Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
2011
CUPRINS: 1. GENERALITATI 2. BILANTUL DE MATERIALE 2.1. BILANTUL DE MATERIALE AL NEUTRALIZARII 2.2. BILANTUL DE MATERIALE AL CONCENTRARII TREAPTA I 2.3. BILANTUL DE MATERIALE AL CONCENTRARII TREAPTA A II-A 2.4. BILANTUL DE MATERIALE AL CONCENTRARII TREAPTA A III-A 2.5. BILANTUL DE MATERIALE AL GRANULARII 2.6. BILANTUL DE MATERIALE AL SORTARII I-A 2.7. BILANTUL DE MATERIALE AL SORTARII A II-A 2.8. BILANTUL DE MATERIALE AL PUDRARII 2.9. BILANTUL DE MATERIALE GLOBAL 3. BILANTUL TERMIC 3.1. BILANTUL TERMIC AL NEUTRALIZARII 3.2. BILANTUL TERMIC AL TREPTEI I-A DE CONCENTRARE 3.3. BILANTUL TERMIC AL TREPTEI A II-A DE CONCENTRARE 3.4. BILANTUL TERMIC AL TREPTEI A III-A DE CONCENTRARE 3.5. BILANTUL TERMIC AL GRANULARII 3.6. BILANTUL TERMIC AL SORTARII I-A 3.7. BILANTUL TERMIC AL RACIRII AZOTATULUI DE AMONIU 3.8. BILANTUL TERMIC AL EVAPORARII AMONIACULUI BILANTUL TERMIC AL EVAPORATORULUI DE AMONIAC CU AER
BILANTUL TERMIC AL EVAPORATORULUI DE AMONIAC CU APA 3.9. BILANTUL TERMICAL PREINCALZITORULUI DE AMONIAC 3.10. BILANTUL TERMIC AL INCALZITORULUI DE AER
BIBLIOGRAFIE
1.GENERALITATI:
Azotatul de amoniu de obtine industrial din ammoniac si acid azotic: NH3 + HNO3 NH4NO3 H=-148,5 kJ
Procesul consta din neuacidului azotic cu ammoniac gazos, evaporatrea solutiilor de azotat de amoniu , prelucrarrea topiturii in produs granulat, conditionarea si ambalarea produsului. Schema uneia din procedeele de obtinere a azotatului de amoniu este prezenta in figura 1. Amoniacul lichid de 13 C si 17 105 N/m2 este evaporat pe seama caldurii apei calde si a aerului. Amoniacul gazos, preincalzit cu abur secundar, intra la neutralizare cu 7 105 N/m2 si 20 .
Procesul de neutralizare are loc la 4.7 105 N/m2 si temperature de 180 . Rezulta o solutie de 75-78% azotat de amoniu si abur secundar de 4.5 105N/m2 si 147 . Aburul secundar se utilizeaza la preincalzirea amoniacului gazos, la concentrarea solutiei de azotat de amoniu in prima treapta si in alte scopuri. Solutia de azotat de amoniu se destinde la 105 N/m2 si apoi se supune procesului de concentrare in trei trepte. Prima treapta de concentrare se realizeaza la o presiune de 0.3 105 N/m2,,mentinand cu ajutorul unui ejector si condensator. Pentru incalzire se utilizeaza abur secundar de la neutralizare. Se obtine o solutie de 95% azotat de amoniu cu temperature de 140 . Solutia de azotat de amoniu ,dupa amestecarea cu returul de azotat de amoniu solid, se concentreaza in treapta a doua pana la 98.5%. Pentru concentrare se utilizeaza abur de 13 105 N/m2, care condenseaza in spatiul intertubular,iar in spatiul intertubular circula aerul ce vine de la treapta a treia de concentrare. In treapta a treia are loc concentrarea pana la 99.7%, la 178 C,unde solutia vine direct in contact cu aerul de 175 C. Caldura necesara procesului de concentrare este data de aburul de 13 105 N/m2. Aerul atmospheric este introdus in sistem cu ajutorul unei suflante si preincalzit la 175 C cu abur. Aerul impreuna cu aburul secundar format in treapta a treia trec la treapta a doua de concentrare. Topitura de azotat de amoniu de 99.7% si 178 este supusa
granularii.Granularea are loc in contra current cu aerul,intr-un turn de granulare de 11.11 m si inaltime 30 m.Azotatul de amoniu granulat este trecut la prima sortare unde se separa fractiunea de granule cu diametru peste 4 mm.Acesta fractiune,dupa macinare,se reintroduce la treapta a doua de concentrare. Fractiunea sub 4 mm este racita in strat fluidizat de la 80 ajutorul aerului de 6-10 ,care se incalzeste la 70 . la 30 cu
Produsul racit se supune sortarii,cand fractiunea sub 1 mm se separa si se recilcula la evaporarea treapta a doua. Produsul finit cu o granulatie 1-4 mm ,tratat pentru prevenirea aglomerarii si cu o temperature de 30 este trimis la ambalare.
2.BILANTUL DE MATERIALE Calculul tehnologic se face pentru o instalatie de obtinere a azotatului de amoniu cu o productivitate G=35 t NH4NO3/ora . Se utilizeaza ca materii prime acid azotic de 56% si amoniac gazos de 99.8%. Pierderile de amoniac se admit a=2.216% iar de acid azotic b=0.96%, fata de cantitatile teoretic necesare. Se admite ca o parte din amaoniac se pierde in faza de neutralizare ,iar cealalta parte , corespunzatoare pierderilor de acid azotic se pierde la granulare sub forma de azotat de amoniu.
A.) Materiale intrate Cantitatea teoretica de amoniac necesara obtinerii azotatului de amoniu este:
preincalzitorul de amoniac:
abur disponibil:
Bilantul de materiale al neutralizarii este dat in tabelul de mai jos: Materiale intrate Cantitatea de 99.8% 100% Kg/h Materiale iesite Kg/h
49696 Cantitatea de abur Cantitatea de 27830 pierduta Cantitatea de gaze 21866 pierdute 57302 Total
11898
97 15
57206
Bilantul de materiale al concentrarii treapta a I-a este dat in tabelul de mai jos:
Materiale intrate Solutie 78% NH4NO3 - NH4NO3 - apa Total Kg/h Materiale iesite 45308 Solutie 95% NH4NO3 35340 - NH4NO3 9968 - apa Abur secundar 45308 Total Kg/h 37200 35340
9968
8108 45308
La concentrare intra solutia de azotat de amoniu de 95% in care s-a dizolvat returul de azotat de amoniu solid si aerul cu continut de abur de la treapta a treia de concentrare.Solutia se concentreaza la 98.2 %.
Unde: g- cantitatea de aer kg/kg Cantitatea de abur adusa cu aerul de la concetrarea treptei a treia se calculeaza la bilantul de material corespunzator si este:
Bilantul de materiale al concentrarii treapta a II-a este dat in tabelul de mai jos:
10
Materiale intrate Solutie 95% NH4NO3 - NH4NO3100% - apa NH4NO3retur Aer Abur Total
Materiale iesite Solutie 98,2% NH4NO3 - NH4NO3 9968 - apa 1750 Abur 541 Aer 568
Kg/h 37770
35340 680
1748 541
40059
Total
40059
In treapta a treia solutia se concentreaza de la 98.2% la 99.7%,aburul secundar fiind antrenat de aerul ce barboteaza prin topitura.
11
Bilantul de materiale al treptei a III-a de concentrare este dat in tabelul de mai jos:
Materiale intrate Solutie 98,2% NH4NO3 - NH4NO3100% - apa Kg/h 37770 35340 680 Materiale iesite Solutie 99,7% NH4NO3 - NH4NO3 - apa Abur secundar Aer Total Kg/h 37202 3534 0 112
5 68 541
Total 38311
541 Aer
38311
Granularea se realizeaza in turnuri,in contra current introducandu-se aer.Aerul antreneaza o parte din azotatul de amoniu.
12
Bilantul de materiale al granularii este dat in tabelul de mai jos: Materiale intrate Topitura 99,7% - apa Aer Total Kg/h Materiale iesite 37202 Produs - apa antrenat Aer Total Kg/h
36863
35340 112
35340
112
339
Produsul granulat se supune primei sortari cand se separa fractiunea peste 4mm.
13
Bilantul de materiale al sortarii a- I-a este dat in tabelul de mai jos: Materiale intrate Produs granulat Kg/h Materiale iesite Produs sub 4 mm Total Total 36863 2.7.BILANTUL DE MATERIALE AL SORTARII A- II-A Kg/h
700 36163 36863
A.) Materiale intrate Cantitatea de produs care intra la sortarea a II-a este:
14
Bilantul de materiale al sortarii a II-a este dat in tabelul de mai jos: Materiale intrate Produs granulat sub 4 mm Kg/h Materiale iesite Produs granulat 1- 4 36163 mm Produs granulat sub 1 mm
36163
Kg/h
35113 1050 36163
Total
Total
Kg/h
Kg/h
35648
15
Total
35648
Total
35648
Schema bilantului de materiale a procesului de obtinere a azotatului de amoniu este prezentata in fig 2.
din care:
27830
16
din care:
G = 35000
Bilantul de materiale global al obtinerii azotatului de amoniu este dat in tabelul de mai jos:
Materiale intrate Acid azotic 56% -HNO3 -apa Amoniac -NH3 -inerte Pudrant Total
Kg/h
49696 27830 21866 7622 7606
15
535 57853
Materiale iesite Produs finit -NH4NO3 -apa Pudrant Abur secundar NH3 pierdut NH4NO3 pierdut Gaze inerte Total
Kg/h
35648 35000 112 535 21754 97 339 15 57853
17
Fig.2 Schema bilantului de materiale a procesului de obtinere a azotatului de amoniu 1-neutralizare ; 2-concentrare treapta a-I-a ; 3-concentrare treapta a-II-a ; 4-concentrare treapta a-III-a ; 5-granulare ; 6-sortarea a-I-a ; 7-sortarea a-II-a ; 8-pudrare .
3.BILANTUL TERMIC
A.) Calduri intrate Caldura intrata cu amoniacul gazos de 7 105 N/m2 si 70 C este:
18
Unde:
Unde:
, kJ/kg
Caldura degajata reprezinta diferenta intre caldura de reactie si caldura de dizolvare a azotatului de amoniu format panala concentratia data: Caldura de reactie pentru o concentratie de 56% a acidului azotic ,luata din grafic, este:
19
Caldura de dizolvare a azotatului de amoniu pana la o concentratie de 78%, luata din grafic, este:
Calduri intrate:
B.) Calduri iesite: Caldura iesita cu solutia de azotat de amoniu 78% este:
Unde:
Unde: i continutul caloric al aburului, kJ/kg Caldura pierduta in mediul inconjurator este:
Calduri iesite:
20
B.) Calduri iesite: Caldura iesita cu solutia de azotat de amoniu 95% este:
Unde:
21
Unde: i continutul caloric al condensului, kJ/kg Caldura pierduta in mediul inconjurator se considera 1.2% din caldura intrata:
Calduri iesite:
Total
10171
Total
A.) Calduri intrate Caldura intrata cu solutia de 95% azotat de amoniu este:
22
Calduri intrate:
B.) Calduri iesite Caldura iesita cu solutia de 98.2% azotata de amoniu este:
23
Bilantul termic al treptei a IIa de concentrare este dat in tabelul de mai jos:
Calduri intrate Cu Solutia de 95% NH4NO3 Cu aburul Cu NH4NO3 recirculat Cu aerul Cu aburul secundar Kw 3038 1676 37,3 27,1 441 Calduri iesite Cu Solutia de 98.2% Cu aburul secundar Cu aerul Cu condensul Pierderi Kw 3287 1356 27,1 486,6 62,6
Total
A.) Calduri intrate Caldura intrata cu Solutia de 98.2% azotat de amoniu este:
Calduri intrate:
24
Calduri iesite:
Bilantul termic al treptei a IIIa de concentrare este dat in tabelul de mai jos:
Calduri iesite Cu topitura de 99.7% Cu aburul secundar Cu aerul Cu condensul Pierderi Total
25
a.) Calduri intrate Caldura intrata cu topitura de 99.7% azotat de amoniu este:
si
B.) Calduri iesite Caldura iesita cu azotatul de amoniu granulat la 100 este:
este:
Calduri iesite:
26
Kw
Kw
este:
Calduri intrate:
este:
este:
1905.2
1905.2
28
Calduri intrate:
este:
Bilantul termical racirii azotatului de amoniu este dat in tabelul de mai jos:
Calduri intrate Cu azotatul de Kw Calduri iesite Cu azotatul de amoniu Kw
29
A.) Calduri intrate: Caldura intrata cu amoniacul lichid de 17 105 N/m2 si 13 este:
este:
Calduri intrate:
B.) Calduri iesite: Caldura iesita cu amoniacul gazos la 7 105 N/m2 si 13 este:
este:
30
CU APA
este:
Calduri intrate:
este:
31
Calduri iesite:
Calduri intrate:
32
Calduri iesite:
Calduri intrate:
33
Calduri iesite:
Kw
Kw
0.3
BIBLIOGRAFIE: 1. Iovi A., Tehnologia ingrasamintelor minerale, Ed. Didactica si pedagogie, Bucuresti, 1977
34
2. Pany V., Coman A.,VargaI.,Jelezneac O., Cartea operatorului din industria ingrasamintelor azotoase, Ed. Tehnica, Bucuresti, 1981 3. Solovieva A.C., Visneac I.I., Racioti po tehnologhii neorganiceschin vescestv, Izd. Visaia Scola, Moscva, 1967 4. Olevschi V.M., Tehnologia amiacinoi silitri, Izd. Himia,Moscova,1978
35