestecuri cu un inalt
continut de biodiesel.
Bioetan
ol
Extractie
Plante
oleaginoase
Sofranel,
Rapita, Soia,
Floarea-
soarelui
Alge
Diato
mee
Plante
zaharoase
Sorg zaharat,
Sfecla-de-
zahar,
Trestie-de-
zahar
Plante
amidonoase
Porumb,
Grau
Material
lignocelulozic
Lemn, frunze,
tulpini
Transesterifica
re
Distilare
Dehidratare
Sinteza catalitica
Purificare
Gazeificare
Fermentatie
Hidroliza
enzimatica
Pre-tratament
Biometano
l
Ulei
crud
Biodies
el
Purificare
Extractie
4

Este obtinut in urma unor reactii chimice dintre lipide (de origine vegatala sau animala)
cu un alcool in urma carora se obtin esteri ai acizilor grasi.

1.2 Scurt istoric

Procedeul de transesterificare al uleiurilor vegetale este cunoscut inca din anul 1853, un
astfel de experiment fiind condus de catre cercetatorii E. Duffy si J. Patrick, cu multi ani inaintea
aparitiei primului motor diesel. Posibilitatea folosirii uleiurilor vegetale pe post de combustibil
pentru motorul cu combustie interna a fost studiata in mai multe tari in perioada 1920 1930 si
mai tarziu in timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial.
Din cauza unor dificultati tehnice cum ar fi viscozitatea ridicata, incercarile de a inlocui
motorina cu uleiul vegetal au fost in mare masura abandonate.
Pe data de 31 august 1937 G. Chavanne in cadrul Universitatii din Bruxelles obtine
patentul pentru Procedura de transformare a uleiurilor vegetale pentru folosirea lor drept
combustibili, acesta descriind metoda de transesterificare a uleiurilor vegetale folosind etanol in
scopul separarii acizilor grasi de glicerol inlocuind glicerolul cu alcooli liniari de catena scurta.
Este prima mentionare a obtinerii a ceea ce definim in ziua de azi ca biodiesel.
Mult mai recent, in 1977 cercetatorul Expedito Parente inventeaza si prezinta patentul
pentru primul proces de obtinere la scara industriala a biodieselului.
Pe parcursul anilor 90, uzine de obtinere a biodieselului au fost deschise in multe tari din
Uniunea Europeana, incluzand Cehia, Germania si Suedia. Franta lanseaza productia locala de
biodiesel din uleiul de rapita, ce intra intr-un amestec de 5% cu motorina in combustibilul pentru
masini si intr-un procent mai mare in combustibilul destinat transportului public.
Renault, Peugeot si alti producatori de masini au certificat moatoare de camioane ce pot
folosi amestecuri de pana la 50%. In 1990 Institutul pentru Biocombustibili din Austria identifica
21 de tari cu proiecte de obtinere a biodieselului in vederea comercializarii acestuia.
In prezent biodieselul pur (100%) este distribuit in multe benzinarii din Europa.

1.3 Proprietati

Se analizeaza experimental proprietatile fizico-chimice a diferitelor amestecuri de
biodiesel si motorina (densitate, vascozitate, punct de inflamabilitate, punct de tulburare, punct
de congelare, compozitie elementara, analiza termica) facandu-se apoi o analiz comparativ cu
diferite standarde pentru biodiesel.
5

Biodieselul are proprietati de lubrificare superioare motorinei si o cifra cetanica mai
mare. Aditia biodieselului reduce uzura sistemului de combustie si mareste perioada de
functionare a echipamentului de injectie ce se bazeaza pe combustibil pentru lubrificare.
Puterea calorica atinge o valoare de 37.27 Mj/kg. Are un punct de fierbere ridicat si o
presiune de vaporizare scazuta. Temperatura de aprindere este mai ridicata decat cea a motorinei,
de asemenea are o densitate mai mare.
Biodieselul nu contine sulf si este folosit drept aditiv pentru lubrificare in motorina.

Caracteristici Unitate
Valori
minime
Valori
maxime
Metoda de testare
Continut de esteri % (m/m) 96,5 - EN 14103
Densitate la 15C kg/m 860 900
EN ISO 3675 / EN ISO
12185
Vascozitate la 40C mm/s 3,5 5,0 EN ISO 3104
Punct de inflamabilitate C > 101 -
EN ISO 2719 / EN ISO
3679
Continut de sulf mg/kg - 10
EN ISO 20846 / EN ISO
20884
Reziduu carbon (pe 10 % reziduu
de distilare)
% (m/m) - 0,3 EN ISO 10370
Cifra cetanica - 51,0 - EN ISO 5165
Cenusa sulfatata % (m/m) - 0,02 ISO 3987
Continut de apa mg/kg - 500 EN ISO 12937
Contaminare totala mg/kg - 24 EN 12662
Coroziune pe lama de cupru (3 h
la 50 C
notare Clasa 1 Clasa 1 EN ISO 2160
Stabilitate la oxidare, 110C ore 6 - prEN 15751 / EN 14112
Indice de aciditate
mg
KOH/g
- 0,5 EN 14104
Indice de iod - - 120 EN 14111
Coninut de ester metilic al
acidului linoleni
% (m/m) - 12 EN 14103
Esteri metilici polinesaturai ( 4
duble legturi)
% (m/m) - 1 EN 14103
Continut de metanol % (m/m) - 0,2 EN 14110l
Continut de monogliceride % (m/m) - 0,8 EN 14105
Continut de digliceride % (m/m) - 0,2 EN 14105
Continut de triglliceride % (m/m) - 0,2 EN 14105
Glicerina libera % (m/m) - 0,02 EN 14105 / EN 14106
6

Glicerina totala % (m/m) - 0,25 EN 14105
Metale Grupa I (Na + K) mg/kg - 5
EN 14108 / EN 14109 /
EN 14538
Metale Grupa II (Ca+Mg) mg/kg - 5 EN 14538
Continut de fosfor mg/kg - 4 EN14107

1.4 Materii prime

Sursa de ulei vegetal n mod normal este uleiul de rapita, este o specie cu un inalt
continut de ulei si se adapteaza bine la climele reci. Totusi exista si alte varietati cu randament
mai mare la ha. cum ar fi palmierul de ulei, jatropha curcas etc. Deasemenea se pot folosi si
uleiuri folosite (ex. uleiul uzat la bucatarie) in cazul lui materia este ieftina, in plus in acest mod
se recicleaza cea ce altfel ar fi fost reziduu.
In plus exista si alte materii prime din care se pot extrage ulei. In selva amazoniana sunt
folosite ca materie prima: pin, sacha inchi, mamona si palmierul de ulei.
Principalele etape in producerea biodieselului sunt: obtinerea materiilor prime,
procesarea acestora si distributia biodieselului obtinut astfel catre consumatori. Prima etapa este
si cea mai importanta, ntrucat ea determina caracterisiticile biodieselului ce va fi obinut, tipul
de proces folosit si costul final al biodieselului.
Grasimile reprezinta principala materie prima industriala pentru obtinerea acizilor grasi
corespunzatori si glicerina, care la randul lor se valorifica prin chimizare in numeroase produse
comericiale: sapunuri, detergenti, inhibitori de coroziune, trinitrat de glicerina, trioleina,
tripalmitina, tristearina, gliptali, etc., bazate pe utilizarea a numeroase clase de substante
chimice. Toate trigliceridele prin tranesterificare cu un alcool pot conduce la biodiesel. In
literatura de specialitate sunt descrise transesterificari cu uleiuri de rapita, de floarea soarelui, de
soia, de palmier, de cocos, de masline, etc. De asemenea, noi resurse potentiale de materii prime
pentru biodiesel mai pot fi uleiurile de proumb, de sofran, de peste, de balena, de tung (uleiul de
lemn), de tarate de orez, de in, de mustar, de ricin, de alge.


II. TEHNOLOGII DE OBTINERE A BIODIESELUI

Grasimile si uleiurile sunt formate din trigliceride. Fiecare triglicerida este compusa din
trei acizi grasi de catena lunga cu un numar de atomi de carbon cuprins intre 8 si 22, care sunt
legati de o molecula de glicerol. Biodieselul este format din acizi grasi care sunt legati chimic de
7

o molecula de metanol. In urma procesului de transesterificare, molecula de glicerol este
indepartata aproape complet din compozitia biodieselului finit.
Tehnologiile de obtinere a biodieselului comercial pot fi clasificate astfel:
2.1. Transesterificarea in cataliza omogena alcalina a uleiurilor rafinate;
2.2. Transesterificarea catalizata bazic a grasimilor vegetale cu un continut scazut de acizi
grasi liberi si a grasimilor animale;
2.3. Transesterificarea in cataliza acida;
2.4. Transesterificarea in cataliza eterogena bazica si acida;
2.5. Transesterificarea enzimatica;
2.6. Transesterificarea folosind microunde;
2.7. Transesterificarea folosind ultrasunete.
Tehnologiile se pot realiza in sistem batch in cazul obtinerii biodieselului la nivel
domestic sau continuu in cazul obtinerii acestuia la nivel industrial. Tehnologia de obtinere in
sistem batch permite controlul calitativ al produsului de reactie in cazul utilizarii materiilor
prime de o calitate medie precum ulei prajit reciclat sau grasimile animale.
Pentru ca biodieselul sa corespunda in punct de vedere calitativ, trebuie sa ii lipseasca din
compozitie alcoolii, catalizatorul, sapunurile, glicerina, trigliceridele care nu au reactionat sau au
reactionat partial si acizii grasi liberi.
In prezent exista numeroase produse pe baza de metil esteri utilizate in procesele chimice
la nivel industrial sau pentru fabricarea lubrifianti industriali. Insa cerintele de procesare a
acestor produse nu sunt suficiente pentru obtinerea unui biodiesel corespunzator din punct de
vedere calitativ. Cea mai comuna problema o reprezinta prezenta trigliceridelor care nu au
reactionat sau au facut-o partial si a glicerinei, care cresc nivelul de vascozitate, temperatura
punctului de tulburare si cea a punctului de curgere, acesti factori ducand la posibile avarii ale
motorului.

2.1. Transesterificarea in cataliza omogena alcalina a uleiurilor rafinate

Transesterificarea catalizata bazic a uleiurilor vegetale rafinate prezinta o eficienta
ridicata de pana la 99,9% si produce biodiesel de buna calitate dupa indepartarea excesului de
metanol, catalizator bazic si glicerina.
Reactia chimica necesita trei molecule de metanol (sau alt alcool) pentru fiecare molecula
de triglicerida, care corespunde cu aproximativ 10% greutatea de metanol per masa de ulei
procesat. Principalul produs secundar de reactie este glicerina.
8

Mici cantitati de acizi grasi liberi (1,5%) sunt convertite in sapunuri. Aceste sapunuri sunt
in mod normal indepartate odata cu glicerina sau odata cu procesul de rafinare al uleiului crud.
Drept catalizatori bazici mai pot fi utilizati hidroxidul de sodiu sau metoxidul de sodiu.
Catalizatorii pe baza de sodiu nu formeaza fertilizatorca produs de reactie. Acizii sunt utilizati
atat pentru a stopa emulsifierea glicerinei in vederea unei procesari partiale ulterioare, cat si
pentru a neutraliza catalizatorul bazic.

Exista numeroase variatii ale tehnologiei alcaline de obtinere a bioidieselului. Diferiti
catalizatori, inclusiv cei nonbazici, pot fi utilizati.
Etanolul anhidric, alcooli izopropilici sau butidici pot substitui metanolul, insa timpul
Ulei vegetal
din sofranel
Transesterificare Separare
Metanol Evaporare
metanol
Faza superioara
Faza
inferioara
Apa
reziduala
Spalare
BIODIESEL
Purificare
Glicerol
Produse
saponificare
Evaporare
metanol
Obtinerea de biodiesel utilizand cataliza alcalina



O O
|| ||
CH
2
- O - C - R
1
CH
3
- O - C - R
1
|
| O O CH
2
- OH
| || || |
CH - O - C - R
2
+ 3 CH
3
OH => CH
3
- O - C - R
2
+ CH - OH
| (KOH) |
| O O CH
2
- OH
| || ||
CH
2
- O - C - R
3
CH
3
- O - C - R
3

triglicerida metanol amestec de esteri ai glicerina
acizilor grasi

9

de reactie este prelungit, iar randamentul de obtinere a biodieselului poate scadea, fiind necesare
masuri mai riguroase de control al calitatii precum si procese aditionale.
Procesul de transesterificare bazica este realizat la atmosfera standard si la o
temperatura de 60
o
C. Deasemenea exista variatii ale acestei tehnologii in care sunt utilizate
temperaturi si presiuni mai inalte. Uneori distilarea este utilizata pentru controlul calitatii.

2.2. Transesterificarea catalizata bazic a grasimilor vegetale cu un continut scazut de acizi
grasi liberi si a grasimilor animale

Transesterificarea catalizata bazic ce utilizeaza ca materie prima acizi grasi liberi
reprezinta o variatie a transesterificarii catalizate omogene alcaline. Astfel, o mica cantitate de
catalizator este adaugata la materia prima pentru a reactiona cu acizi grasi liberi si forma
sapunuri. Apoi sapunurile sunt indepartate, iar procesul de transesterificare incepe. In cazul
producatorilor locali, utilizarea acestei tehnologii prezinta dezavantajul pierderii unei cantitati de
ulei pur egal cu cea de sapun, fara posibilitatea valorificarii lui. Insa la nivel industrial,
sapunurile pot fi reintroduse in reactie pentru obtinerea de produse utilizabile in agricultura.
Aceasta variatie a procesului de transesterificare poate fi utilizata in functie de
disponibilitatea pe piata locala agricola a acizilor grasi si a valorii acestor produse (care ar trebui
sa fie mai mare decat a biodieselului).

2.3. Transesterificarea in cataliza acida cu utilizarea clorurii de colina *xZn Cl
2
pentru
obtinerea biodieselului

Clorura de colina *xZnCl
2
este utilizata drept catalizator acid de tip Lewis pentru
transesterificarea uleiului. Obtinerea biodieselului folosind clorura de colina *xZnCl
2
este
eficienta, prezentand numeroase avantaje precum modalitatea de preparare usoara, prestul scazut
sau randamentul de obtinere al biodieselului similar cu cel obtinut in urma utilizarii altui tip de
catalizator. Taria acida Lewis a lichidului ionic creste odata cu augmentarea cantitatii de ZnCl
2
.
Datorit aciditatii scazute a catalizatorului, randamentul de obtinere este mai mare decat
al altor lichide ionice. Reactia are loc la un raport molar metanol-ulei vegetal 16:1 la o
temperatura de 70
o
C, transesterificare fiind promovata de speciile acide Lewis: Zn
3
Cl
7
-
, Zn
2
Cl
5
-

si ZnCl
3
-
din catalizatori. Randamentul de obtinere al biodieselului este usor crescut cu cresterea
lui x de la 1 la 3.
Timpul optim de reactie este de 72 de ore, iar clorura de colin 2ZnCl
2
este un
catalizator tipic pentru acesta abordare a reactiei de transesterificare, conversia maxima de
10

54,52% fiind atinsa la 10 % clorura de colina 2ZnCl
2
. Datorita reversibilitatii reactiei de
transesterificare folosita la obtinerea biodieselului producerea unui bun randament poate fi
grabita prin introducerea unui exces de metanol pentru a schimba echilibrul. La un raport mai
mic de 16, raportul de metanol: ulei are un efect semnificativ asupra activitatii catalitice. La
adaugarea unei cantitti mari de metanol, concentratia catalizatorului este diluata la o cantitate
fixa de clorur de colina 2ZnCl
2
si ulei vegetal, iar depasirea raportului 16 de metanol nu are
niciun efect asupra performantei catalizatorului.
Mai mult, un raport molar mai mare de metanol: ulei duce la o problema de separare in
timpul reciclarii. Astfel, raportul molat optim de metanol : ulei vegetal este de 16:1. Influena
temperaturii asupra reactiei de esterificare devine mai mica odata cu cresterea acesteia. Totusi,
daca temperatura de reactie ajunge la punctul de fierbere a metanolului de 80 si 90
o
C, metanolul
se va vaporiza rapid i va forma un numar mare de bule care inhiba reactia la interfata dintre cele
doua faze. In plus, pentru conservarea energiei, este necesara alegerea unei temperaturi relativ
scazute. Astfel, temperatura optima de reactie pentru transesterificarea uleiului la biodiesel este
in jurul valorii de 70
o
C.

2.4. Transesterificarea in cataliza eterogena bazica si acida

Acizii grasi liberi reactioneaza cu metanolul (1:1) si cu catalizatorul acid precum acidul
sulfuric, pentru a forma metilesteri. Randamentul acestei reactii este in general de 96%, ceea ce
inseamna ca un procent de aproximativ 4% de acizi grasi liberi nu reactioneaza, urmand ca
acestia sa reactioneze cu catalizatorul bazic in urmatorul pas si formeaza sapunuri.
In cazul in care sapunurile nu sunt indepartate inainte de transesterificare, sunt necesare
teste de control al calitatii in vederea evidentierii prezentei sapunurilor. Restul procesului este
similar cu cel descris mai devreme. Insa acest proces are un randament ce poate depasi valoarea
de 99%, depinzand de cantitatea de acizi grasi din materia prima originala si de varietatea de
produse secundare rezultate.

2.5. Transesterificarea enzimatica

Poate avea loc n dou sisteme de reacie pentru obinerea de biodiesel pe cale enzimatic
i anume: metanoliz n sistem cu agitare continu, respectiv metanoliz n sistem cu deplasare si
recirculare.
n primul caz reacia are loc folosind un reactor de tip batch n care enzima este supus
agitrii mpreun cu amestecul de reacie de la nceputul reaciei pn la finalizarea acesteia, n
11

timp ce, n al doilea caz, reacia are loc prin recircularea amestecului de reacie peste stratul fix
de enzim reactor tip coloan cu umplutur.
Condiiile de reacie folosite n ambele cazuri sunt cele care s-au dovedit a fi optime
pentru metanoliza enzimatic a uleiului de floarea soarelui catalizat de Novozym 435. Reaciile
au fost monitorizate timp de 24 h, iar pentru aceasta s-au prelevat probe din amestecul de reacie
la intervale regulate de timp i s-au analizat. Analizele efectuate au urmrit determinarea
randamentului n esteri metilici i au fost realizate cu ajutorul cromatografiei n faz gazoas.
Randamentele sunt net superioare n sistemul cu agitare, cnd nc de la nceputul reaciei
enzima se afl n contact cu toat cantitatea de ulei ceea ce duce la o vitez mai mare de reacie.
Astfel, dup primele 15 min, randamentul global pentru reacia cu agitare este deja de 23,6%
(m/m).


2.6. Transesterificarea asistata de microunde

Transesterificarea poate fi efectuata prin reactia catalitica sau necatalitica folosind
diferite sisteme de incalzire.
Un sistem de incalzire alternativa - "de incalzire cu microunde", a fost folosit n ultimii
ani, mai ales in testarile de laborator si la nivel de pilot. In acest caz reactia de transesterificare
este accelerata intr-un timp de reactie scurt. Ca urmare, are loc o reducere importanta a cantitatii
de produse secundare si un timp scurt de reactie.
Lipaza
Metanol Ulei vegetal
din sofranel
Transesterificare
Separare
Faza inferioara Faza superioara
Glicerol BIODIESEL
Obtinerea de biodiesel folosind cataliza enzimatica


12

Se utilizeaza un sistem de incalzire tip cuptor cu microunde. Intreg sistemul a fost
echipatcuun condensator cu reflux, un agitator magnetic si un detector detemperatura, tip non-
contact in infrarosu, care permitecontrolul continuu si constant altemperaturiide lucru.
Compozitia de acizi grasi a uleiului ianalizaprobelorde biomotorina se efectueaza pe
cromatograf de gaz 6890N echipat cu detector de ionizare cu flacara.

2.7. Transesterificarea asistata de ultrasunete

In prezent, biodieselul este, in principal produs in reactoare lot. Folosirea ultrasunetelor
in transesterificarea uleiurilor la biodiesel permite prelucrarea in linie continua, la orice scara.
Ultrasonicarea duce la o crestere arandamentului de biodiesel pana la 99%. Reactoarele cu
ultrasunete reduc timpul de prelucrare la mai putin de 30 de secunde (prelucrarea conventionale
1 - 4 ora/sarja). Mai important, ultrasonicarea reduce timpul de separare de la 5 - 10 ore (folosind
agitatie conventionale) la mai putin de 60 de minute.
Transesterificarea cu ultrasunete implica urmatorii pasi:
1. uleiul vegetal este amestecat cu metanol (care produc esterii de metil) sau etanol (pentru etil
esteri), precum si cu catalizatorii;
2. amestecul este nclzit la temperaturi ntre 45 i 65
0
C;
3. apoi este trecut prin sonicator timp de 5 la 15 secunde. Sonicarea se efectueaza la o presiune
ridicate(De la 1 la 3bar, manometru);
4. glicerina, care se obtine ca produs secundar, este separata folosind centrifuge;
5. biodiesel convertit este spalat cu apa.












13

III. DOMENII DE UTILIZARE

Biodieselul pur, denumit B100, este de fapt un monoalchilester al acizilor grai derivai
din uleiurile vegetale sau animale.
Biodieselul este un combustibil alternativ care poate fi utilizat n form pur sau n
amestec cu motorin, atunci cnd este ars n motoarele cu ardere intern, sau cu combustibilii
pentru cazane atunci cnd este utilizat n scopuri casnice.
Strategiile de dezvoltare se direcioneaz pe utilizarea biodieselului spre zonele sensibile
din punct de vedere ambiental, ca de exemplu:
transportul transportul public local: taxi, autobuze, servicii;
vehicule publice: salubrizare strzi, colectare gunoi menajer, ntreinere spaii verzi;
vehicule agricole i de transport n zonele agricole;
vehicule ale armatei i cile ferate.

3.1. Avantaje

prin arderea lui se elibereaz dioxidul de carbon absorbit de plante care ii reia astfel circuitul
n natur i nu se crete astfel concentraia dioxidului de carbon din atmosfer. De asemenea,
prin ardere nu elibereaz dioxid de sulf, care duce la formarea ploilor acide.
este complet biodegradabil.
motoarele diesel consacrate nu trebuie modificate atunci cnd se utilizeaz biodieselul.
poate fi utilizat ca atare sau n amestec cu motorina.
are cifra cetanica mai mare dect motorina, astfel are eficien mai mare.
poate fi utilizat, stocat i manipulat mai n siguran, punctul de inflamabilitate fiind mai
ridicat.
utilizarea biodieselului contribuie la valorificarea unor resurse agricole locale scznd
dependena de productorii de petrol mondial.
biodieselul este un combustibil curat. La utilizarea accestuia se reduc semnificativ emisiile de
noxe comparativ cu motorina.
biodieselul inlocuieste cu succes motorina, petrolul, sau poate fi amestecat cu acestea in orice
proportie.
utilizarea biodiesel-ului - obtinut prin transesterificarea uleiului de sofranel cu alcooli inferiori
(metanol, etanol, etc.) - drept combustibil pentru motoarele diesel moderne nu presupune
modificari constructive esentiale ale acestuia .
biodieselul are toxicitate mai mica comparativ cu motorina si se reduc emisiile de:
14

- dioxidul de sulf cu 100%
- dioxidul de carbon 10-50%
- dioxidul de azot 5-10%
Biodieselul este mai sigur de manipulat decat motorina.
Biodieselul este biodegradabil deoarece se obtine din resurse regenerabile.
Calitatea biodieselul este reglementata de ASTM D 6751.

3.2. Dezavantaje

are coninut mare de apa dac nu este obinut prin tehnologii adecvate.
datorit vscozitii mai ridicate prezint dificultai la pornire n condiii de temperaturi
scuzute.
atac garniturile i conductele de cauciuc crud, astfel c acestea trebuie nlocuite cu unele mai
rezistente. Autovehiculele moderne sunt prevzute cu garnituri rezistente.
la o stocare mai ndelungat (cteva luni) apar probleme de ngroare, datorit oxidrii.
vascozitatea mai mare face ca pomparea sa fie mai dificila.
valorile mai ridicate ale temperaturii de tulburare si a punctului de lichefiere pot pune
probleme la pornirea motorului la temperaturi mai scazute iar consumul de combustibil este mai
ridicat.
procentul emisiilor de oxizi de azot (NOx) este mai ridicat.
puterea dezvoltata de motorul este cu 5% mai mica comparativ cu puterea dezvoltata la
utilizarea diesel-ului clasic.
exista pericolul depunerilor la nivelul injectorului iar gradul de uzura al motorului s-a dovedit
a fi mai ridicat.
Uleiurile obinute din plantele amintite - rapi i floarea soarelui reprezint de fapt
depozite biochimice concentrate ale energiei solare. Energia specific a biodieselului obinut din
aceste uleiuri, 9,2 kW /l, se situeaz ntre energia specific a benzinei care este 8,6 kW/l i a
motorinei, 9,8 kW/l.
n schimb, fa de benzin i motorin, biodieselul, n spe uleiurile vegetale din care
se obine acesta, pot fi reproduse an de an, practic reprezentnd o surs inepuizabil de
combustibil fa de ieiul care s-a format n lungul a mii de ani.
n Europa de Vest biodieselul se produce pe scar larg. n Romnia, producerea
biodieselului se face pe scar redus. Manevre birocratice i condiii aberante ce se cer pentru
obinerea avizelor de mediu ntrzie foarte mult dezvoltarea acestui domeniu. De exemplu, n
15

judeul Timi, jude cu un potenial agricol foarte mare, suprafee ntinse rmn necultivate,
deoarece productorii agricoli nu au unde s-i vnd produsele.
n apropiere de judeul Timi, n Ungaria, se construiesc fabrici de biodiesel la
HODMEZOVASARHELY i SZENTES, care au preconizat s contracteze o parte a produciei
de floarea soarelui i din judeul Timi.
Fabrica din HODMEZOVASARHELY care va intra n funciune n anul 2009 va
prelucra 440 de mii tone de floarea soarelui. Materia prim va fi asigurat n proporie de 60%
din mprejurimile lui, iar 30% din judeul Bihor, Arad i Timi, i 10% din Voivodina.
Preul de cost actual al biodieselului este n apropierea preului motorinei obinut din
iei. Cu timpul ns, mbuntind procesul tehnologic de obinere i randamentul, ct i prin
eliminarea cheltuielilor mari pentru transportul de materii prime, de la locul de producere al
acestora la unitaile de producere a biodieselului, se poate reduce considerabil preul acestuia. n
acest sens, rapia i floarea soarelui ar fi bine s fie produse n imediata apropiere de unitatea de
producere a biodieselului.
n acelai timp, cercetrile ce se fac pentru utilizarea ct mai eficient a produselor
secundare obinute n procesul de producere al bioduselului, pot duce la scderea preului de cost
al acestuia.
n concluzie, omenirea se pare c a gsit o alternativ acceptabil de obinere a unor
materii prime energetice care s nlocuiasc ieiul n curs de epuizare.
















16

IV. CONCLUZII

n ziua de azi exist diverse procese industriale cu ajutorul crora se poate obine
biodiesel.
Cele mai importante sunt:
1. Procesul baz-baz, prin care se folosete un catalizator, hidroxidul. Acest hidroxid poate
fi Hidroxid de sodiu (soda caustic) sau Hidroxid de potasiu.
2. Procesul acid-baz, este procesul n care se face prima dat o esterificare acid i apoi
continu cu procesul normal baz-baz, se folosesc n general acizi cu un nalt grad de
aciditate.
3. Procese supercritice, n acest proces nu este nevoie prezena unui catalizator, se face la
temperaturi nalte n care uleiul i alcoolul reacioneaz fr necesitatea ca un agent
extern ca hidroxidul acioneaz n reacie.
Procese enzimatice, se cerceteaz unele enzime care pot s fie folosite ca acceleratori de
reacie ulei-alcool. Acest proces nu se folosete n actualitate datorit naltului cost, cea ce
mpiedic s se produc biodiesel n mari cantiti. Creterea preului combustibililor
convenionali l face mai competitiv.
Biodieselul rmne, la ora actual, singurul combustibil alternativ substituient al
motorinei petroliere pentru autotraciune i/sau al carbunelui, pcurii sau a metanului n reelele
de termoficare sau producere de energie electric.
Biodieselul poate avea mai multe utilizri, putnd fi utilizat ca aditiv, n blende cu
motorina sau n stare pur ca i combustibil.
Dei biodieselul n Romnia a experimentat un start greoi al produciei, nereuind n
2005 s ating pragul de 2%, ulterior s-a bucurat de o cretere rapid i puternic. Varietatea
materiilor prime ajut foarte mult att n producia de biodiesel ct i n problemele de mediu.
Pn n prezent au fost ntlnite multe procese de obinere a biodieselului dar cu toate
acestea cel mai utilizat rmne procesul de transesterificare alcalin bazici.Acesta prezint o
multitudine de avantaje att pe plan financiar ct i n rndul produciei.
Creterea cererii de petrol i creterea ngrijorrii pentru schimbarea potenial global a
climei, nrutirea calitii aerului i apei i consideraii serioase asupra sntii populaiei, a
ambiionat munca n cercetarea obinerii de biocombustibili. Astfel s-au descoperit noi metode
de obinere a combustibililor, dar i noi metode de exploatare a combustibililor i resurselor deja
existente.