Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
1. În studiile referitoare la definirile conceptuale ale spațiului rural sunt avute în vedere
următoarele abordări:
a) abordarea funcţională, abordarea politico-economică și abordarea socială
b) abordarea multifuncțională, abordarea culturală și abordarea sociologică
c) abordarea multiculturală, abordarea mediatică și abordarea productivă
2. Conform Cartei Europene a Spațiului Rural (1996) funcţiile spaţiului rural sunt:
a) funcţia economică, funcţia ecologică, funcția socio-culturală
b) funcţia financiară, funcţia peisagistică, funcția mediatică
c) funcţia socio-economică, funcţia socio-politică, funcția mediatică
1
7. Conform clasificări NUTS5, în România există următorul număr de comune:
a) 2861
b) 3861
c) 4861
3. Politicile publice vizând modul de dezvoltare a agriculturii prezintă abordări diferite. Care sunt
acestea?
a) politici de promovare a exploatațiilor familiale sau politici de susținere a întreprinderilor și
tehnicilor de producție industriale
b) politici care promovează multifucționalitatea agriculturii sau politici care încurajează agricultura
intensivă
c) politici care promovează produse agricole productive sau politici care promovează produse
agricole de slabă calitate
2
6. Veniturile obținute în cadrul economiilor rurale sunt încadrate în:
a) venituri agricole (venituri din agricultură, venituri din creșterea animalelor sau venituri salariale
din agricultură)
b) venituri non-agricole (venituri salariale din sectoare non-agricole, venituri din activităţi
independente non-agricole şi transferuri)
c) venituri suplimentare (venituri din împrumuturi, renta si arenda, piața de capital).
3
b) dezvoltării sectorului IMM-urilor non-agricole
c) dezvoltării sectorului de extracție a resurselor naturale
15. Dezvoltarea economică a zonelor rurale în contextul evoluţiei economiei naţionale se măsoară
prin următorii indicatori:
a) structura produsului intern brut pe ramuri (ponderea agriculturii, industriei şi construcţiilor)
b) productivitatea muncii pe ramuri
c) valoarea adăugată brută pe ramuri
4
7. Care din următoarele sunt funcţiispecifice agriculturii:
a) agricultura este furnizoare de produse agroalimentare pentru consumul intern al populaţiei
b) agricultura asigură aprovizionarea cu materii prime agricole a industriilor prelucrătoare
c) agriculturaasigură cantitatea de hidro-energie necesară practicării agriculturii
1. Care este caracteristica de bază a economiei de piaţă din punct de vedere al proprietăţii?
a) proprietatea comună
b) proprietatea publică (de stat) și proprietatea privată
c) proprietatea individuală și proprietatea centralizată
2. Care este instrumentul principal de reglare pentru accesul la bunurile economice existente pe
piață?
a) cererea
b) oferta
c) piața
5
6. Care sunt dezavantajele proprietăţii de stat?
a) duce inevitabil la situaţia de monopol, frânând desfăşurarea concurenţei, favorizând apariţia
preţurilor de monopol de stat
b) limitează iniţiativa, creativitatea si spiritul de inovaţie, favorizând comoditate şi rutină în procesul
muncii
c) constituie baza tuturor libertăţilor individului dar si baza democraţiei economice, sociale si
politice.
9. Conform clasificării statistice, după statutul juridic, exploataţiile agricole se clasifică astfel:
a) exploataţie agricolă individuală, unitate cu personalitate juridică
b) exploataţie de subzistenţă, unitate agricolă comercială
c) exploataţie de semi-subzistenţă, unitate agricolă pe acţiuni
10. Clasificarea exploataţiilor agricole după tipul general de activitate agricolă cuprinde:
a) Exploataţii specializate – culturi
b) Exploataţii specializate – producţie animală
c) Exploataţii mixte
12. Dupădimensiunea economică, exploataţiile agricole sunt considerate ferme comerciale dacă
au:
a) Valoare standard sub 1999 euro
b) Valoare standard între 2000 – 7999 euro
c) Valoare standard peste 8000 euro
CAP V (3 grile)
6
c) concurenţi şi complementari
3. Productivitatea este:
a) o legătură cantitativă între producţie şi factorii de producţie utilizaţi
b) rezultatul produsului dintre numărul anual de salariaţi şi durata săptămânală de muncă.
c) Media geometrică a factorilor de producţi
1. In funcţie de destinaţie, fondul funciar este alcătuit din urmatoarele grupe de terenuri:
a) Terenuri agricole, terenuri forestiere, terenuri aflate permanent sub ape, terenuri din intravilan,
terenuri cu destinație specială
b) Terenuri arabile, plantațiile si pepinierele viticole, plantațiile si pepinierele pomicole, plantațiile
de hamei şi duzi, pășunile şi fânețele
c) Terenurile forestiere, pășunileîmpădurite, terenurile ocupate cu construcții şi instalații
agrotehnice, amenajărilepiscicole şi de îmbunătățiri funciare
7. Fertilitatea relativăreflectă:
a) sporirea randamentului la hectar, însoțită de reducerea costurilor
b) eficienta economică a folosirii raționale a fertilității economice a solului
7
c) posibilitatea maximă de creștere a producţiei
9. Metodele de estimare a valorii terenurilor se pot clasifica după mai multe criterii, în funcţie de
scopul urmărit şi de elementele disponibile în momentul evaluării. Precizaţi care sunt metodele care se
disting, după procedeul utilizat?
a) Estimare directă şi indirectă
b) Estimarea mixtă
c) Estimarea funciară
10. Valoarea unui bun oarecare sau al unui serviciu se manifestă sub următoarele forme:
a) valoarea de uz
b) valoarea de schimb
c) valoarea de întrebuințare
13. „Acea parte a produsului solului pe care o plătim pentru a avea dreptul de a exploata
facultăţile productive, originale şi neperisabile ale solului” este definiţia rentei funciare pe care o regăsim
la:
a) David Ricardo
b) Virgil Madgearu
c) Adam Smith
14. Preţul pământului este egal cu suma actualizată a rentelor funciare anuale – este ideea centrală
în:
a) liberalismul clasic
b) neoclasicism
c) marxism
15. Preţul pământului este preţul de echilibru dintre cerere şi ofertă – este ideea centrală în:
a) liberalismul clasic
b) neoclasicism
c) marxism
8
c) culturali (tradiţie, obiceiuri)
19."Preţul pământului capital" se află sub influenţa unor multitudini de factori direcţi sau
indirecţi, după cum urmează:
a) Cererea şi oferta de terenuri agricole.
b) Cererea şi oferta de produse agroalimentare.
c) Mărimea şi evoluţia rentei funciare
20. "Preţul pământului capital" se află sub influenţa unor multitudini de factori direcţi sau
indirecţi, după cum urmează:
a) Rata dobânzii bancare.
b) Progresul tehnic ştiinţific
c) Ameliorarea poziţiei terenurilor agricole.
23. Metode de estimare directă a valorii pământului la nivel internaţional are următoarele etape:
a) estimare fond funciar pe tipuri de teren; modelarea schimbărilor de preţ; estimarea valorii
pământului; reflectarea modificărilor patrimoniale în conturile naţionale
b) stabilirea potenţialul biologic al pământului, capitalizarea rentei funciare, capitalizarea venitului
net, estimarea valorii pământului
c) stabilirea indicilorde preţ, estimarea valorii adăugate, calcularea anticipărilor adaptative şi
prospective, estimarea valorii pământului
9
a) cuprinde un ansamblu de documente care arată situaţia topografică, economică şi juridică a
tuturor categoriilor de terenuri;
b) stabileşte starea de succesiune, parcelare, natura, clasa, fertilitatea şi veniturile aferente fiecărei
suprafeţe
c) este influenţat de costurile asociate calităţii solurilor, climei, surselor de apă şi localizării.
10
5. Bilanţul demografic global ca rezultat al mişcărilor naturale ale populaţiei poate fi caracterizat
cu ajutorul următoarelor instrumente de măsură:
a) natalitate, mortalitate şi sporul natural
b) natalitate, mortalitate infantilă si grad de ocupare
c) mişcarea naturală, determinată de fenomenele demografice şi de mişcările migratorii de la o ţară
la alta
6. Având ca bază cantitatea produsului obţinut în unitatea de timp, precizaţi care sunt metodele de
determinare a productivităţii muncii?
a) metoda unităţilor naturale, natural-convenţionale şi unităţilor valorice
b) metoda determinării globale şi parţiale
c) metoda cuantificării productivităţii prin utilizarea indicilor
8. La baza creșterii economice din agricultură stau următoarele legi oferite de teoria economică:
a) legea randamentelor descrescânde
b) legea progresului tehnic
c) legea progreselor în organizare
11
c) Optica economică
2. Bunurile care formeaza capitalul tehnic, după modul în care se consumă şi se înlocuiesc și după
modul în care participă la activitatea economică, se grupează în:
a) Capital fix si capital circulant
b) Capital financiar și funciar
c) Capital bancar și variabil
6. Bunurile din care este alcătuit capitalul factor de producţie se mai numesc:
a) bunuri de capital, capital tehnic, bunuri de producţie.
b) bunuri pentru autofinanțare, rezerve, mijloace atrase
c) bunuri imobiliare, mobiliare sau acțiuni
12
11. Specificați care din următoarele sunt forme ale capitalului:
a) capital de rezervă
b) capitalul nominal
c) capitalul statutar
17. În funcţie de structura cheltuielilor reclamate de un obiectiv sau altul de investiţii, distingem:
a) Investiţii cu consum specific mare de forţă de muncă
b) Investiții cu consum specific mare de mijloace materiale
c) Investiții cu consum specific mare de inteligență
18. Care din următoarele elemente pun în evidență particularitățile investițiilor din agricultură:
a) o unitate de produs se obţine, de regulă, cu un volum mai mare de fonduri fixe decât în industrie
b) mijloacele fixe au o durată redusă de utilizare în cursul anului şi o capacitate diferită de lucru de
la o zonă la alta
c) fondurile fixe neproductive au în agricultură o pondere mai mare în totalul fondurilor fixe
13
21. În calcularea amortismentului se urmăreşte asigurarea concordanţei între ritmul uzurii (atât
fizice cât şi morale) a bunurilor durabile şi valoarea ce se recuperează în procesul amortizării. Se cunosc
mai multe metode de calculare a amortismentului şi anume:
a) metoda normelor progresive și metoda normelor regresive
b) metoda normelor variabile și metoda normelor proporționale in timp
c) metoda normelor proporționale și metoda normelor liniare
22. Formarea de capital necesar în agricultură pentru diverse utilități se bazează pe următoarele
categorii de resurse:
a) resurse proprii, bugetare si atrase
b) resurse bugetare provenite de la bugetul statului
c) resurse atrase de pe piețele financiare interne și externe
27. Exploataţiile agricole pot recurge pentru modernizarea activităţii agricole, pe lângă cele
proprii și bugetare, la atragerea de capitaluri prin:
a) apelarea la credite bancare de pe pieţele financiare interne şi externe
b) atragerea capitalului autohton sau străin
c) constituirea de acreditive bancare
14
a) Funcţia obiectiv şi funcţia subiectivă
b) Condiţiile restrictive şi funcţia obiectiv
c) Funcţia subiectivă şi sistemul restrictiv
3. Având în vedere condiţiile ecologice puternic diversificate de pe teritoriul ţării noastre care
determină o ofertă ecologică variată s-au identificat şi caracterizat 23 de zone pedoclimatice care au fost
grupate în:
a) 5 agroecosisteme zonale
b) 10 agroecosisteme zonale
c) 8 agroecosisteme zonale
4. Daca formele de exploatare reprezintă latura socială a politici de folosire raţională a resurselor
de producţie din agricultură, sisteme de producţie reprezintă latura economică a aceleiaşi politici,
urmărind modul de îmbinare proporţională a utilizării resurselor de producţie. Va rugăm să precizaţi, cate
sisteme de exploatare sunt cunoscute în acest moment?
a) 4 sisteme
b) 2 sisteme
c) 3 sisteme
6. În agricultură, unde principalul mijloc de producţie este pământul, şi unde obiectele muncii şi
câteodată mijloacele de producţie sunt organisme vii, concentrarea producţiei poate fi:
a) Pe orizontală şi pe verticală
b) Socială şi economică
c) Vegetală şi animală
7. În Europa de Nord creşterea productivităţii a fost obţinută fie prin intensificarea folosirii
mijloacelor de producţie, fie printr-o bună valorificare a producţiei, fie printr-o gestionare mai eficientă a
input-urilor. Astfel, sistemele de producţie din Europa de Nord se împart în:
a) Sisteme productiviste şi sisteme cu o productivitate mai scăzută
b) Sistemele tehnologice şi economice
c) Sisteme vegetale intensive si extensive
9. În raport de greutatea specifică pe care o deţin în valoarea producţiei agricole marfă dintr-o
anumită zonă sau unitate productivă, ramurile de producţie se împart în:
a) De bază şi complementare
b) Ajutătoare şi anexe producţiei agricole
c) Cumulative şi competitive
15
10. Sub raportul relaţiilor ce se statornicesc între diferitele ramuri de producţie, organizate în
agricultură, acestea se clasifică în:
a) Ramuri cumulative şi competitive
b) Ramuri animaliere şi vegetale
c) Ramuri care se condiţionează reciproc
11. Indicatorul principal al specializării producţiei agricole atât la nivel de ramură, teritorial sau la
nivel de unitate productivă, îl constituie:
a) Cifra de afaceri şi productivitatea
b) Volumul şi structura producţiei marfă
c) Volumul vânzărilor și costul de producție
18. Formele concrete pe care poate să le îmbrace specializarea producţiei agricole sunt:
a) specializarea la nivel naţional și teritorial
b) specializarea de ramură
16
c) specializarea gospodărească și specializarea intergospodărească
20. Asociaţiile şi fundaţiile au fost reglementate prin OUG 26/2000 cu privire la asociații și
fundații, care a fost modificată prin Legea nr. 22/2014. Conform legislației în vigoare, în agricultura
există următoarele forme de asociere:
a) societăți agricole și alte forme de asociere în agricultura
b) asociații și cooperative agricole
c) societățile cu răspundere limitată
2. După perioada în care sunt efectuate şi aceea în care trebuiesc suportate, cheltuielile de
producţie se împart în:
a) cheltuieli curente
b) cheltuieli anticipate
c) cheltuieli preliminate
5. După cerinţele întocmirii bugetului de venituri şi cheltuieli sau ale calculaţiei necesare
întocmirii bilanţului contabil, avem:
a) Cheltuieli directe și indirecte de producție
b) Cheltuieli de desfacere și generale de administrație
c) Cheltuieli financiare și de promovare
17
c) Planning-ul
8. Pentru calculul costurilor se pot utiliza mai multe metode, care se împart în:
a) Metode moderne
b) Metode economice
c) Metode clasice
12. Care dintre următoarele categorii de preţuri sunt folosite pe pieţele internaţionale?
a) Preţ de catalog
b) Preţ de licitaţie
c) Preţul bursei
13. Care dintre următoarele categorii de preţuri sunt folosite pe pieţele internaţionale?
a) Preţ de tranzacţie
b) Preţ ajustat
c) Preț just
14. Care dintre următoarele categorii de preţuri sunt folosite pe pieţele internaţionale?
a) Preț director
b) Preț stabilit prin acorduri internaționale
c) Preț natural
18
b) Piaţa monopson
c) Piaţa oligopol
19
CAP XV (9 grile)
3. Turistul român care se cazează în mediul rural poate fi încadrat în general în următoarele tipuri:
a) Profilul turistului de week-end
b) Profilul turistului tradiţionalist
c) Profilul turistului preferențial
4. Turistul străin care se cazează în mediul rural poate fi încadrat în general în următoarele tipuri:
a) Turist străin occidental
b) Turist străin neoccidental
c) Turistul străin național
20
8. Asociaţia Naţională de Turism Rural, Ecologic şi Cultural – ANTREC sprijină legiferarea şi
omologarea pensiunilor, deţine publicaţii şi organizează evenimente. În ce an a fost înfiinţată ANTREC?
a) 1989
b) 1994
c) 2000
9. Conform Ordinului Ministrului pentru întreprinderi mici și mijlocii, comerț, turism și profesii
liberale nr. 636/2008 în turismul rural se aplică următoarele clasificări
a) Pensiuni turistice - stele
b) Pensiuni agroturistice - flori
c) Pensiuni agroturistice - stele
7. Când s-au înființat Camerele Agricole Județene (CAJ) pentru a se putea asigura o abordare
unitară a PNDR 2007-2013 ?
a) 1998
b) 2009
c) 2007
8. Care din următoarele organizații sunt promotorii activităţilor pe Axa Leader în crearea reţelelor
în interiorul GAL-urilor ?
21
a) Camere Agricole județene
b) Camere Agricole Locale
c) Camere Agricole Naționale
22
b) păstrarea forței de muncă în mediul rural și a identității rurale
c) scăderea diversificării economice și ocupaționale
23