UNIVERSITATEA AUREL VLAICU DIN ARAD

FACULTATEA DE INGINERIE ALIMENTARA, TURISM SI

PROTECTIA MEDIULUI
EVALUAREA I CONTROLUL CALITII MEDIULUI
MASTER

REFERAT

Coordonator:
Prof. Conf. Univ. Chambre Dorina
Masterand:
Murean Alberto-Tobias
AN I ECCM

ARAD
2017

1
 UNIVERSITATEA AUREL VLAICU DIN ARAD
FACULTATEA DE INGINERIE ALIMENTARA, TURISM SI
PROTECTIA MEDIULUI
EVALUAREA I CONTROLUL CALITII MEDIULUI
MASTER

BIODIESEL

ARAD
2017

2
Cuprins:
1. Introducere.......................................................................................................................4
2. Istoricul producerii biodieselului in Romania.................................................................4
3. Obinerea biodieselului....................................................................................................5
3.1 Compoziia chimic...................................................................................................5
3.2 O noua abordare pentru obtinerea biodieselului........................................................7
3.2.1 Pentru reactia de trans-esterificare......................................................................7
3.2.2 Pentru purificarea glicerinei...............................................................................9
4. Aspecte economice ale acestei tehnologii......................................................................10
5. Emisii specifice rezultate la utilizarea Biodieselului.....................................................11
6. Avantaje si dezavantaje producere biodiesel.................................................................12
7. Bibliografie:...................................................................................................................14

3
 1. Introducere
Productia sustenabila a biocombustibililor reprezinta o tematica importanta.In
consecinta Uniunea Europeana a stabilit anumite criterii de sustenabilitate pentru
productia de biocombustibii. Criteriile sunt pentru a asigura un minim de contributie a
biocombustibililor la reducerea emisiilor de gaze ce contribuie la efectul de sera. Aceste
criterii includ evaluarea cultivarii de biomasa, productia combustibililor de trasport si
solizi precum si aplicatii in industria termica si electrica. Sunt luati in considerare factori
precum productia de grane, utilizarea fertilizatorilor, transportul, nesarul de energie si
combustibilul fosil ce poate fi inlocuit.
Biocombustibili trebuie sa fie capabili sa reduca emisiile de gaze ce contribuie la
efectul de sera, cu cel putin 35% pe parcursul intregului ciclu de viata. (iar din 2017 cu
60%).
Producatorii de biocombustibili trebuie sa fie capabili sa dovedeasca ca criteriile de
sustenabilitate au fost atinse. In prezent, un sistem international de certificare al
biocombustibililor este in dezvoltare. In mometul de fata, produsele alimentare si furajere
nu trebuie sa respecte aceste cerinte de acceptabilitate. Biocombustibilii au o contributie
importanta in rezolvarea problemelor provocate de schimbarile climatice. In plus,
contribuie semnificativ in securizarea unei rezerve de energie in Europa, care in prezent
este dependenta de combustibilii fosili intr-o proportie de 98%.
Transportul rutier este responsabil de un sfert din totalul emisiilor de CO2. De
asemenea, folosirea biocombustibililor in cazul automobilelor diesel este CO2 neutra.
Acest lucru inseamna ca in mediul inconjurator este eliberata o cantitate de CO2 egala cu
cea care a fost absorbita in momentul producerii masei. Echilibrul dioxidului de carbon
difera in functie de produsul vegetal, de procesul de productie si cultivare folosit, si de
originea combustibililor.

2. Istoricul producerii biodieselului in Romania

Combustibilul biodiesel se poate obine din uleiuri vegetale cum ar fi: uleiul de rapi,
ulei de arahide, ulei de floarea soarelui, ulei de soia etc. precum i din uleiuri uzate
alimentare i grasimi animale.
Rapia este cea mai convenabil plant pentru producerea de Biodiesel. Seminele
de rapi au un coninut de ulei de 40 pn la 45%. Uleiul de rapi este obinut prin
presarea seminelor de rapi i din punct de vedere al compoziiei el conine acizi grai
cu lanul de carbon de diferite lungimi.
n Romnia rapita s-a cultivat pe suprafete mai mari nainte de primul razboi
mondial si ntre cele doua razboaie mondiale. Astfel, n anul 1913, ea a ocupat 80,38 mii
ha, iar n anul 1930 cca. 77,32 mii ha. Dupa 1948, suprafeele au variat de la un an la
altul, trecnd putin peste 20 mii ha doar n anii 1953, 1955, 1956. n anul 1935 anuarul
statistic al Romniei mentioneaza 5,9 mii ha.

4
 rile din Europa de Est, care se afla n procesul de integrare n Comunitatea
European, dispun de suprafee cu potenial agricol ridicat. n conditiile unor producii
medii agricole comparabile cu cele din Comunitatea European, acest potenial ar putea fi
folosit pentru producerea de culturi cu un real potential energetic.
n aceast situaie se afla i Romnia, care n perspectiva integrarii n UE si a
diminuarii importului de produse energetice, trebuie s dezvolte o noua categorie de
combustibili, care se regenereaza an de an, spre deosebire de combustibilii din
hidrocarburi, ce, odata scosi din scoarta Terrei, de la adncimi din ce n ce mai mari, nu
se mai regenereaz.

3. Obinerea biodieselului

3.1 Compoziia chimic

n funcie de soi i condiiile de vegetaie, compoziia chimic a seminelor, se
caracterizeaz printr-un coninut de:
33-49% grsimi;
19-20% protein brut;
17-18% extractive neazotate.
La soiurile cultivate n ara noastr coninutul de ulei n semine este de 44,5-
45,8%. n general coninutul de ulei la seminele de rapi sunt cuprinse ntre 43-48%.
In uleiul de rapi se vor regsi aceste grsimi sub form de trigliceride ale
acizilor grai. Aceste trigliceride sunt folosite i transformate n reacia de
transesterificare prin care se obine biodieselul.
Cultivarea rapiei cu scopul de a obine combustibil biodiesel poate ajuta
economia rii. n figura urmtoare se prezint drumul parcurs de semintele de rapi din
momentul n care au fost recoltate i pn ajung s fie transformate n combustibil
biodiesel.

5
 Ulei 40% Seminte de rapita din siloz 272 000
Apa 8%
Curatare Impuritati1300

Turta Ulei din represare

Represare
74 000

Abur Ulei din extractie

Extractia cu solvent
34 200 108 200

Tratament ulei brut

Pierderi
Ulei 1% 4 200
Apa 12 % Transesterificare
La depozit
104 000
161
1. Prelucrarea tipic a seminelor de rapi
000
Tabelul 1.Bilanul energetic al producerii biocombustibililor
pe baz de ulei de rapi
Nivel productiv Ulei de rapi Ulei de rapi esterizat
PRODUCIA AGRICOL
- producia agricol 3,2 t/ha 3,2 t/ha
- producia de energie 76000 MJ/ha 76000 MJ/ha
- consum energetic 17460 MJ/ha 17460 MJ/ha
- ctig energetic 330% 330%
EXTRACIA DE ULEI Presare la rece Presare i extracie
- consum energetic 900 MJ/ha
Ulei de Turte de Ulei de rapi rot de rapi
rapi rapi
- producia 1,02 t/ha 2,1 t/ha 1,22 t/ha 1,9 t/ha
- producia energetic 37700 38400 45100 MJ/ha 31000 MJ/ha
MJ/ha MJ/ha
- consumul energetic total 9100 MJ/ha 9260 MJ/ha 13550 MJ/ha 9310 MJ/ha
ESTERIFICARE Biocombustibil Glicerin
- consum energetic - - 7630 MJ/ha 7630 MJ/ha
- producia - - 1,21 t/ha 0,112 t/ha
- producia energetic - - 44890 Mj/ha 1900 MJ/ha
- consumul energetic total - - 20310 MJ/ha 870 MJ/ha
- ctig energetic 155% 155%

6
 Extracia uleiului de rapi respectiv a esterului su cuprinde mai multe etape
tehnologice:
etapa I: extargerea uleiului,
etapa II: degumarea uleiului,
etapa III: filtrarea uleiului,
etapa IV: esterizarea,
etapa V: depozitarea uleiului/esterului.

3.2 O noua abordare pentru obtinerea biodieselului

3.2.1 Pentru reactia de trans-esterificare
Cea mai des aplicat tehnologie de producere biodiesel este din uleiuri vegetale sau
animale care conin uleiuri i grsimi de calitate. Aceasta nseamn acizi liberi n
cantitate redus (sub 2%). Se obine metan esterul brut i produsul secundar glicerina prin
reacia de schimbare de ester prin adugare de alcool metilic i catalizator pe baz de
metoxid de sodiu. Biodieselul se obine dup distilare iar glicerina urmeaz un proces de
purificare prin distilare la vid. Produsul este de bun calitate, are un randament ridicat i
este prietenos fa de mediu.
Actualul proces are n special probleme datorit compoziiei foarte variate att ale
biodieselului brut ct i ale glicerinei brute, urmat de faze de separare destul de
complicate i energointensive, care se reflect negativ n preul final al produselor.
Pentru faza de reacie actualele probleme n producia comercial de biodiesel se refer
la:
- Viteza de reacie pentru transferul de mas este limitat deoarece lipidele i metanolul
sunt nemiscibile n condiii normale;
- Conversia incomplet datorit reversibilitii reaciei de trans-esterificare conduce la
calitate sczut pentru biodiesel;
- Costul ridicat al materiei prime de baz conduce la utilizarea de materii mai ieftine i
mai bogate n ap i acizi liberi, cu repercusiuni negative asupra purificrii i obinere de
calitate mai redus;
- Purificarea clasic cum ar fi splarea cu ap pentru ndeprtarea excesului de alcool i
catalizator poate genera cantiti mari de ape reziduale.

7
 2. Principalele faze ale procesului clasic pentru biodiesel

Un grup de specialiti au dezvoltat o tehnologie nou bazat pe un reactor cu membran.

Revendicrile procesului pot fi astfel sumarizate:
Datorit imiscibilitii lipide/alcool, lipidele formeaz picturi ( diametru 20-1800
microni) care nu pot trece prin porii membranei (diametru 1,4 microni).
Membrana microporoas utilizat permite permeaia esterilor acizilor grai,
alcoolului i glicerinei i reine picturile emulsificate de ulei.
In fluxul de permeat nu au fost gsite mono-, di- sau trigliceride libere ceea ce
arat o conversie foarte bun.
Coninutul de glicerin liber i cel total din biodiesel satisfac cerinele din
standardele internaionale de puritate
Orice spun produs n reactor este reinut i permeatul este rapid separat n dou
faze latemperatur normal. Aceasta permite reciclarea fazei polare din permeat.
Procedeul a fost lansat pe pia de firma WIMCO n 2007 care a realizat un reactor cu
membran pentru procesul de trans-esterificare al biodieselului. O linie demonstrativ de
sistem de reactor cu membran i catalizator (MCBS) a fost echipat corespunztor
pentru operare n Canada.
Rezultatele investigrii au scos n eviden urmtoarele aspecte:
procedeul este capabil s utilizeze materii prime avnd coninut ridicat de acizi
liberi;
costul redus al operaiei i al fabricaiei dat de lucru la temperaturi joase,
catalizator cu via lung i operare uoar cu puini oameni;

8
 catalizatorul practic reutilizat total conduce la impact negativ minim asupra
mediului;
purificarea prin membrane conduce la un biodiesel de calitate care ntrunete
cerinele impuse de ASTM-D-6571 i EN-14214;
glicerina, ca produs secundar este, de asemenea, purificat prin membrane i
ntrunete standardul american de profil (USP).

3. Schema de faze a procedeului WIMCO pentru biodiesel

Specificaia sistemului aplicat, Model - 30 (tone/zi) indic utilizarea de materie prim de

orice calitate, operare la 60-70oC i 0,06 0.3 bar presiune, reutilizarea membranei prin
splare de catalizator 5g/l i ape uzate cu pH 6-8. Schema cuprinde i purificarea
glicerinei dar nu se dau detalii de ctre procesator.

3.2.2 Pentru purificarea glicerinei

Fluxul de glicerin de la baza separatorului conine n mod uzual un amestec de glicerin
(50-70%). Metanol (10-20%), ap (1-5%), acizi grai liberi (1-10%), mono-, di- i
trigliceride nereacionate /metil esteri/alte organice (1-10%) i sruri anorganice
(catalizator rezidual). Metanolul este stripat din acest flux i reutilizat, n timp ce
glicerina brut este supus unei prelucrri costisitoare pentru purificare.
n forma brut glicerina are coninut ridicat de sare i acizi grai liberi i culoare de la
galben la maro nchis deci nu poate fi astfel utilizat. O faz iniial uzual n orice
proces de purificare glicerin const n tratarea chimic a grsimii, spunului i a altor
impuriti organice urmat de filtrare sau centrifugare pentru separarea acestora.
Purificarea final este n mod tipic completat de distilarea la vid (scump i cu pierderi
de produs), urmat de decolorare cu crbune activ (la instalaii mari) sau tratare cu
schimbtori de ioni i n final de uscare n flash pentru ndeprtarea apei (la instalaii
mici). O astfel de schem se poate vedea n figura 4.

4. Fazele uzuale pentru obtinerea glicerinei pure

9
n aceast situaie a fost patentat o nou tehnologie pe baz de membrane de ctre
compania EET pentru deionizarea amestecului de glicerin brut. Procesul combin dou
procese de membran i anume electrodializa pe de o parte respectiv nanofiltrarea i/sau
osmoza invers pe de alt parte, ntr-o operare integrat denumit HEEPMTM
(Membran de electro-presiune de nalt eficien). Schema general a acestei
configuraii se poate observa n figura 5.

5. Schema generala a tehnologiei EET de purificare glicerina

Dei cele dou procese de membran de baz nu au multe n comun, cu excepia

faptului c ambele utilizeaz membrane semipermeabile, procesul patentat HEEPMTM
preia avantajul respectivelor diferene (ntre electrodializ i osmoz invers sau
nanofiltrare) prin combinarea ambelor procese ntr-un mod ce duce la optimizarea
separrii a fiecruia dintre ele. Utilizarea conceptului de membrane integrate n acest caz
depete limitrile inerente ale ambelor tehnologii pe baz de membrane, permind o
operare optim i economic i astfel realiznd o eficien mai bun, recuperarea
produsului i calitatea superioar a acestuia.
In cazul purificrii glicerinei, tehnologia EET are urmtorii parametri de baz:
capaciti disponibile de la 3.8 la 760 mc/zi procesare glicerin;
obinere de glicerin standard USP de 99.7% n cantiti de 3.2 la 644 mc/zi;
solide total dizolvate (TDS) pn la 12%;
temperatura de alimentare pn la 350C;
pH alimentare ntre 3 i 7;
recuperare glicerin pn la 99%.
Procedeul a fost aplicat pentru instalaii n funciune i are avantajul sistemului modular
adaptabil diverselor capaciti. Controlul procesului este semiautomat permind un
control simplu i eficient, Oprirea pentru remedieri este minim, instalaia lucrnd 23+
ore/zi.

4. Aspecte economice ale acestei tehnologii

n tabelul 2 se redau influenele asupra costului biodieselului n cazul procedeului

WIMCO comparativ cu cel convenional. Se poate observa o reducere a acestora cu
11.2% realizate de reactorul cu membrane.

10
 Tabelul 2 Influenta procentuala a procedeului asupra costului

n cazul purificrii glicerinei prin procedeul EET, datele prezentate n tabelul 3 arat
comparativ avantajele noii tehnologii fa de cea convenional.

Tabelul 3 Valori comparative pentru purificarea glicerinei

Din compararea celor dou sisteme se poate vedea c, per ansamblu sistemul integrat
utiliznd membrane este mai avantajos.

5. Emisii specifice rezultate la utilizarea Biodieselului

Dioxid de carbon (CO2): fiecare ton de carburant Diesel fosil emite aproximativ
2,8 tone de CO2 n atmosfer. Coninutul specific de carbon la o ton de biodiesel
este uor mai sczut, de aproximativ 2.4 tone de CO2. Se poate crede c acest CO2
va fi recaptat i refolosit de noua cultur de rapi refcnd ciclul carbonului n
natur. De aceea emisiile de la combustibilul Biodiesel pot fi considerate ca fiind
nule.
Oxizii de sulf (SOx): n prezent combustibil Diesel convenional conine n medie
350 ppm sulf. Cnd combustibilul Diesel este ars, sulful este eliberat n atmosfer
sub form de oxizi de sulf, contribuind la formarea ploilor acide. Combustibilul
Biodiesel nu conine aproape deloc sulf (0-0.0024 ppm).
Oxizii de azot (NOx): emisiile de NOx de la combustibilii Biodiesel pot crete sau
descrete fa de combustibilii fosili, dependent de tipul motorului i de
procedurile de testare. Emisiile de NOx de la Biodieselul pur cresc cu aproximativ
6% fa de combustibilii Diesel fosili. n orice caz, lipsa componenilor cu sulf
din combustibilul Biodiesel permite folosirea tehnologiilor de controlare a

11
 emisiilor de NOx, tehnologii care nu pot fi folosite la combustibilii fosili. Deci,
atunci cnd este folosit combustibil Biodiesel pur emisiile de NOx pot fi eliminate.
Monoxidul de carbon (CO): Biodieselul conine compui oxigenati, care
mbunesc procesul de combustie i diminueaz emisia de CO cu pn la 20%.
Particulele materiale (PM): Inspirarea de particule materiale s-a dovedit a fi o
problem foarte serioas pentru sntatea uman. Evacuarea emisiilor de particule
materiale de la combustibilii Biodiesel este mult mai sczut (peste 40%) fa de
emisiile totale de la combustibilii Diesel fosili.
Biodegradabilitatea: Combustibilii Diesel fosili se degradeaz n proporie de
numai 50% n primele 21 de zile dup evacuare, n timp ce biodieselul este n
proporie de 98% inofensiv dup aceeai perioad. Utilizarea unui combustibil pur
reduce riscurile de cancer pn la 94%, iar folosirea unui amestec cu 20%
Biodiesel reduce riscul de cancer cu 27%.
Biodiselul poate fi folosit ca atare sau n amestec cu motorina, amestecurile dintre
biodiesel i motorin fiind notate n felul urmtor: pentru un amestec de 20% biodiesel cu
80% motorin el se numete B20. se mai utilizeaz amestecuri B50, B70 etc., n funcie
de ce cantitate de biodiesel folosim n amestec. Cu B100 se noteaz biodieselul pur.

Tabelul 4 Compararea emisiilor provenite de la Biodieselul pur cu emisiile

provenite de la un amestec de Biodiesel cu motorin si motorina
Emisiile de noxe, %
Noxa emis n gazele de Motorin Amestec
eapament petrolier 20%biodiesel- 100% biodiesel
80%motorin(B20) (B100)
Monoxid de carbon 100 -12,6 -43,2
Hidrocarburi nearse 100 -11 -56,3
Particule n suspensie 100 -18 -55,4
Oxizi de azot 100 +1,2 +5,8
Toxine n aer 100 -12-20 -60-90
Efecte mutagenice 100 -20 -80-90
Oxizi de sulf 100 -20 -100(lips)
Sulfai 100 -20 -100(lips)

6. Avantaje si dezavantaje producere biodiesel.

Piata - ofera o piata pentru productia suplimentara de uleiuri vegetale si grasimi
animale.
Reduce dependenta de petrol - reduce dependenta unei tari de importul petrolului.
Poate avea un impact surprinzator asupra mentinerii stabile a preturilor la
combustibil, desi biodieselul poate inlocui doar anumite cote din nevoile de
petrol.
Biodieselul reduce emisiile - atunci cand biodieselul inlocuieste petrolul, acesta
reduce emisiile de gaze ale incalzirii globale, cum este dioxidul de carbon (CO 2).
Atunci cand cresc plantele, precum soia, acestea iau CO 2 din aer pentru a face

12
 tulpina, radacina, frunze si seminte (de soia). Dupa ce uleiul a fost extras din soia,
acesta este convertit in biodiesel si cand este ars se produce CO2 si alte emisii,
care se intorc in atmosfera. Acest ciclu nu se adauga la concentratia neta de CO 2
din aer, deoarece urmatoarea cultura de soia va reutiliza CO2 pentru a creste.
Proprietati de lubrifiere - biodieselul are proproietati excelente de lubrifiere.
Chiar si adaugat combustibilului diesel obisnuit in cantitate de 1-2%, poate
converti combustibilul cu proprietati modeste de lubrifiere, cum este
combustibilul diesel modern cu continut de sulf ultra scazut, in combustibil
acceptabil.
Biodieselul si sanatatea umana - unele emisii de PM si HC din arderea
combustibilului diesel sunt toxice sau sunt suspectate a fi cauza cancerului si altor
boli care ameninta viata. Prin utilizarea B100 se poate elimina aproape 90% din
aceste toxine. B20 reduce toxinele din aer cu 20% pana la 40%.
Dezavantaje
Din pacate, majoritatea testelor efectuate asupra emisiilor din biodiesel au aratat o
usoara crestere a oxizilor de azot (NOx). Aceasta crestere a NOx poate fi
eliminata printr-o usoara reglare a duratei injectiei la motor, desi cu evidentierea
unei reduceri a macro particulelor.
Biodieselul este in prezent prea scump pentru a concura direct cu combustibilul
diesel, cu exceptia acelor cazuri unde avantajele de mediu sau altele justifica
costul suplimentar. In Europa, biodieselul a fost considerabil sustinut de faptul ca
nu este taxat ca si combustibilii pe baza de petrol.
Biodieselul contine cu 8% mai putina energie per galon fata de dieselul tipic:
12,5% mai putina energie per pound. Diferenta dintre aceste doua masuratori este
cauzata de faptul ca biodieselul este usor mai dens decat combustibilul diesel,
deci intr-un galon de combustibil intra mai multi pounds.
Proprietatile de curgere in perioada de frig sunt mai putin favorabile, comparativ
cu dieselul. Proprietatile de curgere la rece, ale biodieselului cat si ale dieselului
fosil, sunt extrem de importante. Spre deosebire de benzina, dieselul fosil si
biodieselul pot incepe sa inghete sau sa gelifieze, pe masura ce temperatura
devine mai rece. Daca combustibilul incepe sa gelifieze, acesta poate bloca filtrele
sau eventual poate deveni suficient de gros incat sa nu poata fi nici macar pompat
de la rezervorul de combustibil la motor.

13
7. Bibliografie:
1. M.A. Dube, A.Y. Tremblay, P. Cao, A novel membrane reactor for continuous
production of biodiesel, University of Ottawa, PP presentation, March 2006.
2. 2008 - EET Corporation, http://www.eetcorp.com.
3. http://www.sugre.info.
4. WIMCO Unique Membrane Catalyst Biodiesel System (MCBS), www.wimco1989.ca.

14