Capitolul I:

1.1 Stadiul actual al cunoașterii

Mediul rural din România reprezintă ansamblul teritoriilor din exteriorul orașelor, care
sunt populate de “țărani”, denumire generică, ca antonim pentru “orășeni”. Zonele rurale sunt
plasate în relație de complementaritate și, adeseori, subordonare față de cele urbane. (Mediul
rural 1990-2020. Transformări și decalaje)
Biroul de recensământ al SUA definește mediul rural ca „orice populație, locuință sau
teritoriu care nu se află într-o zonă urbană”. ((National Agricultural Library, 2019)
Făcând o analiză a populației României pentru ultimii 18 ani, observăm următoarele aspecte:

Populația rezidentă pe sexe și medii de rezidență

Sexe Medii de rezidența Anul 2003 Anul 2013 Anul 2020
Total Total 21.627.509 20.020.074 19.328.838
  Urban 11.434.118 10.790.541 10.456.496
  Rural 10.193.391 9.229.533 8.872.342
Masculin Total 10.538.907 9.761.480 9.460.661
  Urban 5.490.983 5.156.622 4.981.511
  Rural 5.047.924 4.604.858 4.479.150
Feminin Total 11.088.602 10.258.594 9.868.177
  Urban 5.943.135 5.633.919 5.474.985
  Rural 5.145.467 4.624.675 4.393.192
1 Populația României pe sexe și medii de rezidență 2003-2020

Sursa: INS, baza de date TEMPO: POP105A

În România, în anul 2020, aproximativ 8,9 milioane de persoane locuiau în mediul rural,
dintre care 4.479.150 sunt persoane de sex masculin și 4.393.192 persoane de sex feminin.
În anul 2003, în mediul rural locuiau aproximativ 10,1 milioane de persoane, dintre care
5 milioane bărbați și 5,1 milioane femei. În anul 2013 populația rurală număra 9.229.533 de
locuitori, dintre care 4.604.858 bărbați și 4.624.675 femei.
 Se observă o ușoară scădere a numărului de persoane care locuiesc în mediul rural de-a
lungul timpului, datorată migrației dense a populației către mediul urban, însă subiectul
populației rurale continuă să fie un proces anevoios pentru țara noastră.
Suprafața rurală a României se întinde pe 207.522 km2 și înglobează 2861 comune și
12.957 sate.
Dezvoltarea cadrului rural din România este sprijinită prin accesarea următoarelor
Programe Operaționale, finanțate prin fondurile europene:

1. Programul Operațional Regional (POR)

Programul Operațional Regional (POR) 2014-2020 “își propune creșterea performanței

economice și îmbunătățirea factorilor vieții comunităților locale și regionale prin susținerea
dezvoltării mediului de afaceri, care să garanteze o dezvoltare durabilă a regiunilor, capabile să
administreze în mod sigur resursele, să fructifice potențialul lor de inovare și de asimilare a
dezvoltării tehnologiei”. (Fonduri Structurale, 2021)
POR acționează strategic pe următoarele direcții:

 Inovare și cercetare;
 Agenda digitală;
 Sprijin pentru IMM;
 Economie cu emisii reduse de carbon;

2. PNDR (Programul Național de Dezvoltare Rurală)

Prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 (PNDR 2020) “se acordă fonduri
nerambursabile de la Uniunea Europeană şi Guvernul României pentru dezvoltarea economico –
socială a spaţiului rural din România”. (AFIR, 2021)

În perioada 2014-2020 principalele priorități ale PNDR sunt:

Priorități PNDR 2014-2020
 Stabilizarea si modernizarea exploatațiilor agricole
 Stimularea noii generații de agricultori și susținerea instalării tinerilor fermieri;
  Evoluția infrastructurii rurale
 Încurajarea diversificării economiei rurale prin înființarea IMM-urilor;
 Promovarea sectorului pomicol
 Încurajarea dezvoltării locale, prin axa LEADER – ajutor pentru îmbunătățirea
competitivității și a combaterei sărăciei;

Bugetul PNDR alocat intervalului de tranziție 2021-2022 este de circa 3,26 miliarde Euro, și
anume:
➢ Fonduri FEADR 2021-2027 CFM (Cadrul Financiar Multianual) - 2.569,10 mil. euro
➢ Fonduri EURI (Instrumentrul de Relansare al Uniunii Europene) - 692,09 mil. euro
De asemenea, conform Regulamentului de tranziție, 37% din sume trebuie alocate măsurilor
de climă, mediu și bunăstare.

Cadrul financiar multianual (CFM) al UE pentru perioada 2021-2027 , adoptat la 17

decembrie 2020, se ridică la 1,21 trilioane EUR (în prețuri curente), cu un supliment de 808
miliarde EUR din noua generație a instrumentului de recuperare al UE. Alocarea totală pentru
politica agricolă comună (PAC) se ridică la 386,6 miliarde EUR, împărțită între două fonduri
(denumite adesea „cei doi piloni” ai PAC):
3. FEGA
FEGA („primul pilon” al PAC) are o alocare de 291,1 miliarde EUR. Până la 270 miliarde EUR
vor fi furnizate pentru schemele de sprijinire a veniturilor, restul fiind dedicate sprijinirii piețelor
agricole. FEGA finanțează în principal sprijinul pentru venituri pentru fermieri și măsurile de
piață. În 2019, cheltuielile în aceste domenii s-au ridicat la 43,81 miliarde EUR.
FEGA sprijină fermierii din UE prin diferite scheme de plată, inclusiv un sistem de plată de bază,
o plată pentru metode agricole durabile („plăți verzi directe”) și o plată pentru tinerii fermieri.
Toate plățile sunt supuse respectării normelor UE privind siguranța alimentelor, protecția
mediului și bunăstarea animalelor.
FEGA finanțează, de asemenea, măsuri de sprijinire și stabilizare a piețelor agricole, inclusiv
cumpărarea intervenției, ajutoare pentru depozitare privată, suporturi specifice sectorului (vin;
fructe și legume; ulei de măsline; hamei), măsuri excepționale de perturbare a pieței și fructe,
legume și schema de lapte. Aceste măsuri de piață funcționează ca parte a Organizației comune a
pieței (OCP), care stabilește parametrii pentru intervenția pe piețele agricole. În plus, FEGA
finanțează acțiuni de promovare și informare agricolă, precum și sprijin pentru regiunile
ultraperiferice (POSEI) și insulele mici din Marea Egee. 1

4. FEADR
Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) este instrumentul de finanțare al
celui de-al doilea pilon al politicii agricole comune (PAC) al UE și este unul dintre fondurile
structurale și de investiții europene (FSIE). FEADR își propune să consolideze sectoarele
agricole, agroalimentare și forestiere ale UE, precum și zonele rurale în general.
FEADR are un buget total de peste 96 miliarde EUR pentru perioada 2014-2020. Aproape
jumătate din acest buget este planificat pentru investiții, prin subvenții și instrumente financiare,
în agricultură, silvicultură, mediu și gestionarea resurselor naturale, precum și dezvoltarea
durabilă a economiei rurale. Până la sfârșitul anului 2018, peste 54 de autorități de gestionare au
efectuat evaluări ex-ante pentru instrumentele financiare în cadrul FEADR și aproximativ 25
dintre acestea și-au lansat sau pregătesc instrumentele financiare.
Instrumentele financiare susținute de FEADR pot contribui la realizarea majorității
priorităților stabilite ale UE pentru dezvoltarea rurală, de exemplu:
 încurajarea transferului de cunoștințe și a inovării în agricultură, silvicultură și zone
rurale;
 creșterea competitivității tuturor tipurilor de agricultură și creșterea viabilității fermei;
 promovarea organizării lanțului alimentar;
 promovarea eficienței resurselor și sprijinirea schimbării către o economie cu emisii
reduse de carbon și rezistentă la schimbările climatice în sectoarele agriculturii,
alimentelor și silviculturii; și
 promovarea incluziunii sociale, reducerea sărăciei și dezvoltarea economică în zonele
rurale, în special în ceea ce privește crearea și dezvoltarea întreprinderilor mici,
precum și crearea de locuri de muncă.

1
https://ec.europa.eu/info/food-farming-fisheries/key-policies/common-agricultural-policy/financing-cap/cap-
funds_en, accesat pe 31.07.2021
 Instrumentele financiare din cadrul FEADR sunt disponibile pentru toți potențialii
beneficiari din agricultură, silvicultură și din zonele rurale care desfășoară proiecte de investiții
viabile din punct de vedere financiar.

1.2 Investigarea literaturii de specialitate

Subiectul analizării surselor de finanțare ale proiectelor de dezvoltare din mediul rural
este și a fost discutat și dezbătut de mai mulți autori, atât români cât și din alte țări.
Camelia Burja și Vasile Burja, precizează în lucrarea “Environmental Engineering and
Management Journal2” că în 2007, atunci când România s-a integrat în Uniunea Europeană, s-a
confruntat cu noi provocări și obiective, dintre care: dezvoltarea durabilă în zonele rurale care a
fost și este o prioritate. Este necesară o economie rurală diversă și eficientă, capabilă să genereze
resurse care să crească calitatea vieții și respectarea protecției mediului.
Pentru susținerea dezvoltării în mediul rural s-au implementat diverse programe, printre
care PNDR, prin care Uniunea Europeană și Guvernul României oferă fonduri, pentru evoluția în
mediul rural, atât economică cât și socială.
În studiu se descriu în amănunt situația zonelor rurale, oportunitățile de dezvoltare în
funcție de structura și performanța mediului rural din România, comparativ cu alte state ale
Uniunii Europene (Polonia, Franța, Germania).
Scopul lucrării “Accessing the European funds for agriculture and rural development in
Romania for the 2014-2020 period”3 este de a identifica gradul de accesare a fondurilor europene
pentru perioada 2014-2020, de către România.
Dinu Mihai, Pătărlăgeanu Simona Roxana, Constantin Marius și Chiripuc Bogdan sunt
autorii lucrării și au menționat că prin prezenta lucrare vor analiza numărul proiectelor depuse,
selectate și contractate și plățile realizate până în 2019.
În acest interval, de finanțare, România a primit aproximativ 8,12 miliarde de euro de la
bugetul Uniunii Europene, mai exact de la Fondul Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR),
prin Programul Național de Dezvoltare Rurală (PNDR).
Cinci procente din suma pusă la dispoziție au fost destinate abordării Leader la nivel
local și mai mult de 30% au fost distribuite pentru măsurile de protecție ale mediului.
2
http://www.eemj.icpm.tuiasi.ro/pdfs/vol13/no8/Full/2_161_Burja_14.pdf, accesat la 21.07.2021
3
https://ideas.repec.org/a/vrs/poicbe/v14y2020i1p717-727n68.html accesat la 21.07.2021
 Pe baza acestor cercetări, a fost realizată o analiză a sub-măsurilor PNDR care a dovedit
necesitatea și eficacitatea acestui fel de program structural.
De regulă, fondurile europene au o cotă de absorbție foarte puternic corelată cu indicatori
precum evoluția PIB / locuitor, a populației și a numărului de întreprinderi din zonele rurale, a
populației ocupate și a numărului de întreprinderi din agricultură, silvicultură și pescuit,
dezvoltarea satelor prin construirea sau modernizarea drumurilor, a infrastructurii de canalizare,
a apei și gazului.
În concluzie, Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014-2020 este unul dintre
vectorii cheie care împinge zonele rurale ale României către un viitor mai durabil. Acesta oferă
sprijin pentru refacerea exploatațiilor agricole și urmărește creșterea viabilității acestora. PNDR
asigură sustenabilitatea gestionării resurselor naturale și a acțiunilor climatice și diversificarea
activităților economice în zonele rurale, generează locuri de muncă și îmbunătățește
infrastructura și serviciile.

Mioara Borza precizează în lucrarea “The Funding Projects for Sustainable Development
of Romanian Rural Area: Benefits and Limits“ că analiza limitelor și beneficiilor produse de
programele de finanțare din zona rurală românească prin implementarea proiectelor de
dezvoltare socio-economică durabilă, presupune că resursele economice sunt utilizate de
resursele umane și, prin urmare, de standardele lor de calitate stabiliți gestionarea adecvată a
fondurilor alocate și, respectiv, rezultate satisfăcătoare în implementare.
Potrivit majorității studiilor axate pe identificarea rolului socio-economic al zonelor
rurale, putem afirma că zona rurală românească are un potențial substanțial de dezvoltare și joacă
un rol vital social, semnificativ mai mare decât a mediului urban. În plus, zonele rurale românești
acoperă 87,1% din țară și includ 44,9% din populație.
„În toate țările, indiferent de situația lor socio-economică, agricultura este o ramură
principală a economiei naționale, iar țărănimea este o importantă forță socială și politică”.
Cel mai semnificative surse de finanțare și cu ecou semnificativ pentru zona rurală
românească provin din Uniunea Europeană și sunt accesibile prin programele de finanțare
specifice cărora le-a avut România acces.
 Principalele fonduri mobilizate pentru reconstrucțiile întregii zone rurale românești
(agricultură, resurse umane,factorii de mediu, cultura, tradițiile, industria alimentară, turismul
rural etc.) sunt:
1. Fondul european de dezvoltare regională (FEDR) este un fond special al Comunității
Europene, vizând reducerea disparităților dintre nivelurile de dezvoltare ale regiunilor din
Comunitate.
2. Fondul social european (FSE) este principalul instrument prin care Europa sprijină crearea
locurilor de muncă și asigură oportunități de carieră echitabile pentru toți cetățenii UE.
3. Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) este format în scopul contribuind
la promovarea dezvoltării rurale durabile.
4. Programul operaţional pentru pescuit şi afaceri maritime (POPAM) propus ca un nou
instrument de programare pentru pescuit, în finanțarea UE cadru 2014-2020.
5. Fondul de coeziune este un fond special al Comunității Europene pentru a ajuta statele
membre cu un Produs national brut (PNB) pe cap de locuitor de mai puțin de 90% din media
comunitară și de redus diferențele de niveluri de dezvoltare economică și socială și stabilizarea
economiilor acestora. (Mioara Borza, 2015)4

Rolul IMM-urilor în dezvoltarea rurală5

Întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri) sunt considerate instrumentul fundamental
pentru creșterea economică, cu toate acestea se confruntă cu provocări de finanțare continue.
IMM-urile reprezintă o sursă majoră pentru generarea de locuri de muncă, crearea de bogăție și
atenuarea sărăciei din regiunile rurale din țările în curs de dezvoltare. Accesul lor la finanțare
este esențial pentru extinderea acestui sector.
Zonele rurale sunt definite de Abban6, ca zone cu unele sau toate caracteristicile
următoare: (a) o zonă de locuitori în care majoritatea oamenilor sunt angajați în activități
economice primare, cum ar fi cultivarea alimentelor, creșterea animalelor de subzistență,
pescuitul, comerț mic, vânătoare etc.

4
http://dspace.ince.md/jspui/bitstream/123456789/1181/1/
The_Funding_Projects_for_Sustainable_Development_of_Romanian_Rural_Area.pdf
5
https://journals.plos.org/plosone/article?id=10.1371/journal.pone.0247598
6
Abban J. modelul industriilor în dezvoltarea rurală. Dezvoltare rurală în Ghana / editat de CK
Brown. 1986.
(b) o locație a țării în care venitul pe cap de locuitor este considerabil mai mic decât media
națională; și
(c) locația țării în care populația nu are facilități sociale de bază, cum ar fi apă potabilă, facilități
de sănătate și salubrizare, electricitate, drumuri motorizate și facilități de agrement.
Literatura a arătat că numeroase studii de cercetare au fost dezvoltate anterior cu privire
la rolul IMM-urilor în dezvoltarea rurală în țările în curs de dezvoltare 7, precum și în țările
dezvoltate.
De exemplu, Straka și Stávková și-au efectuat cercetările cu privire la impactul IMM-
urilor asupra nivelului de trai al gospodăriilor rurale cehe. Potrivit acestora, există o corelație
puternică între IMM-uri și dezvoltarea rurală. Rezultatele studiului lor au indicat satisfacția
ridicată a gospodăriei rurale cu nivelul lor de viață. (Straka, Stávková, 2015)8
În țările în curs de dezvoltare, studiile despre IMM-uri și dezvoltarea rurală sunt foarte
limitate. De asemenea, studiile anterioare au arătat o asociere directă între IMM-uri și dezvoltare
rurală, IMM-uri și creșterea economică precum și IMM-uri și reducerea sărăciei.
Vasilescu și Popa au susținut în articolul “Correlations between SME sector, investment
and sustainable rural development in Romania“ că dezvoltarea IMM-urilor în zonele rurale este
favorabilă promovării creșterii economice rurale, iar IMM-urile au devenit blocajul dezvoltării
rurale. Mai mult, Vasilescu și Popa au afirmat că sectorul IMM-urilor este cheia „triplului”
dezvoltării durabile rurale: economic, social, de mediu. (Giurca V.L, Popa A., 2007)9

7
Shaikh FM, Shafiq K, Shah AA. Impactul IMM-urilor întreprinderilor mici și mijlocii asupra dezvoltării
rurale din Sindh. Știința modernă aplicată. 2011; pg 258.
8
https://www.proquest.com/openview/6006846ce7771ab530dc8bdacfbdc6e5/1?pq-origsite=gscholar&cbl=1416337
9
Correlations between SME sector, investment and sustainable rural development in Romania,
https://www.cabdirect.org/cabdirect/abstract/20083146688