UNIVERSITATEA DE ȘTIINȚE AGRONOMICE ȘI

MEDICINĂ VETERINARĂ DIN BUCUREȘTI

Facultatea de Management şi Dezvoltare Rurală
Program de studiu: Management și dezvoltare rurală

LEGISLATIA DEZVOLTARII RURALE

Spațiul rural

Coordonator:
S.l.dr.Filipescu Florin Masterant:
Grijdinoiu Adriana Nicoleta

BUCUREȘTI, 2023
 Spațiul rural

Mediul rural, spre deosebire de mediu urban, reprezintă totalitatea spaţiilor din afara
oraşelor şi locuite la noi de populaţia numită generic „ţarani'', ca antonim pentru populaţia
urbană de „orăşeni”. În România spaţiul rural reprezintă circa 90% din suprafaţa ţării, iar
ponderea locuitorilor din mediul rural - printre cele mai ridicate din Europa - se ridică la
47,3% din totalul populaţiei, adică 10.245.894 locuitori (2002).

România are aproximativ 12.951 de sate organizate în 2.854 de comune. La recensământul

din 2002 rezultau 3,8 milioane de locuinţe.

Spațiul rural se referă la zonele din afara orașelor și localităților urbane, caracterizate de
predominanța activităților agricole și de un mod de viață mai puțin aglomerat. Aici,
comunitățile se bazează adesea pe agricultură, cu peisaje naturale și tradiții specifice.
Dezvoltarea durabilă a spațiului rural implică gestionarea resurselor naturale, promovarea
diversificării economice și menținerea echilibrului între modernizare și conservarea tradițiilor.

Spațiul rural românesc se caracterizează prin diverse trăsături socio-economice:

1. Agricultură predominantă: Spațiul rural este axat în mare măsură pe activități agricole, cu
un număr semnificativ de gospodări țărănești care se ocupă cu cultivarea terenurilor și
creșterea animalelor.
Agricultura predominantă în spațiul rural românesc reprezintă o trăsătură distinctivă. Multe
comunități depind în mod semnificativ de activitățile agricole pentru subzistență și sursa de
venituri. Cultivarea cerealelor, creșterea animalelor și producția de legume sunt printre
practicile agricole obișnuite. Această dependență de agricultură poate influența semnificativ
economia și modul de viață al locuitorilor din spațiul rural

2. Economie de subzistență: În multe comunități rurale, există încă o economie de subzistență,

unde oamenii produc în principal pentru propriul consum, având o dependență puternică de
resursele locale.
Economia de subzistență din spațiul rural românesc reflectă o trăsătură semnificativă a
vieții în aceste comunități. Oamenii adesea produc în principal pentru propriul consum și
pentru satisfacerea nevoilor de bază, cum ar fi hrană și îmbrăcăminte. Această formă de
economie pune un accent deosebit pe resursele locale și autosuficiența, iar schimburile
economice sunt adesea limitate la nivel local. Cu toate acestea, există și eforturi de a găsi
modalități de diversificare a surselor de venituri pentru a îmbunătăți nivelul de trai în cadrul
acestei economii de subzistență.
3. Migrație urbană: Fenomenul migrației către orașe este frecvent în spațiul rural, deoarece
tinerii caută oportunități de educație și locuri de muncă mai bune în mediul urban.
Migrația urbană este o caracteristică notabilă a spațiului rural românesc, unde tinerii și
adulții aleg să se mute către orașe în căutarea oportunităților educaționale și de angajare.
Această tendință poate avea impact asupra demografiei și structurii sociale din comunitățile
rurale, ducând la îmbătrânirea populației și la pierderea unor tradiții locale. Migrația urbană
reflectă, în parte, provocările economice și educaționale cu care se confruntă unele zone
rurale, dar și aspirațiile individuale de a accesa resurse și perspective mai variate în mediul
urban.

4. Infrastructură limitată: Unele zone rurale pot avea infrastructură limitată, inclusiv acces
redus la servicii de sănătate, educație și transport.
În anumite zone ale spațiului rural românesc, infrastructura este adesea limitată,
reflectând nevoia de dezvoltare. Accesul la servicii esențiale, cum ar fi asistența medicală și
educația, poate fi restricționat. De asemenea, infrastructura de transport poate să fie precară,
afectând mobilitatea și conectivitatea comunităților. Investițiile în dezvoltarea infrastructurii
rurale pot contribui semnificativ la îmbunătățirea calității vieții și la facilitarea accesului la
oportunități pentru locuitorii din aceste regiuni.

5. Tradiții și folclor: Spațiul rural românesc păstrează tradiții autentice, manifestate în practici
agricole specifice, obiceiuri populare și folclor bogat.
Spațiul rural românesc este bogat în tradiții și folclor autentic. Acestea includ practici
culturale specifice, obiceiuri populare și expresii artistice transmise de-a lungul generațiilor.
Festivalurile locale, dansurile tradiționale, portul popular și poveștile transmit identitatea
culturală distinctă a comunităților rurale. Tradițiile și folclorul adaugă o valoare culturală
semnificativă, contribuind la diversitatea și bogăția patrimoniului cultural al spațiului rural
românesc.

6. Diversificare economică: Există eforturi de diversificare a activităților economice în spațiul

rural, cum ar fi dezvoltarea turismului rural sau a micilor afaceri locale.
. În încercarea de a depăși dependența exclusivă de agricultură, spațiul rural românesc a
evidențiat eforturi semnificative de diversificare economică. Aceasta include inițiative precum
dezvoltarea turismului rural, promovarea micilor afaceri locale și exploatarea altor potențiale
surse de venit, cum ar fi prelucrarea produselor agricole sau activitățile artizanale.
Diversificarea economică poate contribui la stabilizarea comunităților rurale, oferind
alternative de angajare și reducând vulnerabilitatea față de schimbările în sectoarele
tradiționale.

7. Vulnerabilitate la schimbări climatice: Agricultura din spațiul rural românesc este

vulnerabilă la schimbările climatice, iar aceste comunități pot resimți impactul acestor
modificări asupra mediului.
 . Spațiul rural românesc se confruntă cu vulnerabilități semnificative în fața
schimbărilor climatice. Acestea includ efecte adverse asupra agriculturii, cu variabilitate
crescută a precipitațiilor și temperaturilor. Fenomenele extreme, cum ar fi secetele sau
inundațiile, pot afecta recoltele și sursele de apă, având consecințe directe asupra
sustenabilității economice a comunităților rurale. Adaptarea la schimbările climatice și
implementarea practicilor agricole durabile devin tot mai importante pentru gestionarea
acestei vulnerabilități în mediul rural.

8. Programe de dezvoltare rurală: Autoritățile române au implementat programe de dezvoltare

rurală pentru a sprijini modernizarea infrastructurii, diversificarea economică și îmbunătățirea
calității vieții în spațiul rural.
În contextul spațiului rural românesc, programele de dezvoltare rurală reprezintă
inițiative guvernamentale sau europene menite să stimuleze progresul socio-economic în
aceste zone. Aceste programe vizează îmbunătățirea infrastructurii, sprijinirea agriculturii
durabile, diversificarea economiei și creșterea calității vieții. Implementarea acestor programe
presupune investiții în educație, sănătate, infrastructură de transport, precum și sprijinirea
micilor întreprinderi și inițiativelor comunitare. Scopul final este să se reducă discrepanțele
între mediul rural și cel urban și să se creeze condiții propice pentru dezvoltarea durabilă a
comunităților rurale.

Spațiul rural îndeplinește diverse funcții esențiale care contribuie la echilibrul

socio-economic și la diversitatea țării. Iată câteva dintre funcțiile importante ale
spațiului rural:

1. Funcție agricolă: Agricultura este una dintre funcțiile centrale ale spațiului rural. Aici
se desfășoară activități precum cultivarea plantelor, creșterea animalelor și producția
alimentară.

2. Funcție de conservare a tradițiilor: Spațiul rural păstrează și transmite tradiții,

obiceiuri și folclor autentic, contribuind la identitatea culturală a unei națiuni.

3. Funcție de mediu natural și peisaj: Zonele rurale adăpostesc peisaje naturale variate și
habitaturi diverse, având o importanță crucială pentru conservarea biodiversității și a
resurselor naturale.

4. Funcție de sursă de resurse naturale: Spațiul rural furnizează resurse precum lemnul,
apa și alte materiale necesare, contribuind la susținerea activităților umane și economice.
 5. Funcție de turism rural: Unele zone rurale devin destinații turistice, oferind
oportunități de relaxare și experiențe autentice, ceea ce contribuie la dezvoltarea economică
locală.

6. Funcție de reziliență climatică: Agricultura din spațiul rural poate juca un rol în
dezvoltarea practicilor agricole durabile și în adaptarea la schimbările climatice.

7. Funcție demografică: Spațiul rural contribuie la distribuția populației, având o

importanță demografică în menținerea echilibrului populațional între zonele urbane și cele
rurale.

8. Funcție economică diversificată: Prin diversificarea activităților economice, spațiul

rural poate oferi locuri de muncă și oportunități economice în afara sectorului agricol.

Aceste funcții interconectate evidențiază importanța spațiului rural în contextul global și

local, contribuind la sustenabilitatea și echilibrul societății.
1.Funcția agricolă reprezintă una dintre funcțiile esențiale ale spațiului rural și implică
activități specifice legate de producția alimentară și gestionarea resurselor agricole. Iată
câteva aspecte relevante ale funcției agricole:

a. Cultivarea plantelor: Agricultura rurală include cultivarea diverselor plante, cum ar fi

cerealele, legumele, fructele și plantele tehnice. Această activitate asigură producția de
alimente, materii prime și alte produse agricole.

b. Creșterea animalelor: Spațiul rural găzduiește activități de creștere a animalelor,

precum bovine, ovine, porcine și păsări. Această componentă a agriculturii furnizează carne,
lapte, ouă și alte produse de origine animală.

c. Gestionarea pământului: Agricultura rurală implică utilizarea terenurilor pentru

culturi agricole, pășuni și alte scopuri agricole. Gestionarea durabilă a pământului este
crucială pentru menținerea fertilității și a biodiversității.

d. Aplicarea tehnologiilor agricole: Tehnologiile agricole moderne sunt adesea integrate

în practicile agricole rurale, inclusiv mașini agricole, sisteme de irigații și metode avansate de
producție.
 e. Preservarea semințelor și rase locale: În unele comunități rurale, se menține tradiția
de a cultiva semințe și de a păstra rase locale de plante și animale, contribuind la diversitatea
genetică și conservarea tradițiilor agricole.

f. Generarea veniturilor locale: Activitățile agricole furnizează surse de venit pentru

comunitățile rurale, contribuind la stabilitatea economică și la subzistența locuitorilor.

g. Impactul asupra peisajului rural: Agricultura are un impact semnificativ asupra

peisajului rural, influențând caracteristicile vizuale, structura teritorială și aspectele ecologice
ale mediului rural.

h. Adaptarea la schimbările climatice: Agricultura rurală trebuie să se adapteze la

schimbările climatice, gestionând riscurile asociate cu variabilitatea climatică și luând măsuri
pentru durabilitate.

Prin funcția sa agricolă, spațiul rural joacă un rol vital în asigurarea securității
alimentare, în gestionarea resurselor naturale și în contribuirea la economia națională.
2.Funcția de conservare a tradițiilor reprezintă o componentă esențială a spațiului
rural și contribuie la păstrarea și transmiterea identității culturale de-a lungul generațiilor. Iată
câteva aspecte relevante ale acestei funcții:

a. Păstrarea obiceiurilor locale: Spațiul rural servește ca păstrător al obiceiurilor

tradiționale locale, cum ar fi sărbătorile populare, ceremoniile religioase și ritualurile specifice
comunității.

b. Transmiterea arta și meșteșugurilor: Tradițiile meșteșugărești și artistice, precum

olăritul, țesutul, sculptura în lemn și altele, sunt adesea practicate în spațiul rural și transmise
de la o generație la alta.

c. Dansuri și muzică tradițională: Folclorul muzical și tradițiile dansurilor populare sunt

păstrate și încurajate în cadrul comunităților rurale, contribuind la identitatea culturală a
regiunii.

d. Port popular și costume tradiționale: Tradițiile vestimentare locale, precum portul

popular și costumele tradiționale, sunt păstrate și purtate cu mândrie în diverse evenimente și
ocazii.
 e. Povestiri și mituri locale: Spațiul rural este adesea bogat în povești și mituri locale,
care reflectă istoria și imaginile culturale ale comunităților rurale.

f. Festivități și evenimente tradiționale: Festivalurile și evenimentele tradiționale

desfășurate în spațiul rural reprezintă o oportunitate pentru comunități de a celebra și de a
împărtăși tradițiile lor cu ceilalți.

g. Participare la ritualuri religioase: Spațiul rural este adesea caracterizat de o puternică

conexiune cu tradițiile religioase locale, cu participarea la slujbe, procesiuni și alte ritualuri
specifice.

h. Educație culturală: Locuitorii din spațiul rural sunt adesea implicați în eforturi de a
transmite cunoștințe tradiționale și valori culturale generațiilor tinere, menținând astfel
învățăturile specifice comunității.

Prin funcția sa de conservare a tradițiilor, spațiul rural contribuie la diversitatea

culturală a unei țări și la păstrarea moștenirii culturale unice a fiecărei comunități.
3.Funcția de mediu natural și peisaj în spațiul rural reflectă importanța acestuia
pentru conservarea biodiversității și pentru menținerea unui cadru natural diversificat. Iată
câteva aspecte relevante ale acestei funcții:

a. Conservarea biodiversității: Spațiul rural adăpostește o varietate de specii de plante și

animale, contribuind la conservarea biodiversității. Păduri, pajiști, zone umede și habitaturi
naturale oferă adăpost și hrană pentru numeroase organisme.

b. Rol ecologic: Zonele rurale furnizează servicii ecosistemice esențiale, cum ar fi

polenizarea, filtrarea apei, reglarea regimului hidrologic și menținerea ciclului nutrientilor.

c. Păstrarea peisajului natural: Peisajele naturale variate, incluzând dealuri, munți, râuri
și văi, conferă spațiului rural un caracter distinct și contribuie la atracția turistică.

d. Sustenabilitatea agriculturii: O agricultură gestionată durabil respectă mediul natural,

promovând practici care mențin sănătatea solului, conservă resursele de apă și reduc impactul
asupra biodiversității.
 e. Zonă de relaxare și recreere: Spațiul rural oferă o oportunitate pentru activități
recreative în natură, cum ar fi drumeții, observarea păsărilor, campingul și alte forme de
relaxare în mediul natural.

f. Educație ambientală: Locuitorii din spațiul rural sunt adesea implicați în programe
educaționale pentru a promova conștientizarea asupra importanței conservării mediului
natural și a gestionării durabile a resurselor.

g. Agricultura ecologică: Tot mai multe comunități rurale adoptă practici agricole
ecologice pentru a minimiza impactul negativ asupra mediului și pentru a oferi produse
alimentare mai sănătoase.

h. Turismul ecologic: Spațiul rural devine o destinație atractivă pentru turismul

ecologic, ceea ce poate aduce beneficii economice comunităților locale și, în același timp,
conservă mediul natural.

Prin această funcție, spațiul rural contribuie semnificativ la echilibrul ecologic și la

menținerea unei relații armonioase între activitățile umane și mediul înconjurător.
4. Funcția de sursă de resurse naturale în spațiul rural indică rolul esențial al
acestuia în furnizarea și gestionarea unor resurse fundamentale pentru activitățile umane și
economice. Iată câteva aspecte cheie ale acestei funcții:

a. Lemn și materiale de construcție: Spațiul rural furnizează resurse precum lemnul,

utilizat în construcții, încălzire și alte scopuri. Această sursă tradițională de materiale de
construcție este esențială pentru comunitățile rurale.

b. Resurse hidrologice: Zonele rurale includ adesea râuri, pâraie și alte corpuri de apă,
furnizând resurse hidrologice esențiale pentru agricultură, băut și alte activități umane.

c. Soluri fertile: Terenurile agricole din spațiul rural sunt sursa primară de soluri fertile,
esențiale pentru cultivarea plantelor și pentru susținerea agriculturii.

d. Minerale și subsol: Anumite regiuni rurale pot conține resurse minerale, precum
cărbuni, metale sau alte materiale utile, care pot contribui la dezvoltarea economică.
 e. Biodiversitate și produse naturale: Spațiul rural adăpostește o varietate de specii de
plante și animale, furnizând astfel resurse naturale precum alimente, lemn, lână și alte
produse.

f. Resurse energetice: Unele comunități rurale utilizează surse locale de energie, precum
energia hidroelectrică, eoliană sau solară, pentru a satisface necesitățile energetice.

g. Resurse naturale pentru turism: Peisajele naturale și habitaturile din spațiul rural pot
deveni o sursă de resurse pentru turismul ecologic, generând venituri pentru comunitățile
locale.

h. Păstrarea tradițiilor și cunoștințelor locale: Comunitățile rurale pot gestiona resursele

naturale în conformitate cu tradițiile și cunoștințele locale, contribuind astfel la conservarea
mediului și la dezvoltarea durabilă.

Această funcție subliniază importanța spațiului rural în furnizarea și conservarea

resurselor naturale esențiale pentru supraviețuirea și prosperitatea comunităților.
5. Funcția de turism rural reprezintă un aspect important al spațiului rural, având un
impact semnificativ asupra dezvoltării economice și a conservării tradițiilor locale. Iată câteva
aspecte esențiale ale acestei funcții:

a. Atracția peisajelor naturale: Spațiul rural oferă peisaje naturale pitorești, cum ar fi
munți, dealuri, păduri și râuri, atrăgând turiști în căutarea experiențelor autentice în natură.

b. Turism agroalimentar: Turiștii pot explora fermele locale, participa la activități

agricole și degusta produsele tradiționale, contribuind astfel la susținerea agriculturii locale.

c. Experiențe culturale autentice: Turismul rural oferă oportunități de a experimenta

tradițiile, obiceiurile și meșteșugurile locale, contribuind la păstrarea identității culturale.

d. Agroturismul: Această formă de turism rural implică cazarea în gospodării țărănești

sau pensiuni, oferind turiștilor ocazia de a trăi și de a înțelege viața rurală.

e. Activități în aer liber: Spațiul rural oferă un cadru propice pentru activități în aer
liber, cum ar fi drumeții, ciclism, pescuit și alte experiențe legate de natură.
 f. Evenimente tradiționale și festivaluri: Turiștii pot participa la evenimente locale,
sărbători tradiționale și festivaluri, oferindu-le o perspectivă autentică asupra culturii locale.

g. Conservarea și revitalizarea zonelor rurale: Turismul rural poate aduce venituri

suplimentare în comunitățile rurale, contribuind la revitalizarea economică și la conservarea
tradițiilor.

h. Educație ecologică: Turiștii care vizitează spațiul rural pot fi implicați în programe
educaționale despre mediul înconjurător, agricultura durabilă și alte aspecte legate de
conservarea resurselor naturale.

Prin funcția sa de turism rural, spațiul rural devine o destinație atractivă pentru cei care
caută o evadare din mediul urban și pentru cei interesați să exploreze și să contribuie la viața
și cultura comunităților locale.
6. Funcția de reziliență climatică în spațiul rural indică capacitatea acestuia de a se
adapta la schimbările climatice și de a gestiona riscurile asociate acestora. Iată câteva aspecte
relevante ale acestei funcții:

a. Practici agricole durabile: Spațiul rural adoptă practici agricole durabile, cum ar fi
rotația culturilor, utilizarea eficientă a resurselor de apă și integrarea metodelor agricole care
contribuie la conservarea solului și biodiversității.

b. Gestionarea resurselor de apă: În contextul schimbărilor climatice, spațiul rural

implementează măsuri pentru gestionarea durabilă a resurselor de apă, inclusiv colectarea și
stocarea apei de ploaie și optimizarea utilizării acesteia în agricultură.

c. Adaptarea infrastructurii: Comunitățile rurale iau în considerare adaptarea

infrastructurii la schimbările climatice, inclusiv consolidarea podurilor și drumurilor pentru a
face față riscurilor crescute de inundații sau alunecări de teren.

d. Educație și conștientizare: Spațiul rural desfășoară programe educaționale pentru

comunitatea locală, încurajând conștientizarea asupra schimbărilor climatice și promovând
practici durabile în viața de zi cu zi.

e. Gestionarea riscurilor naturale: Comunitățile rurale dezvoltă planuri de gestionare a

riscurilor pentru a face față evenimentelor climatice extreme, cum ar fi secetele, inundațiile
sau fenomenele meteorologice violente.
 f. Diversificarea surselor de venit: Pentru a face față potențialelor perturbări economice
cauzate de schimbările climatice, spațiul rural își diversifică sursele de venit, inclusiv prin
dezvoltarea turismului, a afacerilor locale și a altor activități economice.

g. Recoltare și stocare sustenabilă a alimentelor: În fața schimbărilor climatice și a

riscurilor asociate cu producția alimentară, spațiul rural adoptă practici de recoltare și stocare
a alimentelor care să minimizeze pierderile și să asigure securitatea alimentară.

h. Investiții în tehnologii sustenabile: Implementarea tehnologiilor durabile, precum

sursele de energie regenerabilă și tehnologiile agricole inovatoare, contribuie la reducerea
amprentei de carbon și la sporirea rezilienței climatice în spațiul rural.

Prin abordarea acestor aspecte, spațiul rural își propune să devină mai rezilient la
schimbările climatice și să contribuie la construirea unei societăți mai durabile și echitabile.
7. Funcția demografică a spațiului rural se referă la rolul său în distribuția și evoluția
populației. Iată câteva aspecte relevante ale acestei funcții:

a. Stabilirea populației: Spațiul rural servește ca loc de reședință pentru o parte

semnificativă a populației, cu comunități mai mici și densitatea populației mai redusă
comparativ cu mediul urban.

b. Îmbătrânirea populației: Unele zone rurale se confruntă cu îmbătrânirea populației, pe

măsură ce tinerii migrează către orașe în căutarea oportunităților, iar cei rămași sunt mai
apropiați de vârsta de pensionare.

c. Distribuția geografică a populației: Spațiul rural contribuie la distribuția geografică a

populației pe teritoriul unei țări, având un impact asupra echilibrului demografic între mediul
urban și cel rural.

d. Migrația urbană: Spațiul rural poate fi sursa migrației către orașe, cu mulți tineri care
aleg să-și continue educația sau să caute locuri de muncă în mediul urban.

e. Tradiții familiale și comunitare: Familiile care au trăit de generații în spațiul rural pot
contribui la menținerea tradițiilor și a legăturilor comunitare, iar unele zone rurale sunt
caracterizate de comunități strâns legate.
 f. Natalitate și creștere demografică: În funcție de condițiile socio-economice și de
accesul la servicii, spațiul rural poate experimenta rate variabile ale natalității și creșterii
demografice.

g. Sustenabilitatea comunităților mici: Un aspect al funcției demografice este

menținerea și încurajarea sustenabilității comunităților mici, care pot avea o dinamică
demografică specifică.

h. Adaptarea la schimbări demografice: Spațiul rural trebuie să facă față schimbărilor

demografice și să dezvolte strategii pentru a-și menține viabilitatea și vitalitatea comunităților
în fața migrației și a altor schimbări demografice.

Această funcție evidențiază rolul spațiului rural în structura demografică a unei țări și în
modul în care aceasta evoluează în timp.
8. Funcția de economie diversificată în spațiul rural indică eforturile de a extinde
gama de activități economice dincolo de agricultură, contribuind astfel la stabilitatea și
dezvoltarea comunităților. Iată câteva aspecte relevante ale acestei funcții:

s. Turismul rural: Dezvoltarea turismului rural aduce noi surse de venit, oferind
turiștilor experiențe autentice în mediul rural și promovând patrimoniul cultural și natural.

b. Mici afaceri locale: Stimularea și susținerea micilor afaceri locale, cum ar fi atelierele
de meșteșuguri, magazinele de produse locale și serviciile comunitare, contribuie la
diversificarea economiei.

c. Industrii artizanale și meșteșuguri: Revigorarea tradițiilor meșteșugărești și a

industriei artizanale poate genera locuri de muncă și poate conserva cunoștințele tradiționale.

d. Procesarea produselor agricole: Dezvoltarea sectorului de prelucrare a produselor

agricole în spațiul rural adaugă valoare lanțului de producție și oferă oportunități economice
suplimentare.

e. Educație și cercetare: Înființarea instituțiilor educaționale și a centrelor de cercetare în

spațiul rural sprijină dezvoltarea competențelor și a inovațiilor, contribuind la diversificarea
economiei.
 f. Energii regenerabile: Investițiile în surse de energie regenerabilă, cum ar fi energia
eoliană sau solară, pot diversifica sursele de venit și contribui la sustenabilitatea energetică.

g. Sectorul serviciilor: Dezvoltarea sectorului de servicii, cum ar fi sănătatea, educația și

alte servicii comunitare, adaugă straturi suplimentare de activități economice.

h. Agricultură durabilă și ecologică: Promovarea unor practici agricole durabile și

ecologice poate diversifica producția agricolă și poate contribui la cererea crescută de produse
sănătoase și sustenabile.

Prin funcția sa de economie diversificată, spațiul rural își propune să răspundă la

schimbările economice și să creeze o comunitate mai rezilientă și mai adaptată la provocările
contemporane.

BIBLIOGRAFIE

Wikipedia
Baze de Date Academice precum JSTOR, PubMed sau Google Scholar pentru a găsi studii de
sociologie și cercetări relevante.