TUTUNUL Soiurile Tipurile de tutun din Romania : a.)oriental(Djebel 123) b.

)oriental(Molovata 94) Aceste 2 specii dau tutunul de cea mai buna calitate pe solurile nisipolutoase insorite din Oltenia,Dobrogea, si estul Moldovei.Din el se produc tigari fine si havane. c.)Semioriental Ghimpati 55, Ghimbati 69,pe solurile mijlocii din sudul Moldovei si sud-estul Munteniei ,tutunul este de buna calitate. d.)Virginia Virginia 196, Virginia 207, pe solurile profunde , permeabile si cu fertilitate scazuta din sudul Olteniei si pe solurile aluviale de pe Mures , produc tutun de calitate superioara pentru tigari fine si pipa. e.)Burley Burley 114, Burley 194, Tenessee 86,pe soluri lutoase,fertile in centrul si nord-vestul Transilvaniei, produc tutun de calitate medie pentru tigari. f.)Mare Consum Banat 13, Banat 95, Baragan 132, pe solurile lutoase , fertile din nord-vestul Banatului, Crisana si Campia Baraganului, tutunul produs este destinat tigarilor comune, fiind de calitate inferioara. RECOLTAREA Frunzele de tutun se considera deja maturizate si pot fi recoltate la a 5060-a zi dupa plantare. Maturizarea (coacerea) frunzelor de tutun are loc treptat, de jos in sus. Recoltarea se efectueaza la asa-zisa maturizare tehnologica. In aceasta perioada frunzele capata o culoare deschisa, devin compacte,fragile, marginile sunt lasate in jos, se separa usor de la tulpina plantei. - Recoltarea frunzelor se efectueaza in cateva etape (4 - 5), la maturizarea tehnologica. - Recoltarea se efectueaza dimineata, dupa scuturarea rouai, sau in orele de dupa-masa. Prioritate are ultima (frunzele contin mai putina apa si mai multe substante de rezerva, se ingalbenesc mai repede la prefermentare,

asigura o materie prima de o inalta calitate). - Pe timp posomorat, recoltarea se poate efectua pe tot parcursul zilei. IMPORTANTA Tutunul se cultiva pentru frunzele sale utilizate n obtinerea produselor de fumat si prizat: tigarete, tutun de pipa, tigari de foi, tutun pentru prizat, tutun pentru mestecat etc. Din frunzele bogate n nicotina se prepara praful de tutun si apoi solutia de tutun folosita ca insecticid, sau, se extrage acidul nicotinic (vitamina PP) utilizat n industria farmaceutica, pentru tratamentul unor afectiuni, printre care si pelagra. Tot din frunze se extrage acidul citric, care la mahorca'' se gaseste n proportie mare (10 -15%). Semintele de tutun contin 35 - 45% ulei semisicativ, care poate fi extras si folosit n alimentatia oamenilor sau n industria vopselelor. Valorificnd economic unele soluri cu potential productiv mai redus (soluri nisipoase, erodate), tutunul asigura venituri deosebit de mari, ceea ce i mareste importanta agrofitotehnica. Desi, n mod justificat, se desfasoara o campanie mpotriva fumatului, deoarece nicotina si substantele care rezulta n procesul arderii aduce mari prejudicii sanatatii oamenilor, pna n prezent nu s-au nregistrat scaderi semnificative ale numarului fumatorilor. Pentru a reduce din efectele negative ale fumatului asupra organismului uman, se ncearca obtinerea de soiuri de tutun si tigarete al caror efect asupra fumatorilor sa fie redus la minimum sau anihilat complet. COMPOZITIA CHIMICA Aceasta determina calitatea produselor, fiind influentata de nsusirile soiului, de factorii de mediu (clima si sol), vrsta plantei, pozitia frunzei pe tulpina etc. si poate fi mbunatatita pe diferite cai. Substanta uscata a frunzelor de tutun este formata din 75 - 92% compusi organici si 8 - 25% compusi minerali. Compusii organici sunt alcatuiti din hidrati de carbon solubili si insolubili, compusi azotati, acizi organici, rasini si uleiuri eterice, iar cei minerali din

compusii calciului si potasiului. Hidratii de carbon solubili reprezinta 2 - 27% din substantele organice, n functie de soi si conditiile de vegetatie si influenteaza n mod deosebit nsusirile fumative ale tutunului. Un continut, ridicat n hidrati de carbon solubili se gaseste n tipul de tutun Virginia (27%), mijlociu la tipul oriental (19 - 20%) si redus la tipul de mare consum (2 - 3%). Prin arderea hidratilor de carbon solubili se formeaza acizi organici, aldehide, fenoli si alte substante care mbunatatesc aroma si gustul tutunului. Celuloza (7 - 8%) are rol principal n ntretinerea arderii. Substantele organice cu azot oscileaza ntre l - 6% din substanta uscata; continut mai redus se nregistreaza Ia soiurile cu frunze de culoare galbena (1-2%), moderat fa cele cu frunze rosii (2 - 3%) si continut ridicat la cele cu frunze de culoare nchisa (peste 3). Substantele albuminoide, n cantitate mare, influenteaza negativ calitatea tutunului; prin ardere, ele imprima gust si miros neplacute. Tutunurile pentru tigarete din tara noastra contin 6 - 10% substante albuminoide, iar cele pentru tigari de foi ntre 11 si 17% albumine din substanta uscata. Pentru calitatea tutunului prezinta o deosebita importanta raportul ntre hidratii de carbon solubili si substantele albuminoide, exprimat n valori procentuale din substanta uscata, raport denumit coeficientul Smuk. Cu ct acest coeficient este mai mare, cu att calitatea tutunului este mai buna. La soiurile de calitate superioara coeficientul Smuk este de 1,8 - 3, pe cnd la cele de calitate inferioara se situeaza sub cifra 1. Aminoacizii ocupa 0,25 - 0,58% din substanta uscata si au actiune pozitiva asupra fumatului, ndeosebi la tutunul pentru tigari de foi. Nicotina (C10H14N2) este principalul alcaloid din frunzele de tutun, influentnd, n cea mai mare masura, calitatea tutunului si sanatatea organismului uman. Mahorca (Nicotiana rustica) contine 8 - 16% nicotina, n timp ce tutunul (N. tabacum) numai 0,3 - 5,0%, cu diferentieri n functie de tipul de tutun: 0,3 -1,0% ia tipul oriental; l - 2% la tipul semioriental si Virginia; 1,5 - 2,5% la tipul de mare consum si 2,5 - 5% la tutunul pentru tigari de foi. Continutul n nicotina este mai mare n conditii de clima umeda, pe soluri mai grele si mai reci, pe cele fertilizate abundent cu azot si mai mic n conditii de clima secetoasa si pe soluri slab aprovizionate cu azot (N. ANITIA, 1975). Alaturi de nicotina se mai gaseste nornicotina si

anabasina. Nicotina se gaseste n toate organele plantei, cu exceptia semintelor mature, dar depaseste 66,5% n frunze. Continutul frunzelor n nicotina este influentat de pozitia acestora pe tulpina. Locul de sintetizare a nicotinei n planta este coletul si nu radacina plantei (F. CRESCINI, 1969). Acizii organici (malic, citric, oxalic etc.) provin din transformarile amidonului si zaharului, reprezentnd 12 - 16%. Rolul acestora asupra calitatii tutunului nu este precizat pe deplin, dar se pare ca au rol pozitiv asupra arderii. Rasinile si uleiurile eterice imprima tutunului aroma, nsusire de foarte mare importanta pentru calitatea frunzelor. Cantitatea de rasini oscileaza ntre 2 si 16% (3 - 8% la soiurile romnesti), iar cantitatea de uleiuri eterice este de 0,047% la tipul de mare consum si 1,2% la tipul oriental (N. ANITIA, 1974). Substantele aromate din frunze se pun n evidenta prin tratamente tehnologice aplicate frunzelor de tutun dupa recoltare (dospire, uscare, fermentare). Substantele minerale oscileaza ntre 8,5% si 23,0% (TRIFU, 1953) si sunt alcatuite din circa 35% CaO si 30% K2O si alte elemente. La un continut mediu de 17% substante minerale din substanta uscata a frunzei, potasiul reprezinta 5%, calciul 6%, iar magneziul - 1,5% (CRESCINI, 1969). Continutul frunzei n substante minerale este influentat de continutul acestor substante n mediul nutritiv, cu implicatii la stabilirea fertilizarii. Potasiul are influenta pozitiva asupra arderii, urmat de calciu; clorurile si sulfatii influenteaza negativ arderea. Compozitia chimica prezentata se refera la frunzele recoltate la maturitatea tehnica a tutunului (stadiu n care se recolteaza. RASPANDIRE n prezent tutunul se cultiva pe toate continentele, n unele tari pe mari suprafete, n altele pe suprafete mici. Fata de perioada 1979 - 1981, cnd se cultivau n lume 4,02 milioane ha cu tutun, n perioada 1988 - 1990 s-a ajuns la o suprafata de 4,89 milioane ha, cu o productie medie de 1.407 kg/ha, suprafata care a fost si n anul 2001 de 4,21 mii. ha, cu o productie medie de 1.517 kg/ha. Tari mari cultivatoare de tutun sunt: China cu peste 1,52 milioane ha, India

cu peste 0,45 milioane ha, SUA cu peste 0,172 milioane ha si cu productia medie cea mai mare (2.593 kg/ha). n Romnia, suprafetele si productiile medii se prezinta n tabelul 8.1. Cele mai mari suprafete, cultivate cu tutun sunt ntlnite n judetele din sudul tarii, unde se afla circa 60% din suprafata totala; n Moldova se cultiva circa 20%, iar n Cmpia de Vest si Transilvania, circa 20%. Ca produs industrial, tutunul a fost cunoscut n Europa numai dupa descoperirea Americii de catre Cristofor Columb (1492), iar ca planta cultivata a fost descoperit n Mexic, n anul 1519, cu ocazia explorarii acestei zone. n Europa primele seminte de tutun se presupune ca au fost aduse de calugarul Ramon Pane n Spania (1518), iar mai trziu de Francesco Hernandez de Toledo, la ntoarcerea din America n anul 1559, sub numele de "Tabaco" (dupa numele instrumentului cu care se fuma n insulele Caraibe). n Franta semintele de tutun au fost aduse de calugarul Andre Tevet, n anul 1556 din Brazilia. Tutunul a primit numele stiintific de Nicotiana n onoarea lui Jean Nicot ambasadorul Frantei n Portugalia, care a studiat proprietatile medicinale ale plantei. Pe lnga aceste denumiri, tutunului i sa spus Iarba Sfnta, Iarba Sacra, Iarba Divina, Iarba Ambasadorului, Iarba Reginei etc. n Romnia, tutunul a fost semnalat n Transilvania la jumatatea secolului al 16-lea, n Muntenia la jumatatea secolului al 17-lea, iar n Moldova, la 1652, se practica fumatul, n anul 1879 se nfiinteaza Monopolul asupra culturii si fabricarii tutunului, iar n anul 1929 ia fiinta Casa Autonoma a Monopolului (C.A,M.), n prezent, peste 90% din suprafata cultivata cu tutun este contractata de Societatea Nationala "Tutunul Romnesc" S.A. care acorda stimulente cultivatorilor. IARASI DESPRE SOIURI Soiurile de tutun au rezultat din hibridarea a doua sau mai multe varietati, avnd particularitati morfologice, biologice si calitative care le grupeaza n tipuri de tutun: oriental, semioriental, Virginia, de mare consum, Burley,

pentru tigari de foi. Tipul oriental se caracterizeaza prin frunze mici (lungimea frunzelor la etajul mijlociu, 20 - 25 cm), precocitate mare (de la plantare - nflorire, 50 - 65 zile), tesutul frunzelor catifelat si elastic; continutul n nicotina scazut; continutul n hidrati de carbon solubili ridicat; aroma si gust placute la fumat. Dupa uscare predomina culorile galbena, galben-portocalie si rosiedeschisa. Capacitatea de productie este mica (1.100 - 1.400 kg frunze uscate la ha), dar calitatea este superioara. Sunt recomandate n cultura soiurile: Djebel R.P. 123, Molovata 94, Molovata 178, Djebel 212, Djebel 252, Djebel 143. Tipul semioriental are frunzele mai mari (lungimea frunzelor la etajul mijlociu, 25 - 32 cm), perioada de vegetatie mai lunga (de la plantat la nflorit 75 -80 zile), tesut foliar elastic, continut n nicotina mai ridicat, continutul n hidrati de carbon solubili mai scazut, dect la tipul oriental. Prin uscare frunzele se coloreaza roscat, asigurnd tigarete de calitate mijlocie si consum mare. Capacitatea de productie este mai ridicata (1.500 2.000 kg/ha frunze uscate), avnd si o mare plasticitate ecologica. Se cultiva soiul Ghimpati RP 55, Ghimpati 111. Tipul Virginia se caracterizeaza prin frunze mult mai mari (lungimea frunzelor la etajul mijlociu, 40 - 50 cm), perioada de vegetatie mijlocie (de la plantat la nflorit 60 - 85 zile), continut mijlociu de nicotina, continut n albumine scazut. Prin uscare artificiala se obtin frunze galbene de diferite nuante, cu aroma fina, gust placut. Asigura productii mari si constante de frunze uscate (1.800 -2.400 kg/ha), soiurile avnd mare plasticitate ecologica. Frunzele acestor soiuri se folosesc pentru obtinerea de tigarete de calitate superioara, n Romnia sunt recomandate soiurile Virginia 1.173, Virginia 196, Virginia RP 207, Virginia 180. Tipul Burley se caracterizeaza prin plante cu frunze mari, perioada de vegetatie lunga (de la plantat la nflorit, 85 - 90 zile;, conturul plantei conic, capacitate de productie ridicata (peste 2.000 kg/ha frunze uscate). Frunza este fina, elastica, cu capacitate mare de absorbtie si retinere a sosurilor, pretabila la obtinerea tigarilor de foi. Se cultiva soiurile: Burley 114 si Burley 235 Burley 224, Tenessee 86. Tipul de mare consum grupeaza soiuri cu frunzele mari, perioada de vegetatie lunga, continut ridicat n nicotina (l - 5%), dar redus n hidrati de

carbon solubili. Frunzele uscate produc un tutun de culoare rosie pna la castanie-bruna. Capacitatea de productie este mare (1.800 - 2.400 kg/ha frunze uscate). Se obtin tigarete de calitate mijlocie si inferioara. Se cultiva soiurile Banat - 13, Banat RP 125, Baragan- 132, Baragan 133, Baragan 185, Banat 95. Tipul pentru tigari de foi este caracterizat prin soiuri cu frunze mari, elastice, nefragile, potrivite pentru confectionarea tigarilor de foi. Sunt folosite soiurile Havana si Satmarean. RECOLTAREA Frunzele de tutun se recolteaza la maturitatea tehnica, adica atunci cnd au ajuns la dezvoltarea maxima si au cel mai ridicat continut de substante organice si minerale. Maturarea frunzelor se face treptat si recoltarea este esalonata, nregistrndu-se o diferenta de 20 - 23 zile ntre maturarea frunzelor de Ia baza si a celor din vrful plantei. La soiurile de tutun cultivate n tara noastra se deosebesc pe tulpina cinci etaje de frunze (tab. 8.8.). Mai mult de 60% din recolta este asigurata de frunzele dispuse n etajul de mijloc si n vrf. Zona de vrf asigura numai 12% din recolta, iar zona de la baza numai 10% (fig. 8.3.). Maturarea tehnica a frunzelor se evidentiaza, din punct de vedere morfologic, prin culoarea verde mai deschisa a lor, prin pierderea luciului, aparitia de pete de culoare galbuie spre vrf si pe margini, caderea perisorilor, rasfrngerea marginilor limbului, suprafata limbului lipicioasa, iar uneori se produce basicarea acestuia. La maturarea tehnica frunzele, se rup cu usurinta de pe tulpina. Soiurile de tutun pentru tigarete se recolteaza ntr-un stadiu mai avansat de maturare, asigurndu-se frunze mai elastice si rezistente, de culoare mai deschisa; recoltarea soiurilor cu frunze mari, pentru tigarete, se face cnd o treime din suprafata limbului foliar s-a ngalbenit; soiurile de tip Virginia se recolteaza cnd doua treimi din suprafata limbului este de culoare galbenadeschisa; soiurile selectionate pentru aroma lor caracteristica se recolteaza mai de timpuriu, cnd se observa pete rotunde de culoare galbena pe

suprafata limbului; soiurile cultivate pe soluri fertile se recolteaza la maturitatea completa; soiurile pentru tigari de foi se recolteaza mai de timpuriu, la nceputul maturarii tehnice; pe terenuri cu fertilitate mai redusa, recoltarea se face nainte de aparitia pe frunze a petelor de culoare galbena; pe timp de seceta se grabeste recoltarea frunzelor, n anii ploiosi recoltarea frunzelor se amna; n cazul atacului de boli sau daunatori, recoltarea frunzelor se face chiar nainte de maturarea tehnica Recoltarea se desfasoara n conditii optime numai dupa ce se evapora roua de pe plante, n mai multe etape (5 - 6), la intervale de 6 - 7 zile. La o singura recoltare se deprind de pe planta 2-7 frunze (mai putine la baza tulpinii, mai multe spre vrf). La soiurile de tipul Virginia se recolteaza numai cte doua frunze, n timp ce Ia soiurile de mare consum recoltarea se face n mai putine etape (3 etape); n prima etapa se recolteaza frunzele de Ia baza plantei; n etapa a doua cele de Ia mijloc si n etapa a treia frunzele de la vrful plantei. Recoltarea manuala se efectueaza rupnd frunza cu frunza n directia laterala si n jos, pentru a nu vatama tulpina. Frunzele se lasa la marginea lanului pentru cteva ore pentru o usoara vestejire, apoi se ncarca n cosuri sau lazi, cu petiolul catre pereti si se transporta la platformele de depozitare. La recoltarea manuala muncitorii pot fi transportati pe platforma unei masini speciale (Balthes), frunzele depozitndu-se n buncare speciale. Recoltarea mecanizata. Exista si masini care recolteaza mecanizat frunzele, dar n acest caz se lasa un numar de 9 - 10 frunze pe planta, care se matureaza mai uniform si pot fi recoltate la o singura trecere, tulpinile fiind tocate si ncorporate n sol. Grabirea maturarii, ca si uniformitatea acesteia se pot realiza tratnd plantele cu Ethrel (acid 2-cloro-etiI-fosforic), datorita caruia frunzele se ngalbenesc dupa 3-5 zile de la tratament, facilitnd recoltarea mecanizata. Se utilizeaza 1350 -2.250 g Ethrel s.a. n 400 - 500 l apa/ha (M. IRIMIA.1977). Recoltarea mecanizata este recomandata la soiurile cu frunze mari (Virginia, Burley, de mare consum). INSIRATUL, FERMENTAREA SI USCREA FRUNZELOR

Dupa recoltare frunzele de tutun sunt supuse unor operatiuni fizice si biochimice care determina calitatea fumativa a lor, nsusire ce se pune n evidenta n fabricile care le prelucreaza. nsiratul frunzelor este prima operatiune cu care ncepe acest lung proces de pregatire si consta n introducerea manuala sau mecanizata a unor srme sau sfori prin nervurile lor (fig. 8.4). Cu ocazia nsirarii frunzele se sorteaza dupa marime, grad de maturare, integritate, atac de boli sau daunatori etc. Dupa marime, frunzele se sorteaza n: mari, mijlocii si mici, iar cele atacate, de boli si daunatori se nsira separat. nsiratul pe sfoara sau pe srma, manual, se face cu ajutorul unui ac special (andrea), iar mecanizat cu ajutorul unei masini de nsirat (MTS-2), care lucreaza pe principiul masinii de cusut. Lungimea sforilor sau a srmelor este de 4 m, din care 3,5 m, prezinta lungimea de nsirare, iar 0,5 m, partea cu care sirele se leaga pe gherghefuri, pe carucioare sau pe alti suporti. Frunzele mari se nsira fata la fata lasnd circa l cm ntre nervuri pentru aerare ct mai buna, iar frunzele mici se nsira cu fata la partea dorsala. Astfel pregatite, frunzele ncep procesul de dospire (fermentarea n verde) si de uscare. Prin dospit si uscare se mbunatatesc si se fixeaza n frunzele de tutun nsusirile de calitate specifice soiului si dezvoltate n timpul perioadei de vegetatie n cmp, n raport cu conditiile de clima si sol. Prin conducerea rationala a acestor procese tehnologice se pot corecta multe din defectele pe care le poseda tutunul recoltat din cmp. Dospirea (sau fermentatia n verde) reprezinta un complex de procese si reactii din frunzele de tutun care determina ngalbenirea si mbunatatirea calitatii lor. Factorii care determina transformarile sunt: temperatura si umiditatea. Temperatura optima n timpul dospirii este cuprinsa ntre 25 - 36C, iar umiditatea relativa a aerului ntre 75 si 85%. La recoltare frunzele contin 80 - 85% apa, iar n timpul dospirii trebuie sa se elimine 30 - 45% din aceasta apa. n zonele unde nu exista conditii naturale de dospire, acestea se creeaza prin adaposturi adecvate. Durata procesului de dospire este de 2 - 4 zile la soiurile pentru tigarete superioare si ajunge la 21 zile la soiurile de tipul pentru tigari de foi n

functie de gradul de maturitate, temperatura si umiditate. n timpul procesului de dospire frunzele si continua procesele, de respiratie si transpiratie. Se nregistreaza transformarea substantelor organice complexe n substante simple. Amidonul se hidrolizeaza, se degradeaza substantele albuminoide si clorofila, mbunatatindu-se continuu calitatea tutunului. Nicotina nu sufera schimbari importante, dar creste n schimb, proportia de acizi organici (citric si acetic). Prin degradarea clorofilei se obtine ngalbenirea frunzelor, proces important pentru cresterea calitatii acestora. La sfrsitul dospirii frunzele sunt de culoare galbena, urmnd fixarea acestei culori la soiurile pentru tigarete sau transformarea culorii n maro la soiurile pentru tigari de foi. La capatul acestui proces frunzele de tutun mai contin 40 - 50% apa, care trebuie eliminata ct mai repede, mai ales la soiurile pentru tigarete superioare si la soiurile tipului Virginia a caror culoare trebuie sa ramna galbena-deschisa. Tutunul pentru tigari de foi este supus procesului de dospire un timp mai ndelungat, ntr-un mediu mai umed si apoi, prin fixarea culorii, prin pierderea rapida a apei, i se determina o culoare specifica. Dospirea tutunului se face n siruri, pe gherghefuri asezate n ncaperi cu un mediu optim de caldura si umiditate sau n "nasada" (frunzele se aseaza cu cotorul n jos n straturi de 20 cm grosime) nainte de nsirare, n solarii sau n camere speciale. Gherghefurile sunt rame asezate vertical, ntre marginile carora se ntind sirurile de frunze, legate paralel. Dospirea se poate grabi daca se scot gherghefurile la soare 2-3 ore pe zi. Fixarea culorii se face prin expunerea frunzelor direct la soare sau cu ajutorul curentilor de aer, iar n cazul uscarii la caldura artificiala, prin ridicarea treptata a temperaturii pna la 40C si coborrea umiditatii relative sub 50%. Depasirea temperaturii de 50C slabeste activitatea fermentilor si provoaca coagularea complexului fermentativ, pierzndu-se capacitatea de fermentare a tutunului, proces care urmeaza dupa uscare. Uscarea frunzelor dupa dospire asigura fixarea culorii si eliminarea apei, prevenind procesele de alterare. Prin uscare, umiditatea n frunze trebuie sa scada la 20 - 25%. Se practica uscarea pe cale naturala si uscarea cu

ajutorul caldurii artificiale (la soiurile tipului Virginia). Tutunul destinat pentru pipa sau tigari de foi se usuca la umbra, sub actiunea curentilor de aer, ntro perioada de timp mai lunga (4-6 saptamni). Uscarea la soare. Pentru aceasta, sirurile cu frunze se fixeaza pe gherghefuri mobile, afara, cu posibilitati de a fi adapostite pe timp de ploaie sau noaptea. Gherghefurile se tin afara la soare, distantate, pentru a asigura circulatia aerului, iar noaptea sau pe timp de ploaie se adapostesc n soproane, pentru a le feri de picaturile de roua sau ploaie care nnegresc frunzele. n vederea dospirii si uscarii tutunului din tipurile orientale, semiorientale si de mare consum se pot folosi solarii acoperite cu folie de polietilena. Durata uscarii la soare a frunzelor de tutun depinde de soi si conditiile privind temperatura si umiditatea relativa din timpul uscarii. Uscarea tutunului Burley se realizeaza la umbra si la curenti de aer, n magazii construite, soproane, solarii acoperite cu folie de polietilena de culoare nchisa. Durata de uscare a acestui tip de tutun este, de regula, 30 - 40 zile n uscatorii la umbra si 21 - 23 zile n solarii acoperite cu folie. Uscarea cu ajutorul caldurii artificiale se practica la tutunul de tip Virginia asigurndu-se o culoare deschisa frunzelor si caracteristici calitative deosebite. Avantajele acestei metode de uscare constau n obtinerea unui produs de calitate buna, reducerea volumului de munca, reducerea spatiului necesar uscarii si reducerea duratei uscarii. Reducerea brusca a proceselor vitale din frunzele de tutun n momentul ngalbenirii (trecerea la fixarea culorii) asigura un continut mai ridicat n hidrati de carbon solubili. Uscarea se face n uscatorii speciale n care se realizeaza att dospirea, ct si fixarea culorii. n timpul dospirii si uscarii, n frunzele de tutun se petrec o serie de transformari biochimice care duc la mbunatatirea calitativa a lor. Astfel, n timpul dospirii si uscarii la tutunurile de culoare deschisa se pierd 11 - 18% din substanta organica, datorita procesului de respiratie, n special hidrati de carbon, si creste procentul de substante minerale. Hidratii de carbon sufera transformari nsemnate. Amidonul se transforma aproape n ntregime n cursul procesului de dospire si uscare n hidrati de

carbon solubili, sub actiunea enzimelor (TRIFU, 1953). Substantele proteice, sub actiunea enzimelor proteolitice, se scindeaza n substante cu molecula mai mica, ajungnd pna la aminoacizi. Continutul n nicotina scade iar cel de acizi organici creste, mai ales de acid citric si acetic si scade cel de acid malic, oxalic si formic, marindu-se elasticitatea frunzelor, nsusire importanta la tutunul pentru tigari de foi. Modificarile culorii se datoreaza, procesului de degradare a pigmentului verde, ce intra n compozitia clorofilei, ceea ce face sa iasa n relief xantofila. Culoarea galbena este un indicator foarte pretios pentru aprecierea diferitelor faze prin care trece frunza de la dospire si pna la uscare. Pastrarea tutunului uscat. Dupa ce recolta de frunze a fost dospita si uscata, se pregateste pentru predare la centrele de receptie. Sirurile sunt scoase de pe gherghefuri, se ndoaie n patru si se fac legaturi de cte 3-5 siruri (evenghiuri), evitndu-se sfarmarea frunzelor n timpul manipularii lor. Se verifica ca toate frunzele sa fie bine uscate, n special nervura principala. Pastrarea tutunului se poate face si n baschii, care sunt poduri confectionate din scnduri, dispuse la 15 - 20 cm de pardoseala magaziei. Pe aceste poduri se aseaza evenghiurile sau sirele de tutun ordonate, cu folie ndreptate n acelasi sens. Cu grosimea stratului de tutun se poate ajunge la 80 - 100 cm, dupa care se acopera cu pnza de sac. Pastrarea se face n camere uscate, ce pot fi ventilate la nevoie, fara mirosuri neplacute care se pot imprima n frunzele de tutun. Urmeaza clasarea tutunului, alesul si papusitul. Alesul si papusitul tutunului sunt operatii pregatitoare n vederea predarii recoltei la centrele de colectare. Ele ncep, de regula n luna octombrie. Se aleg frunzele dupa marime, culoare, consistenta, se netezesc si se aseaza n manunchiuri de cte 20 - 25 care se leaga cu un fir de rafie, de panusi de porumb, de sfoara, tei topit etc., n apropiere de cotor, aceste manunchiuri numindu-se papusi. Sunt asezate n papusi frunzele soiurilor pentru tigarete superioare si cele de mare consum. Frunzele se pot aseza n stos, cnd se grupeaza ca si n cazul papusii, dar nu se leaga Ia baza. La soiurile cu frunze mari se folosesc pachete de 10 - 12 frunze, iar ia cele cu frunze mici, de 25 - 30 frunze.

Asezarea frunzelor n fascicule consta n formarea de pachete a 8 - 10 frunze, la soiurile din tipul pentru tigari de foi, fara netezirea limbului si care se leaga la baza cu o frunza de tutun. Asezarea frunzelor n tonga (vrac) se face dupa alegerea lor pe calitati. Frunzele asezate ntr-o ncapere, cu cotorul n jos, n straturi de 20 cm grosime, formeaza nasada. La soiurile orientale de cea mai buna calitate, frunzele se ntind cu grija si se aseaza cu regularitate una peste alta, modul de asezare fiind n pastaie. Fermentarea tutunului este ultima faza a prelucrarii lui, premergatoare transformarii industriale n produse consumabile (fumabile). Fermentarea are loc n depozitele si fabricile de fermentare. Tutunul, imediat dupa uscare, este lipsit de nsusiri fumatice: miros neplacut, fumul este aspru, ntepator, amarui, lipsit de gust; se poate conserva, nefiind un produs stabil, n el continund unele procese biochimice. Transformarea tutunului ntr-un produs ameliorat, conservabil cu o compozitie chimica stabila se face prin procesele de fermentare. Fermentarea tutunului este sezonala si extrasezonala sau industriala. Fermentarea sezonala se face n timpul primaverii, cnd vremea se ncalzeste, folosindu-se procedeul fermentarii n baloturi,, n butoaie sau lazi, pe mese si pe stelaje. Fermentarea industriala (sau extrasezonala este metoda cea mai buna, ntruct procesul poate fi dirijat, indiferent de conditiile anterioare, potrivit cerintelor diferitelor tipuri si categorii de tutun. Temperatura si umiditatea din camere este controlata; fermentarea dureaza 12 - 21 zile, produsul avnd umiditatea de pastrare. Dupa fermentare tutunul se alege din nou pe calitati, apoi este asezat n baloturi de diferite forme si marimi si expediat la fabrica unde este transformat n produse de fumat. Productia de frunze de tutun este destul de variabila, n functie de tip si conditiile de cultura. Soiurile de tip oriental asigura productii medii de 1.000 -1.500 kg/ha, iar cele de tip Virginia si de mare consum pna la 2.500 3.000 kg/ha frunze uscate.

PASTRAREA RECOLTEI Pastrarea tutunului uscat pana la predare, se face in incaperi lipsite de igrasie si umiditate, cu posibilitati de aerisire. Sisurile uscate se scot de pe gherghefuri sau din solarii, se indoaie in patru si se lasa 3-5 la un loc in asa numitele evenghiuri ( legaturi ). Sirurile astfel legate se reaseaza suspendate in magaziile sau incaperile destinate pastrarii. In timpul pastrarii sunt necesare controale repetate, pentru a se putea preveni orice mucegaire a foilor. De altfel, odata cu asezarea in depozite, sirurile se verifica observandu-se ca frunzele in special nervura mediana sa fie bine uscate. Predarea recoltei: Pentru predare, foile de tutun se sorteaza dupa aspectul exterior, pe calitati tinandu-se seama la sortare de culoare, tesut, etaj, de sortarea sanatatii, de gradul de deteriorare a fibrelor, etc.. Pentru a nu se sfarama foile in timpul alegerii, tutunul se umezeste prin deschiderea usilor magaziilor sau pe timp uscat, prin tinerea lui in subsoluri. Foile alese pe calitati se aseaza apoi in stos, procedeu simplu si economic de asezare a tutunului pe clase. Acest procedeu consta in suprapunerea foilor una peste alta, in acelasi sens, dupa ce au fost sortate si netezite. Se mai practica asezarea foilor in papusi ( 15- 25 foi ) sau in fascicule ( 8- 10 foi ). Tutunul in stos cu o zi inainte de livrare, se ambaleaza in teancuri legate in panza, sau baloturi incadrate in sipci de lemn si se preda industriei, care supune foile mai departe procesului de fermentatie. --------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------seminte: http://www.magicgardenseeds.com/results_sql?

mv_session_id=WQQebgwk&search_string=tobacco&searchmode=sqlhea dersearch seminte de tutun IMPORTATOR SEMINTE DE TUTUN VIRGINIA SI BUNRLEY .SEMINTELE SUNT AMBALATE IN PACHETE DE 200BUC.PRET PACHET 80 RON.GERMINAREA SEMINTELOR ESTE IN PROPORTIE DE 99%.RECOMAND PENTRU CEI CE DORESC SA CULTIVE TUTUN PENTRU CONSUM PROPRIU. telefon: 0727823083 --------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------Proiect: Cultura tutunului Mesajde Humidor 25 Ian 2009, 11:34 Am cumparat cartea Cultura tutunului si am mai cumparat si seminte de tutun virginia, oriental si kentucky, niste rasadnite si la primavara dupa ce voi fi studiat cartea, o pun de niste rasaduri. Pe la sfarsitul lui aprilie, prin bunavointa lui Pioneru - care pune la dispozitie curtea - vom cultiva cateva randuri de tutun si sper ca la toamna sa avem niste blenduri proprii. (asta presupune ca tutunurile vor fi uscate, fermentate, afumate amestecate si invechite cateva luni). Intre principalele probleme pe care le intrevad sunt: - uscarea orientalului la soare - am discutat aici cu Molia care are balconul orientat mai tot timpul spre soare si ar putea urmarii atent procesul - fermentarea tutunului - avand in vedere cantitatea mica - va trebuie sa confectionez o cutie speciala - afumarea unei parti din virginia pentru obtinere latakia

De udare si fertilizare se ocupa Pioneru Pus seminte in rasadnite. Aici m-am pacalit putin, trebuia sa le pun in jardiniere obisnuite si dupa un timp sa le transfer in ghivece mai mici. Semintele sunt atat de mici ca nu ai cum sa le numeri asa ca am aplicat metoda "imprastierii" in mod egal pe toata suprafata pamantului.Initial vroiam sa-l cultiv in cilindru special de rasadnita, direct, dar la final peste cilindri am aplicat un strat de turba peste care am presarat semintele.In mod normal trebuie sa incolteasca dupa 715 zile in functie de caldura. De obicei, industrial se "oparesc" sacii cu seminte prin scufundarea in apa la 60 grade dupa care se lasa cateva zile pana incoltesc in saci, pastranduse umezeala adecvata. Abia dupa ce incoltesc se amesteca cu cenusa de lemn sau cu nisip foarte fin si se imprastie in rasadnite... P1011973.JPG Toate speciile vegetale care au seminte foarte mici (tutun, telina...etc) se cultiva, fie in camp, fie in sere, prin producerea de rasaduri. Nu exista, nici macar in prezent masini de semanat capabile de precizia necesara realizarii semanatului unor astfel de seminte mici. De exemplu, americanii, recomanda pentru etapa de camp o spatiere de 1-1,2 m intre randuri si 40 60 de cm intre plante pe rand, or seminte cu dimensiuni mai mici de 1mm nu pot fi distribuite mecanic la o asemenea precizie. Intr-o alta ordine de idei, faptul ca plantele sunt transplantate in camp sub forma de rasaduri le ajuta sa creasca viguros si relativ rapid, comparativ cu situatia in care ar trebui sa-si parcurga intregul ciclu vital pornind direct din samanta. Natura desi nu pacatuieste prin exactitate...este neiertatoare...aproape toate semintele speciilor de clima temperata incep sa germineze atunci cand in sol sunt in mod constant la 5-7 cm adancime 8 grade cu plus. Re: Proiect: Cultura tutunului

Mesajde Humidor 27 Mar 2009, 16:46 Dupa numai 4 zile semintele au incoltit, fiind foarte mici nu am putut sa le fotografiez. Dupa 5 zile, Virginia si Orientalul au inceput sa faca frunzulite. Kentucky este inca in faza de incoltire. Am o mica ingrijorare, pamantul de turba contine foarte multa substanta organica si pe alocuri s-a format mucegai. Vre-o idee, nu vreau sa se compromita inca din start.

Re: Proiect: Cultura tutunului de Humidor 09 Apr 2009, 18:58 Revin cu ultimele poze ale culturii

Re: Proiect: Cultura tutunului de Humidor 20 Apr 2009, 14:48 Am inceput rarirea, la final vor ramane doar o planta/rasadnita. Normal, apar si probleme, frunzulitele au o mare aderenta unele fata de celelalte si este destul de greu sa extrag plantutele taiate din "lan". Cred ca o sa le tai tulpina la radacina si le las sa se usuce, altfel risc sa le rup si pe celelalte. Plantele sunt foarte dezvoltate spre frunze, in schimb, catre radacina se subtiaza... find foarte firave. Un sfat e binevenit. Fiiere ataate

It's not the size of the dog in the fight, it's the size of the fight in the dog. Re: Proiect: Cultura tutunului de Humidor 01 Iun 2009, 21:06 Update Fiiere ataate

It's not the size of the dog in the fight, it's the size of the fight in the dog. http://forum.humidor.ro

Humidor Membru PCB Mesaje: 987 Images: 241 Membru din: 22 Oct 2008, 22:09 Localitate: Bucuresti E-mail Humidor

Site web YIM

Sus Re: Proiect: Cultura tutunului de Pioneru 26 Iun 2009, 09:51 Si inca unul. Marea majoritate a plantelor imi ajung la genumchi, sunt 2 care depasesc insa acest nivel. Ca referinta am 1.80m inaltime. Promit sa mai postez dar din cauza ploii pamantul e foarte moale si nu am putut sa intru intre plante. Fiiere ataate

Pioneru Membru de onoare Mesaje: 110 Membru din: 30 Oct 2008, 17:43 Localitate: Bucuresti

E-mail Pioneru

Sus Re: Proiect: Cultura tutunului de Humidor 26 Iun 2009, 09:57 Se pare ca vom avea oriental si virginia din belsug Multumim pentru poze. Da ce le-ai facut de au crescut atat de mari, la mine pe balcon nu au mai crescut deloc.

Re: Proiect: Cultura tutunului de Humidor 04 Iul 2009, 07:34 Inca o serie de poze. Ieri au fost rupte primele flori.

It's not the size of the dog in the fight, it's the size of the fight in the dog. http://forum.humidor.ro

Humidor Membru PCB

Mesaje: 987 Images: 241 Membru din: 22 Oct 2008, 22:09 Localitate: Bucuresti E-mail Humidor

Site web YIM

Sus Re: Proiect: Cultura tutunului de Humidor 05 Iul 2009, 14:05 Cred ca trebuie sa-mi dai niste lectii de agricultura, nu stiu ce le faci dar sunt superdezvoltate. Fac planul pentru instalatia de fermentare Fiiere ataate

Sus Re: Proiect: Cultura tutunului de Pioneru 15 Aug 2009, 08:20 Avem in club si membri care muncesc, se trezesc de dimineatza.... Fiiere ataate

Pioneru Membru de onoare Mesaje: 110 Membru din: 30 Oct 2008, 17:43 Localitate: Bucuresti E-mail Pioneru Sus Re: Proiect: Cultura tutunului de Humidor 15 Aug 2009, 13:18 Culesul nu a fost nimic, insiratul pe funie e ... cum sa spun... nu se mai ia de pa maini decat cu zeama de rosii. Uite si scula de insirat frunzele, sarma din cupru, turtita la un capat si gaurita cu spiral de 3 si ascutita la celalalt capat... m-am umplut de lacuste in balcon Fiiere ataate

It's not the size of the dog in the fight, it's the size of the fight in the dog. http://forum.humidor.ro

Humidor Membru PCB Mesaje: 987 Images: 241 Membru din: 22 Oct 2008, 22:09 Localitate: Bucuresti E-mail Humidor

Site web YIM

Sus Re: Proiect: Cultura tutunului de Humidor 20 Aug 2009, 20:14 Dupa 5 zile... de uscare Fiiere ataate

It's not the size of the dog in the fight, it's the size of the fight in the dog. http://forum.humidor.ro

Humidor Membru PCB Mesaje: 987 Images: 241 Membru din: 22 Oct 2008, 22:09 Localitate: Bucuresti E-mail Humidor

Site web YIM

Sus Re: Proiect: Cultura tutunului de Pioneru 25 Aug 2009, 21:50 Noutati ceva ? Cum se petrece, ce se petrece....murim mon chet de curiozitate....

Pioneru Membru de onoare Mesaje: 110 Membru din: 30 Oct 2008, 17:43 Localitate: Bucuresti E-mail Pioneru

Sus Re: Proiect: Cultura tutunului de Humidor 26 Aug 2009, 12:59 Sambata se fac doua saptamani, tutunul este aproape uscat, s-au scuturat si impuritatile, am facut lada pentru fermentat, am toate piesele, mai imi trebuie o rezistenta de incalzire si dupa aia mai asteptam inca 6 saptamani...

Re: Proiect: Cultura tutunului de Humidor 26 Aug 2009, 21:53 Dispozitiv... e cat un frigider Fram (din epoca trecuta) Fiiere ataate

Re: Proiect: Cultura tutunului

de Humidor 30 Aug 2009, 13:24 Dispozitiv complet echipat si cu tutunul pus la fermentat. Am optat pentru varianta presat bine in sul si o temperatura ceva mai mica. Problema cu dispozitivele de incalzit, majoritatea au protectie la supratemperaturi, cu feonul am obtinut maxim 40 grade dupa care l-am schimbat cu o plita care incalzeste incinta pana la 45 grade. Deci... daca aveti o plita veche, de pe vremea impuscatului fara protectie la supratemperatura... as mai incerca cu fier de calcat dar... deja am taiat doua cordoane Fiiere ataate

Re: Proiect: Cultura tutunului de Humidor 13 Sep 2009, 20:04 Dupa o saptamana de fermentat in instalatie si alta saptamana fermentat in suc propriu (facut salam, strans bine cu funie din canepa, astazi l-am desfacut sa-l aerisesc. Frunzele, in special cele din mijlocul legaturii, au capatat o nuanta umiforma, maro - maduro; Am reusit sa desfac frunzele ca sa le aerisesc si apoi le-am pus inapoi in manunchi, stranse bine, reumezite cu un pulverizator cu apa. Frunzele sunt elastice, un fel de caramel lipicioase la mana datorita zaharului care a iesit din ele. Mi se pare ca virginia se comporta mai bine. Mirosul este inca intepator, de fan cosit, deci va mai trebui sa treaca mult timp pana sa dispara. Cred ca de craciun il putem incerca, desi, ratia mea o sa o pastrez la fermentat pana in primavara. Intr-o saptamana-doua, o sa incerc sa scot nervurile centrale, operatie foarte anevoioasa, avand in vedere numarul mare de frunze si ca va trebui sa le dezlipesc pe toate. Fiiere ataate

It's not the size of the dog in the fight, it's the size of the fight in the dog. http://forum.humidor.ro

Humidor Membru PCB Mesaje: 987 Images: 241 Membru din: 22 Oct 2008, 22:09 Localitate: Bucuresti E-mail Humidor

Site web YIM

Sus Re: Proiect: Cultura tutunului de Humidor 19 Sep 2009, 20:17 Am aerisit frunzele, taiat nervura principala si reumezit frunzele (poza arata cam ciudat datorita blitzului, dar in realitate frunzele sunt mai uscate). Tununul a capatat intre timp un iz de smochine uscate. Am o vaga impresie ca intr-o luna doua va fi gata. Fiiere ataate

Re: Proiect: Cultura tutunului de Humidor 30 Noi 2009, 10:25 Tutunul pregatit pentru presa. Fiiere ataate

Re: Proiect: Cultura tutunului de Humidor 09 Dec 2009, 21:50 Flake... e beton, nu stiu cum o sa-l tai, vre-o idee? Fiiere ataate

Re: Proiect: Cultura tutunului de Humidor 17 Dec 2009, 22:09 In cele din urma l-am taiat cu foarfeca, desprins fasii din flake, facut sul si taiat. Nu este uscat complet si inca mai are un iz de amoniac. Fumat nu se mai simte. L-am pus la aerisit. Sper ca pana maine sa fie uscat si tocmai bun de fumat. Fiiere ataate

It's not the size of the dog in the fight, it's the size of the fight in the dog. http://forum.humidor.ro

Experienta mea a fost mai degraba negativa. Am pus semintele la incoltit destul de tirziu, iar rasadurile, la rindul lor, le-am transplantat in doua ture, a doua fiind spre sfirsitul verii. Apoi am tot aminat recoltatul pina am fost silit sa o fac de primul inghet, in urma cu vreo luna cred. Rasadurile din a doua

tura n-au apucat sa se dezvolte suficient, o mica parte din frunze au fost stricate de inghet, asa ca am ramas cam cu 3-4 kg in final. Pe care le-am pus la uscat pe sfoara, in aer liber, dar sub acoperis, ca sa nu le ploua. Din pacate majoritatea frunzelor au facut mucegai (aici, in zona, sint mari probleme cu mucegaiul, cam orice mucegaieste foarte rapid). Nu mai zic ca am scapat si caprele in curte si bineinteles ca s-au dus drept la tutun... Acum as avea nevoie de un pic de ajutor legat de procesul fermentarii. Din productia proprie mi-a ramas un pic de tutun uscat si am gasit si de cumparat pe internet frunze de tutun vrac (Burley uscat , dar nefermentat si Virginia "prefermentat"-am inteles de la vinzator ca ar fi trecut deci printr-o prima etapa de fermentare, care nu este insa si suficienta). Intrebarea ar fi cum sa procedez cu frunzele fara a folosi insa nici un fel de dispozitiv modern. In camera am constant o temperatura intre 25-30 grade, iar linga cuptor de multe ori e greu suportabila. Sa le impachetez in plastic si sa le tin in apropierea cuptorului? Cit timp ar trebui sa stea cele nefermentate si cit cele "prefermentate"? Cum imi dau seama cind sint bune de fumat?

Re: Proiect: Cultura tutunului de Humidor 25 Noi 2010, 08:26 Pentru fermentare au nevoie de oxigen. Daca le pui in punga nu vor fermenta cum trebuie. Daca nu vrei sa folosesti un dispozitiv, trebuie sa ai minim 1 metru cub de frunze, gramada cu aceasta dimentiune, fermentand de la sine. O data la cateva zile, frunzele trebuiesc intoarse, astfel incat si cele de la exterior sa ajunga in mijloc si sa fermenteze. Daca nu ai 1m3 le poti fermenta prin presate intre doua scanduri din lemn (ca sa mai si respire) si o data pe saptamana le aerisesti. Nu cred ca poti sa faci asta in camera deoarece vor dezvolta o putoare de amoniac destul de mare. Vor fi gata atunci cand mirosul intepator se transforma in miros dulce de

poame in cazul virginiei sau de cacao in cazul burley... Poate dura si 6 luni procesul daca nu ai un dispozitiv care sa-l accelereze. Re: Proiect: Cultura tutunului de colyalbaitz 25 Dec 2010, 21:18 Buna ziua. Felicitari pentru cultura de tutun. Am ramas masca. Nu stiam ca se poate face asa ceva si la scara mica . As dori si eu sa ma apuc dar, se poate pune la fermentat, cum i-ati recomandat unui user, intre doua scanduri si din saptamana in saptamana sa se aeriseasca? Sau trebuie neaparat facut un dispozitiv special ca acela pe care l-au facut domnii din forum ? In martie-aprilie poate reusesc sa pun si eu niste rasaduri. Multumesc, o zi buna. Re: Proiect: Cultura tutunului de Humidor 25 Dec 2010, 21:27 Ideal este sa fie adus la o temperatura cat mai mare. Practic, in timp fermenteaza si la temperaturi mai mici. Factorii cheie sunt temperatura, umezeala si oxigenarea... Presarea este o alta metoda, a se vedea metodele folosite in trecut de marinari, faceau o funie din tutun , o infasurau in panza si o tineau legata la brau... Ce am facut eu a fost un experiment, adevarul este ca trebuia sa-l fi lasat mai mult la fermentat. In orice caz, am inceput fermentarea in dispozitiv si am continuat-o prin presare intre scanduri.