CAP.

1 AGRICULTURA, RAMURĂ A PRODUCŢIEI MATERIALE

1. Importanta agriculturii deriva din:
a. ramura de producţie capabila sa acumuleze energie cu ajutorul muncii
b. produsele agroalimentare au o desfacere sigura pe piaţa mondiala
c. ramura secundara a producţiei agricole
d. pondere ridicata a bunurilor si serviciilor consumate

2. Identificaţi particularităţile agriculturii:

a. Plantele si animalele participa ca obiecte si mijloace de munca

b. Activitatea de producţie este direct sau indirect influenţata de condiţiile pedo-
climatice
c. Activitatea de producţie este numai indirect influenţata de condiţiile pedo-climatice
d. Aprovizionează cu materii prime comertul

3. Care din următoarele funcţii prezentate sunt specifice agriculturii:

a. Aprovizionează cu materii prime industriile prelucrătoare; Piaţa de desfacere;
Sursă importantă de creare a acumulărilor generale; Furnizoare de forţă de muncă; Sursă
de valută.; ecologica; furnizoare de produse agro-alimentare pentru consumul intern al
populaţiei
b. Producţia principala generează si cantităţi de produse secundare
c. Consumatoare de produse agro-alimentare
d. Foloseşte programarea liniara pentru producţie

4.Mentionati, prin intermediul căror metode se poate aprecia cat mai real raportului dintre
industrie si agricultura in perioada contemporana :
a. Foarfecele preturilor
b. stabilirea cantitatii de produse agricole necesara a se vinde pentru a se putea
cumpăra un produs industrial
c. Programare liniară
d. Matematice

5. Identificati principalele motive care au stat la baza trecerii de la agricultura clasica la cea
durabila:
a. Scăderea veniturilor; Scăderea consumurilor intermediare; Scăderea calităţii
produselor; Accentuarea disparităţilor interne.
b. Scăderea consumurilor intermediare; productivitate ridicata
c. Scăderea calităţii produselor; cresterea ofertei de produse; scaderea calitatii
produselor
d. Accentuarea disparităţilor interne; cresterea exporturilor de produse agro-
alimentare
6. Agricultura durabilǎ reprezintǎ:
a. Ramura care poate functiona profitabil din punct de vedere economic dar
compatibil cu constrangerile de natura ecologicǎ
1
 b. Ramura care poate functiona profitabil din punct de vedere economic dar fara sǎ
tina cont de efectele asupra mediului
c. Agriculturǎ rudimentarǎ
d. Activitate agricolǎ din care nu se obtine profit

7. Conceptul de ,,dezvoltare durabilǎ’’a fost adoptat la:

a. Conferinta Mondialǎ de la Rio de Janeiro, în 1992
b. Conferinta Mondialǎ de la Bucuresti, în 1992
c. Conferinta Mondialǎ de laViena, în 1992
d. Conferinta Mondialǎ de laGeneva, în 1992

8. Intre creşterea economicǎ şi calitatea mediului existǎ o relatie:

a. biunivocǎ
b. unilateralǎ
c. nu exista o relatie directǎ
d. unilateralǎ şi biunivocǎ
9. Dezvoltarea durabilǎ propune mai multe reguli:
a. de sustenabilitate
b. istorice
c. matematice
d. teoretice

10. Regulile de sustenabilitate se bazeazǎ pe uramatoarele caracteristici:

a. menţinerea unui nivel minimal al capitalului natural
b. menţinerea unui nivel minimal al capitalului fix
c. menţinerea unui nivel minimal al capitalului variabil
d. menţinerea unui nivel minimal al capitalului fictiv

11. Identificaţi funcţiunile unei resurse naturale:

a. economice; biologice; recreative
b. economice; biologice; istorice
c. biologice; istorice; sociologice
d. economice; biologice; psihologice

12. In opinia specialiştilor industrializarea agriculturii reprezintǎ:

a. influenta industriei asupra transformarilor fundamentale pe care le-a cunoscut
agricultura de-a lungul dezvoltarii sale
b. influenta industriei asupra transformarilor fundamentale pe care le-a cunoscut
agricultura în perioada feudalǎ
c. influenta agriculturii asupra transformarilor fundamentale pe care le-a cunoscut
industria de-a lungul dezvoltarii sale
d. un aspect lipsit de importantǎ

13. Influenta industriei asupra agriculturii consta în urmatoarele:

2
 a. furnizeazǎ elementele materiale în vederea acumularii de capital în sectorul
agricol
b. creeazǎ un climat institutional si socio-economic mai favorabil inovaţiilor
conform dialecticii modelului
c. nu se poate preciza
d. furnizeazǎ elementele lipsite de importanta în vederea acumularii de capital in sectorul
agricol

14. Sistemul de productie agricolǎ poate fi considerat:

a) un ansamblu de activitati productive în domeniul culturii plantelor şi cresterii
animalelor
b) un ansamblu de activitati neproductive în domeniul culturii plantelor si cresterii
animalelor
c) un ansamblu de activitati comerciale pentru agricultura
d) un ansamblu de procese de creare a substantei anorganice

15,, Foarfecele preturilor ‘’ se poate calcula :

a) raport între indicele preturilor produselor agricole si indicele preturilor
produselor industriale pentru agricultura, luând în considerare aceeaşi perioadǎ
de referinta
b) raport între indicele preturilor produselor agricole si indicele preturilor produselor
industriale pentru agricultura, luând in considerare perioade diferite de referintǎ
c) raport între preturile produselor agricole si indicele preturilor produselor industriale
pentru agricultura, luand in considerare aceeasi perioada de
referintǎ
d) raport între indicele preturilor produselor agricole si preturile produselor industriale
pentru agricultura, luând in considerare aceeasi perioada de referinta

3
CAP. 2 EVOLUŢII SI MUTAŢII ÎN AGRICULTURA ROMÂNIEI
1. Mentionati anii in care au fost realizate reforme agrare în ţara noastră :
a. 1864; 1918;1945;1991
b. 1989; 1918;1945;1991
c. 1869; 1918;1945;1991
d. 1907; 1918;1945;1991

2. Care au fost fenomenele cu caracter general din perioada 1864-1918:

a. sporul natural al populaţiei rurale si legislaţia au favorizat parcelarea
proprietăţii; piata agricola şi industria erau de mici dimensiuni
b. ponderea populaţiei rurale din total era de 75-80%; sporul natural al populaţiei
rurale si legislaţia nu au favorizat parcelarea proprietăţii
c. piaţa agricolă şi industrializarea erau la un nivel redus; mari schimbări pe
plan politic si economic
d. existenta relatiilor de tip socialist

3. Identificati principalele caracteristici ale agriculturii României din perioada Marii Uniri:
a. Bipolarism excesiv în ceea ce priveşte proprietatea funciară; Sistem de
producţie unilateral; Existenţa relaţiilor de tip feudal.
b. Sistem de producţie unilateral si bilateral
c. Sistem de producţie bilateral
d. Existenţa relaţiilor de tip socialist.

4. Intervenţia directă a statului în agricultura s-a manifestat prin:

a. Susţinerea preţului grâului prin: prime la export; intervenţia statului în
calitate de cumpărător; sistem combinat.
b. Restricţii comerciale şi monetare pe piaţă; Prime pentru exportul de animale,
cereale şi anumite produse alimentare
c. Politica protectionista pentru produsele alimentare atat importate cat si exportate
d. Prime pentru exportul de animale, cereale şi anumite produse alimentare;
sustinerea conditionata a pretului la grau

3. Identificati cele mai reprezentative efecte ale protecţionismului agricol :

a. extinderea suprafeţelor de grâu; creşterea subvenţiilor şi a facilităţilor la
export; îmbunătăţirea rentabilităţii agriculturii; creşterea veniturilor obţinute în
agricultură.
b. scaderea productivitatii in agricultura
c. scaderea subvenţiilor şi a facilităţilor la export; scaderea randamentului in
agricultura
d. mărirea suprafeţelor fermelor agricole.

5.Reforma agrară din perioada postbelică s-a realizat în:

a. Martie 1945
4
 b. Martie 1944
c. Martie 1949
d. Decembrie 1989

6.Scopul declarat al reformei din 1945 a fost:

a. Crearea de noi gospodării pentru muncitorii agricoli fără pământ si mărirea
suprafeţelor arabile al gospodăriilor ţărăneşti
b. Creşterea suprafeţelor de grâu şi porumb
c. Reducerea suprafeţelor arabile al gospodăriilor ţărăneşti.
d. Reducerea productivitatii din industrie

7. Situaţia dificila a agriculturii din 1989 a fost reflectata printr-o serie de fenomene:
a. dotarea insuficientă cu tractoare şi maşini agricole; cantităţile mici de îngrăşăminte
la hectar folosite; deteriorarea biologică în producţia animalieră; îmbătrânirea şi
feminizarea populaţiei ocupate în agricultură
b. cantităţile mici de îngrăşăminte alternate cu cantitati semnificative folosite la
hectar- posibil si asta.
c. deteriorarea biologică în producţia animalieră; pondere mica a populatiei ocupate in
agricultura; slaba pregătire profesională a managerilor
d. îmbătrânirea şi feminizarea populaţiei ocupate în agricultură; dotare tehnica
corespunzatoare pentru agricultura

7.Principalele elemente care au frânat dezvoltarea agriculturii în perioada comunistă au fost:

a. desfăşurarea activităţii într-un cadru excesiv de centralizat; crearea unui
dezechilibru intre producţia vegetală şi cea animalieră
b. extragerea plusprodusului din agricultură prin scumpirea preţurilor la inputuri.
c. crearea unui echilibru intre producţia vegetală şi cea animalieră
d. desfăşurarea activităţii într-un cadru capitalist

8. Legea fondului funciar (18/1991) prezinta mai multe funcţii:

a. constituirea proprietăţii; restituirea proprietăţii funciare; dizolvarea cooperativelor
agricole
b. dizolvarea cooperativelor agricole.
c. crearea de noi ferme de mari dimensiuni
d. restituirea proprietăţii funciare; dizolvarea proprietatii private

9. Deficienţele in perioada de tranziţie la economia de piaţă s-au manifestat prin:

a. parcelarea excesivă a proprietăţii funciare şi parcelarea ei excesivă; statutul
eterogen al noilor proprietari.
b. apariţia unor exploataţii instabile din punct de vedere economico-organizatoric;
distrugerea sectorului zootehnic; imposibilitatea noilor proprietari de a-şi procura
inputurile necesare datorită creşterii excesive a preturilor acestora
c. apariţia unor noi forme de exploataţii stabile din punct de vedere tehnico-economic.
d. Sustinerea productiei vegetale si animale
5
10. Direcţiile de acţiune pentru dezvoltarea agriculturii sunt:
a. stimularea creării de exploataţii agricole viabile; diversificarea cooperării în amonte
şi aval de agricultură
b. acordarea de credite pe durată lungă şi cu dobândă redusă; întărirea proprietăţii
private în agricultură
c. importul de tehnologie.
d. exportul de tehnologie

11. Modernizarea agriculturii a reprezentat :

a. preocupare importanta pentru toate guvernele interbelice
b. utopie pentru economia nationala
c. un aspect lipsit de importanta pentru sectorul agricol
d. preocupare dupa anul 1989

12. Care din urmatoarele aspecte contrubuie la dezvoltarea agriculturii :

a. intarirea proprietatii private; stimularea de exploatatii agricole viabile;
diversificarea cooperarii tuturor formelor si tipurilor de exploatatii private cu
societatile comerciale situate in amonte si aval de agricultura; asigurarea unor
credite de lunga durata cu dobanda redusa pentru investitii
b. orientatrea cercetarilor stiintifice agricole fundamentale si in special aplicative
catre rezolvarea problemelor stringente din agricultura
c. intarirea proprietatii publice; stimularea de exploatatii agricole viabile
d. asigurarea unor credite de scurta durata cu dobanda redusa pentru investitii

13. Reforma agrara din anul 1918 a reprezentat:

a. cea mai ampla reforma din intreaga Europa, ce a produs mutatii semnificative in
structura proprietatii agrare
b. reforma lipsita de importanta
c. Cea mai ampla reforma din intreaga Europa, ce a produs mutatii fara semnificatie in
structura proprietatii agrare
d. reforma ce a vizat mai mult industria decat agricultura

14. In etapa actuala agricultura reprezinta:

a. ramura de baza a economiei nationale
b. factor cu rol hotarator pentru cresterea nivelului de trai
c. sectorul care asigura satisfacerea cerintelor de consum ale populatiei
d. factorul care contrubuie la progresul general al societatii

15. Economistul Virgil Madgearu s-a ocupat de mecanismul de functionare al:

a. sistemului agrar românesc
b. sistemului bancar românesc
c. sistemului agrar comunitar
d. sistemului agrar mondial
6
16. Rǎscoala ţǎranilor din 1907 a constituit:
a. baza schimbarilor agrare esentiale
b. baza schimbarilor din industrie
c. ruptura intre agricultura si industrie
d. motorul economiei romanesti

17. Identificaţi trasǎturile agriculturii din tara noastra corespunzatoare anului 1935:
a. agricultura vizibil îmbunǎtǎţitǎ faţǎ de anul 1930
b. stare de înapoiere fatǎ de realizǎrile din alte ţǎri
c. tehnica maşinista se aplica în sectorul agricol
d. productivitate ridicatǎ

17. Identificaţi anul în care au fost introduse în tara noastrǎ restricţii comerciale şi monetare pe
piaţǎ:
a. 1932
b. 1907
c. 2007
d. 1877

18. Identificaţi efectele pozitive ale protecţionismului agricol:

a. a crescut valoarea tehnicii importate
b. s-a extins suprafaţa de grâu cultuvatǎ
c. au sporit subvenţiile şi facilitaţle acordate la exportul de produse agricole
d. au sporit veniturile obţinute din agriculturǎ

7
CAP. 3 ORGANIZAREA ECONOMICO-SOCIALA A AGRICULTURII ROMANESTI IN
PERIOADA DE TRANZITIE LA ECONOMIA DE PIATA
1. Care este componenta de baza a sistemului agroalimentar?
a. Producţia agricolă
b. Producţia vegetala
c. Producţia inustriala
d. Serviciile în agricultură

2. Identificati etapele evoluţiei modernizării structurilor economico-sociale în agricultura ţărilor

dezvoltate?
a. Constituirea Comunităţii Economice Europene; Demararea procesului de
modernizare si dezvoltare; Accentuarea măsurilor de ajustare structurală
b. Demararea procesului de modernizare si dezvoltare; Diminuarea măsurilor de ajustare
structurală
c. Diminuarea măsurilor de coeziune si ajustare structurală; Adoptarea monedei unice
europene (EURO)
d. Adoptarea monedei unice europene (EURO); Integrarea globalizarii.

3. Care sunt tipurile de exploataţii care predomină în agricultura Uniunii Europene?

a. Mici si medii
b. Animaliere
c. Vegetale
d. Mari

4. Caracteristica principală a legislaţiei comunitare este:

a. Stimularea şi sprijinirea puternică a agricultorilor
b. Protejarea producţiei interne
c. Stimularea exportului

5. Care sunt factorii pe care se bazează economia sistemului agro-alimentar din statele membre
ale UE?
a. Ştiinţa; Învăţământul agroalimentar
b. Tehnologia; Învăţământul economic
c. Inteligenta umana
d. Raritatea produselor agro-alimentare

6. Principalele cai de aprovizionare a fermierilor din statele membre ale UE cu materii prime şi
materiale:
a. Prin cooperative sau societăţi de aprovizionare.
b. Nu exita cai de aprovizionare specifice
c. Direct de pe piata
d. De către stat.
e. De fiecare fermier în parte.
7. Care este caracteristica de baza a economiei de piaţă din punct de vedere al proprietăţii?
8
 a. proprietatea privată şi proprietatea publica (de stat)
b. proprietatea comuna
c. proprietatea individuală si proprietatea centralizata
d. nu exista proprietate in economia de piata

8. Care este instrumentul principal de reglare pentru accesul la bunurile economice existente pe
piata?
a. Pretul
b. Dobanda
c. Salariul
d. Oferta

9. Care este rolul statului în economia de piaţă?

a. Arbitru
b. Moderator
c. Intervinţie numai la nivel microeconomic
d. Intervine numai cand este stabilitate economica

10. Care sunt avantajele proprietăţii private în economia de piaţă?

a. Stimulează iniţiativa; Generează o concurenţă reală
b. Diminuează riscul economic; Asigura autonomie agenţilor economici
c. Creste incertitudinea operatiilor economice
d. cresc riscurile activitatii de productie

11. Care sunt dezavantajele proprietăţii de stat?

a. favorizează apariţia elementelor de birocratism; creează situaţii de monopol
b. limitează iniţiativa; generează elemente de corupţie
c. stimuleaza libera initiativa
d. stimuleaza concurenta

12. Care sunt modalităţile de punere în valoare a capitalului funciar în România?

a. În regie proprie (modul direct)
b. În arenda (modul indirect)
c. Vânzare
d. Donatie

13. Tipurile de exploataţii existente în România la ora actuală?

a. Gospodării ţărăneşti; Asociaţii familiale
b. Societăţi agricole; Societăţi comerciale agricole; Regii autonome agricole
c. Societăţi comerciale neagricole
d. Societăţi de turism

14. Identificati dezavantajele specifice arendarii:

9
 a. Fermierul arendator are o situatie precara
b. Apar dificultati in evaluarea si rambursarea la sfarsitul perioadei de arenda a
amelioratiilor aduse de fermier exploatatiei
c. Fermierul furnizeaza capitalul funciar
d. Fermierul arendator are numai beneficii

15. Identificati avantajele specifice modului indirect de punere in valoare a capitalului funciar:
a. Fermierul nu furnizeaza capital funciar; fermierul nu este legat de loc
b. Proprietarul terenului are o serie de avantaje
c. Proprietarul terenului nu primeste un venit fix
d. Fermierul primeste la finalul contractului o parte din capitalul funciar

16. Pentru realizarea sectorului particular in economiue s-a recurs la ma multe cai:
a. transformarea economiilor bǎneşti existente în prezent la populaţie în capital
b. împroprietǎrirea populaţiei
c. transformarea capitalului autohton în capital strain
d. menţinerea în mare proporţie a proprietatii publice

17. Identificati inconvenientele modului de punere în valoare a pǎmântului:

a. între capitalul funciar şi capitalul de exploatare se poate manifesta o anumitǎ
concurenţǎ
b. dificultaţi de transfer între generaţii
c. creşterea cererii de pǎmânt poate conduce la creşterea preţului, deja ridicat
d. o bunǎ parte din capital este imobilizat în pǎmânt, lipsind exploatantul de capitalul
necesar pentru activitatea productivǎ

10
CAP. 4 CAPITALUL ÎN AGRICULTURA ROMÂNIEI
1. Capitalul numit si tehnic sau real desemneaza ansamblul bunurilor produse prin activitatea
economica si folosite pentru obtinerea altor bunuri si servici aducatoare de venit; va rugam sa
apreciati in ce optica este definit:
a. Optica juridica
b. Optica contabila
c. Optica economica
d. Optica doctrinala

2. Bunurile care formeaza capitalul tehnic, după modul în care se consumă şi se înlocuiesc, se
grupeaza in:
a. Capital fix si capital circulant
b. Capital financiar
c. Capital funciar
d. Capital bancar

3. Şeptelul mort este format din:

a. Ansamblul utilajelor agricole utilizate pentru mecanizarea diferitelor procese de munca in
cresterea animalelor.
b. Totalitatea animalelor existente intr-o exploatatie agricola la un moment dat.
c. Totalitatea utilajelor agricole de tractiune, de lucrat solul, de intretinerea culturilor,
de recoltat sau pentru mecanizarea proceselor de munca in cresterea animalelor.
d. Totalitatea tractoarelor utilizate pentru cresterea productivitatii pamantuluui.

4. Capitalul de exploatare este format din:

a. Şeptelul mort si septelul viu
b. Capitalul funciar si capitalul financiar
c. Capitalul fix si capitalul circulant
d. Capitalul variabil si capitalul constant

5. Şeptelul viu este format din:

a. Totalitatea animalelor existente intr-o exploatatie agricola la un moment dat
b. Animalele de tracţiune, (cai, boi de munca, tauri reproducatori, vaci de lapte,
berbeci, scroafe etc.)
c. Animalele de reproductie si renta
d. Animalele aflate in crestere si destinate vanzarii (taurasi la ingrasat, vitei, miei, porci la
ingrasat etc.)

6. În funcţie de destinaţia economică a investiţiilor, distingem:

a. Investiţii productive si neproductive
b. Investitii de refacere si investiti de modernizare
c. Investitii cu consum specific mare de forta de munca
d. Investitii cu consum specific mare de mijloace materiale

11
7. O problema capitala a dezvoltarii investitiilor o constituie orientarea judicioasa a acestora.
In privinta orientarii investiţiilor:
a. trebuie avute in vedere realizarea cu prioritate a obiectivelor productive;
b. este necesara realizarea de obiective care sa permita introducerea si aplicarea larga
in productie a tehnologiilor moderne de tip industrial;
c. este de asemenea necesar sa se aiba in vedere in permanenta sporirea mijloacelor fixe
care sa asigure o reducere continua a necesarului de forta de munca si o diminuare a
ponderii acesteia din totalu populatiei active ocupate pe economie;
d. trebuie pus accentul pe cresterea catitativa si imbunatatirea calitativa a obiectivelor
cu o eficienta economica ridicata si imediata;

8. După sursa de finanţare se pot întâlni:

a. Investiţii finanţate de la bugetul statului
b. Investiţii finanţate din fondurile proprii
c. Investiţii asigurate prin atragerea de capital
d. Investitii straine directe

9. Proiectele de investitii pot fi evaluatedupa urmatoarele criterii de apreciere:

a. Criteriul rentabilităţii financiare
b. Criteriul rentabilităţii economice
c. Beneficiul actualizat
d. Coeficientul de eficacitate
C si d fac parte din b

10.in calcularea amortismentului bunurilor durabile care au o durata lunga de servciu,

economistii recomanda ca metoda de calculare a amortismentului:
a. Metoda normelor progresive
b. Metoda normelor regresive
c. Metoda normelor variabile
d. Metoda normelor proportionale in timp

11. Formarea de capital necesar in agricultura pentru diverse utilitati se bazeaza pe urmatoarele
categorii de resurse:
a. reurse proprii, bugetare si atrase
b. resurse bugetare, provenite de la bugetul agricol al UE
c. resurse bugetare provenite de la bugetul statului
d. resurse atrase de pe pietele financiare interne si externe

12. In cazul exploatatiilor agricole de dimensiuni reduse (gospodariile taranesti de subzistenta,

cele de semi-subzistenta si asociatiile de familie simple) capitalul banesc necesar pentru
relansarea productiei sau achizitionarea de noi mijloace se asigura din:
a. autofinantare – prin prelevarea unei parti din venitul agricol
b. o parte din profit
c. amortisment
12
 d. incasarile din vanzarea unor mijloace fixe sau valorificarea materialelor rezultate din
mijloacele fixe scoase din functiune.
13. Atragerea capitalului propriu –zis, autohton sau străin, de către exploataţii agricole este de
preferat pentru ca:
a. restituirea capitalului nu este obligatorie;
b. participarea capitalului strain si autohton are loc prin emiterea si cumpararea de
acţiuni;
c. proprietarii capitalului primesc dividende iar daca aceste dividende nu sunt
stimulatorii ei pot vinde actiunile in orice moment;
d. nu este obligatorie constituirea de garantii materiale sub forma de gaj sau ipoteca.

13
CAP. 5 MUNCA ÎN AGRICULTURĂ
1. Procesul de diminuare treptata a forţei de munca din agricultura, determinat de accentuarea
creşterii economice, pe lângă aspectele benefice legate de creşterea productivităţii, a generat si o
criza profunda. Precizaţi care sunt probleme generale ale muncii in agricultura:
a. Exodul rural, care a dus la depopularea satelor româneşti si metodele si procedeele
de evaluare a muncii din agricultura
b. Gradul de tehnologizare existent, corelat cu diversificarea muncii în agricultură, care nu
cunoaşte specializarea modelului industrial;
c. Lipsa fondurilor alocate in agricultură si a unui plan naţional strategi de redresare a
acesteia;
d. Lipsa personalului calificat

2. Cercetările de natură sociologică au evidenţiat faptul că munca în agricultură – ca factor de

producţie – prezintă unele trăsături. Precizaţi care sunt acestea:
a. Tehnice, economice şi sociale
b. Munca în agricultură este puţin sigură pentru salariaţi, dificil de controlat şi diversificată;
c. Muncă este dificilă, variabilă în timp şi subordonată în mod obiectiv necesităţilor fiinţelor
vii;
d. Munca in agricultură este adesea numai o muncă de tip familial.

3. Precizati care sunt trasaturile tehnice ale muncii in agricultura:

a. Munca in agricultura este dificila si diversificata;
b. Munca este tip familial; dificil de controlat;
c. Munca este dificil de apreciat din punct de vedere calitativ si mai putin sigura pentru
salariati
d. Munca in agricultura este variabila in timp si mai ales subordonata necesitatilor
fiintelor vii

4. Bilanţul demografic global ca rezultat al mişcărilor naturale ale populaţiei poate fi

caracterizat cu ajutorul următoarelor instrumente de măsură:
a. Natalitate, mortalitate şi sporul natural
b. Natalitate, mortalitate infantilă si grad de ocupare
c. Mişcarea naturală, determinată de fenomenele demografice şi de mişcările migratorii de
la o ţară la alta
d. Profilele piramidale de varsta.

5. Populaţia activă disponibilă se compune din persoane care declară la recensământ că exercită
o activitate profesională sau sunt în căutarea unui loc de muncă. Volumul populaţiei active este
influenţat de o serie întreagă de factori structurali. Precizaţi care sunt aceştia:
a. Durata de şcolarizare, vârsta de pensionare şi gradul de folosire a forţei de muncă
feminine
b. Gradul de folosire a forţei de muncă masculine
c. Participarea la activitatea economică a tinerilor, vârstnicilor şi femeilor.
d. Vârsta de pensionare şi gradul de folosire a forţei de muncă masculine
14
6. Şomajul este un fenomen complex, statisticile curente permiţând numai o apreciere
imperfectă, măsurarea lui fiind făcută în diferite moduri, de la o ţară la alta. Conform Biroului
Internaţional al Muncii, un şomer este:
a. persoană peste 15 ani, fără un loc de muncă, care se află în căutarea unui loc
de muncă şi sunt disponibile să înceapă lucrul în următoarele 15 zile;
b. o persoană aflată în căutarea unui loc de muncă realizând în ultimele 4
săptămâni demersuri pentru a-l găsi (înscrierea la oficiile de forţă de muncă şi şomaj sau
agenţii particulare de plasare, publicarea de anunţuri etc.);
c. o persoană care are o calificare atestată, dar nu are un loc de muncă care sa
genereze venituri
d. o persoană peste 15 ani, care doreşte să muncească, dar nu are calificarea necesară.

7. Pe câte nivele are loc formarea agriculturilor în România:

a. 4
b. 2
c. 5
d. 3

9. In accepţiunea curenta, productivitatea muncii stabileşte o relaţie cantitativă între:

a. Gradul de inzestrare tehnica si calitatea biologica a platelor si animalelor
b. Producţie şi factorii de producţie utilizaţi
c. Venituri şi cheltuieli
d. Gradul de specializare şi nivelul de pregătire profesională

10. Precizaţi care sunt metodele de determinare a productivităţii muncii:

a. Metoda unităţilor naturale, natural-convenţionale şi unităţilor valorice
b. Metoda determinării globale şi parţiale
c. Metoda cuantificării productivităţii prin utilizarea indicilor
d. Metoda individuală şi naţională

15
CAP. 6 PĂMÂNTUL – PRINCIPALUL ELEMENT AL CAPITALULUI AGRICOL
1. In funcţie de destinaţie, fondul funciar este alcătuit din urmatoarele grupe de terenuri:
a. Terenuri agricole, terenuri forestiere, terenuri aflate permanent sub ape, terenuri
din intravilan, terenuri cu destinaţie specială;
b. Terenuri arabile, planttatiile si pepinierele viticole, plantatiile si pipinierele pomicole,
plantatiile de hamei si duzi, pasunile si fanetele;
c. Terenruile forestiere, pasunile impadurite, terenurile ocupate cu constructii si intslatii
agrotehnice, amenajarile pisciole si de imbunatatiri funciare;
d. Terenurile destinate impaduririlor, terenurile neproductive, terenurile cuprinse in
perimetrul construibil aprobat potrivit legii precum si alte terenuri care servesc nevoilor
de constructii di amenajari de ordin tehnic si edilitar.

2. Care sunt însuşirile pământului ca mijloc de producţie?

a. Este limitat ca întindere, este de neînlocuit, nu se uzează, are un caracter imobil, nu
poate fi multiplicat;
b. Este un bun particular, nemobil, nereproductibil, eterogen, indivizibil, avand anumite
caracteristici nedisociabile (forma, suprafata, pozitie);
c. Indeplineste simultan mai multe functii cum ar fi: productie, consum, valoare, speculatii;
d. Fertilitatea naturala.

3. Prin amelioratii funciare se inteleg:

a. lucrarile cu carater agrotehnic, chimic si biologic prin care se asigura conservarea si
ameliorarea durabila a calitatii pamantului;
b. interventiile antropice profunde asupra armonizarii cerintelor biologice ale plantelor
cu mediul inconjurator;
c. lucrarile de stopare a proceselor de degradare a solului si de recuperare a unor
terenuri neproductive
d. lucrarile de stabilizare a productiei agricole si de crestere a fertilitatii solului.
(c si d- din astea se compun)

4. „Cadastrul funciar este operatiunea prin care se detrermina suprafata si calitatea solului, cu
venitul net ce-l produce: determinarea suprafetei este denumita cadastrul tehnic, iar
determinarea calitatii naturale si economice a solului o face sectiunea economica a cadastrului”.
Aceata definitie o regasim in:
a. lucrarea „Politica agrara cu privire speciala la Romania” a renumitului economist agrar
Gheorghe ionescu Sisesti publicata in 1913;
b. „Marea enciclopedie agricola a Romaniei” data publicitatii in 1937
c. textul „Legii pentru organizarea cadastrului funciar si pentru introducerea cartilor funduale in
Vechiul Regat si Basarabia” adoptta in anul 1933
d. textul „Legii fondului funciar. L 18/1991”

5. In literatura de specialitate intalnim mai multe categorii de fertilitate ale pamantului. Care
dintre ele apare ca un rezultat al actiunii omului, exprimandu-se in final prin nivelul productiei
la unitatea de suprafata?
16
 a. Fertilitate naturală
b. Fertilitate economică
c. Fertilitate de tranziţie
d. Fertilitate potenţată

6. Care sunt elementele componente ale cadastrului funciar general?

a. Cadastru funciar tehnic, economic si juridic
b. Cadastrul agricol, forestier si al apelor
c. Cadastrul cailor ferate
d. Cadastrul imobiliar, edilitar

7. Metodele de estimare a valorii terenurilor se pot clasifica după mai multe criterii, în funcţie
de scopul urmărit şi de elementele disponibile în momentul evaluării. Precizaţi care sunt
metodele care se disting, după procedeul utilizat?
a. Estimare directă şi indirectă
b. Estimarea partiala
c. Estimarea economică
d. Estimarea totala

8. Valoarea pământului se exprimă prin:

a. Preţ de vânzare, de cumpărare, cheltuieli de producţie
b. Măsurători topografice
c. Valoare venală şi de amator
d. Valoarea de schimb

9. Problema formelor rentei funciare în viaţa economică se află de mai bine de două secole în
atenţia majorităţii şcolilor. Care sunt formele de manifestare ale rentei funciare?
a. Rentă absolută, diferenţială şi de monopol
b. Rentă de poziţie
c. Renta financiara
d. Rentă progresivă

10. „Acea parte a produsului solului pe care o plătim pentru a avea dreptul de a exploata
facultăţile productive, originale şi neperisabile ale solului” este definiţia rentei funciare pe care
o regăsim în:
a. „Principiile de economie” - 1817
b. ”Repartiţia bogăţiei” - 1899
c. „Tratat asupra impozitelor şi taxelor” - 1662
d. „Legea arendei – 16/1994”

17
CAP. 7 DEZVOLTAREA STRUCTURALĂ A AGRICULTURII
1. În soluţionarea problemelor legate de repartizarea teritorială a producţiei agricole, literatura
de specialitate face referiri la utilizarea în acest scop a programării matematice. Formularea
problemei de programare pentru obţinerea unui efect economic optim constă în elaborarea unui
model economico-matematic, care cuprinde:
a. 2 părţi distincte
b. 5 părţi distincte
c. 4 părţi distincte
d. 3 părţi distincte

2. În cadrul modelelor clasice economico-matematice de amplasare teritorială a producţiei

agricole, părţile componente sunt reprezentate de:
a. Funcţia obiectiv şi funcţia subiectivă
b. Condiţiile restrictive şi funcţia obiectiv
c. Funcţia subiectivă şi sistemul restrictiv
d. Funcţia de repartiţie şi restricţiile legate de „comanda socială”

3. Având în vedere condiţiile ecologice puternic diversificate de pe teritoriul ţării noastre care
determină o ofertă ecologică variată s-au identificat şi caracterizat 23 de zone pedoclimatice
care au fost grupate în:
a. 5 agroecosisteme zonale
b. 10 agroecosisteme zonale
c. 4 agroecosisteme zonale
d. 23 agroecosisteme zonale

4. Daca formele de exploatare reprezintă latura socială a politici de folosire raţională a

resurselor de producţie din agricultură, sisteme de producţie reprezintă latura economică a
aceleiaşi politici, urmărind modul de îmbinare proporţională a utilizării resurselor de producţie.
Va rugăm să precizaţi, cate sisteme de exploatare sunt cunoscute în acest moment?
a. 4 sisteme
b. 2 sisteme
c. 5 sisteme
d. 3 sisteme

5. Sistemele extensive de exploatare sunt dominate de consumurile interne, deci se bazează pe

potenţialul sistemului, volumul producţiei fiind asigurat prin numărul unităţilor de producţie.
Precizaţi care sunt principalele sisteme de exploatare agricolă extensivă?
a. Agricultura pastorală
b. Sistemul de agricultură complet extensiv
c. Sistemele de producere a furajelor- face parte din b
d. Sistemele de agricultură ecologică, biologică, biodinamică şi forestieră- astea
sunt in lit de specialitate

18
6. În agricultură, unde principalul mijloc de producţie este pământul, şi unde obiectele muncii şi
câteodată mijloacele de producţie sunt organisme vii, concentrarea producţiei poate fi:
a. Pe orizontală şi pe verticală
b. Socială şi economică
c. Tehnică şi naturală
d. Vegetală şi animală

7. În Europa de Nord creşterea productivităţii a fost obţinută fie prin intensificarea folosirii
mijloacelor de producţie, fie printr-o bună valorificare a producţiei, fie printr-o gestionare mai
eficientă a input-urilor. Astfel, sistemele de producţie din Europa de Nord se împart în:
a. Sisteme productiviste şi sisteme cu o productivitate mai scăzută
b. Sistemele tehnologice şi economice
c. Sisteme vegetale intensive si extensive
d. Sisteme cerealiere intensive

8. În raport de greutatea specifică pe care o deţin în valoarea producţiei agricole marfă dintr-o
anumită zonă sau unitate productivă, ramurile de producţie se împart în:
a. De bază şi complementare
b. Ajutătoare şi anexe producţiei agricole
c. Cumulative şi competitive
d. Care se condiţionează reciproc

9. Sub raportul relaţiilor între diferitele ramuri de producţie, organizate în agricultură, acestea se
clasifică în:
a. Ramuri cumulative şi competitive
b. Ramuri animaliere şi vegetale
c. Ramuri care se condiţionează reciproc
d. De bază şi complementare

10. Indicatorul principal al specializării producţiei agricole atât la nivel de ramură, teritorial sau
la nivel de unitate productivă, îl constituie:
a. Cifra de afaceri şi productivitatea
b. Volumul producţiei şi structura producţiei
c. Volumul vânzărilor
d. Costul de producţie

11. Anul înfiinţării primelor bănci populare este:

a. 1885
b. 1893
c. 1900
d. 1889

12. Anul apariţiei primelor obşti de cumpărare şi arendare este:

a. 1875
19
b. 1893
c. 1864
d. 1885

20
CAP. 8 COSTURI, PREŢURI, PROFIT ÎN AGRICULTURĂ
1. După câte criterii sunt clasificate cheltuielile?
a. 5
b. 3
c. 2

2. După perioada în care sunt efectuate şi aceea în care trebuiesc suportate, cheltuielile de
producţie se împart în:
a. Cheltuieli fixe
b. Cheltuieli curente
c. Cheltuieli anticipate
d. Cheltuieli preliminate

3. În funcţie de modul de includere al cheltuielilor în costul de producţie, avem:

a. Cheltuieli directe
b. Cheltuieli materiale
c. Cheltuieli indirecte
d. Cheltuieli financiare

4. Care sunt costurile pe perioadă scurtă?

a. Costul global
b. Costul de producţie
c. Costul mediu
d. Costul marginal

5. Pentru calculul costurilor se pot utiliza mai multe metode, care se împart în:
a. Metode moderne
b. Metode economice
c. Metode financiare
d. Metode clasice

6. Metoda pe faze pentru calculul costului de producţie se utilizează:

a. În cazul în care produsul finit se obţine în cadrul unui proces de producţie
omogen, care se desfăşoară pe faze
b. În cazul în care se obţin mai multe principale pe cultură sau categorii de animale
c. În cazul în care se obţin unul sau mai mult produse principale şi unul sau maia
multe produse secundare

7. Care dintre următoarele categorii de preţuri sunt folosite pe pieţele internaţionale?

a. Preţ de catalog
b. Preţ de licitaţie
c. Preţul bursei
d. Preţ de tranzacţie

21
8. Piaţa este un mod specific de confruntare dintre:
a. Producători şi consumatori
b. Vânzători şi cumpărători
c. Creditori şi debitori
Eu cred k sunt si c si b

9. Formele de piaţă pot fi diferenţiate după:

a. Obiectul pieţei
b. Sfera de cuprindere
c. Locul de întâlnire

10. care sunt principalele tipuri de pieţe?

a. Piaţa de monopol
b. Piaţa monopson
c. Piaţa oligopol
d. Piaţa agricolă
e. Piaţa bancară

11. Care sunt căile de comercializare a produselor agricole de către fermieri?

a. Vânzări directe
b. Vânzări pe piaţă
c. Vânzări către comercianţi
d. Vânzări către cooperative
e. Contracte de vânzare

12. Care sunt formele de manifestare a eficienţei economice?

a. Sintetice
b. Speciale
c. De bază
d. Economică
e. Agricolă

13. Masa profitului reprezintă:

a. Câştigul obţinut de un agent economic
b. Diferenţa dintre veniturile totale şi cheltuielile totale
c. Veniturile din vânzări
d. Suma tuturor veniturilor, inclusiv subvenţiile

14. Rata profitului reprezintă raportul dintre:

a. Masa profitului şi cheltuieli
b. Cheltuieli si venituri totale
c. Cheltuieli şi masa profitului

15. Pe termen scurt, un agent economic poate produce daca pretul acoperǎ:
22
 a. Costul variabil mediu
b. Costul fix
c. Costul marginal
b. Costul fix mediu

16. Pragul de rentabilitate reflecta situatia in care:

a. profitul este nul
b. costurile de productie nu sunt acoperite de incasarile totale
c. incasarile totale depasesc costurile de productie
d. costul total este nul

17. In cazul in care costul variabil creste mai lent decat productia, costul total mediu:
a. scade
b. creste
c. ramane constant
d. este nul

18. Pretul pietei este mai mic decat costul total mediu, dar mai mare decat costul variabil mediu.
In acest caz:
a. producatorul continua sa produca pe termen scurt
b. producatorul se afla la pragul de rentabilitate
c. profitul este pozitiv
d. pierderea este mai mare decat costul variabil

19.Cunoasterea costului variabil şi a costului fix, pentru diferitele niveluri ale productiei,
permite determinarea:
a. tuturor variantelor de mai jos
b. costului variabil mediu
c. costului fix mediu
d. costului total mediu

20.Costurile fixe sunt:

a. independente de output
b. costante pe termen lung
c. dotarile initiale ale producatorului
d. legate de capitalul circulant

23
LUCRĂRI PRACTICE
1. O exploataţie agricolă prezintă următoarele caracteristici tehnico-economice pentru cultura de
grâu:
- Suprafaţa: 15 ha
- Producţie totala: 120.000 kg.
- Cheltuieli totale de producţie: 80.400 lei
- Valoare producţie secundara: 15.600 lei
- Preţ de vânzare producţie secundara: 0.45 lei
- Consum ore-om: 750 ore
- Amortisment pentru clădiri şi utilităţi: 985 lei
Pe baza acestor date, vă rugăm să precizaţi producţia medie la hectar si costul de producţie.
a. 8200 kg şi 0.8 lei/kg
b. 8000 kg si 0,67 lei/kg.
c. 7500 kg şi 0,5 lei/kg

PROD MED=QP/S.. 120000/15=8000; CU=CTP/QP=80400/120000=0.67

2. O exploataţie agricolă prezintă următoarele caracteristici tehnico-economice pentru cultura de

porumb:
- Producţie totala: 120.000 kg.
- Valoarea producţiei principale: 136.000 lei
- Cheltuieli totale de producţie: 127.500 lei
- Valoare producţie secundara: 32.500 lei
- Consum ore-om: 800 ore
- Suprafaţa cultivată: 18 ha
- Cheltuieli cu forţa de munca: 6580 lei
Pe baza acestor date, vă rugăm să precizaţi preţul de vânzare si rata rentabilităţii.
a. 1,00 lei/kg şi 35%
b. 0,9 lei/kg şi 28,9%
c. 1,13 lei/kg şi 32,1%

136000/12000=1.13

3. O exploataţie agricolă prezintă următoarele caracteristici tehnico-economice pentru cultura de

sfecla de zahăr:
- Producţie totala: 120.000 kg.
- Valoarea producţiei principale: 160.000 lei
- Cheltuieli totale de producţie: 120.500 lei
- Consum ore-om: 5688 ore
- Suprafaţa cultivată: 25 ha
- Cheltuieli cu lucrările mecanizate: 1890 lei.
Pe baza acestor date, vă rugăm să precizaţi productivitatea muncii in expresie valorica si
profitul pe unitatea de produs.

24
 a. 28,12 ore/om şi 0,32 lei/kg
b. 27,3 ore/om şi 0,23 lei/kg
c. 29,9 ore/om şi 0,45 lei/kg
WVAL=VP/COM=28,12

4. O exploataţie agricolă prezintă următoarele caracteristici tehnico-economice pentru cultura de

soia:
- Producţia principala: 55.000 kg.
- Cheltuieli totale de producţie: 27.500 lei
- Valoarea producţiei principale: 33.000 lei
- Valoarea producţiei secundare: 36.300 lei
- Suprafaţa cultivată: 15 ha
- Consumul de ore om: 1260 ore
- Dobânzi la credite: 1310 lei
- Pret vânzare producţie secundară: 0,6 lei
Pe baza acestor date, vă rugăm să precizaţi costul de producţie şi producţia medie secundară.
a. 0,5 lei/kg şi 4033 kg
b. 0,7 lei/kg şi 4000 kg
c. 0,9 lei/kg şi 4160 kg

27500/5000=0.5;

5. O exploataţie agricolă crescătoare de vaci de lapte, prezintă următoarele caracteristici

tehnico-economice
- Producţie principala: 45.600 l
- Valoare producţie principala: 34200 lei
- Valoare producţie secundara: 665 lei
- Preţ de vânzare producţie secundara: 0.7 lei
- Cheltuieli totale de producţie: 29640 lei
Pe baza acestor date, vă rugăm să precizaţi costul de producţie şi rata rentabilităţii.
a. 0,65 lei şi 11,5%
b. 0,4 lei şi 10%
c. 0,73 lei şi 15%
d. 0,8 lei şi 35%

29640/15600=0,65

25