Sunteți pe pagina 1din 35

UNIVERSITATEA POLITEHNICA TIMISOARA FACULTATEA DE CHIMIE INDUSTRIALA SI INGINERIA MEDIULUI

PROF. COORDONATOR: STUDENT:


Mircea Dan Adela Bontea

2011

CUPRINS: 1. GENERALITATI 2. BILANTUL DE MATERIALE 2.1. BILANTUL DE MATERIALE AL NEUTRALIZARII 2.2. BILANTUL DE MATERIALE AL CONCENTRARII TREAPTA I 2.3. BILANTUL DE MATERIALE AL CONCENTRARII TREAPTA A II-A 2.4. BILANTUL DE MATERIALE AL CONCENTRARII TREAPTA A III-A 2.5. BILANTUL DE MATERIALE AL GRANULARII 2.6. BILANTUL DE MATERIALE AL SORTARII I-A 2.7. BILANTUL DE MATERIALE AL SORTARII A II-A 2.8. BILANTUL DE MATERIALE AL PUDRARII 2.9. BILANTUL DE MATERIALE GLOBAL 3. BILANTUL TERMIC 3.1. BILANTUL TERMIC AL NEUTRALIZARII 3.2. BILANTUL TERMIC AL TREPTEI I-A DE CONCENTRARE 3.3. BILANTUL TERMIC AL TREPTEI A II-A DE CONCENTRARE 3.4. BILANTUL TERMIC AL TREPTEI A III-A DE CONCENTRARE 3.5. BILANTUL TERMIC AL GRANULARII 3.6. BILANTUL TERMIC AL SORTARII I-A 3.7. BILANTUL TERMIC AL RACIRII AZOTATULUI DE AMONIU 3.8. BILANTUL TERMIC AL EVAPORARII AMONIACULUI BILANTUL TERMIC AL EVAPORATORULUI DE AMONIAC CU AER

BILANTUL TERMIC AL EVAPORATORULUI DE AMONIAC CU APA 3.9. BILANTUL TERMICAL PREINCALZITORULUI DE AMONIAC 3.10. BILANTUL TERMIC AL INCALZITORULUI DE AER

BIBLIOGRAFIE

1.GENERALITATI:

Azotatul de amoniu de obtine industrial din ammoniac si acid azotic: NH3 + HNO3 NH4NO3 H=-148,5 kJ

Procesul consta din neuacidului azotic cu ammoniac gazos, evaporatrea solutiilor de azotat de amoniu , prelucrarrea topiturii in produs granulat, conditionarea si ambalarea produsului. Schema uneia din procedeele de obtinere a azotatului de amoniu este prezenta in figura 1. Amoniacul lichid de 13 C si 17 105 N/m2 este evaporat pe seama caldurii apei calde si a aerului. Amoniacul gazos, preincalzit cu abur secundar, intra la neutralizare cu 7 105 N/m2 si 20 .

Procesul de neutralizare are loc la 4.7 105 N/m2 si temperature de 180 . Rezulta o solutie de 75-78% azotat de amoniu si abur secundar de 4.5 105N/m2 si 147 . Aburul secundar se utilizeaza la preincalzirea amoniacului gazos, la concentrarea solutiei de azotat de amoniu in prima treapta si in alte scopuri. Solutia de azotat de amoniu se destinde la 105 N/m2 si apoi se supune procesului de concentrare in trei trepte. Prima treapta de concentrare se realizeaza la o presiune de 0.3 105 N/m2,,mentinand cu ajutorul unui ejector si condensator. Pentru incalzire se utilizeaza abur secundar de la neutralizare. Se obtine o solutie de 95% azotat de amoniu cu temperature de 140 . Solutia de azotat de amoniu ,dupa amestecarea cu returul de azotat de amoniu solid, se concentreaza in treapta a doua pana la 98.5%. Pentru concentrare se utilizeaza abur de 13 105 N/m2, care condenseaza in spatiul intertubular,iar in spatiul intertubular circula aerul ce vine de la treapta a treia de concentrare. In treapta a treia are loc concentrarea pana la 99.7%, la 178 C,unde solutia vine direct in contact cu aerul de 175 C. Caldura necesara procesului de concentrare este data de aburul de 13 105 N/m2. Aerul atmospheric este introdus in sistem cu ajutorul unei suflante si preincalzit la 175 C cu abur. Aerul impreuna cu aburul secundar format in treapta a treia trec la treapta a doua de concentrare. Topitura de azotat de amoniu de 99.7% si 178 este supusa

granularii.Granularea are loc in contra current cu aerul,intr-un turn de granulare de 11.11 m si inaltime 30 m.Azotatul de amoniu granulat este trecut la prima sortare unde se separa fractiunea de granule cu diametru peste 4 mm.Acesta fractiune,dupa macinare,se reintroduce la treapta a doua de concentrare. Fractiunea sub 4 mm este racita in strat fluidizat de la 80 ajutorul aerului de 6-10 ,care se incalzeste la 70 . la 30 cu

Produsul racit se supune sortarii,cand fractiunea sub 1 mm se separa si se recilcula la evaporarea treapta a doua. Produsul finit cu o granulatie 1-4 mm ,tratat pentru prevenirea aglomerarii si cu o temperature de 30 este trimis la ambalare.

2.BILANTUL DE MATERIALE Calculul tehnologic se face pentru o instalatie de obtinere a azotatului de amoniu cu o productivitate G=35 t NH4NO3/ora . Se utilizeaza ca materii prime acid azotic de 56% si amoniac gazos de 99.8%. Pierderile de amoniac se admit a=2.216% iar de acid azotic b=0.96%, fata de cantitatile teoretic necesare. Se admite ca o parte din amaoniac se pierde in faza de neutralizare ,iar cealalta parte , corespunzatoare pierderilor de acid azotic se pierde la granulare sub forma de azotat de amoniu.

2.1. BILANTUL DE MATERIALE AL NEUTRALIZARII

A.) Materiale intrate Cantitatea teoretica de amoniac necesara obtinerii azotatului de amoniu este:

Cantitatea de amoniac, tinand seama de pierderi este:

Cantitatea de amoniac 99.8% necesara este:

Cantitatea de gaze inerte din amoniac este:

Cantitatea totala de amoniac pierduta in sistem este:

Cantitatea teoretica de acid azotic 100% este:

Cantitatea de acid azotic 100% necesara este:

Cantitatea de acid azotic 56% necesara este:

Cantitatea de apa din acidul azotic este:

Cantitatea de acid azotic care se pierde in sistem este:

Cantitatea totala de azotat de amoniu care se pierde in sistem este:

Cantitatea de amoniac corespunzatoare acestui azotat de amoniu este:

Cantitatea de amoniac care se pierde in faza de neutralizare este:

Cantitatea totala de reactanti introdusa la neutralizare este:

B.)Materiale iesite Cantitatea de azotat de amoniu care se formeaza este:

Cantitatea de solutie 78% NH4NO3 care rezulta este:

Cantitatea de apa din solutia de azotat de amoniu este:

Cantitatea de abur secundar care se formeaza este:

Cantitatea totala de produse rezultate este:

Aburul secundar se distribuie astfel: evaporatorul treapta a I-a:

preincalzitorul de amoniac:

abur disponibil:

Bilantul de materiale al neutralizarii este dat in tabelul de mai jos: Materiale intrate Cantitatea de 99.8% 100% Kg/h Materiale iesite Kg/h

Cantitatea de solutie 7607 78% 7607 15 100% - apa

45308 35340 9968

- gaze inerte Cantitatea de 56% 100% - apa Total

49696 Cantitatea de abur Cantitatea de 27830 pierduta Cantitatea de gaze 21866 pierdute 57302 Total

11898
97 15

57206

2.2 BILANTUL DE MATERIALE AL CONCENTRARII TREAPTA I-A

Solutia de azotat de amoniu se concentreaza in treapta I-a de la 78% la 95%.

A.) Materiale intrate Cantitatea de solutie intrata la concentrare este:

B.) Materiale iesite Cantitatea de solutie de azotat de amoniu 95% este:

Cantitatea de abur secundar rezultata este:

Cantitatea de produse, care rezulta la concentrare, este:

Bilantul de materiale al concentrarii treapta a I-a este dat in tabelul de mai jos:
Materiale intrate Solutie 78% NH4NO3 - NH4NO3 - apa Total Kg/h Materiale iesite 45308 Solutie 95% NH4NO3 35340 - NH4NO3 9968 - apa Abur secundar 45308 Total Kg/h 37200 35340

9968
8108 45308

2.3 BILANTUL DE MATERIALE AL CONCENTRARII TREAPTA A- II-A

La concentrare intra solutia de azotat de amoniu de 95% in care s-a dizolvat returul de azotat de amoniu solid si aerul cu continut de abur de la treapta a treia de concentrare.Solutia se concentreaza la 98.2 %.

A.) Materiale intrate Cantitatea de solutie 95% de azotat de amoniu este:

Cantitatea de azotat de amoniu este:

Cantitatea de solutie care intra la concentrare este:

Cantitatea de aer care intra este:

Unde: g- cantitatea de aer kg/kg Cantitatea de abur adusa cu aerul de la concetrarea treptei a treia se calculeaza la bilantul de material corespunzator si este:

Cantitatea de produse intrate este:

B.) Materiale iesite Cantitatea de solutie de azotat de amoniu 98.2% este:

Cantitatea de abur secundar este:

Cantitatea de apa din solutie este:

Cantitatea totala de abur secundar este:

Cantitatea totala de produse iesite este:

Bilantul de materiale al concentrarii treapta a II-a este dat in tabelul de mai jos:

10

Materiale intrate Solutie 95% NH4NO3 - NH4NO3100% - apa NH4NO3retur Aer Abur Total

Kg/h 37200 35340

Materiale iesite Solutie 98,2% NH4NO3 - NH4NO3 9968 - apa 1750 Abur 541 Aer 568

Kg/h 37770

35340 680
1748 541

40059

Total

40059

2.4. BILANTUL DE MATERIALE AL CONCENTRARII TREAPTA A- III-A

In treapta a treia solutia se concentreaza de la 98.2% la 99.7%,aburul secundar fiind antrenat de aerul ce barboteaza prin topitura.

A.) Materiale intrate Cantitatea de solutie de azotat de amoniu 98.2% este :

Cantitatea de aer este:

Cantitatea de produse intrate este:

B.) Materiale iesite Cantitatea de solutie azotat de amoniu 99.7% este:

Cantitatea de abur secundar este:

Cantitatea de apa din topitura de azotat de amoniu este:

11

Cantitatea de produse rezultate este:

Bilantul de materiale al treptei a III-a de concentrare este dat in tabelul de mai jos:
Materiale intrate Solutie 98,2% NH4NO3 - NH4NO3100% - apa Kg/h 37770 35340 680 Materiale iesite Solutie 99,7% NH4NO3 - NH4NO3 - apa Abur secundar Aer Total Kg/h 37202 3534 0 112

5 68 541
Total 38311

541 Aer
38311

2.5. BILANTUL DE MATERIALE AL GRANULARII

Granularea se realizeaza in turnuri,in contra current introducandu-se aer.Aerul antreneaza o parte din azotatul de amoniu.

A.) Materiale intrate Cantitatea de topitura de azotat de amoniu este:

Cantitatea de aer (vezi bilantul termic al granularii) este:

Cantitatea de materiale intrate este:

12

B.)Materiale iesite Cantitatea de azotat de amoniu antrenata de aer este:

Cantitatea de produs granulat este:

Cantitatea de aer este: Cantitatea de materiale iesite este:

Bilantul de materiale al granularii este dat in tabelul de mai jos: Materiale intrate Topitura 99,7% - apa Aer Total Kg/h Materiale iesite 37202 Produs - apa antrenat Aer Total Kg/h
36863

35340 112

35340
112

339

2.6.BILANTUL DE MATERIALE AL SORTARII A-I-A

Produsul granulat se supune primei sortari cand se separa fractiunea peste 4mm.

A.) Materiale intrate

13

Cantitatea de produs granulat este:

B.)Materiale iesite Cantitatea de fractiune peste 4 mm este:

Cantitatea de produs ramasa este:

Bilantul de materiale al sortarii a- I-a este dat in tabelul de mai jos: Materiale intrate Produs granulat Kg/h Materiale iesite Produs sub 4 mm Total Total 36863 2.7.BILANTUL DE MATERIALE AL SORTARII A- II-A Kg/h
700 36163 36863

36863 Produs peste 4 mm

La sortarea a II-a se separa fractiunea sub 1 mm.

A.) Materiale intrate Cantitatea de produs care intra la sortarea a II-a este:

B.) Materiale iesite Cantitatea de produs cu diametrul sub 1 mm este:

Cantitatea de produs cu dimensiunile 1-4 mm este:

14

Bilantul de materiale al sortarii a II-a este dat in tabelul de mai jos: Materiale intrate Produs granulat sub 4 mm Kg/h Materiale iesite Produs granulat 1- 4 36163 mm Produs granulat sub 1 mm
36163

Kg/h
35113 1050 36163

Total

Total

2.8. BILANTUL DE MATERIALE AL PUDRARII

Pudrantul se foloseste in proportie de 1.5% fata de produsul obtinut.

A.) Materiale intrate Cantitatea de produs introdusa la pudrare este:

Cantitatea de material pudrant este:

B.) Materiale iesite Cantitatea de produs pudrat este:

Bilantul de materiale al pudrarii este dat de tabelul de mai jos:

Materiale intrate Produs granulat Material pudrant

Kg/h

Materiale iesite 35113 Produs pudrat


535

Kg/h
35648

15

Total

35648

Total

35648

2.9. BILANTUL DE MATERIALE GLOBAL

Schema bilantului de materiale a procesului de obtinere a azotatului de amoniu este prezentata in fig 2.

A.) Materiale intrate Cantitatea de acid azotic este:

din care:

27830

Cantitatea de amoniac este:

din care: 15 Cantitatea de pudrant este:

Cantitatea de materiale intrate este:

16

B.) Materiale iesite Cantitatea de produs finit granulat este :

din care:

G = 35000

Cantitatea de abur secundar este:

Cantitatea de amoniac pierduta este:

Cantitatea de azotat de amoniu pieruta este:

Cantitatea de gaze inerte este:

Cantitatea de materiale iesite este:

Bilantul de materiale global al obtinerii azotatului de amoniu este dat in tabelul de mai jos:

Materiale intrate Acid azotic 56% -HNO3 -apa Amoniac -NH3 -inerte Pudrant Total

Kg/h
49696 27830 21866 7622 7606

15

535 57853

Materiale iesite Produs finit -NH4NO3 -apa Pudrant Abur secundar NH3 pierdut NH4NO3 pierdut Gaze inerte Total

Kg/h
35648 35000 112 535 21754 97 339 15 57853

17

Fig.2 Schema bilantului de materiale a procesului de obtinere a azotatului de amoniu 1-neutralizare ; 2-concentrare treapta a-I-a ; 3-concentrare treapta a-II-a ; 4-concentrare treapta a-III-a ; 5-granulare ; 6-sortarea a-I-a ; 7-sortarea a-II-a ; 8-pudrare .

3.BILANTUL TERMIC

3.1. BILANTUL TERMIC AL NEUTRALIZARII

A.) Calduri intrate Caldura intrata cu amoniacul gazos de 7 105 N/m2 si 70 C este:

18

Unde:

- caldura specifica, kJ/kg grad

Caldura intrata cu acidul azotic de 56% si 20 C este:

Unde:

- caldura specifica, kJ/kg grad

Caldura degajata in procesul de neutralizare este:

Unde: q- caldura degajata la formarea a 1 kg

, kJ/kg

Caldura degajata reprezinta diferenta intre caldura de reactie si caldura de dizolvare a azotatului de amoniu format panala concentratia data: Caldura de reactie pentru o concentratie de 56% a acidului azotic ,luata din grafic, este:

19

Caldura de dizolvare a azotatului de amoniu pana la o concentratie de 78%, luata din grafic, este:

Calduri intrate:

B.) Calduri iesite: Caldura iesita cu solutia de azotat de amoniu 78% este:

Unde:

- caldura specifica, kJ/kg grad

Caldura iesita cu aburul secundar este:

Unde: i continutul caloric al aburului, kJ/kg Caldura pierduta in mediul inconjurator este:

Calduri iesite:

Din bilantul termic: Se determina caldura pierduta in mediul exterior:

Caldura iesita cu aburul secundar se utilizeaza la:

20

Evaporare treapta a I-a : Preincalzirea amoniacului: Caldura disponibila:

Bilantul termic al neutralizarii este dat in tabelul de mai jos:


Calduri intrate Cu amoniacul Cu acidul azotic Caldura de reactie Total Kw 320 758 13783 14861 Calduri iesite Cu Solutia de 78% NH4NO3 Cu aburul secundar Pierderi Total Kw 5278 9076 507 14861

3.2. BILANTUL TERMIC AL TREPTEI I-A DE CONCENTRARE

A.) Calduri intrate Caldura intrata cu solutia de 78%azotat de amoniu este:

Caldura intrata cu aburul de incalzire de 4,5 105 N/m2 si 47 C este:

Unde: i continutul caloric al aburului, kJ/kg Calduri intrate:

B.) Calduri iesite: Caldura iesita cu solutia de azotat de amoniu 95% este:

Unde:

- caldura specifica a solutiei de azotat de amoniu, kJ/kg grad

Caldura iesita cu aburul secundar de 0.3 105 N/m2 este:

21

Caldura iesita cu condensul este:

Unde: i continutul caloric al condensului, kJ/kg Caldura pierduta in mediul inconjurator se considera 1.2% din caldura intrata:

Calduri iesite:

Din bilantul termic: Rezulta debitul aburului de incalzire:

Avand valoarea debitului de abur se definitiveaza bilantului termic.

Bilantul termic al treptei I de concentrare este dat in tabelul de mai jos:


Calduri intrate Cu Solutia de 78% NH4NO3 Cu aburul Kw 5278 4893 Calduri iesite Cu Solutia de 95% NH4NO3 Cu aburul secundar Cu condensul Pierderi Kw 3038 5901 1104 128 10171

Total

10171

Total

3.3. BILANTUL TERMIC AL TREPTEI A II-A DE CONCENTRARE

A.) Calduri intrate Caldura intrata cu solutia de 95% azotat de amoniu este:

Caldura intrata cu aburul de incalzire de 13 105 N/m2 si 190 C este:

22

Caldura intrata cu azotatul de amoniu de 50 C reciclat este:

Caldura adusa cu aerul de 178 C este:

Caldura adusa cu aburul secundar din treapta a III-a de concentrare este:

Calduri intrate:

B.) Calduri iesite Caldura iesita cu solutia de 98.2% azotata de amoniu este:

Caldura iesita cu aburul secundar este:

Caldura iesita cu aerul este:

Caldura iesita cu condensul este:

Caldura pierduta in mediul exterior se admite 1.2% din caldura intrata:

Caldura iesita este:

23

Din bilantul termic: Rezulta cantitatea de abur de incalzire este:

Bilantul termic al treptei a IIa de concentrare este dat in tabelul de mai jos:
Calduri intrate Cu Solutia de 95% NH4NO3 Cu aburul Cu NH4NO3 recirculat Cu aerul Cu aburul secundar Kw 3038 1676 37,3 27,1 441 Calduri iesite Cu Solutia de 98.2% Cu aburul secundar Cu aerul Cu condensul Pierderi Kw 3287 1356 27,1 486,6 62,6

Total

5219 5219 Total 3.4. BILANTUL TERMIC AL TREPTEI A III-A DE CONCENTRARE

A.) Calduri intrate Caldura intrata cu Solutia de 98.2% azotat de amoniu este:

Caldura intrata cu aerul de 175 C este:

Caldura intrata cu aburul de incalzire de 13 105 N/m2 este:

Calduri intrate:

B.) Calduri iesite

24

Caldura iesita cu topitura de 99.7% azotat de amoniu este:

Caldura iesita cu aburul secundar este:

Caldura iesita aerul este:

Caldura iesita cu condensul este:

Caldura pierduta in mediul inconjurator se admite 1.2% din caldura intrata:

Calduri iesite:

Din bilantul termic: Rezulta cantitatea de abur de incalzire este:

Bilantul termic al treptei a IIIa de concentrare este dat in tabelul de mai jos:

Calduri intrate Cu Solutia de 98.2% Cu aburul Cu aerul Total

Kw 3287 26.6 567 3880.5

Calduri iesite Cu topitura de 99.7% Cu aburul secundar Cu aerul Cu condensul Pierderi Total

Kw 3201 441 27.1 165 46.6 3880.4

25

3.5. BILANTUL TERMIC AL GRANULARII

a.) Calduri intrate Caldura intrata cu topitura de 99.7% azotat de amoniu este:

Caldura degajata la cristalizarea azotatului de amoniu este:

Caldura adusa cu aerul este:

Unde: I entalpia aerului la 20 Calduri intrate:

si

B.) Calduri iesite Caldura iesita cu azotatul de amoniu granulat la 100 este:

Caldura specifica se calculeaza pe baza relatiei:

Caldura iesita cu aerul de 50

este:

Caldura iesita cu azotatul de amoniu antrenat de aer este:

Caldura pierduta in mediul inconjurator se admite 5% din caldura intrata:

Calduri iesite:

26

Din bilantul termic: Rezulta cantitatea de aer este:

Bilantul termic al granularii este dat in tabelul de mai jos:

Calduri intrate Cu topitura de 99.7 % Caldura de cristalizare Cu aerul Total

Kw

Calduri iesite Cu azotatul granulat Cu aerul Cu azotatul antrenat Pierderi Total

Kw

3.6. BILANTUL TERMIC AL SORTARII A I-A

A.) Calduri intrate Caldura intrata cu azotatul de amoniu de 100 este:

Caldura de transformare la 84.1

este:

Calduri intrate:

B.) Calduri iesite 27

Caldura iesita cu azotatul de amoniu de 80

este:

Caldura specifica se determina pe baza relatiei:

Caldura iesita cu azotatul de amoniu retur la 80

este:

Caldura pierduta in mediul exterior este:

Caldura iesita este:

Din bilantul termic: Se determina caldura pierduta:

Bilantul termic al sortarii I este dat in tabelul de mai jos:


Calduri intrate Cu azotatul de amoniu Caldura de transformare Total Kw Calduri iesite Cu azotatul de amoniu Cu azotatul retur Pierderi Total Kw

1905.2

1905.2

3.7. BILANTUL TERMIC AL RACIRII AZOTATULUI DE AMONIU

A.) Calduri intrate: Caldura intrata cu azotatul de amoniu de 80 este:

28

Caldura degajata la transformarea azotatului de amoniu forma III in IV la 32.3 este:

Caldura intrata cu aerul la 10

la umiditate 100% este:

Calduri intrate:

B.) Calduri iesite: Caldura iesita cu azotatul de amoniu de 30 este:

Caldura iesita cu aerul de 70

este:

Caldura pierduta in mediul exterior este:

Caldura iesita este:

Din bilantul termic: Rezulta debitul de aer necesar racirii:

Bilantul termical racirii azotatului de amoniu este dat in tabelul de mai jos:
Calduri intrate Cu azotatul de Kw Calduri iesite Cu azotatul de amoniu Kw

29

amoniu Caldura de transformare Cu aerul Total

Cu aerul Pierderi Total

3.8. BILANTUL TERMIC AL EVAPORARII AMONIACULUI CU AER

A.) Calduri intrate: Caldura intrata cu amoniacul lichid de 17 105 N/m2 si 13 este:

Caldura adusa cu aerul de 20

este:

Calduri intrate:

B.) Calduri iesite: Caldura iesita cu amoniacul gazos la 7 105 N/m2 si 13 este:

Caldura iesita cu aerul la 10

este:

Caldura iesita este:

Din bilantul termic: Rezulta cantitatea de ammoniac ce se evapora:

30

Bilantul termical evaporatorului cu aer este dat in tabelul de mai jos:


Calduri intrate Cu amoniacul lichid Cu aerul Total Kw Calduri iesite Cu amoniacul gazos Cu aerul Total Kw

CU APA

A.) Calduri intrate Caldura intrata cu amoniacul lichid este:

Caldura intrata cu apa de 45

este:

Calduri intrate:

B.) Calduri iesite: Caldura iesita cu amoniacul gazos este:

Caldura iesita cu apa de 32

este:

31

Calduri iesite:

Din bilantul termic: Rezulta cantitatea de apa de incalzire:

Bilantul termical evaporatorului cu apa este dat in tabelul de mai jos:


Calduri intrate Cu amoniacul Cu apa calda Total Kw Calduri iesite Cu amoniacul Cu apa Total Kw 5234.2

3.9. BILANTUL TERMIC AL PREINCALZITORULUI DE AMONIAC

A.) Calduri intrate: Caldura intrata cu amoniacul este:

Caldura intrata cu aburul de 147

si 4.5 105 N/m2 este:

Calduri intrate:

B.) Caldura iesita: Caldura iesita cu amoniacul de 70 este:

32

Caldura iesita cu condensul este:

Caldura pierduta in mediul exterior se admite 1% din caldura iesita este:

Calduri iesite:

Din bilantul termic: Rezulta cantitatea de abur necesara:

Bilantul termical preincalzitorului de amoniac este dat in tabelul de mai jos:


Calduri intrate Cu amoniacul Cu aburul Total Kw Calduri iesite Cu amoniacul Cu condensul Pierderi Total Kw

3.10. BILANTUL TERMIC AL INCALZITORULUI DE AER

A.) Calduri intrate Caldura intrata cu aerul de 20 este:

Caldura intrata cu aburul de 13 105 N/m2 este:

Calduri intrate:

33

B.) Calduri iesite: Caldura ieista cu aerul de 175 este:

Caldura iesita cu condensul este:

Caldura pierduta in mediul exterior se admite: = 27.92 = 0.3 Kw

Calduri iesite:

Din bilantul termic: Se determina cantitatea de abur de incalzire:

Bilantul termical preincalzitorului de amoniac este dat in tabelul de mai jos:

Calduri intrate Cu aerul Cu aburu Total

Kw

Calduri iesite Cu aerul Cu condensul Pierderi Total

Kw

0.3

BIBLIOGRAFIE: 1. Iovi A., Tehnologia ingrasamintelor minerale, Ed. Didactica si pedagogie, Bucuresti, 1977
34

2. Pany V., Coman A.,VargaI.,Jelezneac O., Cartea operatorului din industria ingrasamintelor azotoase, Ed. Tehnica, Bucuresti, 1981 3. Solovieva A.C., Visneac I.I., Racioti po tehnologhii neorganiceschin vescestv, Izd. Visaia Scola, Moscva, 1967 4. Olevschi V.M., Tehnologia amiacinoi silitri, Izd. Himia,Moscova,1978

35

S-ar putea să vă placă și