IEA - SET I

1. În studiile referitoare la definirile conceptuale ale spațiului rural sunt avute în vedere următoarele
abordări:
a) abordarea multiculturală, abordarea mediatică și abordarea productivă
b) abordarea funcţională, abordarea politico-economică și abordare asocială
c) abordarea multifuncțională, abordarea culturală și abordarea sociologică

2. Conform Cartei Europene a Spațiului Rural (1996) funcţiile spaţiului rural sunt:
a) funcţia financiară, funcţia peisagistică, funcția mediatică
b) funcţia socio-economică, funcţia socio-politică, funcția mediatică
c) funcţia economică, funcţia ecologică, funcția socio-culturală

3. Sistemul de clasificare NUTS al UE, definitivat în 1999, presupunea următoarele niveluri:

a) NUTS 0 - nivelul statal;NUTS 1 - nivelul macroregiunilor; NUTS 2 – nivelul regiunilor statistice,
unităţi de bază ale politicii regionale; NUTS 3 - nivelul departamentelor, al judeţelor; NUTS 4 -
nivelul microregiunilor; NUTS 5 - nivelul local – aşezările rurale şi urbane
b) NUTS 5 - nivelul statal; NUTS 4 - nivelul macroregiunilor; NUTS 3 – nivelul regiunilor statistice, unităţi
de bază ale politicii regionale; NUTS 2 - nivelul departamentelor, al judeţelor; NUTS 1 - nivelul
microregiunilor; NUTS 0 - nivelul local – aşezările rurale şi urbane
c) NUTS 1 - nivelul statal; NUTS 2 - nivelul macroregiunilor; NUTS 3 – nivelul regiunilor statistice, unităţi
de bază ale politicii regionale; NUTS 4 - nivelul departamentelor, al judeţelor; NUTS 5 - nivelul
microregiunilor; NUTS 6 - nivelul local – aşezările rurale şi urbane

4. Organizația de Dezvoltare și Cooperare Economică (OCDE) clasifică spațiul rural, în funcție de procentul
populaţiei care trăieşte în comunităţile rurale, astfel:
a) predominant rurale (peste 70%), semnificativ rurale (între 50% şi 70%), predominant urbane (sub 50%)
b) predominant rurale (peste 60%), semnificativ rurale (între 40% şi 60%), predominant urbane (sub 40%)
c) predominant rurale (peste 50%), semnificativ rurale (între 15% şi 50%), predominant urbane (sub
15%)

5. Comisia Europeană (DGAGRI – Direcţia Generală pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală) a proiectat
gruparea localităţilor, pornind de la dimensiunea populaţiei şi densitatea acesteia, în trei categorii:
a) Regiune preponderent urbană (sub 20%), Regiune interlocutoare (între 20% şi 50%), Regiune preponderent
rurală (peste 50%)
b) Regiune predominant urbană (sub 20%), Regiune intermediară (între 20% şi 50%), Regiune
predominant rurală (peste 50%)
c) Regiune urbanistică (sub 20%), Regiune interlocutoare (între 20% şi 50%), Regiune rurală (peste 50%)

6. Economia rurală poate fi definită ca:

a) un ansamblu de observaţii metodologice, legi şi percepte specifice economiei politice care se aplică
activităţilor şi vieţii agricultorilor, relaţiilor cu alte profesii, şi care evidenţiază locul agriculturii în
societăţile naţionale şi în schimburile internaţionale
b) o ramură ce studiază întreprinderile agricole, raporturile între diversele sale elemente, condiţiile de
producţie şi schimburile ce conduc la obţinerea de profit.
c) o ramură ce studiază întreprinderile industriale, raporturile între diversele agricultură și industrie și
condiţiile de producţie.

7. Economia agrară poate fi definită ca:

a) o ramură a economiei rurale ce studiază întreprinderile agricole, raporturile între diversele sale
elemente, condiţiile de producţie şi schimburile ce conduc la obţinerea de profit
b) o ramură a economiei rurale ce studiază serviciile agricole, raporturile între servicii și agricultură, condiţiile
de procesare şi comercializare a produselor agricole
 c) o ramură a economiei rurale ce studiază industriile agroalimentare, raporturile între industrie și agricultură,
condiţiile de comercializare și promovare a produselor agricole în mediul rural

8. Politicile publice vizând modul de dezvoltare a agriculturii prezintă abordări diferite. Care sunt
acestea?
a) politici de promovare a exploatațiilor familiale sau politici de susținere a întreprinderilor și tehnicilor
de producție industriale
b) politici care promovează produse agricole productive sau politici care promovează 4.
c) politici care promovează multifucționalitatea agriculturii sau politici care încurajează agricultura
intensivă

9.Dezvoltarea agriculturii depinde de o multitudine de factori, precum:

a) sursele de asigurare a veniturilor (agricultură, migrație, etc.)
b) accesul la progresele tehnologice (infrastructură, echipamente, biotehnologie etc.)
c) gradul de limitare a resurselor naturale (terenuri, resurse umane, etc.)

10. Importanța agriculturii derivă din faptul că:

a) este o ramură de producţie capabilă să acumuleze energie cu ajutorul muncii
b) produsele agroalimentare au o desfacere sigură pe piaţa mondială
c) deține o ramură secundară a producţiei agricole

11. Agricultura ca ramura de producţie prezintă:

a) 7 trăsături de bază
b) 2 trăsături de bază
c) 3trăsături de bază

12. Activitățile economice ale gospodăriilor rurale sunt analizate în funcţie de:
a) funcţiile îndeplinite (activităţi independente sau plătite prin salariu)
b) localizare
c) sectorul de activitate (primar, secundar sau terţiar)

13. Trăsăturile de bază ale agriculturii sunt:

a) creșterea plantelor se face cu ajutorul apei
b) participarea organismelor vii ale plantelor verzi

c) desfăşurarea activităţii organismelor vii sub controlul omului

14. Identificați particularităţile agriculturii:

a) procesul economic de reproducţie se împleteşte organic cu procesul natural de reproducţie

b) competitivitate ridicată

c) alături de producţia principală se realizează însemnate cantităţi de produse secundare

15. Identificați particularităţile agriculturii:

a) neconcordanţa dintre timpul de muncă şi timpul de producție

b) în sectoarele sale principale - producţia vegetală şi producţia animală - nu există o concordanţă între
momentul şi durata de avansare a cheltuielilor de producţie şi momentul şi perioada de recuperare a
acestora

c) aprovizionează cu materii prime industriile prelucrătoare

 16. Care este caracteristica de bază a economiei de piaţă din punct de vedere al proprietăţii?
a) proprietatea comună
b) proprietatea individuală și proprietatea centralizată
c) proprietatea publică (de stat) și proprietatea privată

17. Care este instrumentul principal de reglare pentru accesul la bunurile economice existente pe
piață?
a) cererea
b) oferta
c) piața

18. Într-o economie de piaţă rolul statului este de:

a) nici unul
b) arbitru
c) moderator

19. Care sunt avantajele proprietăţii private în economia de piaţă?

a) asigură o autonomie deplină agenţilor economici
b) creşte incertitudinea operaţiilor economice
c) stimulează iniţiativa, inovarea tehnică si comercială

20. Care sunt dezavantajele proprietăţii de stat?

a) favorizează centralismul în luarea deciziilor, împiedică adaptabilitatea la cerinţele pieţei
b) favorizează apariţia elementelor de birocratism, ceea ce duce în final la întârzierea luării deciziilor
c) diminuează riscul economic prin mai buna adaptare la modificarea fenomenelor perturbatorii de piaţă

21.Factorii de producţie sunt:

a) divizibili limitat sau la alegere
b) cu viaţă scurtă sau durabili
c) care au preţ de piaţă sau care nu au preţ pe piaţă

22. In funcţie de destinaţie, fondul funciar este alcătuit din următoarele grupe de terenuri:
a) terenuri arabile, plantațiile si pepinierele viticole, plantațiile si pepinierele pomicole, plantațiile de hamei şi
duzi, pășunile şi fânețele
b) terenuri agricole, terenuri forestiere, terenuri aflate permanent sub ape, terenuri din intravilan,
terenuri cu destinație specială
c) terenurile forestiere, pășunile împădurite, terenurile ocupate cu construcții şi instalații agrotehnice,
amenajările piscicole şi de îmbunătățiri funciare

23. Care sunt însușirile pământului ca mijloc de producție?

a) îndeplinește simultan mai multe funcții cum ar fi: producție, consum, valoare, speculații
b) este limitat ca întindere, este de neînlocuit, nu se uzează, are un caracter imobil, nu poate fi multiplicat
c) este un bun particular, nemobil, nereproductibil, eterogen, indivizibil, având anumite caracteristici
nedisociabile (forma, suprafața, poziție)

24. „Cadastrul funciar este operațiunea prin care se determină suprafața si calitatea solului, cu
venitul net ce-l produce: determinarea suprafeței este denumita cadastrul tehnic, iar determinarea calității
naturale si economice a solului o face secțiunea economica a cadastrului”. Această definiție o regăsim in:
a) „Marea enciclopedie agricola a Romaniei” data publicitatii in 1937
b) lucrarea „Politica agrara cu privire speciala la Romania” a renumitului economist agrar Gheorghe Ionescu
Sisesti publicata in 1913;
 c) textul „Legii fondului funciar. L 18/1991”

25. In literatura de specialitate se deosebesc următoarele categorii de fertilitate, imprimate de

caracterul dinamic al fertilităţii solului:
a) fertilitate naturală
b) fertilitate potenţată
c) fertilitate de tranziţie
26.Fertlitatea economică se calculează pornind de la:
a) fertilitatea potenţată
b) fertilitatea naturală
c) fertilitatea de tranziţie

27. Procesul de diminuare treptată a forţei de munca din agricultură, determinat de accentuarea
creşterii economice, pe lângă aspectele benefice legate de creşterea productivităţii, a generat și o criză
profundă. Precizaţi care sunt probleme generale ale muncii în agricultură:
a) lipsa fondurilor alocate in agricultură si a unui plan naţional strategi de redresare a acesteia
b) exodul rural, care a dus la depopularea satelor româneşti, metodele și procedeele de evaluare a
muncii din agricultură
c) gradul de tehnologizare existent, corelat cu diversificarea muncii în agricultură, care nu cunoaşte
specializarea modelului industrial

28. Cercetările de natură sociologică au evidenţiat faptul că munca în agricultură – ca factor de

producţie – prezintă unele trăsături. Precizaţi care sunt acestea:
a) tehnice, economice şi sociale
b) munca în agricultură este puţin sigură pentru salariaţi, dificil de controlat şi diversificată
c) muncă este dificilă, variabilă în timp şi subordonată în mod obiectiv necesităţilor fiinţelor vii

29. Trăsăturile tehnice ale muncii în agricultură sunt caracterizate de:

a) munca este efectuată de oameni, presupune un ansamblu de motivaţii de natură umană, ceea ce lipseşte
celorlalţi factori productivi
b) munca în agricultură este variabilă și subordonată necesităților ființelor vii
c) munca în agricultură este neplăcută și diversificată

30. Trăsăturile economice și sociale ale muncii în agricultură sunt caracterizate de:
a) munca în agricultură este puţin specializată și dificil de controlat
b) munca în agricultură este cel mai adesea o muncă de tip familial
c) munca în agricultură este puţin sigură pentru salariaţi

31. Bilanţul demografic global ca rezultat al mişcărilor naturale ale populaţiei poate fi caracterizat
cu ajutorul următoarelor instrumente de măsură:
a) mişcarea naturală, determinată de fenomenele demografice şi de mişcările migratorii de la o ţară la alta
b) natalitate, mortalitate infantilă si grad de ocupare
c) natalitate, mortalitate şi sporul natural

32. Capitalul numit și tehnic sau real desemnează ansamblul bunurilor produse prin activitatea
economică și folosite pentru obținerea altor bunuri și servicii aducătoare de venit; vă rugam să precizați în ce
optică poate fi definit:
a) optica juridică
b) optica contabilă
c) optica economică
 33. Bunurile care formeaza capitalul tehnic, după modul în care se consumă şi se înlocuiesc și după
modul în care participă la activitatea economică, se grupează în:
a) capital fix si capital circulant
b) capital financiar și funciar
c) capital bancar și variabil

34. Şeptelul mort este format din:

a) totalitatea animalelor existente intr-o exploatație agricolă la un moment dat.
b) ansamblul utilajului agricol (de tracţiune, de lucrat solul, de întreţinere a culturilor, de recoltat,
utilaje pentru mecanizarea diferitelor procese de muncă în creşterea animalelor etc.)
c) totalitatea tractoarelor utilizate pentru creșterea productivității pământului.

35. Capitalul de exploatare este format din:

a) şeptelul mort și șeptelul viu
b) capitalul funciar si capitalul financiar
c) capitalul variabil si capitalul constant

36. Şeptelul viu este format din:

a) efectivele de porcine și ovine
b) efectivele de bovine și cabaline
c) totalitatea animalelor existente într-o exploatație agricolă la un moment dat

37. Modelele clasice economico-matematice de amplasare teritorială a producţiei agricole cuprind:

a) 2 părţi distincte
b) 4 părţi distincte
c) 3 părţi distincte

38. În cadrul modelelor clasice economico-matematice de amplasare teritorială a producţiei agricole,

părţile componente sunt reprezentate de:
a) funcţia obiectiv şi funcţia subiectivă
b) condiţiile restrictive şi funcţia obiectiv
c) funcţia subiectivă şi sistemul restrictiv

39. Având în vedere condiţiile ecologice puternic diversificate de pe teritoriul ţării noastre care
determină o ofertă ecologică variată s-au identificat şi caracterizat 23 de zone pedoclimatice care au fost
grupate în:
a) 5 agroecosisteme zonale
b) 10 agroecosisteme zonale
c) 8 agroecosisteme zonale

40. Daca formele de exploatare reprezintă latura socială a politici de folosire raţională a resurselor
de producţie din agricultură, sisteme de producţie reprezintă latura economică a aceleiaşi politici, urmărind
modul de îmbinare proporţională a utilizării resurselor de producţie. Va rugăm să precizaţi, cate sisteme de
exploatare sunt cunoscute în acest moment?
a) 2 sisteme
b) 3 sisteme
c) 4 sisteme

41. Sistemele extensive de exploatare sunt dominate de consumurile interne, deci se bazează pe
potenţialul sistemului, volumul producţiei fiind asigurat prin numărul unităţilor de producţie. Precizaţi care
sunt principalele sisteme de exploatare agricolă extensivă?
a) sistemul de agricultură complet extensiv
 b) sistemele de agricultură ecologică, biologică, biodinamică şi forestieră
c) agricultura pastorală

42. După câte criterii sunt clasificate cheltuielile?

a) 5
b) 3
c) 2

43. După perioada în care sunt efectuate şi aceea în care trebuiesc suportate, cheltuielile de producţie
se împart în:
a) cheltuieli curente
b) cheltuieli preliminate
c) cheltuieli anticipate

44. În funcţie de modul de includere al cheltuielilor în costul de producţie, avem:

a) cheltuieli principale, secundare
b) cheltuieli totale, parțiale
c) cheltuieli directe, indirecte

45. În raport cu conţinutul economic, avem:

a. cheltuieli totale
b. cheltuieli materiale și financiare
c. cheltuieli de personal

46. După cerinţele întocmirii bugetului de venituri şi cheltuieli sau ale calculaţiei necesare întocmirii
bilanţului contabil, avem:
a) cheltuieli directe și indirecte de producție
b) cheltuieli financiare și de promovare
c) cheltuieli de desfacere și generale de administrație

47. În cadrul serviciilor de bază sunt cuprinse:

a) infrastructura TIC și de sănătate
b) infrastructura publică și educațională
c) infrastructura tehnologică

48. În cadrul serviciilor prestate pentru sectorul agricol sunt cuprinse:

a) lucrări topografice și stradale
b) lucrări de irigație, ameliorare și combatere a eroziunii solului
c) servicii auxiliare pentru agricultură

49. În cadrul serviciilor prestate pentru sectorul agricol sunt cuprinse:

a) servicii de cadastru
b) servicii de consultanţă agricolă
c) lucrări de aplicare a îngrășămintelor chimice și naturale și a pesticidelor

50. Din categoria serviciilor publice fac parte:

a) rețeaua de distribuție a apei potabile și rețeaua de canalizare
b) rețeaua de distribuție a energiei termice și rețeaua de distribuție a gazelor naturale
c) rețeaua de distribuție a internetului și rețeaua radio-tv
 IEA - SET III

1. Politicile și strategiile din perioada 2014-2020, concentrate pe dezvoltarea abilităților

antreprenoriale și de management, a capacității de inovare şi a sectorului de afaceri, sprijină promovarea:
a) dezvoltării de întreprinderi sociale destinate adâncirii discriminărilor
b) dezvoltării de capacităţi tehnologice şi inovative
c) dezvoltării de afaceri în sectorul industriei agroalimentare

2. Politicile și strategiile din perioada 2014-2020, concentrate pe dezvoltarea abilităților

antreprenoriale și de management, a capacității de inovare şi a sectorului de afaceri, sprijină promovarea:
a) dezvoltării de bunuri publice şi servicii de mediu de către agricultură şi silvicultură pentru Bio-
economie
b) dezvoltării de bunuri şi servicii de mediu bazate pe cunoaştere
c) dezvoltării de produse diversificate şi adaptate cererii de pe piaţă

3. Politicile și strategiile din perioada 2014-2020, concentrate pe dezvoltarea abilităților

antreprenoriale și de management, a capacității de inovare şi a sectorului de afaceri, sprijină promovarea:
a) dezvoltării sectorului IMM-urilor non-agricole
b) dezvoltării sectorului de extracție a resurselor naturale
c) dezvoltării sectorului turismului prin valorificarea patrimoniului natural şi cultural

4. Dezvoltarea capacității regiunilor rurale din Europa de a genera, absorbi și integra cercetarea și
inovarea tehnologică are ca cerință fundamentală:
a) existența unor locații de cercetare
b) existența unor idei de cercetare inovatoare
c) existența unui sistem de finanțare strategic

5. Dezvoltarea economică a zonelor rurale în contextul evoluţiei economiei naţionale se măsoară prin
următorii indicatori:
a) valoarea adăugată brută pe ramuri
b) structura produsului intern brut pe ramuri (ponderea agriculturii, industriei şi construcţiilor)
c) productivitatea muncii pe ramuri

6. După dimensiunea economică, exploataţiile agricole sunt considerate ferme de semi-subzistenţă

dacă au:
a) valoare standard între 8000 – 49999 euro
b) valoare standard între 2000 – 7999 euro
c) valoare standard sub 1999 euro

7. După dimensiunea economică, exploataţiile agricole sunt considerate ferme comerciale dacă au:
a) valoare standard între 2000 – 7999 euro
b) valoare standard sub 1999 euro
c) valoare standard peste 8000 euro

8. Productivitatea este:
a) o legătură cantitativă între producţie şi factorii de producţie utilizaţi
b) media geometrică a factorilor de producție
c) rezultatul produsului dintre numărul anual de salariaţi şi durata săptămânală de muncă.

9. Valoarea pământului se exprimă prin:

a) valoare venală sau de amator
b) preţ de vânzare, de cumpărare, cheltuieli de producţie
 c) preţuri curente si arenda uzuală din localitate

10. În agricultură se formează mai multe tipuri de rentă:

a) rentă progresivă şi de monopol
b) rentă de poziţie şi de monopol
c) rentă absolută şi diferenţială

11. „Acea parte a produsului solului pe care o plătim pentru a avea dreptul de a exploata facultăţile
productive, originale şi neperisabile ale solului” este definiţia rentei funciare pe care o regăsim la:
a) David Ricardo
b) Adam Smith
c) Virgil Madgearu

12. Specificați care din următoarele sunt forme ale capitalului:

a) capital de rezervă
b) capitalul nominal
c) capitalul statutar

13. Preţul pământului este egal cu suma actualizată a rentelor funciare anuale – este ideea centrală
în:
a) neoclasicism
b) liberalismul clasic
c) marxism

14. Preţul pământului este preţul de echilibru dintre cerere şi ofertă – este ideea centrală în:
a) marxism
b) neoclasicism
c) liberalismul clasic

15. Care sunt formele de manifestare ale productivității muncii:

a) sectorială
b) națională
c) individuală

16. Caracteristicile capitalului animal (Şeptelul viu)

a) Animalele constituie un element de transformare
b) Este un “echipament” viu; nu se amortizează, se reînnoieşte
c) Este un ansamblu organizat: turma de bază

17. Factorii care influenţează asupra mărimii productivităţii sunt:

a) naturali, tehnici, economici
b) sectoriali, demografici, conjuncturali
c) sociali, psihologici, structurali

18. Șeptelul viu reprezintă o serie de avantaje:

a) valorifică produsele secundare vegetale şi de asemeni subprodusele industriale.
b) furnizează bani lichizi pentru exploataţie prin vânzările produselor respective;
c) contribuie la obţinerea humusului prin îngrăşămintele organice

19. În funcţie de destinaţia economică a investiţiilor, distingem:

a) investiții de refacere și investiți de modernizare
b) investiţii productive si neproductive
 c) investiții cu consum specific mare de forță de muncă

20. În funcţie de sfera de acțiune a investiţiilor, distingem:

a) investiții fixe, circulante și mobile
b) investiții private, publice și mixte
c) investiţii specifice, comune și generale

21. Indicatorul principal al specializării producţiei agricole atât la nivel de ramură, teritorial sau la
nivel de unitate productivă, îl constituie:
a) volumul vânzărilor și costul de producție
b) volumul şi structura producţiei marfă
c) cifra de afaceri şi productivitatea

22. Anul înfiinţării primelor bănci populare este:

a) 1893
b) 1785
c) 1925

23. Anul apariţiei primelor obşti de cumpărare şi arendare este:

a) 1864
b) 1848
c) 1989

24. Caracteristicile sistemului de agricultură convenţională sunt:

a) mecanizare intensivă
b) utilizarea inputurilor de sinteză ( îngrăşăminte şi pesticide)
c) monocultură, concentrarea şi specializarea producţiei

25. Caracteristicile sistemului de agricultură durabilă sunt:

a) utilizarea materialelor organice reziduale
b) utilizarea culturilor perene ca suport pentru zootehnie
c) diversitate mare a culturilor vegetale

26. Agricultura cuprinde următoarele ramuri de producție:

a) producție secundară
b) producție vegetală
c) producție animală

27. Particularitățile formării preţurilor produselor agricole sunt:

a) utilizarea unor soiuri inovative
b) variaţia prețurilor este teritorială şi temporală
c) utilizarea unei resurse de producţie de diferite calităţi productive (pământul)

28. Care dintre următoarele categorii de preţuri sunt folosite pe pieţele internaţionale?
a) preţ de tranzacţie
b) preţ ajustat
c) preț just

29. Care dintre următoarele categorii de preţuri sunt folosite pe pieţele internaţionale?
a) preț director
b) preț natural
c) preț stabilit prin acorduri internaționale
 30. Piaţa este un mod specific de confruntare dintre:
a) vânzători şi cumpărători
b) creditori şi debitori
c) producători şi consumatori

31.Valoarea comună a terenurilor agricole este:

a) obiectivă, reală, impersonală
b) actuală,mijlocie, variabilă
c) specială, neclară, nereprezentativă

32. Care dintre următoarele categorii de preţuri sunt folosite pe pieţele internaţionale?
a) preţ de catalog
b) preţ de licitaţie
c) preţul bursei

33. Valoarea venală a pământului este:

a) particulară
b) specifică
c) comună

34. Metode de estimare directă a valorii pământului la nivel internaţional are următoarele etape:
a) estimare fond funciar pe tipuri de teren; modelarea schimbărilor de preţ; estimarea valorii
pământului; reflectarea modificărilor patrimoniale în conturile naţionale
b) stabilirea indicilor de preţ, estimarea valorii adăugate, calcularea anticipărilor adaptative şi prospective,
estimarea valorii pământului
c) stabilirea potenţialul biologic al pământului, capitalizarea rentei funciare, capitalizarea venitului net,
estimarea valorii pământului

35. Valoarea venală a pământului este:

a) metoda “land-to-structure ratio”, metoda hedonică
b) metoda “draft land”, metoda sistematică
c) metoda “cantitate, timp, preţ”, metoda reziduală

36. Cadastrul funciar, acesta poate fi caracterizat astfel:

a) stabileşte starea de succesiune, parcelare, natura, clasa, fertilitatea şi veniturile aferente fiecărei
suprafeţe
b) cuprinde un ansamblu de documente care arată situaţia topografică, economică şi juridică a tuturor
categoriilor de terenuri;
c) este influenţat de costurile asociate calităţii solurilor, climei, surselor de apă şi localizării.

37. Preţul pământului este influenţat la nivel global de:

a) bulele speculative, volatilitatea valorilor funciare
b) fertilitatea şi veniturile aferente fiecărei suprafeţe
c) cererea şi oferta anticipată de produse agricole

38. Preţul pământului este influenţat la nivel naţional de:

a) restricţiile de proprietate
b) dimensiunea terenurilor agricole şi a exploataţiilor agricole
c) subvenţiile, taxele, etc.

39. Preţul pământului este influenţat la nivelul exploataţiilor agricole de:

a) costurile asociate calităţii solurilor, climei, surselor de apă şi localizării
 b) împrejurările economice şi sociale şi preturile de vânzare - cumpărare din regiune
c) de evaluările existente (fisc, credit) şi tarifele regionale

40. În calcularea amortismentului se urmăreşte asigurarea concordanţei între ritmul uzurii (atât
fizice cât şi morale) a bunurilor durabile şi valoarea ce se recuperează în procesul amortizării. Se cunosc mai
multe metode de calculare a amortismentului şi anume:
a) metoda normelor proporționale și metoda normelor liniare
b) metoda normelor variabile și metoda normelor proporționale in timp
c) metoda normelor progresive și metoda normelor regresive

41. Formarea de capital necesar în agricultură pentru diverse utilități se bazează pe următoarele
categorii de resurse:
a) resurse bugetare provenite de la bugetul statului
b) resurse proprii, bugetare si atrase
c) resurse atrase de pe piețele financiare interne și externe

42. Resursele proprii pentru investiții se asigură din:

a) amortismente
b) autofinanțare (prelevarea unei părți din venitul agricol)
c) profit

43. Șeptelul mort este afectat de:

a) uzură morală
b) uzură psihologică
c) uzură fizică

44. Care din următoarele tipuri de bunuri sunt supuse amortizării:

a) bunuri aflate în cadrul duratei normate de serviciu;
b) bunuri scoase din funcţiune înainte de expirarea duratelor normate.
c) bunuri menţinute în funcţiune şi după expirarea duratelor normate de serviciu;

45. În ultimele decenii, până la aderarea României la UE şi implementarea reglementărilor

comunitare, agricultura a fost susţinută din bugetul MADR sub următoarele forme:
a) alocaţii pentru producţie şi investiţii
b) alocaţii destinate procurării de efective matcă şi reproducători
c) alocaţii destinate ameliorării fertilităţii terenurilor agricole

46. Exploataţiile agricole pot recurge pentru modernizarea activităţii agricole, pe lângă cele proprii și
bugetare, la atragerea de capitaluri prin:
a) constituirea de acreditive bancare
b) atragerea capitalului autohton sau străin
c) apelarea la credite bancare de pe pieţele financiare interne şi externe

47. Rata profitului reprezintă raportul dintre:

a) masa profitului şi cheltuieli
b) cheltuieli şi masa profitului
c) cheltuieli si venituri totale

48. Aprecierea gesiunii unei firme se face prin următoarele metode:

a) metoda graficului “point mort”
b) metoda "direct costing"
c) meoda costurilor variabile
 49. Dezvoltarea capacității regiunilor rurale din Europa de a genera, absorbi și integra cercetarea și
inovarea tehnologică are ca cerință fundamentală:
a) existența unor locații de cercetare
b) existența unor idei de cercetare inovatoare
c) existența unui sistem de finanțare strategic

50. Dezvoltarea economică a zonelor rurale în contextul evoluţiei economiei naţionale se măsoară
prin următorii indicatori:
a) valoarea adăugată brută pe ramuri
b) productivitatea muncii pe ramuri
c) structura produsului intern brut pe ramuri (ponderea agriculturii, industriei şi construcţiilor)
 IEA - SET IV

1. Variaţia valorii terenurilor este influenţată de următorii factori:

a) economici (productivitatea brută a terenurilor)
b) culturali (tradiţie, obiceiuri)
c) naturali (pedologie, climat, expunere, topografie)

2. Variaţia valorii terenurilor este influenţată de următorii factori:

a) culturali (tradiţie, obiceiuri)
b) demografici (presiunea demografică, dimensiunea exploataţiei)
c) geografici (vânzarea unei parcele sau a unei exploataţii, s-a observat că loturile mici şi parcelele se
vând în medie mai scump decât exploataţiile întregi)

3. Preţul pământului este influenţat de factori:

a) generali
b) specifici
c) particulari

4."Preţul pământului capital" se află sub influenţa unor multitudini de factori direcţi sau indirecţi,
după cum urmează:
a) Cererea şi oferta de terenuri agricole.
b) Cererea şi oferta de produse agroalimentare.
c) Mărimea şi evoluţia rentei funciare

5. În funcţie de modul de participare la introducerea progresului tehnic, distingem:

a) investiții capitale și productive
b) investiţii de refacere și de modernizare
c) investiții proaste și bune

6. În funcţie de structura cheltuielilor reclamate de un obiectiv sau altul de investiţii, distingem:

a) Investiții cu consum specific mare de mijloace materiale
b) Investiții cu consum specific mare de inteligență
c) Investiţii cu consum specific mare de forţă de muncă

7. Care din următoarele elemente pun în evidență particularitățile investițiilor din agricultură:
a) fondurile fixe neproductive au în agricultură o pondere mai mare în totalul fondurilor fixe
b) mijloacele fixe au o durată redusă de utilizare în cursul anului şi o capacitate diferită de lucru de la o
zonă la alta
c) o unitate de produs se obţine, de regulă, cu un volum mai mare de fonduri fixe decât în industrie

8. Proiectele de investiții pot fi evaluate după următoarele criterii de apreciere:

a) criteriile rentabilităţii financiare
b) criteriile rentabilităţii economice
c) criteriile rentabilității productivității

9. Specializarea producţiei la nivelul zonelor şi exploataţiilor agricole este condiţionată de o

multitudine de factori naturali, economici şi sociali cum sunt:
a) dezvoltarea şi repartiţia teritorială a industriilor prelucrătoare de materii prime agricole
b) gradul de înzestrare energetică a producţiei
c) condiţiile naturale de climă, sol, relief
 10. Specializarea producţiei agricole poate fi:
a) concurențială
b) calitativă
c) cantitativă

11. Formele concrete pe care poate să le îmbrace specializarea producţiei agricole sunt:
a) specializarea gospodărească și specializarea intergospodărească
b) specializarea la nivel naţional și teritorial
c) specializarea de ramură

12. Legea privind cooperaţia a fost adoptată în:

a) 1989
b) 1959
c) 1929

13. Asociaţiile şi fundaţiile au fost reglementate prin OUG 26/2000 cu privire la asociații și fundații,
care a fost modificată prin Legea nr. 22/2014. Conform legislației în vigoare, în agricultura există
următoarele forme de asociere:
a) asociații și cooperative agricole
b) societățile cu răspundere limitată
c) societăți agricole și alte forme de asociere în agricultura

14. Formele de piaţă pot fi diferenţiate după:

a) obiectul pieţei
b) întinderea pieței
c) locul de întâlnire

15. Care sunt căile de comercializare a produselor agricole de către fermieri?

a) vânzări către transportatori și vânzări către sectorul de servicii
b) vânzări directe către consumator și vânzări pe piaţă ale produselor, prin licitaţie
c) vânzări către comercianți (angrosişti) sau prelucrători și vânzări către cooperative

16. Care sunt formele de manifestare a eficienţei economice?

a) economică și agricolă
b) de bază
c) sintetică și specială

17. Masa profitului reprezintă:

a) veniturile din vânzări
b) diferenţa dintre veniturile totale şi cheltuielile totale
c) câştigul obţinut de un agent economic

18. În studiile referitoare la definirile conceptuale ale spațiului rural sunt avute în vedere
următoarele abordări:
a) abordarea funcţională, abordarea politico-economică și abordare asocială
b) abordarea multiculturală, abordarea mediatică și abordarea productivă
c) abordarea multifuncțională, abordarea culturală și abordarea sociologică

19. Conform Cartei Europene a Spațiului Rural (1996) funcţiile spaţiului rural sunt:
a) funcţia economică, funcţia ecologică, funcția socio-culturală
b) funcţia socio-economică, funcţia socio-politică, funcția mediatică
c) funcţia financiară, funcţia peisagistică, funcția mediatică
 20. Sistemul de clasificare NUTS al UE, definitivat în 1999, presupunea următoarele niveluri:
a) NUTS 0 - nivelul statal;NUTS 1 - nivelul macroregiunilor; NUTS 2 – nivelul regiunilor statistice,
unităţi de bază ale politicii regionale; NUTS 3 - nivelul departamentelor, al judeţelor; NUTS 4 -
nivelul microregiunilor; NUTS 5 - nivelul local – aşezările rurale şi urbane
b) NUTS 1 - nivelul statal; NUTS 2 - nivelul macroregiunilor; NUTS 3 – nivelul regiunilor statistice, unităţi
de bază ale politicii regionale; NUTS 4 - nivelul departamentelor, al judeţelor; NUTS 5 - nivelul
microregiunilor; NUTS 6 - nivelul local – aşezările rurale şi urbane
c) NUTS 5 - nivelul statal; NUTS 4 - nivelul macroregiunilor; NUTS 3 – nivelul regiunilor statistice, unităţi
de bază ale politicii regionale; NUTS 2 - nivelul departamentelor, al judeţelor; NUTS 1 - nivelul
microregiunilor; NUTS 0 - nivelul local – aşezările rurale şi urbane

21. Economia rurală poate fi definită ca:

a) o ramură ce studiază întreprinderile agricole, raporturile între diversele sale elemente, condiţiile de
producţie şi schimburile ce conduc la obţinerea de profit.
b) un ansamblu de observaţii metodologice, legi şi percepte specifice economiei politice care se aplică
activităţilor şi vieţii agricultorilor, relaţiilor cu alte profesii, şi care evidenţiază locul agriculturii în
societăţile naţionale şi în schimburile internaţionale
c) o ramură ce studiază întreprinderile industriale, raporturile între diversele agricultură și industrie și
condiţiile de producţie.

22. Economia agrară poate fi definită ca:

a) o ramură a economiei rurale ce studiază industriile agroalimentare, raporturile între industrie și agricultură,
condiţiile de comercializare și promovare a produselor agricole în mediul rural
b) o ramură a economiei rurale ce studiază serviciile agricole, raporturile între servicii și agricultură, condiţiile
de procesare şi comercializare a produselor agricole
c) o ramură a economiei rurale ce studiază întreprinderile agricole, raporturile între diversele sale
elemente, condiţiile de producţie şi schimburile ce conduc la obţinerea de profit

23. Politicile publice vizând modul de dezvoltare a agriculturii prezintă abordări diferite. Care sunt
acestea?
a) politici de promovare a exploatațiilor familiale sau politici de susținere a întreprinderilor și tehnicilor
de producție industriale
b) politici care promovează multifucționalitatea agriculturii sau politici care încurajează agricultura
intensivă
c) politici care promovează produse agricole productive sau politici care promovează

24. Importanța agriculturii derivă din faptul că:

a) este o ramură de producţie capabilă să acumuleze energie cu ajutorul muncii
b) deține o ramură secundară a producţiei agricole
c) produsele agroalimentare au o desfacere sigură pe piaţa mondială

25. Agricultura ca ramura de producţie prezintă:

a) 2 trăsături de bază
b) 3trăsături de bază
c) 7 trăsături de bază

26. Trăsăturile de bază ale agriculturii sunt:

a) desfăşurarea activităţii organismelor vii sub controlul omului
b) creșterea plantelor se face cu ajutorul apei
c) participarea organismelor vii ale plantelor verzi
 27. Care este caracteristica de bază a economiei de piaţă din punct de vedere al proprietăţii?
a) proprietatea individuală și proprietatea centralizată
b) proprietatea comună
c) proprietatea publică (de stat) și proprietatea privată

28. Care este instrumentul principal de reglare pentru accesul la bunurile economice existente pe
piață?
a) piața
b) oferta
c) cererea

29. Care sunt principalele tipuri de pieţe?

a) piaţa monopson
b) piaţa de monopol
c) piaţa oligopol

30. Într-o economie de piaţă rolul statului este de:

a) moderator
b) nici unul
c) arbitru

31. Factorii de producţie sunt:

a) cu viaţă scurtă sau durabili
b) care au preţ de piaţă sau care nu au preţ pe piaţă
c) divizibili limitat sau la alegere

32. Factorii de producţie sunt:

a) ficşi sau variabili
b) consumabili (munca directă, energia, materiile prime) şi stocabili
c) concurenţi şi complementari

33. Productivitatea este:

a) media geometrică a factorilor de producție
b) o legătură cantitativă între producţie şi factorii de producţie utilizaţi
c) rezultatul produsului dintre numărul anual de salariaţi şi durata săptămânală de muncă.

34. Capitalul numit și tehnic sau real desemnează ansamblul bunurilor produse prin activitatea
economică și folosite pentru obținerea altor bunuri și servicii aducătoare de venit; vă rugam să precizați în ce
optică poate fi definit:
a) optica economică
b) optica juridică
c) optica contabilă

35. Bunurile care formează capitalul tehnic, după modul în care se consumă şi se înlocuiesc și după
modul în care participă la activitatea economică, se grupează în:
a) capital bancar și variabil
b) capital fix si capital circulant
c) capital financiar și funciar
 36. Şeptelul mort este format din:
a) totalitatea tractoarelor utilizate pentru creșterea productivității pământului.
b) totalitatea animalelor existente intr-o exploatație agricolă la un moment dat.
c) ansamblul utilajului agricol (de tracţiune, de lucrat solul, de întreţinere a culturilor, de recoltat,
utilaje pentru mecanizarea diferitelor procese de muncă în creşterea animalelor etc.)

37. Care din următoarele țări se evidențiează ca mari importatori la nivel mondial?
a) China
b) Brazilia
c) India

38. Securitatea alimentară este afectată de:

a) creșterea resurselor de apă
b) intervențiile politici și investiționale
c) schimbările climatice și producția de biocmbustibili

39. În cadrul serviciilor de bază sunt cuprinse:

a) infrastructura tehnologică
b) infrastructura publică și educațională
c) infrastructura TIC și de sănătate

40. În cadrul serviciilor prestate pentru sectorul agricol sunt cuprinse:

a) servicii auxiliare pentru agricultură
b) lucrări de irigație, ameliorare și combatere a eroziunii solului
c) lucrări topografice și stradale

41. În cadrul serviciilor prestate pentru sectorul agricol sunt cuprinse:

a) servicii de cadastru
b) servicii de consultanţă agricolă
c) lucrări de aplicare a îngrășămintelor chimice și naturale și a pesticidelor

42. Din categoria serviciilor publice fac parte:

a) rețeaua de distribuție a energiei termice și rețeaua de distribuție a gazelor naturale
b) rețeaua de distribuție a internetului și rețeaua radio-tv
c) rețeaua de distribuție a apei potabile și rețeaua de canalizare

43. Din categoria infrastructurii naționale educaționale fac parte:

a) structuri educaționale preșcolare, primare și gimnaziale
b) structuri educaționale pentru formare profesională continuă
c) structuri educaționale liceale, postliceale și universitare

44. Din categoria serviciilor auxiliare pentru agricultură fac parte:

a) servicii de ameliorare și îmbunătățiri funciare
b) servicii de reproducție în zootehnie
c) servicii de mecanizare și chimizare

45. Când s-au înființat Camerele Agricole Județene (CAJ) pentru a se putea asigura o abordare
unitară a PNDR 2007-2013 ?
a) 1998
b) 2007
 c) 2009

46. "Preţul pământului capital" se află sub influenţa unor multitudini de factori direcţi sau indirecţi,
după cum urmează:
a) ameliorarea poziţiei terenurilor agricole.
b) rata dobânzii bancare.
c) progresul tehnic ştiinţific

47 Care din următoarele organizații sunt promotorii activităţilor pe Axa Leader în crearea reţelelor
în interiorul GAL-urilor ?
a) Camere Agricole Naționale
b) Camere Agricole Locale
c) Camere Agricole județene

48. În funcţie de sursa de finanţare a investițiilor, distingem:

a) investiţii asigurate prin atragerea de capital
b) investiţii finanţate de la bugetul statului
c) investiţii finanţate din fondurile proprii

49. Reţeaua publică de consultanţă agricolă este spriijinită de Reţeaua Naţională de Dezvoltare
Rurală (RNDR) care are atribuţia de informare a populaţiei rurale privind măsurile PNDR. În ce an s-a
înființat RNDR ?
a) 2007
b) 2010
c) 2012

50. Asigurarea suveranității alimentare întâmpină obstacole privind:

a) modelul alimentelor ieftine promovat de reţelele de distribuţie;
b) modelul comerţului internaţional promovat de ţările dezvoltate .
c) influenţa marilor companii agricole asupra deciziilor politice, filierelor agroalimentare şi pieţei
input-urilor;
 IEA - SET II

1. Conform Nomenclatorului Unităţilor Teritoriale Statistice (NUTS) şi reglementărilor Europene

emise de EUROSTAT pentru nivelul de clasificare teritorială, structura teritorială a României, asimilabilă
NUTS, cuprinde :
a) 4 macroregiuni, 8 regiuni de dezvoltare, 42 judeţe
b) 5 macroregiuni, 9 regiuni de dezvoltare, 41 judeţe
c) 3 macroregiuni, 7 regiuni de dezvoltare, 42 judeţe

2. Asigurarea competitivității și sustenabilității economiilor rurale în actuala perioadă de

programare 2014-2020 promovează:
a) dezvoltarea unei agriculturi multifuncționale competitive pe plan internațional;
b) diversificarea economiilor din regiunile rurale;
c) protejarea și conservarea patrimoniului creat de peisajele rurale și diversitatea culturală.

3. Conform clasificări NUTS5, în România există următorul număr de comune:

a) 4861
b) 3861
c) 2861

4. Spațiul rural românesc este definit, în principal, de următoarele dimensiuni:

a) dimensiunea socială
b) dimensiunea economică
c) dimensiunea serviciilor de bază

5. Veniturile obținute în cadrul economiilor rurale sunt încadrate în:

a) venituri agricole (venituri din agricultură, venituri din creșterea animalelor sau venituri salariale
din agricultură)
b) venituri suplimentare (venituri din împrumuturi, renta si arenda, piața de capital).
c) venituri non-agricole (venituri salariale din sectoare non-agricole, venituri din activităţi
independente non-agricole şi transferuri)

6. Activităţile non-agricole pot fi analizate din perspectiva:

a) legăturilor cu agricultura
b) rolului în dezvoltarea regională
c) contribuţiei la asigurarea veniturilor gospodăriilor rurale

7. Dezvoltarea economiilor rurale presupune:

a) specializarea economiei rurale pe activități agricole
b) sincronizarea strategică și regională politicilor și promovarea de inițiative care iau în considerare
specificitatea spațiului rural
c) promovarea de structuri instituționale receptive și eficiente în formularea și implementarea de
politici de dezvoltare rurală multisectorială

8. Dezvoltarea economiilor rurale presupune:

a) un cadru instituțional capabil să asigure progresul afacerilor rurale și crearea de servicii publice
inovatoare
b) repoziționarea industriilor agroalimentare și a altor sectoare bazate pe resurse naturale în economia
bazată pe cunoaștere
c) specializarea economiei rurale pe activități turistice
 9. Identificați particularităţile agriculturii:
a) plantele şi animalele ca obiecte şi mijloace de muncă
b) pământul este principalul element al capitalului agricol
c) activitatea de producţie este direct sau indirect influenţată de condiţiile naturale pedoclimatice
10. Care din următoarele sunt funcţii specifice agriculturii:
a) agricultura este furnizoare de produse agroalimentare pentru consumul intern al populaţiei
b) agricultura asigură cantitatea de hidro-energie necesară practicării agriculturii
c) agricultura asigură aprovizionarea cu materii prime agricole a industriilor prelucrătoare

11. Care din următoarele funcţii sunt specifice agriculturii:

a) piaţă de desfacere pentru mijloacele de producție
b) funcţia ecologică
c) piață de desfacere pentru produsele agroalimentare

12. Care din următoarele funcţii sunt specifice agriculturii:

a) furnizoare de forţă de muncă
b) sursă de valută
c) furnizoare de combustibil

13. Care din următoarele funcţii sunt specifice agriculturii:

a) creează accentuarea disparităților economiei naționale
b) crearea, dezvoltarea şi împrospătarea periodică a rezervelor de stat
c) creare a acumulărilor generale ale statului

14. Care sunt dezavantajele proprietăţii de stat?

a) constituie baza tuturor libertăţilor individului dar si baza democraţiei economice, sociale si politice.
b) duce inevitabil la situaţia de monopol, frânând desfăşurarea concurenţei, favorizând apariţia
preţurilor de monopol de stat
c) limitează iniţiativa, creativitatea si spiritul de inovaţie, favorizând comoditate şi rutină în procesul
muncii

15. Care sunt modalităţile de punere în valoare a capitalului funciar în România?

a) forma de exploatare mixtă
b) forma de exploatare directă, în regie proprie
c) modul indirect, arenda totală sau parţială

16. Tipurile de exploataţii existente în România la ora actuală?

a) Gospodării ţărăneşti individuale (de subzistenţă)
b) Asociaţii familiale
c) Societăţi agricole

17. Conform clasificării statistice, după statutul juridic, exploataţiile agricole se clasifică astfel:
a) exploataţie agricolă individuală, unitate cu personalitate juridică
b) exploataţie de semi-subzistenţă, unitate agricolă pe acţiuni
c) exploataţie de subzistenţă, unitate agricolă comercială

18.Factorii de producţie sunt:

a) ficşi sau variabili
b) consumabili (munca directă, energia, materiile prime) şi stocabili
c) concurenţi şi complementari

19. Clasificarea exploataţiilor agricole după tipul general de activitate agricolă cuprinde:
 a) exploataţii specializate – culturi
b) exploataţii specializate – producţie animală
c) exploataţii mixte
20. Fertilitatea absolută este reflectată de:
a) fertilitatea existentă înainte de a o potenta prin lucrări masive de îmbunătăţire
b) suma fertilităţii naturale a pământului cultivat şi a fertilităţii nou create prin cultură
c) sporirea randamentului la hectar

21. Fertilitatea relativă reflectă:

a) eficienta economică a folosirii raționale a fertilității economice a solului
b) posibilitatea maximă de creștere a producţiei
c) sporirea randamentului la hectar, însoțită de reducerea costurilor

22. Care sunt elementele componente ale cadastrului funciar general?

a) cadastrul agricol, forestier si al apelor
b) cadastrul imobiliar, edilitar
c) cadastru funciar tehnic, economic si juridic

23. Metodele de estimare a valorii terenurilor se pot clasifica după mai multe criterii, în funcţie de
scopul urmărit şi de elementele disponibile în momentul evaluării. Precizaţi care sunt metodele care se
disting, după procedeul utilizat?
a) estimarea mixtă
b) estimare directă şi indirectă
c) estimarea funciară

24. Valoarea unui bun oarecare sau al unui serviciu se manifestă sub următoarele forme:
a) valoarea de întrebuințare
b) valoarea de schimb
c) valoarea de uz

25. Având ca bază cantitatea produsului obţinut în unitatea de timp, precizaţi care sunt metodele de
determinare a productivităţii muncii?
a) metoda unităţilor naturale, natural-convenţionale şi unităţilor valorice
b) metoda determinării globale şi parţiale
c) metoda cuantificării productivităţii prin utilizarea indicilor

26. Metodele şi procedeele de evaluare a muncii în agricultură caracterizează elemente precum:

a) mâna de lucru disponibilă
b) munca efectiv folosită (utilizată)
c) munca necesară

27. Bunurile din care este alcătuit capitalul factor de producţie se mai numesc:
a) bunuri de capital, capital tehnic, bunuri de producţie.
b) bunuri imobiliare, mobiliare sau acțiuni
c) bunuri pentru autofinanțare, rezerve, mijloace atrase

28. Metoda de producţie directă în producţia vegetală sau zootehnică are:

a) eficiență medie
b) eficiență ridicată
c) eficiență redusă

29. La baza creșterii economice din agricultură stau următoarele legi oferite de teoria economică:
a) legea progreselor în organizare
 b) legea randamentelor descrescânde
c) legea progresului tehnic

30. Metoda de producţie indirectă bazată pe folosirea capitalului tehnic are:

a) eficiență redusă
b) eficiență ridicată
c) eficiență medie

31. Capitalul, prin investiţii nete şi brute:

a) sporeşte calitativ şi se ameliorează cantitativ
b) sporeşte cantitativ şi se ameliorează calitativ
c) sporeşte calitativ şi cantitativ

32. Specificați care din următoarele sunt forme ale capitalului:

a) capital mobiliar (fictiv)
b) capital bancar
c) capital bănesc

33. În agricultură, unde principalul mijloc de producţie este pământul, şi unde obiectele muncii şi
câteodată mijloacele de producţie sunt organisme vii, concentrarea producţiei poate fi:
a) pe orizontală şi pe verticală
b) vegetală şi animală
c) socială şi economică

34. În Europa de Nord creşterea productivităţii a fost obţinută fie prin intensificarea folosirii
mijloacelor de producţie, fie printr-o bună valorificare a producţiei, fie printr-o gestionare mai eficientă a
input-urilor. Astfel, sistemele de producţie din Europa de Nord se împart în:
a) sisteme productiviste şi sisteme cu o productivitate mai scăzută
b) sisteme vegetale intensive si extensive
c) sistemele tehnologice şi economice

35. Complexitatea proceselor de muncă din agricultură este determinată de:

a) legităţile biologice de dezvoltare a plantelor şi animalelor și condiţiile naturale
b) varietatea sistemelor de cultură şi a structurilor tehnologice
c) structura activităţilor din agricultură

36. În Europa de Sud sistemele de producţie se împart în:

a) sisteme agricole intensive si extensive
b) sisteme tehnologice şi sociale
c) sisteme de producție extensive şi sisteme de agricultură productiviste

37. În raport de greutatea specifică pe care o deţin în valoarea producţiei agricole marfă dintr-o
anumită zonă sau unitate productivă, ramurile de producţie se împart în:
a) cumulative şi competitive
b) ajutătoare şi anexe producţiei agricole
c) de bază şi complementare

38. Productivitatea muncii:

a) se exprimă atât în unităţi naturale cât şi valorice
b) este influenţată de condiţiile pedoclimatice, calitatea biologică a plantelor şi animalelor și capacitatea
lor bioproductivă
c) depinde de gradul de înzestrare tehnică şi de îndemânare a lucrătorilor
 39. Sub raportul relaţiilor ce se statornicesc între diferitele ramuri de producţie, organizate în
agricultură, acestea se clasifică în:
a) ramuri cumulative şi competitive
b) ramuri animaliere şi vegetale
c) ramuri care se condiţionează reciproc

40. Care sunt costurile pe perioadă scurtă?

a) costul global
b) costul mediu
c) costul marginal
41. Pentru calculul costurilor se pot utiliza mai multe metode, care se împart în:
a) metode economice
b) metode clasice
c) metode moderne

42. metodele clasice de calculaţie a costurilor se împart în:

a) metoda globală
b) metoda pe faze
c) metoda pe comenzi

43. Metoda pe faze pentru calculul costului de producţie se utilizează:

a) în cazul în care se obţin unul sau mai mult produse principale şi unul sau maia multe produse
secundare
b) în cazul în care se obţin mai multe principale pe cultură sau categorii de animale
c) în cazul în care produsul finit se obţine în cadrul unui proces de producţie omogen, care se
desfăşoară pe faze

44. Securitatea alimentară este afectată de:

a) schimbările climatice și producția de biocombustibili
b) intervențiile politici și investiționale
c) creșterea resurselor de apă

45. Când s-au înființat Camerele Agricole Județene (CAJ) pentru a se putea asigura o abordare
unitară a PNDR 2007-2013 ?
a) 2009
b) 1998
c) 2007

46. Care din următoarele organizații sunt promotorii activităţilor pe Axa Leader în crearea reţelelor
în interiorul GAL-urilor ?
a) Camere Agricole Locale
b) Camere Agricole județene
c) Camere Agricole Naționale

47. Care sunt tehnicile de gestiune previzională?

a) Planning-ul
b) Metoda standardelor
c) Budgetary control
 48. Reţeaua publică de consultanţă agricolă este spriijinită de Reţeaua Naţională de Dezvoltare
Rurală (RNDR) care are atribuţia de informare a populaţiei rurale privind măsurile PNDR. În ce an s-a
înființat RNDR ?
a) 2007
b) 2010
c) 2012

49.Cadastrul și cartea funciară sunt :

a) sisteme unitare şi obligatorii de evidenţă administrativă, tehnică şi teritorială a proprietăţilor funciare
b) sisteme unitare şi obligatorii de evidenţă tehnică, economică şi juridică a tuturor imobilelor de pe
teritoriul ţării
c) sisteme unitare şi obligatorii de evidenţă publică, financiară şi juridică a tuturor imobilelor de pe teritoriul
ţării

50.Din categoria serviciilor auxiliare pentru agricultură fac parte:

a) servicii de mecanizare și chimizare
b) servicii de ameliorare și îmbunătățiri funciare
c) servicii de reproducție în zootehnie