Sunteți pe pagina 1din 92

Introducere:

Notiuni generale despre spatiul rural romanesc


Timp ndelungat, sub impactul vechiului mod tehnic i tehnologic de producie, caracterizat prin
dezvoltarea accelerat i neraional a industriei, spaiulrural a suportat profunde prefaceri
economice, sociale i ecologice, ce au dus laexodul i srcirea populaiei de la sate. Ca urmare a
acestei situaii, suntremarcabile preocuprile din rile dezvoltate, consacrate procesului de
echilibrarea raportului sat-ora, reconcilierii i revigorrii spaiului rural, pstrtor al unor valori
materiale i spirituale unice.
Ruralul i ruralitatea
constituie un obiect de studiu pentru diferite tiine umaniste economie, istorie, geografie,
sociologie, etnografie etc. Aceste tiine abordeaz conceptul de rural prin prisma obiectului lor
specific de cercetare
Pstrtorii acestor valori materiale i spirituale se numesc rurali, care au sarcina de a proteja, pstra
i dezvolta patrimoniul spaiului rural format din:
resursele culturale
(cunotinele, abilitile, tradiiile, siturile arheologice, peisajele amenajate, lucrrile civile etc.);
produciile
artizanale sau industriale, bunurile i serviciile care provindirect din/sau asociate spaiului rural i
care asigur valorificarea durabil a resurselor.
Ruralitatea
este expresiaunui raport ntre om, timp i spaiu, o relaie de dependen reciproc ntre om i
natur; expresie a unui mod devia, care ncepe cu adaptarea naturii la necesitile umane
i dispare n momentul deplinei domesticiri a naturii.
Frecvent, prin termenul de rural se reflect un concept de natur fizic,economic, social i
cultural, pus n contrapartid cu urbanul. n consecin,termenul de rural are un caracter
generic, care exprim realiti foarte diferite, elfiind, n esen, un concept plurivalent,
interdisciplinar i integratoriu
. Dup unii specialiti, ruralul este considerat
un mod specific de utilizare a spaiului,caracterizat prin densitatea relativ sczut a locuitorilor i a
cldirilor,preponderena peisajelor naturale, activitatea economic predominant agro-silvopastoral
1

etc.
Conceptul de rural este interpretat de specialiti din diverse domenii n diferite moduri.
Dintremultiplele definiri ale conceptului reinem: ruralul reprezint cmpurile, ranii i, n
general, toate activitile i teritoriile neurbane
adjectivul rural este folosit pentru a defini tot ceea ce se raporteaz la cmpuri i de o
maniergeneral la viaa n mediul stesc, care se situeaz n afara granielor marilor orae
spaiul rural nu este numai sediul activitilor agricole, ci i al industriei, artizanatului,comerului
rural
spaiul rural nu este un spaiu abstract, nici omogen; el este un spaiu umano-geografic i
eterogen
spaiul rural se mparte n dou seciuni care definesc, pe de o parte, problema pur agricol,
iar pe de alt parte problema vieii rurale, pentru persoanele care nu se ocup de agricultur
prin rural se nelege un oarecare gen de peisaj, o suprafa de teritoriu cultivat, un teritoriu
pecare activitatea agricol este intens, care n general poart amprenta omului: cmpii arate,
livezi, puni,zone construite, iar ntr-un anume sens spaiul rural a devenit cultural
ruralul desemneaz un ansamblu diferit de cel urban. Criteriile utilizate pentru
definireacaracterului urban sau rural al unui spaiu sau unei colectiviti relev diferite abordri,
care se potsintetiza ntr-un numr de trei, i anume
economic, mediul rural se caracterizeaz prin predominarea activitilor agricole i aindustriei de
prelucrare, spaiul rural avnd ca funcie esenial specific producia agricol;
sociologic, societatea rural se caracterizeaz printr-un specific al modului de via,comportament
i un sistem de valori distincte fa de cel urban;
geografic, mediul rural se difereniaz prin modul de ocupare a spaiului, modul delocuire, grupat
sau dispersat.
Aceast ultim interpretare dat spaiului rural st la baza investigrii spaiului rural sub aspect
economic, sociologic i geografic.
Economic, privete ansamblul activitilor economice ce se desfoar nspaiul rural. Pe lng
agricultur, sunt cuprinse i activitile tradiionale(meteugurile, artizanatul, valorificarea faunei
i florei locale etc.), precum i noilendeletniciri generate de civilizaia urban i care se refer la
dezvoltarea sectoruluiindustrial, a serviciilor i infrastructurii. Sub acest aspect, Malassis L. i
Ghersi G., fac o delimitare conceptual ntre economia agrar i economia rural,
ultimacuprinznd totalitatea proceselor economice i sociale desfurate n cadrul comunitilor
rurale.
2

Sociologic, se refer la definirea trsturilor caracteristice comunitilor rurale, satul constituind o


comunitate socio-economic autonom, alctuit dintr-omulime de gospodrii individuale i dintro reea complex de relaii i rolurigenerate de activitatea agricol propriu-zis i de viaa politic,
moral, cultural.Pe plan sociologic, se ncearc s se surprind trsturile specifice ale ruralului
ncomparaie cu cele ale urbanului i care se refer la: dimensiunile teritoriale maireduse ale
comunitii urbane; densitatea sczut a populaiei; contactele dintreoameni sunt predominant
personale, toate determinnd o unitate interioar agrupurilor rurale mult mai trainic dect n
comunitile urbane. Diversitatea umani cultural au determinat apariia unor modele specifice
de cercetare acomunitilor rurale, cunoscute sub denumirea de: tradiionalist, ecologic i cronoregresiv.
Geografic, unde termenul de rural are un caracter convenional pentru adesemna un spaiu
delimitat, caracteristic comunitilor steti. Din punctul devedere al organizrii administrativteritoriale se utilizeaz termenul de localiti,grupate n urbane i rurale. Dar, termenul cu cea mai
frecvent utilizare este ns de aezri umane
, clasificate n aezri urbane (orae) i aezri rurale (sate).n ultimele decenii, tot mai frecvent,
termenul de rural este legat de cel de
peisaj, ca efect al diversificrii funciilor spaiului rural, n special cele legate deturism i recreere.
Modelul tradiionalist
consider spaiul rural ca fiind adevratul pstrtor al spiritului, specificitii ioriginalitii
unei societi sau a unei culturi i are drept scop renaterea i revigorarea valorilor,
comportamentelor isimbolurilor rurale tradiionale.
Modelul meliorist
consider mediul rural ca fiind matricea societii moderne, satulfiind caracterizat ca insuficient
evoluat i deci s fie adus la nivelul spaiului urban.
Modelul ecologic
se refer laspecificitatea, particularitile i avantajele modului de via rural contemporan, modificat
n urma transformrilor cauzate de folosirea vechiului mod de producie tehnic i tehnologic,
perimat.
Modelul crono-regresiv
const nrelevarea evoluiei istorice a unei comuniti rurale, indicnd cauzele schimbrilor
intervenite n cadrul lor. Dup unastfel de model, satul este o proiecie a istoriei pe teren.
In Romania, care-asa cum afirma Geo Bogza in reportajul Sate si orase- la inceput a fost o tara
de sate, prin excelenta agricola, spatiul rural s-a aflat la el acasa intotdeauna. Mai mult, viata la
3

tara a fost un subiect frecvent al literaturii noastre, culminand cu manifestarea unui puternic
curent litarar; similar, in operele plastice din perioadele de la sfarsitul secolului XIX si inceputul
secollului XX satul fiind cadrul, obiectul, subiectul si inspiratorul unui numar insemnat de pictori
romani.
In ceea ce priveste manefestarile ce pot fi catalogate drept inceputuri ale circulatiei turistice
rurale din tara noastra - neluand in seama faptul ca ori ce orasean, care se respecta si isi putea
permite, avea o casa la tara - amintim: obiceiurile de Sanzaiene cand, coform traditiei
maramuresenii porneau spre manastirile din Moldova; pelerinajele catre locasurile de cult;
vacantele de sarbatori in lumea satului sau la manastire, dar mai ales obiceiul retragerii catre sat in
timppul verilor calduroase (locuinta mea de vara e la tara), locul ideal de petrecere a unor clipe
de destindere.
Concomitent cu cresterea frecventei circulateie turistice au evoluat se echipamentele
turistice: de la cele privind transportul (postalioanele si locurile de schimb ale cailor - postele
care inca mai revin si astazi in povestile satenilor, ca si denumirile unor localitati legata de aceasta
activitate - exemplu Posta Calnau) la cele care asigurau in norme profesioniste cazarea si masa
(vetitele hanuri in toate cele trei tari romane).

Conceptele si definitia agroturismului


AGROTURSM s. n. Form de turism n care cazarea i masa sunt asigurate n gospodrii rneti.

Din definitiile turismului rural si agroturismului, ce vor fi prezentate n continuare, se va putea


identifica principalele diferente dintre aceste doua concepte.
"Turismul rural reprezinta forma de turism concentrata pe destinatii n spatiul rural,
dispunnd de o structura functionala de cazare si de alte servicii eterogene.
Definirea turismului, n sens larg, a determinat aparitia unor opinii diferite cu privire la
continutul si caracteristicile acestuia.
O alta definitie a fost data de Organizatia Mondiala a Turismului. Acesta defineste
turismul rural ca fiind "o forma a turismului care include orice activitate turistica organizata si
condusa n spatiul rural de catre populatia locala, valorificnd resursele turistice locale (naturale,
cultural-istorice, umane), precum si dotarile, structurile turistice, inclusiv pensiunile si fermele
agroturistice.
"Agroturismul reprezinta forma de turism, practicata n mediul rural, bazata pe
asigurarea, n cadrul gospodariei taranesti, a serviciilor de: cazare, masa, agrement si altele. Prin
agroturism se valorifica, astfel, ncat in mod superior, resursele naturale si antropice ale zonei,
contribuind la ridicarea nivelului de trai al populatiei rurale. Spre deosebire de turismul rural,
agroturismul presupune: cazarea n gospodaria taraneasca (pensiune, etc.);consumarea de produse
agricole din gospodaria respectiva; participarea ntr-o masura mai mare sau mai mica, la
activitatile agricole specifice.

Factorii aparitiei si dezvoltarii agroturismului in zona studiata


Turism rural si Agroturism
Dificultatea definirii termenului de turism rural (unanim acceptat i unitar utilizat)
Cauza-specificitatea zonelor receptoare de turiti, respectiv prestatoare de servicii turistice
Definiia Organizaiei Mondiale a Turismului: Form a turismului care include orice activitate
turistic organizat i condus n spaiul rural de ctre populaia local, valorificnd resursele
turistice locale (naturale, cultural-istorice, umane) precum i dotrile, structurile turistice, inclusiv
pensiunile i fermele agroturistice
Definiia, dei nu le expliciteaz, are la baz o serie de trsturi specifice ce caracterizeaz
activitile de turism rural.
concept relativ de dat recent
form specific de turism rural
o mbinare a activitilor agricole cu serviciile turistice n interiorul unei gospodarii agricole sau
ferme, ce constituie o solutie complementar de suplimentare a veniturilor din agricultur, cu
efecte pozitive att de natura economica ct i social, ce presupune contactul turistului cu
activitile gospodreti, i asigurarea parial a hranei din produse locale.
practicat de micii proprietari din zonele rurale: - de obicei, ca activitate secundar - activitatea
desfurat n gospodria/ferma proprie - principala ocupaie i surs de venit
n majoritatea cazurilor, gazdele pun la dispoziia turitilor: - spaiul locuibil excedentar -cel
dezafectat i amenajat ori construit special pentru astfel de activiti
Pensiuni agroturistice proprietarii au o mic gospodrie, grdin, animale ofer turitilor
produse naturale, ecologice, din producie proprie sau de la alte ferme din sat Cerine privind
transformarea agroturismului n turism durabil
Protejarea culturii i caracterului comunitilor gazd;
Protejarea peisajelor i habitatelor;
Susinerea economiilor rurale;
Susinerea unei industrii turistice viabile pe termen lung prin promovarea unei experiene turistice
pozitive;

Dezvoltarea unui parteneriat ntre factorii implicai n turism, autoritile locale i populaia
gazd; Contrabalansarea puternicei dezvoltri turistice printr-o economie rural diversificat.
Strategii durabile n domeniul turismului
Stimularea economiilor rurale printr-o cerere suplimentar de produse agricole i aport de capital
financiar;
ncurajarea ameliorrii i utilizrii n agricultur a terenurilor slab productive, ceea ce permite
pstrarea intact a suprafeelor ocupate cu vegetaie natural;
Aplicarea unui management specific;
Identificarea valorilor care pot sta la baza turismului durabil;
Ghidarea i ncurajarea investitorilor;
Asigurarea securitii pe termen lung a investiiilor n turism;
Cuprinderea ideii conservrii naturii i patrimoniului cultural specific regiunii n strategia de
dezvoltare turistic;
Educarea ecologic a turitilor;
ncurajarea noilor intrai n turism;
Inventarierea tuturor particularitilor naturale i culturale ce pot constitui baza potenialului
turistic i analiza tuturor informailor obinute;
Aprecierea capacitii de susinere a diferitelor arii, care constituie pri componente ale zonelor
turistice avizate.
Evaluarea potenialului turistic local - premis i condiie a dezvoltrii durabile
-Presupune dou faze iniiale: Analiza situaiei turistice existente, n cadrul creia sunt evaluate
oferta, cererea, concurena i tendinele pieei;
- Diagnosticul care, innd cont de rezultatele analizei situaiei, va permite:
identificarea punctele forte i punctele slabe ale teritoriului;
determinarea oportunitilor i riscurilor;
luarea deciziei privind posibila dezvoltare a turismului n zon
Factori implicai:
Factori ecologici:flora, fauna i ecosistemul;
6

Factori fizici:resursele naturale, spaiul i facilitile;


Factori culturali:tradiiile, limba, religia, obiceiurile, cultura;
Factori sociali, privii din dou puncte de vedere:
- al gazdelor cuprind totalitatea factorilor ce corespund nivelului de trai al acestora;
- al vizitatorului cuprind totalitatea factorilor ce definesc nivelul de via i experiena acestuia.
Actorii implicai n turism, n viziunea dezvoltrii durabile Populaia gazd Turiti Industria
turistic Rolul dezvoltrii turistice durabile - reconcilierea relaiilor dintre cele trei laturi ale
triunghiului, micorndu-se tensiunile dintre aceste trei elemente i meninndu-se astfel echilibrul
pe termen lung.
Mediul - valoare durabil mare pentru turism; de el trebuie s se bucure i generaiile viitoare;
Turismul - activitate pozitiv de care s beneficieze mediul ambiant, comunitile locale i
vizitatorii;
Relaia dintre mediu i turism - poate fi dezvoltat astfel nct mediul s susin activitatea
turistic pe termen lung, dezvoltarea turismului la rndul su, nu trebuie s duc la degradarea
mediului;
Dezvoltarea activitii de turism - s respecte caracteristicile locului unde se desfoar (
ecologice, sociale, economice, culturale);
Scopul dezvoltrii turismului - echilibrarea nevoilor turitilor cu cele ale destinaiilor i gazdelor
acestora;
Industria turistic, guvernele, autoritile responsabile cu protecia mediului i organismele
internaionale - s respecte aceste principii i s conlucreze pentru punerea lor n practic.

Agroturismul- o sansa pentru dezvoltarea economiilor rurale


Economia Deltei Dunarii releva un indice de dezvoltare modest, corelabil cu potentialul antropic
redus, dar si cu caracterul de tranzit al principalelor activitati indus de practicarea transporturilor
fluviale. Principala ramura economica ramane inca pescuitul transformat dintr-o ocupatie
traditionala, de subzistenta, a locuitorilor Deltei intr-una de mare intensitate si randament
practicata inclusiv in amenajari piscicole complexe (32.700 ha) cum sunt cele din zona Chilia,
Mahmudia, Stipoc, Rusca, Holbina. Pe lacurile Rosu, Merhei, Matita, Isac, Gorgova, Puiu
pescuitul se desfasoara in conditii naturale.
A doua activitate economica, aflata in plin avant este turismul de agrement nautic, cinegetic sau
piscicol. In ultimii ani creste ponderea turismului rural, cu sejur in localitatile rurale din Delta.
Complexele turistice Crisan, Rosu, Puiu se adauga bazelor hoteliere din Sulina si, mai ales Tulcea
7

in satisfacerea nevoilor de cazare si sejur. Delta a devenit si o tinta a turismului litoral in sensul
diversificarii ofertei acestuia prin calatorii de scurta durata in perimetrul ei. O forma de turism in
afirmare este cel stiintific, practicat de numerosi participanti la manifestarile de profil organizate
de Institutul Deltei Dunarii sau de studentii multor facultati de stiinte naturale din tara ce-si
organizeaza practica de studii aici.
Valorificarea stufului pentru producerea celulozei la Chiscani (Braila) a atins cote deosebite in
deceniile 6-7 ale secolului trecut cand mari suprafete deltaice au fost integrate exploatarilor. In
ultimii ani activitatea este in declin desi materia prima respectiva este regenerabila. Exploatarea
agricola a terenurilor de pe unele grinduri satisface doar partial nevoia de produse ale locuitorilor
regiunii. Se practica, pe terenurile neinundabile, o serie de culturi (porumb, grau, plante tehnice,
legume), iar in celelalte zone se cresc animale.Conditii optime intruneste apicultura. Industria este
concentrata in Tulcea unde, pe baza bauxitei din import, se produce alumina. Constructia de nave,
prelucrarea pestelui, morarit-panificatie, feroaliaje sunt alte subramuri dezvoltate in acest centru.
In Sulina se repara nave si are loc prelucrarea primara a pestelui.
O alta ramura economica este cea a transporturilor, efectuate indeosebi pe bratul Sulina pentru
nave cu un pescaj de 7 m. Sulina este un port de transbordare de pe navele maritime cu un pescaj
superior pe cele fluviatile. Fiind singura poarta de iesire la mare a unor tari central-europene,
Dunarea si, implicit, Delta Dunarii ca regiune geografica, valorifica aceasta oportunitate. Exista
insa, sub aspectul cailor de acces, o insuficienta majora generata de imposibilitatea desfasurarii
transportului rutier si feroviar.

Capitolul I.
PROBLEMATICA RURALA A ZONEI STUDIATE

ZONA STUDIATA:Delta Dunarii

Delta Dunarii constituie partea cea mai joasa de pe teritoriul tarii noastre, o campie in
formare prin aluvionare. Portiunile de uscat, la cotele obisnuite ale fluviului, reprezinta circa 13%,
cea mai mare parte a Deltei fiind acoperita de mlastini, lacuri, garle si ape permanante. O atractie
deosebita pentru turism o constituie peisajul exotic, unic in felul lui pe intreg teritoriul european,
adevarat sanctuar pe care 280 de specii de pasari si l-au ales ca lacas, cum aprecia si celebrul
savant farncez Jacques Ives Cousteau.
Principalele resurse ale Deltei Dunarii sunt: fauna piscicola, stuful si padurile in deosebi de
esente mai. Pentru a conserva si pastra aceasta lume uimitoare, teritoriul prezentat constituie in
momentul de fata Rezervatia Biosferei Delta Dunarii.
Delta Dunrii (3446 km), aflat n mare parte n Dobrogea, Romnia i parial n Ucraina, este a
doua ca mrime i cea mai bine conservat dintre deltele europene.
Delta Dunrii a intrat n patrimoniul mondial al UNESCO n 1992, fiind clasificat ca rezervaie a
biosferei la nivel naional n Romnia i ca parc naional n taxonomia internaional a IUCN.
Aceasta se suprapune siturilor de importan comunitar Delta Dunrii (sit SCI) i Delta Dunrii
(zona maritim); precum i ariilor de protecie special avifaunistic Betepe - Mahmudia i Delta
Dunrii i Complexul Razim - Sinoie.
Situl Delta Dunrii (ncepnd din 21 mai 1991) este protejat prin Convenia Ramsar (The Ramsar
Convention on Wetlands) ca zon umed de importana maxima.

I.1.Coordonate geografice:
28 10 50 longitudine estic (Cotul Pisicii)
29 42 45 longitudine estic (Sulina)
45 27 latitudine nordic (braul Chilia, km 43)
44 20 40 latitudine nordic (Capul Midia).
Delta Dunrii este limitat la sud-vest de podiul Dobrogei, la nord de cel al Basarabiei, iar n est
se vars n Marea Neagr. Delta Dunrii este traversat de paralela de 45 latitudine N i de
meridianul de 29, longitudine E. La nord, braele Chilia i Musura formeaz grania cu Ucraina.
9

Delta ocup, mpreun cu complexul lagunar Razim-Sinoe 5050 km, din care 732 km aparin
Ucrainei, Deltei romneti revenindu-i o suprafa de 2540 km. Este ncadrat de limane i lacuri
adiacente i cuprinde sute de lacuri ntre brae, dintre care cteva zeci de mari dimensiuni. Datorit
celor 67 milioane de tone de aluviuni aduse de Dunre, Delta Dunrii crete anual cu aproximativ
40 m.
Dunrea, ajuns la Ptlgeanca se bifurc: Braul Chilia la nord i Braul Tulcea la sud, bra care
mai apoi, la Furca Sfntu Gheorghe (n turcete atal edrlez uneori transcris n romn Ceatal
Sf. Gheorghe) se desparte n Braul Sulina i Braul Sfntu Gheorghe.
Braul Chilia, formeaz grania cu Ucraina, i transport pe cursul su, de o lungime de 104 km,
60% din apele i aluviunile Dunrii.
Braul Sulina este situat n mijlocul Deltei i, spre deosebire de Chilia, are un curs rectiliniu, fiind
permanent dragat i ntreinut pentru navigaia vaselor maritime. Are o lungime de 71 km i
transport 18% din volumul de ap al Dunrii. Cursul Braului Sfntu Gheorghe este orientat spre
sud-est, i se desfoar pe 112 km, transportnd 22% din debitul Dunrii. La vrsare formeaza
insulele Sacalin considerate un nceput de delt secundar.
Delta Dunrii (cu excepia deltei secundare a braului Chilia) face tradiional parte din Dobrogea,
dar n Antichitate i Evul Mediu litoralul se afla mult mai la apus (ntre Chilia Veche i Murighiol
pe vremea lui Strabon, ntre Periprava i Lacul Dranov n epoca bizantin), astfel nct hrile
istorice care reprezint Dobrogea cuprinznd toat Delta actual, sunt geomorfologic false.
Prin rezervaie trece paralela 45 care marcheaz jumtatea distanei dintre Ecuator i Polul Nord.

I.2. Prezentarea spatiului rural si a valorilor fundamentale a acestuia in zona


prezentata
I.3 Resursele agroturistice din zona rurala prezentata:
Alegerea agroturismului, ca activitate complementar, n cadrul exploataiei agricole presupune
analiza a trei elemente eseniale:
- resursele excedentare de spaiu locativ, spaiu pentru cazare, pentru servirea mesei i
pregtirea acesteia;
- resursele excedentare de timp de munc la nivelul familiei;
- resursele excedentare de produse agricole.
Aceste trei resurse constituie premisele fundamentale ale alegerii agroturismului, ca afacere
pentru o mai bun valorificare a lor.
Agroturismul constituie o soluie ideal pentru o bun valorificare a lor n cadrul gospodriei.
Programul Naional pentru Dezvoltare Rural (2007-2013).
10

Resursele pentru turism


Delta Dunrii sau ara Apelor, arat c aceast mprie a blilor i stufului, a
grindurilor i cordoanelor litorale, mprtiat n 3 brae: Chilia, Sulina i Sfntul Gheorghe, apare
la concurena cu albastrul cerului.
Delta are o geometrie unic: lungi canale cu ap limpede umbrite de vegetaie (plaur
plutitor, pdure verde-vnat de stuf, zvoaie de slcii btrne, plopi, anini, pe care se mpletesc
liane), perpetuat de crduri de lebede, pelicani, cormorani, strci, rae i gte slbatice, ntr-un
ipt amestecat de la rsritul la apusul soarelui.
Vegetaia acvatic este i ea unic aici. Stuful cu o rezerv de neegalat n Europa, st
alturi de slcii, nemaivorbind de alte specii nemaintlnite n alte pri. Viaa faunistic n-o poi
nelege dect stnd aici o vreme ndelungat, colindnd peste tot. Ritmul zilnic alert te deruteaz
i te oblig s mai rmi pentru a-i percepe sensul.
Imaginea deltei aa cum o tim, cu form sa asemntoare literei greceti, , o datorm
cartografiei, care ne-a pus la dispoziie harta. Grecii au dat numele de Deltaacelei pri a
Egiptului cuprins ntre ramificaiile Nilului n zona de vrsare n Marea Mediteran, pentru ca
aceasta avea forme asemntoare cu cea de a 4-a litera majuscul a alfabetului lor, adic n form
triunghiular; de aici denumirea a fost generalizat de ctre oamenii de tiin pentru toate unitile
geografice mai mult sau mai puin asemntoare ce iau natere n zonele de vrsare ale fluviilor.
i Delta Dunrii, asemntoare celorlalte delte de pe glob i are fluviul ei care la vrsarea
n Marea Neagr a dat natere unei uniti geografice de tip delta, de form triunghiular cu trei
brae: Chilia, Sulina i Sfntul Gheorghe.
Delta Dunrii trezete n minte tabloul celui mai nou pmnt al rii, al unei naturi
primitive, format din plante i al unei slbticii ascunse, alctuit din animale, toate ocrotite de un
ntins de ape, acoperit cu masive de stuf i ntrerupt de grinduri ndeprtate, pe care cresc pduri de
slcii i de plopi. Este locul preferat al psrilor de balt i al celor rpitoare, care i mpart cu
pescarii mulimea petilor cu solzi de aur i argint.
Farmecul turistic l formeaz caracteristicile terenului: trmurile nou ieite din ap,
canalele erpuitoare i lacurile sclipitoare populate n adncul lor cu cele mai diferite soiuri de
peti.
De-a lungul unui an nfiarea deltei se schimb dup anotimp. Primvara este o explozie
de via, tot ceea ce este viu reclamndu-i dreptul de a tri. Dup trecerea iernii, deteptarea
naturii rscolete o goan a vietilor, unele dup altele, ctre adpost i hran.
Vara o vegetaie luxuriant se avnt din pienjeniul de canale spre lacurile cu ap adnc
i limpede. Oglinda apelor stttoare se acoper cu flori de nufr.

11

Toamna ia natere o adevrat simfonie a culorilor: frunzele capt diferite nuane de rou,
portocaliu, galben i verde; lacurile completeaz paleta cu albastru, indigo i violet. Pe grinduri se
coc gutui parfumate i dovleci gigantici.
Iarna e o ngrmdire de zpad i ghea de un alburiu cenuiu n care plcurile de slcii
desfrunzite se vd mprtiate la deprtri n aparen mari. Mamiferele se retrag n scorburi i
vizuini pentru odihna mai mult sau mai puin profund a hibernrii, ntrerupt numai cnd se
mblnzete vremea. Canalele i ghiolurile au valurile mpietrite de stuful gerului.
Particularitile cadrului natural al deltei a generat forme de turism specifice numai acestei
zone. Astfel, pe msura dezvoltrii bazei materiale a turismului de delt, motivaiile turistice
principale care au determinat deplasarea turitilor spre aceast zon au fost:
cunoaterea unui cadru natural original cu caracter de unicat n lume;
petrecerea unor sejururi prelungite n acest mediu de via aparte;
petrecerea unor sejururi complexe mare-delt;
efectuarea curei balneo-medicale;
practicarea sporturilor nautice n condiiile deosebite ale deltei;
practicarea pescuitului i a vnatului sportiv, n limitele prevzute de lege.
n cadrul concepiei de organizare a turismului de delt i innd seama de motivaiile
turistice principale, de necesitatea creterii eficienei economice a acestei activiti i de pstrarea
echilibrului ecologic, oferta turistic a acestei zone a fost orientat spre urmtoarele forme de
turism:
Turismul de cunoatere este forma particular practicat i care va continua s dein ponderea
principal n fluxul turistic, vizitatorii cutnd s cunoasc ntr-un timp scurt frumuseile naturii
deltei, locurile i oamenii, din aceast zon, istoria i obiceiurile lor. n acest sens, sunt organizate
excursii scurte pentru vizitarea deltei cu durata de una, dou sau mai multe zile cu turiti romni i
strini la odihn n staiunile de pe litoral sau cu cei ce se deplaseaz la Tulcea cu diverse mijloace
de transport, astfel:
Excursii pentru vizitarea deltei cu durata de o zi cuprind la nceput vizitarea Muzeului Delta
Dunrii Tulcea i apoi cu vasul, vizitarea unor canale, lacuri i locuri pitoreti ale deltei, pentru
formarea unei imagini asupra acestui mediu de via cu totul original. Excursiile cu hidrobuzele
sunt foarte interesante pentru c au plecri i din satul Murighiol, ntruct din aceast localitate se
ptrunde pe canalele, grlele i pe lacurile deltei, pe trasee mult mai scurte, permind vizitarea
unui sector mult mai pitoresc dect cel prezentat n excursiile cu plecarea din Tulcea i fr a
parcurge de dou ori canalul Sulina.
12

Excursii pentru vizitarea deltei cu durata de dou zile care cuprind nti vizitarea Muzeului Delta
Dunrii Tulcea i apoi vizitarea unor locuri pitoreti din delt, plimbri cu brcile pe canalele i
grlele din jurul locurilor de cazare.
Excursii pentru vizitarea deltei cu durata de mai multe zile permit cunoaterea mai intim a acestei
zone.
Turismul de odihn, promovat n localitile din Delta Dunrii i de pe litoralul Mrii Negre, este
foarte mult preferat de turiti, n special de romni, datorit condiiilor naturale pe care le ofer
zona. Aceast form de turism nu este coordonat de organizaiile de turism, din care cauz nu se
poate face nici o nregistrare riguroas a turitilor. Cazarea se face n hoteluri, popasuri turistice,
pensiuni i la localnici. Pentru accesul turitilor n localitile preferate se utilizeaz n special
navele rapide, iar pentru navigaia pe canale i lacuri se folosesc brcile proprii ale localnicilor.
Localitile de pe litoralul Mrii Negre, n delta maritim, ofer turitilor att posibilitatea
unei cure heliomarine, ct i vizitarea mai lesnicioas a deltei.
Turismul balneo-medical
se realizeaz prin valorificarea nsuirilor curative ale
nmolurilor sapropelice de la Murighiol, indicate n special pentru reumatismele cronice.
Turismul sportiv este cel care confer specificul activitilor turistice n delt, prin
organizarea turismului nautic i a partidelor de vntoare i pescuit sportiv, astfel:
Turismul nautic este o form de turism deosebit de interesant i instructiv, care d
posibilitatea unei mai bune cunoateri a deltei, dar care cere turitilor o mai bun pregtire sportiv
pentru parcurgerea deltei cu ambarcaiuni mici.
Pescuitul sportiv este o form de turism interesant pentru turitii romni i strini,
generat de bogia piscicol a deltei. n vederea practicrii acestei forme de turism s-au folosit
mijloacele de transport i bazele de cazare existente n delt prin msurile luate de mbuntirea
condiiilor de confort ale acestora. O atracie deosebit a prezentat-o organizarea unor competiii
internaionale, care s-au desfurat i se desfoar periodic n extrasezon, mbuntind astfel
exploatarea bazei materiale a turismului de delt n sfera sezonului turistic clasic.
Vntoarea sportiv este o form de turism care prezint interes nu numai pentru turitii
romni, ci i pentru strini i se organizeaz n conformitate cu prevederile legii privind economia
vnatului pe fondurile de vntoare Razim, Caraorman, Uzlina, Gorgova, Crian, Sulina, Mila 23,
unde se vneaz primvara, toamna i iarna psri i animale slbatice, ceea ce contribuie la
folosirea mijloacelor de transport i a bazelor de cazare din delt i n afara sezonului turistic de
var.
Turismul tehnico-tiinific de organizare ca urmare a cadrului natural al deltei i ndeosebi
a rezervaiilor sale naturale, floristice i a monumentelor naturii.

13

Bineneles c n acest scop s-au dezvoltat i se dezvolt bazele de cercetare i n acelai timp
condiiile de desfurare a unor manifestri tiinifice cu caracter naional i internaional. Pentru
cunoaterea i formarea unei imagini de ansamblu asupra deltei se pot organiza, pentru toate
categoriile de turiti, zboruri de agrement deasupra deltei cu avioane i elicoptere.

I.4. Organizarea administrativ teritoriala a zonei


Delta Dunrii are n momentul de fa o populaie de 20 500 locuitori, avnd o densitate de 6,47
locuitori/km. Evoluia populaiei n ultimele decenii a fost n general lent, numrul locuitorilor
rmnnd aproape constant.
Evoluia numeric a populaiei din ultimele decenii nu reflect natalitatea ridicat din
aceast zon i scderea substanial a mortalitii, deoarece dezvoltarea social-economic a
municipiului Tulcea, a altor orae dobrogene i a localitilor limitrofe deltei, precum i inundaiile
din ultima perioad au generat migraia populaiei din delt.
De aceea s-au stabilit msuri i au fost ntreprinse aciuni pentru dezvoltarea industriei,
transporturilor i comerului n oraul Sulina, a pisciculturii, agriculturii, stuficulturii, silviculturii,
industriei extractive i prelucrtoare, inclusiv a celei turistice n toate celelalte localiti ale deltei,
ca una din cile principale de nlturare a migraiei, de stabilitate i cretere a populaiei din
aceast zon, precum i de ridicare continu a nivelului ei de via.
O atracie deosebit prin pitorescul ei o exercit nfiarea, viaa de zi cu zi a majoritii
locuitorilor deltei.
Acetia sunt renumii pentru optimismul i ospitalitatea lor, prin spiritul gospodresc i
practic, precum i prin curenia i gustul cu care sunt ntreinute locuinele, motiv pentru care
muli turiti romni, prefer, de cele mai multe ori, s locuiasc n timpul ederii lor n delt la
localnici.
Zona deservita de o structura administrativ - teritoriala ce contine 2 ranguri de localitati urbane
-1 municipiu, 4 orase si 32 centre comunale; predomina satele medii cu 1.000-2.000 de
locuitori.
Locuinele populaiei Deltei Dunrii
Casele sunt construite n cea mai mare parte din pmnt (n paiant, ciamur sau chirpici) i
sunt acoperite cu stuf, cu frontoane laterale, ornamentate, cu figuri zoomorfe din scndur
traforat.
mprejmuirile sunt n marea lor majoritate din stuf, care este mpletit la captul superior,
ceea ce creeaz un aspect ornamental ce reflect gustul pentru frumos al gospodarilor.
Condiiile naturale i istorice ale deltei ai influenat i structura aezrilor omeneti.
Aezrile rurale s-au dezvoltat, de regul pe grindurile din lungul braelor, esurile aluviale nalte
14

i pe grindurile Letea i Caraorman. Satele sunt mici, rare, au o form alungit, cu o uoar
tendin de grupare a caselor. Dei n delta fluvial aezrile sunt mai numeroase dect n estul
deltei, ele sunt n majoritate mici ca numr de locuitori; din cele 14 aezri, numai Chilia Veche
are peste 1 000 de locuitori, datorit potenialului de locuit mai ridicat al cmpului de loess Chilia,
restul fiind aezri cu mai puin de 500 locuitori.
Prin construirea de platforme peste cota de inundaii, n localitile Gorgova, Maliuc, Mila
23, Caraorman, Sfntul Gheorghe s-au creat pentru concentrarea locuinelor, precum i pentru
sistematizarea judicioas a aezrilor omeneti.
Existena unor aezri mai mari n estul deltei se explic prin prezena aici a oraului
Sulina, singurul ora din delt, i a grindurilor maritime asociate: Letea, Caraorman, Srturile, cu
potenial de locuit ceva mai ridicat dect al grindurilor fluviale din vest.
Potenialului natural al deltei i se altur numeroase monumente istorice i culturale,
reprezentate, n special, prin obiective legate de trecutul istoric al patriei noastre, ele constituind un
important mijloc de educaie pentru turitii romni i un minunat prilej de cunoatere a acestor
pmnturi, din timpuri imemoriale romneti, de ctre turitii strini. Majoritatea acestor obiective
sunt concentrate n principalele localiti limitrofe deltei, pe malurile braului Sfntul Gheorghe i
ale complexului lagunar Razim-Sinoe.
Distribuia populaiei pe teritoriul Deltei:
La sfritul secolului XIX n Delta Dunrii locuiau circa 12.000 locuitori, iar n preajma
celui de al doilea rzboi mondial (1940) n Delta Dunrii erau circa 14.000 de locuitori.
Pe teritoriul rezervaiei sunt n prezent: 25 aezri umane (un ora - Sulina) cu o populaie de 14
583 locuitori n 2002, din care 68.5% n localitile rurale i 31.5% n Sulina.Aceste localiti sunt
concentrate n cea mai mare parte n lungul braelor Dunrii i ocup suprafee reduse de teren din
cauza suprafeelor mici de terenuri neinundabile existente.Densitatea populaiei este de circa 3,5
locuitori/km2, raportat la suprafaa continental a rezervaiei. Populaia activ din rezervaie este
de circa 35,3% avnd un grad de ocupare de cca 81.4% repartizat difereniat pe activiti:
pescuit i piscicultur (15,3%),
agricultur i silvicultur (29%),
industrie, construcii, comer, prestri servicii (15,7%),
turism, transporturi, comunicaii (15,4%),
sntate (1,9%),
nvmnt, educaie, cultur (5,7%),
administraie public (13,5%)
alte activiti (3,6%).
Structura etnic a populaiei
Structura etnic a populaiei, conform datelor recensmntului din 2002, era:

Romni: 12 666 persoane (87%)


Rui, Lipoveni: 1 438 persoane (10%)

15

Ucraineni: 299 persoane (2%)


Alte etnii: (1%)

Rromi: 69 persoane
Greci: 63 persoane
Turci: 17 persoane
Unguri: 12 persoane
Bulgari: 3 persoane
Germani: 2 persoane
Armeni: 2 persoane
Alte naionaliti: 12 .

16

Capitolul II.Potentialul agroturistic natural al zonei deltei dunarii

II.1.Prezentarea generala a potentialului agroturistic natural al zonei


agroturistice
Foarte rar populat, n venic formare i transformare, Delta Dunrii constituie un teren favorabil
pentru dezvoltarea unei flore i faune specifice i unice n Europa, cu nenumarate specii
interesante i rare. Bogaia faunistic a Deltei se manifest att pe uscat ct i n mediul acvatic.
Delta reprezint n Europa teritoriul cu cea mai variat i bogat faun terestr legat de ap prin
modul su de via, reprezentat n primul rnd prin psrile migratoare.
Paradisul psrilor - cum mai este denumit Delta Dunrii - este una dintre cele mai ntinse zone
umede din lume i cea mai mare zon de stufriuri de pe glob, fiindcasa ideal pentru cele peste
5500 de specii de flor i faun. Un inut exotic cu peste 1200 de specii de arbori i plante, cu cea
mai bogat faun ornitologic de pe continent (mai mult de 300 de specii, printre care colonii
unice de pelicani) i ihtiologic (150 de specii, din care amintim heringul de Dunare i sturionii, de
la care se obine preiosul caviar). n acest inut poposesc peste 300 de specii de psri, unele dintre
acestea venind de la distane foarte mari, respectiv din China i India. Delta este un loc de popas
natural pentru psrile migratoare. Pelicanul obinuit este psrea cea mai reprezentativ pentru
aceast zon, el fiind rsfatul acestui paradis al psrilor.
Cel mai bun mijloc pentru cei ce doresc s descopere lumea psrilor n habitatul lor, este de a se
apropia cu o barc pescreasc, deoarece psrile sunt obinuite cu acestea i nu se sperie.
Grindul Letea, dunele de nisip, rezervaia de colonii de psri de la Perior-Ztoane, UzlinaCriana, Golovia i Insula Sacalin sunt locuri unicat, ce atrag n fiecare an mii de turiti din cele
mai ndepartate coluri ale lumii.
Un adevrat paradis pentru cei ce doresc s descopere o natur slbatic, dar i s guste un pete de
calitate, inclus n majoritatea meniurilor locale, Delta Dunrii rmne o adevarat provocare pentru
iubitorii de natur. Pe unele grinduri se practic cultura plantelor, pe altele exist izlazuri pentru
cresterea animalelor.Navigaia pe brae i
trasportul pe canale este o alt preocupare a localnicilor. Caleidoscop al unor peisaje mereu
inedite, paradisul psrilor i trestiilor, al puzderiilor de peti - Delta Dunrii este o regiune de
mare frumusee turistic i de un real interes tiinific.n perioada verii, Delta Dunrii devine o
destinaie a celor care doresc s se relaxeze, departe de zgomotul oraelor, n linitea deplin ce
caracterizeaz aceast mprie a apelor. De asemenea, vara este anotimpul cnd ncep s vin
17

pescari sportivi din toate colurile Romniei, dar i din strintate, n cutarea unor memorabile
partide de pescuit.
Dunele de nisip
n partea de vest a satului Caraorman, la aproximativ 500m de acesta, s-au format dune de nisip
foarte fin, ce mai pot fi ntalnite doar n trei arii din Europa. Herodot si Polybiu amintesc n
scrieriile lor de mari acumulri de nisip la gurile Dunrii ("un banc de nisip de aproape 1000 de
stadii (167 Km) la o deprtare de uscat cale de o zi." - Polybiu).
Aceste dune de nisip din Caraorman s-au format transvesal pe direcia de curgere a Dunrii i
alturi de cele formate pe grindul Letea reprezint poriuni din cordonul iniial, ce a blocat golful
Tulcea, transformndu-l ntr-o lagun.
Dunele de nisip, de origine marin, au nlimi de pn la 7-9 m i sunt semimobile, vntul
transportnd nisipul i grupndu-l n jurul plantelor mai putenice. n imagine este prezentat duna
numit Cuibisca (nume ce provine de la lacul din apropiere Cuibida). In urm cu 20 ani aceasta era
foarte nalt, avnd n vrf plantat un copac ce a fixat nisipul n jurul lui. Cele dou proeminene
din dreapta erau la baza acestei dune, dar dup ce arborele din vrf s-a uscat, vntul a spulberat
nisipul i a redus nlimea dunei n favoarea ntinderii ei. Astfel cele dou tufiuri de la baz sunt
n prezent un suport pe care vntul construiete o alt dun.
Pdurea Caraorman
Pe un teren nisipos de origine marin s-a dezvoltat o pdure de stejari. Stejarii vechi, cu ramuri
impuntoare i vegetaia bogat, fac o umbr att de deas nct exist locuri foarte ntunecoase,
care au dat numele pdurii (etimologia cuvntului nseamn Pdurea Neagr). O mare curiozitate
sunt lianele (Periploca graeaca de origine mediteranean, cu o lungime de 25 m, unic n Europa),
care atinge aici liminata nordic de rspndire. Aceste liane alturi de alte plante agtoare cum ar
fi: vta-de-vie slbatic, iedera, hameiul i curpenul confer acestei pduri un aspect subtropical.
Delta Dunrii numr peste 1615 specii de plante, reprezentnd circa o treime din totalul speciilor
cunoscute n flora Romniei. Dintre arborii din Pdurea Caraorman putem enumera: stejari
seculari, ulmi, slcii, plopi albi i negri, arini, frasini pufoi, acetia din urm fiind o raritate
botanic. Aici cuibrete vulturul codalb.
n padurea Caraorman cel mai cunoscut loc este Fntna Vntorilor, acolo unde se gasete cel
mai mare stejar din Delt. Datorit crengilor care s-au ntins i pe sol acesta poart numele
de Stejarul ngenuncheat, avnd o vrst de 400 de ani i o circumferin de 4 m.
In 1940 Padurile Caraorman i Letea au fost declarate monument al naturii.
18

Pdurea Letea este pdurea-monument aflat la 7 km sud de comuna Periprava (braul


Chilia). S-a dezvoltat pe grindul cu acelai nume, n fii (hasmcuri); prezint plante agtoare
de origine mediteranean, sub forma lianelor, ntre arbori specifici stejari brumrii (seculari de
peste 25 m nlime), grni, ulmi, arini, plopi alb i negri, slcii, fraini pufoi (raritate
botanic). Din punct de vedere faunistic adpostete vulturi codalbi, erpi i vipere.
Plaja din Caraorman "Fazenda beach"
Este un loc preferat de turitii care vin la Caraorman pentru a face plaj i pentru a nnota n
siguran. Spre capt, canalul Crian-Caraorman se lrgete i se transform ntr-un port, iar lipsa
curentului pe ultima poriune (de 1,5 Km) a acestuia determin o limpezire a apei. Pe malul vestic
al canalului exist o zon cu nisip fin, care rivalizeaz cu cel de pe plajele de pe litoral, unde se
face plaj i se poate nnota far riscuri. Malul lin, cu pant domoal i absena curenilor permit
copiilor si nceptorilor s nnoate n siguran. Cldura torid de peste zi nu poate fi anulat dect
de o baie bun n apele limpezi ale canalului. Sezonul de plaj este din luna iunie i pn la
nceputul lunii septembrie. O zi nsorit la Caraorman face ca micua plaj s fie nencptoare
pentru turitii venii n vacan. Plaja din Caraorman este cea mai atractiv din Delt i datorit
faptului c este un excelent loc pentru fotbal i beach-volley.
PLAJA (din Sf.Gheorghe) - Plaja maritim are o lime variabil, cuprins ntre 40 - 100
m, i o lungime amenajabil de circa 6 km. Nisipul este fin, iar dunele de nisip (nalte de 0,75 1,50 m) constituie un rezervor pentru remprosptarea i amenajarea plajei.
Plaurii insulele plutitoare
Plaurii sunt insule plutitoare formate dintr-un amestec de rdcini, ierburi, stuf, resturi organice i
sol. Foarte importani n constituirea plaurilor sunt rizomii de stuf (tulpinile subterane), n care se
acumuleaz gaze, ceea ce duce la ridicarea stratului respectiv i ruperea lui n urma aciunii
valurilor. Grosimea lor variaz ntre 0,50 i 1,50 m. Plaurii ocup n Delta Dunrii o suprafa
ntins, n funcie de nivelul apei i de grosimea lor plaurii pot fi:
mobili, deplasndu-se pe lacuri la voia ntmplrii sub aciunea vntului i a curenilor de
ap;
mpotmolii, n zonele mai puin adnci, atunci cnd nivelul apei este mic;
fixai de ali plauri mpotmolii, sub acetia ns existnd un strat de ap, care reprezint un
excelent habitat pentru anumite specii de peti cum ar fi: somn, crap, caras, etc.
Delta Dunrii reprezint cea mai ntins zon compact de stufariuri din lume (1560 km2).
19

Aceast dinamic a plaurilor este foarte periculoas deoarece pot fi nchise anumite canale,
naviagaia devenind foarte anevoioas. De asemenea, un alt neajuns este faptul c plasele
pescarilor pot fi trte sau rupte de aceti plauri mobili. Cile de acces obturate se elibereaz mai
greu, iar cnd plaurii sunt bine mpotmolii se taie cu ferstrul culoare nguste pentru trecerea
lotcilor. n anumite locuri, unde se circul mai rar i cu lotci mai mici i mai uoare, se trage
efectiv barca peste plauri.
Lacul Lumina
Cea mai larg dezvoltare a plaurului se gasete n complexul lacustru Rou-Puiu-Lumina.
Plaurii pot fi comparai cu nite buci de puzzle mpinse de vnt pe suprafaa unui lac, aeznduse la ntmplare ntr-un col al acestuia. Avnd diferite forme si dimensiuni ntre acetia rmn
goluri, ochiuri de ap ("japse") unde se pescuiete cu succes. Lacurile Lumina i Puiu sunt
desprite de un perete de plaur destul de firav. n anumite locuri sub aceti plauri ntre cele 2
lacuri exist culoare de legatur, prin care circul i petele. Pescarii cu experien ntind vrse n
aceste locuri, ncercnd s intre cu plasele lor cat mai mult sub plauri.
Lacul Murighiol nseamn Lacul violet n limba turc, denumire ce provine de la
culoarea apelor bogate n sruri i cu namol mineralizat. Comuna Murighiol este vizitat de turiti
i n scopuri terapeutice nu numai pentru frumuseea peisajului, linitea zonei i pasiunea pentru
pescuit.
Zona Vatafu-Lungule
Vatafu - Lungule (1.625 ha): zona este situat n complexul lacustru Rou - Puiu cuprinznd
bazine acvatice naturale, lacurile Porcu, Porcule, etc. Este delimitat la nord de canalul VatafuImpuita; la est de prelungirea grindului Puiu iar la vest de japsa Vatafu, de la canalul VatafuImpuita la Lacul Lumina.
Zona prezint un interes deosebit prin faptul ca aceasta cuprinde forme diverse de relief:
grinduri, jepse, depresiuni, formaiuni de plauri plutitori i fixai, pajiti halofile i este
caracterizat n principal de existena biocenozelor adaptate la condiiile de via eurohaline.
Complexul de lacuri i grinduri fluvio-marine reprezint de asemenea prin formaiunile de plaur,
flor i faun specifice acestor biotopi prepondereni stuficoli, un important loc de cuibrit pentru
strcul pitic i cormoranul mic n colonii mixte de ardeidae.
Grla Impuit
Foarte frecvent vizitat este traseul sudic Sulina - Canalul Busurca, pe varianta Grla Impuit,
despre care se crede c este un vechi bra al Dunrii. Apele sale conin diferite materii sub form
coloidal n stare de descompunere. Fenomenul biologic de descompunere se datoreaz sulfo20

bacteriilor. Cnd apele cresc, cele aflate n aceast grl rup cordonul litoral, deversndu-se n
mare, iar atunci cnd apele viciate se scurg, deasupra grlei staruie un miros de hidrogen sulfurat.
De aici, i denumirea acestei grle.
COMPLEXUL LAGUNAR RAZIM-SINOE (RAZIM)(spre Jurilovca, 20km) - Lac natural.
Complex lagunar, pe rmul Mrii Negre, cel mai ntins din ar. Este alctuit din Lacul Razim
propriu-zis - 415kmp; Lacul Sinoe - 171, 5kmp; Lacul Golovia - 80kmp; Lacul Zmeica 54,6kmp; Lacul Babadag 30kmp; Lacul Tuzla 10kmp, Lacul Istria 9kmp; lacurile Calica si
Agighiol 2kmp. Suprafaa total este de aproximativ 800kmp. Adncimea maxim - 3,5 m. n
interiorul complexului lagunar se afl cteva insule: Popina, Bisericua, Istria, iar rmul este foarte
accidentat cu numeroase sinuoziti, peninsule i capuri: Capul Dolojman, Capul Iancina etc.
Complexul este inclus n Rezervaia Biosferei Delta Dunrii. Pe rmul su se afl ruinele unor
ceti antice: Heraclea, Enisala, Argamum.
Natura complexului lagunar Razelm, fr a se ndeprta prea mult de Delt, are o nfiare
deosebit: o vast ntindere de ap, iar n jurul ei o luxuriant dantel de vegetaie. Pe Razelm
nnoat pelicani, lebede, rae, gte slbatice. Aici se desfoar o navigaie intens; vasele
pescreti circul n diferite direcii: spre Doloman, Portia, Periteaca,Jurilovca,Dranov.
Insula Popina, situat pe Lacul Razim, cu suprafaa sa de natur calcaroas ,cu o ntindere de cca
102,5 ha i o nlime maxim de 47 m, a fost declarat rezervaie natural.
Periteasca Bisericua - Gura Portiei este un punct turistic deosebit de atrgtor conferit de
legatura care se face ntre apele mrii i cele ale complexului Razim - Sinoe; cei peste 200 m ale
deschiderii naturale ale Portiei au fost blocai cu zeci de tone de calcare aduse dinspre Capul
Doloman. Aici este o cherhan i un popas turistic unde bineneles se servesc numeroase
preparate din pete incluznd i celebrul bor de pete lipovenesc. Periteasca Bisericua - Gura
Portiei este rezervaie ornitologic ntinzndu-se pe aprox. 4000 ha, un loc potrivit pentru
existena psrilor obinuite cu o salinitate mare a mediuluii, fiind totodat i popas pentru psrile
cltoare i, bineneles, un motiv n plus pentru turiti s viziteze acest loc deosebit.

II.2. PRINCIPALELE RESURSE NATURALE ALE ZONEI


AGROTURISTICE
II.2.1.Relieful

21

Conform clasificrii FAO (SOTER Procedure Manual, 1993)[11], Delta Dunrii este inclus la
categoria formelor de relief regionale de tip cmpie umed pe depozite aluviale fluviatile cu un
grad ridicat de fragmentare.
Delta Dunrii este caracterizat prin forme de relief pozitive numite grinduri i forme de relief
negative reprezentate prin depresiuni umplute cu ap (lacuri). n prezent, delta se prezint sub
forma unei suprafee plane cu o pant de 0,006 , strbtut de un pienjeni de ape: brae de
fluviu, canale i grle, punctat de lacuri i jape. Diferenele de altitudine, fa de nivelul mrii,
sunt de 8-10 m n zona grindurilor i -2 - -4 m n zona depresiunile lacustre. (Cote P., 1973; Soil
of the Romanian Danube Delta Biosphere Reserve, 1996)[12]
Teritoriul Deltei Dunrii se mparte n dou subregiuni geografice i anume: Delta propriu-zis ce
ocup o suprafa de 4.250 km2, aflat ntre braele fluviului,i zona complexului Razim, cu o
suprafa de 990 km2. Din punct de vedere fizico-geografic Delta se mparte transversal pe braele
fluviului n dou mari subregiuni naturale: delta fluvial i delta maritim
Delta fluvial ocup peste 65% din suprafaa total a deltei i se ntinde de la ceatalul Izmail, spre
aval, pn la grindurile Letea i Caraorman, pe linia Periprava (pe braul Chilia) Crian (pe braul
Sulina) Ivancea (pe braul Sf. Gheorghe) Crasnicol Perior. Aceast subregiune a Deltei
Dunrii este mprit n mai multe uniti naturale cum ar fi: Depresiunea Sireasa, Depresiunea
ontea-Furtuna, Depresiunea Pardina,
Depresiunea Matia-Merhei, Grindul Chilia, Grindul Stipoc, Ostrovul Ttaru, Ostrovul Babina,
Ostrovul Cernovca, Depresiunea Litcov, Depresiunea Erenciuc, Depresiunea Roca-Buhaiova,
Lunca Tulcea-Murighiol i Depresiunea Dranov-Dunav, etc.
Delta maritim ocup mai puin de 35% din suprafaa Deltei Dunrii, la rsrit de linia PeripravaCrian-Ivancea-Crasnicol-Perior. n aceast subregiune, ca i n cazul deltei fluviale, ntlnim
zone cu relief pozitiv i negativ dar, spre deosebire de prima subregiune, fundul depresiunilor este
sub nivelul mrii n cele mai multe cazuri. (Soil of the Romanian Danube Delta Biosphere
Reserve, 1996)

II.2.2. Clima
Delta Dunrii se ncadreaz n spaiul cu climat temperat semiarid specific stepelor pontice.
Spaiile acvatice plane i foarte ntinse, acoperite n diferite grade cu vegetaie, ntrerupte de
insulele nisipoase ale cmpurilor marine, alctuiesc o suprafa activ specific deltei i lagunelor
adiacente, cu totul diferit de cea a stepelor pontice. Delta Dunrii este considerat locul cu cele
mai puine precipitaii din Romnia
Aceast suprafa activ reacioneaz fa de radiaia total recepionat i de circulaia general a
atmosferei rezultnd un mozaic de microclimate. Radiaia total variaz ntre un minim de 3,5
Kcal/cmp nregistrat n lunile de iarn i un maxim de 17 Kcl./cmp, n luna iulie. n funcie de
22

intesitatea activitii centrilor barici principali se instaleaz condiii specifice de vreme: zile de
iarn blnde (cnd activeaza centrul baric nord-est european), zile de iarn geroase, cu vnturi
puternice (cnd acioneaz anticiclonii nord-atlantici), zile de var calde i uscate (cnd acioneaz
anticiclonii tropicali atlantici), zile de var ploioase (cnd interacioneaz aerul din bazinul
mediteranean cu cel rece din nord-vestul Europei).
Durata de strlucire a soarelui este mare, media multianual fiind de 2250 ore, dar poate ajunge la
2600 ore n anii cu nebulozitate redus. Temperatura se distribuie neuniform pe suprafaa deltei.
Mediile multianuale indic creterea temperaturii de la vest spre est. La nivelul vrfului deltei
(Tulcea) temperatura medie multianual este de 10,94 C, n delta fluvial (Gorgova), de 10,96 C,
pe rmul mrii (Sulina), de 11,05 C, iar n largul Marii Negre (Platforma Gloria), de 11,86 C.
Amplitudinile medii zilnice reflect diferenele mari datorate naturii suprafeei active : la Gorgova
variaz ntre un maxim de 9 C (n iulie) i un minim de 3,8 C (n decembrie), la Sulina ntre 2,8 C
(n iulie) i 1,4 C (n noiembrie), iar la staia Gloria ntre 2,3 C (n iulie) si 1 C (n decembrie i
februarie). Sumele anuale ale temperaturilor medii zilnice efective se apropie de 1600 C. Umezeala
aerului nregistreaz cele mai mari valori de pe teritoriul Romniei. Umezeala relativ a aerului
variaz iarna ntre 88 - 84% la Gorgova i 89 85% la Sulina i Sfntu Gheorghe, iar vara, ntre 69 71% la Gorgova i 77 - 80%, la Sulina i Sfntu Gheorghe. Precipitaiile sunt reduse cantitativ i
scad de la vest spre est datorit efectului suprafeei active specifice deltei, precum i al Mrii
Negre. La intrarea n Delta Dunrii (Tulcea) se nregistreaz o cantitate medie multianual a
precipitaiilor de 450 mm, iar la Sulina, de 360 mm. n cea mai mare parte a deltei cad ntre 350 si
400 mm ploaie, iar pe litoralul deltaic i cea mai mare parte a lagunelor, sub 350 mm.
Stratul de zapad este subire i se menine perioade scurte de timp, numai n iernile mai aspre.
Asemenea situaii s-au petrecut n anii 1928-1929, 1953-1954, 1941-1942, 1984-1985, cnd apele
mrii lng rm au ngheat timp de 45 - 60 zile. Vnturile dominante bat din sectorul nordic
alternativ cu sectorul sudic, cele mai intense accelerri de vnt nregistrndu-se iarna i n
sezoanele de tranziie. Sezoanele sunt distribuite foarte neuniform n spaiul Deltei Dunrii. La
intrarea n delt, la Tulcea, mediile pe 90 ani relev ca sunt 142 zile de var i 60 zile de iarn, iar
primverile au durata aproape egala cu toamnele. La Sulina aceleai medii multianuale indic 145
zile de var i numai 15 zile de iarn, iar primverile sunt mai lungi (122 zile) dect toamnele (83
zile).

II.2.3.Reteaua hidrografica
Reeaua hidrografic de baz a acestei uniti fizico-geografice este constituit din braele
Dunrii, reprezentnd principalii factori cu aciune important i permanent n desfurarea
proceselor morfohidrografice. n strns legtur cu acestea se afl grlele, sahalele, canalele,
lacurile, mlatinile.Toate aceste componente au cunoscut numeroase modificri, mai ales n
prezent, prin ndiguire i nlare a grindurilor, precum i o serie de alte elemente de regularizare

23

(trasarea unor noi canale, desecri etc.), nct imaginea hidrografic a Deltei Dunrii s-a modificat
permanent.
Braele Chilia i Tulcea sunt primele dou mari artere de ap rezultate din bifurcarea
Dunrii la Ceatalu Chilia. Dup aceast prim separare, mai n aval, Braul Tulcea se subdivide, la
Ceatalu Sfntul Gheorghe, n braele Sulina i Sfntul Gheorghe care se vars separat n mare.
Braul Chilia, cel mai mare dintre cele trei brae ale Dunrii, avnd n vedere debitul,
lungimea (117 km) i limea (60-700 m) se ramific n unele locuri n brae secundare (Clia,
Tatarin, Babina-Cernovca), care, la rndul lor, individualizeaz ostroave, depresiuni (1 Mai,
Periprava .a.). Apele prezint pe Braul Chilia adncimi ce depesc 30 m.
Braul Tulcea este delimitat ntre cele dou ceatale (cum sunt numite ramificaiile
braelor) Chilia i Sf. Gheorghe, avnd o lungime de circa 19 km, o lunc asimetric, iar limea
braului de aproximativ 300 m. Adncimile ajung la 40 m. Braul Sfntul Gheorghe depete n
lungime 100 km. Prezint cea mai accentuat sinozitate care lungete mult cursul care va impune
rectificarea lui n viitor.
Braul canalizat Sulina are o lungime de circa 63 km, fiind prelungit n mare pe circa 7,5
km prin dou diguri. Adncimile apei ajung la 12 m. Acesta este braul pe care se ntreprind
continuu aciuni de ntreinere i de amenajare pentru navigaie. Albia este sculptat n aluviuni.
Lacurile sunt destul de numeroase i cu mrime foarte diferit.
La intrarea n delt Dunrea are un debit mediu multi-anual de 6300-16 000 mc./secund la
nivele maxime si 1600 mc./ secund la nivelele cele mai sczute, repartizat pe cele trei brae
principale, dup cum urmeaz: Chilia 62,5%, Sulina 17,7 %, Sf. Gheorghe 19,8%.
Sahalele (artere de ap afectate de colmatare) mai importante sunt: Ceamurlia; Sireasa i ontea
din Braul Chilia; Perivolvoca, considerat ca vechi bra al Dunrii legat spre sud de Canalul
Perivolvoca; Ppdia, care face parte din vechiul Bra Sulina terminat n nordul buclei Maliuc;
Lopatna, legat de vechiul Bra Sulina prin Canalul Eracle. Canalele sunt numeroase, dintre acestea
cele mai importante sunt: Magearu care se desprinde din vechiul bra al Sulinei i are o lungime de
aproximativ 8 km ajungnd n cmpul Letea;Canalul Litcu-Puiule-Puiu-Rou care pornete din
Braul Sfntul Gheorghe i ajunge la Marea Neagr, desfurndu-se pe o lungime de 13 km;
Canalul Busurca cu o lungime de circa 4 km din el ptrunzndu-se n complexul lacurilor Rou i
Puiu; canalele Uzlina, Ceamurlia cu lungimi de peste 3 km; Canalul Dunav, cel mai vechi din
delt, prin el alimentndu-se cu ap dulce Lacul Razim .a.
Lacurile mai importante sunt:ntre braele Sfntul Gheorghe i Sulina-Rou, Lumina, Puiu,
Gorgota etc., iar ntre braele Sulina i Chilia-Matia, Furtuna, Tatanir.

II.2.4. Etajele de vegetatie.


24

II.2.5.Flora si fauna
Flor
Flora Deltei este reprezentat n mare parte de o vegetaie specific zonelor umede (stuful, papura,
rogozul, n amestec cu salcia pitic) i ocup 78% din totalul suprafeei. Zvoaiele ocup 6% din
suprafaa deltei, fiind pduri de salcie, frasin, arin, plop, care cresc pe grindurile fluviatile, fiind
periodic inundate, iar ochiurile de ap sunt acoperite de o vegetaie acvatic i plutitoare, ocupnd
2% din suprafaa deltei. De asemenea, exist pduri (Pdurea Letea i Pdurea Caraorman)
alctuite din arbori (stejar brumriu, stejar pedunculat, frasin, plop tremurtor, ulm), arbusti (zlog,
ctin roie) i plante agtoare (hamei, curpen).
La nivelul ierburilor sunt ntlnite elemente floristice (meridional-continentale i xero-mezofile)
din specii rare printre care unele protejate la nivel european prin Directiva 92/43/CE (anexa I-a)
din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale i a speciilor de faun i flor slbatic);
astfel: centaurea (Centaurea jankae aflat pe lista roie a IUCN, Centaurea pontica i Centaurea
tenuiflora), capul-arpelui (Echium russicum), otrelul blilor (Aldrovanda vesiculosa), trifoiaulde-balt (Marsilea quadrifolia), ciucuoar de nisip (Alyssum borzaeanum), orhideea piramid
(Anacamptis pyramidalis), snzian (Galium humifusum), garofi (Dianthus pseudarmeria),
coaci (Astragalus vesicarius), valenti (Tanacetum millefolium), nebunari (Hyoscyamus
niger), nufr galben (Nuphar lutea), nufr alb (Nymphaea alba), obligean (Acorus calamus),
ferig de balt (Thelypteris palustris), piciorul cocoului (Ranunculus repens), vitrigon (Eryngium
maritimum), alior (Euphorbia peplis), alior de balt (Euphorbia palustris, Euphorbia seguieriana),
crcel (Ephedra distachia), pelin (Artemisia tschernieviana), brbioar (Allysum hirsutum),
volbur (Convolvulus lineatus), varz de mare (Crambe maritima), ptlgin (Plantago cornuti),
a de mare (Ruppia maritima), brndu de nisip (Merendera sobolifera), garofi (Dianthus
pseudarmeria i Dianthus bessarabicus), siminoc (din specia Helichrysum arenarium), grtoare
(Sagina maritima), chimionul porcului (Peucedanum arenarium), valenti (Tanacetum
milefolium), vanilie slbatic (Heliotropium curassavicum), vioreaua de balt (Hottonia palustris),
otrel (Onosma arenaria), plonioas (Orchis coriophora ssp. fragrans), bujori (Orchis laxiflora
ssp. elegans), untul-vacii (Orchis morio), petunie (Petunia parviflora), ferig plutitoare (Salvinia
natans), pipirig (Juncus gerardii), rogoz (Carex ligerica) sau pir de mare (Elymus sabulosus).
Faun
Delta Dunrii conine mai mult de 360 de specii de psri i 45 de specii de pete de ap dulce n
numeroasele sale lacuri i jape. Acesta este locul unde milioane de psri din diferite coluri ale
Pmntului (Europa, Asia, Africa, Marea Mediteran) vin s cuibreasc. Speciile majore de peti
n cadrul Deltei Dunrii sunt tiuca i somnul. Fauna deltei este una bogat i variat n specii de
mamifere, psri, reptile, amfibieni, peti, crustacee, melci, molute i insecte; dintre care unele
protejate prin aceeai Directiv a Consiliului European (anexa I-a) 92/43/CE (privind conservarea
habitatelor naturale i a speciilor de faun i flor slbatic sau aflate pe lista roie a IUCN.
25

Mamifere
Mistre (Sus scofa), vidr de ru (Lutra lutra), bizam (Ondatra zibethicus), nurc european
(Mustela lutreola), hermin mic (Mustela erminea aestiva), nevstuic (Mustela nivalis), dihor
ptat (Vormela peregusna), acal auriu (Canis aureus), iepure de cmp (Lepus europaeus),
popndu european (Spermophilus citellus), dihorul de step (Mustela eversmannii), arici
(Erinaceus concolor), chican de pdure (Sorex araneus), chican mic de ap (Neomys anomalus),
oarecele-de-miun (Mus spicilegus), oarece pitic (Micromys minutus).
Psri
Parcul naional adpostete i asigur condiii de hran i cuibrire mai multor psri migratoare,
de pasaj sau sedentare protejate la nivel european i enumerate n anexa I-a a Directivei CE
2009/147/CE din 30 noiembrie 2009, privind conservarea psrilor slbatice.

II.2.6. Factorii naturali balneo-climaterici:


Turismul balneo-medical se realizeaz prin valorificarea nsuirilor curative ale nmolurilor
sapropelice de la Murighiol, indicate n special pentru reumatismele cronice.

II.2.7. Ariile protejate (rezervatii naturale )


Prin Hotrrea nr. 953 din 27 august 1990 a Guvernului Romniei, ntreaga Delt a Dunrii a fost
declarat REZERVAIE A BIOSFEREI.
Pe fondul rezervaiilor principale i secundare existente - determinate de necesitatea conservrii
procesului natural de evoluie, ocrotirii faunei i florei specifice - au fost precizate incinte strict
protejate cu o suprafaa de cca 50.000 de hectare. Pot fi observate, n mare, trei unitai distincte:
I. Roca - Buhaiova - Letea, puncte de reper ale perimetrului celor 12.000 de hectare localizate n
depresiunea Matia din nordul Marelui M (braul Sulina). Lacul Roca, Merhei i o mbinare de
ghioluri, mlatini stuficole, plauri gzduiesc mari colonii de pelicani, egrete, strci, ignui,
loptari.
II. Sacalin - Ztoane se ntinde n sudul comunei Sfntu Gheorghe pe cca 21.000 de hectare
limitrofe litoralului. Este o succesiune de grinduri cu lacuri izolate, zone mltinoase, ape fluviale
i salmastre, bli nisipite, stuf, travesate de dune paralele. Lacurile Ztoane, n special, sunt locuri
de pasaj, de popas i de clocit pentru lebedele mute, strcii albi, roii i galbeni, ignui, loptari.
III. Periteasca - Bisericua - Gura Portiei continu spre sud rezervaia precedent, cu peste 4.000
de hectare. Se individualizeaz prin grinduri uscate scldate de apele mrii ori ale lacului Razim,
prielnice mai cu seam existenei psrilor de rm cu srtur i celor n pasaj.
n total sunt nominalizate 18 zone strict protejate. Se adaug celor de mai sus Raducu (2.500 ha),
Nebunu (115 ha), Rodundu (228 ha), Potcoava (652 ha), Vtafu-Lunguleu (1.625 ha), Caraorman
(2.250 ha), Srturi-Murighiol (87 ha), Erenciuc (50 ha), Belciug (110 ha), Popina (98 ha), Capul
26

Dolosman (125 ha), grinduri Lupilor (2.075 ha) si Chituc (2.300 ha), Istria-Sinoie (400 ha).
Conform amintitei legi de protecie, aprobarea oricarei deplasri n zona este de competena
Administratiei REZERVAIEI BIOSFEREI DELTA DUNRII (RBDD).

27

Capitolul III: Analiza potenialulului turistic antropic al zonei Deltei


Dunarii
III.1. PREZENTAREA GENERALA A POTENTIALULUI AGROTURISTIC
ANTROPIC AL ZONEI:
Potenialul antropic- reprezint totalitatea resurselor turistice rezultate ale creaiei umane din punct
de vedere cultural - istoric i tehnico -economic din cadrul unui teritoriu sau al unei aezri umane
considerate ca avnd valoare turistic sau constituind baz de existen pentru turism.
n afar de plajele de nisip de pe malul mrii, de la Sulina sau Sfntul Gheorghe, care confer un
ideal loc de izolare i relaxare, un atuu al acestei regiuni sunt vestigiile arheologice:
a)Ceti
b)Edificii religioase
c)Muzee
d)Monumente

III.2. PRINCIPALELE RESURSE AGROTURISTICE ANTROPICE ALE


ZONEI DELTEI DUNARII
III.2.1 Monumentele si siturile arheologice:
Fortreaa medieval de la Enisala
Ruinele fortreei medievale se afl la 2 km de localitatea Enisala, pe un deal care domin
zona lacurilor Razim i Babadag. Cetatea fost construit n scop militar, defensiv i de
supraveghere a drumurilor de pe ap i de pe uscat, n a doua jumatate a secolului al XIV-lea, de
ctre o autoritate care viza zona de la Gurile Dunrii. La sfritul secolului al XIV-lea n cetate
exista o garnizoan instalat de domnitorul rii Romneti Mircea cel Mare care organizeaz
aprarea Dobrogei pn n anul 1417 cnd o parte din teritoriul acestei provincii mpreun cu
cetatea de la Enisala, va fi cucerit de Imperiul Otoman.
Situl arheologic Orgame Argamum
Cetate situat n apropierea localitii Jurilovca, pe Capul Dolosman Situl arheologic
Orgame - Argamum se afl pe malul lacului Razim, la 20 de km Sud Vest de braul Sfntu
Gheorghe i la aproximativ 40 km de Histria.Cetatea Orgame este menionat n izvoarele istorice
de la nceputul sec. al VI-lea i din sec. al V-lea i.e.n. Hecateu din Milet. Spturile arheologice
28

ncepute n 1926-1932 i reluate n 1965 au confirmat existena unei aezri greceti, analoga
cronologica cu Histria.
Cetatea Beroe - Ostrov
Cetatea Beroe se afl pe malul Dunrii, la 3 km sud de comuna Ostrov, pe o stnca nalt
de aproximativ 30 m. Cetatea este menionat n itinerarii antice Tabula Peutingeriana i
Itinerarium Antonini. n timpul lui Constantin cel Mare, cetatea a fost reparat, ca apoi n timpul
lui Justinus II s fie distrus parial de atacurile avaro-slave, totui fiind locuit pn la nceputul
sec. VII. n sec. XI XII fortificaia s-a suprapus cu o aezare medieval timpurie.
III.2.2. Monumentele si ansamblurile de arhitectura
Basilica-Niculiel (la 15 km de Isaccea), cea mai veche construcie de acest gen cunoscut pn n
prezent n ara noastr. Este un unicat arhitectonic n Europa. Basilica i cripta au fost construite n
timpul mpratului Valens (dup 370 d. Hr.).
Mnstirea Coco-(la 8 km de Isaccea i la 9 km nord-est de satul Nifon), ridicat n 1835
n stil oriental (turcesc), dar cu puternice influene din arhitectura romneasc. Deine un muzeu de
art medieval i modern ce include i colecii de carte veche i icoane. Monument de arhitectur
religioas. Mnstirea a fost nfiinat de clugrii Visarion, Gherantie i Isaia. Cuprinde: - un zid
de incint fortificat; - Biserica Pogorrea Sf. Duh construit ntre 1910 - 1916 n locul bisericilor
vechi datnd de la 1833, respectiv 1853 demolate din cauza deteriorrii avansate. Biserica actual
are plan treflat i este pictat n interior, n ulei, de pictorul italian F. D. Brasse din Milano. Este o
pictur n stil realist, influenat de arta renaterii. - corp de chilii - construit n 1853, stil oriental
turcesc; - Colecie muzeal - Profil: art plastic, carte rar romneasc, art decorativ,
arheologie, numismatic; - Clopotnia construita in 1853.
Mnstirea Celik Dere-satul Telia, comuna Frecei, (la 22 km de Isaccea), construit ntre
1841-1844 de clugrii romni i rui. Pstreaz o colecie de art medieval, Lng mnstire
poate fi vzut o raritate n peisajul romnesc: o moar de vnt. Obiectiv de arhitectur religioas.
Aezmnt monahal nfiinat, de ctre clugrii romani i ruii. Biserica Adormirea Maicii
Domnului este o construcie nou, realizat n stil romnesc n mai multe etape: 1901-1902, 19101916 si 1928-1932, dup proiectele arhitecilor Toma Dobrescu i Dumitru Berechet. Colecia
muzeal: art plastic, carte romneasc, art decorativ. Sunt expuse obiecte de cult, carte veche,
covoare, textile, o icoan adus de la Muntele Athos, considerat cea mai veche din ar. n
biseric se afl osemintele episcopului Atanasie, ntr-o racl care imit mormntul lui Isus Hristos
de la Ierusalim i care dateaz din 1845.
MOSCHEEA LUI ALI-GAZA PASA, BABADAG - (la 35 km sud de Tulcea) - cel mai
vechi monument de arhitectur musulman din Romnia (sec. xVII). Are un minaret de 23 m
nlime.

29

III.2.3.Monumentele de arta:
Mnstirea Celik Dere adaposteste in colectia sa muzeala : art plastic, carte romneasc, art
decorativ. Sunt expuse obiecte de cult, carte veche, covoare, textile, o icoan adus de la Muntele
Athos, considerat cea mai veche din ar. n biseric se afl osemintele episcopului Atanasie, ntro racl care imit mormntul lui Isus Hristos de la Ierusalim i care dateaz din 1845.

III.2.4. Cladirile, monumentele si ansamblurile memoriale


Casa memorial "PANAIT CERNA", Cerna - aici s-a nscut, a copilrit Panait Cerna, poet
cu o rar sensibilitate, adnc reflexie (1881-1913).Alte muzee: Muzeul casei Lipovene, Jurilocva.
Monumentul eroilor de pe colnicul Horei , Tulcea-nlat n semn de omagiu eroilor czui
n Rzboiul de Independen din 1877-1878.
Altee monumente: Monumentul de la Smardan (in memoria marinarilor care s-au jertfit pentru
independena rii); Statuia lui Mircea cel Btrn, Tulcea (nchinat marelui voivod romn, 13861418, care a luptat pentru eliberarea Dobrogei de sub dominaia otoman; sculptor Ion Jalea).

III.2.5.Monumentele tehnice sunt vechiul i noul far, digul ce ptrunde adnc n mare si
apartin orasului Sulina.

III.2.6.Locurile istorice
Fortificaia Troesmis-(la 3 km de comuna Turcoaia), cetate traco-getic menionat n secolul III .
Hr. cu ocazia conflictului militar dintre Lysimach i Dromichete. n perioada roman a devenit un
puternic centru militar, ridicat mai apoi la rangul de municipium. Cunoate o mare nflorire
dup cum indic edificiile i monumentele publice.
Fortreaa Noviodunum-Isaccea, cetate romano-bizantin cu nume celtic, construit n 369
d. Hr. A avut un important rol strategic i comercial fiind ridicat la rangul de municipium.
Cunoate o mare nflorire dup cum indic edificiile i monumentele publice.
Fortreaa Arrubium-Mcin, castru i aezare cu nume celtic, atestat documentar n 100 d.
Hr., (n dou diplome militare). A fost un important punct la grania imperiului n timpul stpnirii
romano-bizantine.
Cetatea Dinogeia-Garvn, numele ei a fost menionat pentru prima dat de Ptolemeu n
cunoscuta sa lucrare Geographia. Iniial aezarea geto-dacic i apoi roman, a fost ridicat n
timpul mpratului Diocleian, (284-305 d. Hr.). Distrus n 559 d. Hr. de un trib huno-bulgar, a
fost reconsolidat i amplificat n secolul X d. Hr.

30

Alte vestigii istorice: Cetatea antica, Chilia Veche ( a existat din antichitatea greceasca,
apoi a fost stapanita de bizantini pana in sec. X); Cetatea bizantina Salsovia, Mahmudia (sec. III
d.Hr.)

III.2.7. Bunurile si valorile etnografice si folclorice


Folclorul romnesc din aceast zon (literatura popular, cntecele, dansul, portul, datinile i
obiceiurile) se distinge prin multe influene primite ca urmare a convieuirii romnilor cu alte
populaii, precum i a mediului geografic unic n felul su. Dac, odat, Dunrea era considerat a
cel drum de ap propice poeziei, incitnd la lirismul deprtrilor, al visrilor ctre idealul de
nalt noblee uman, n folclorul dobrogean ea nu este apa de peste care vin turcii s prade, s ia
captivi, cci turcii erau prezeni, ci apa care desparte frai, apa de peste care sunt ateptai fraii de
la munte sau de la cmpie, cei din mrginimea Sibiului, secelenii, fgrenii.Marea constituie i
ea unul din motivele majore ale inspiraiei creatorului popular.
Doinele i baladele populare povestesc despre luptele cu turcii , despre viteji care nfrunt
vitregia apelor nspumate sau despre viaa grea a pescarilor sau a ciobanilor.
Convieuirea secular dintre romni i alte populaii care au trit i mai triesc n acest
teritoriu, populaii cu credine, datini i religii total diferite, a fcut ca n folclorul romnesc de aici
s fie absente cu desvrire motivele de inspiraie religioas. Se cunoate faptul c zona aceasta
folcloric posed n legtur cu srbtorile de iarn numai colinde cu coninut laic, avnd o
destinaie precis, spre exemplu: Colind de pstor, Colind de nvodar(atunci cnd destinaia
este stabilit de profesia celui colindat) Colind de vduv, Colind de tineri nsurei- atunci
cnd destinaia este dat de starea civil a celor colindai.
Muzica popular romneasc de aici, interpretat n acompaniamentul de sufltori, fluier, caval,
cimpoi, etc., reflect prin sinuoasa sa linie melodic domolul peisaj dobrogean, dar i unele
influene, e drept destul de vagi, ale melosului oriental.
Folclorul nord-dobrogean, att cel literar ct i cel muzical, absorb n timp noi realiti socialistorice, le mbrac n hain artistic i le transmite pe diferite ci spre a le face cunoscute
Aceeai unitate indestructibil a folclorului romnesc n general este atestat i de folclorul
coregrafic care, cu toat diversitatea sa, cu toate influenele olteneti, munteneti, ardeleneti sau
aromne, demonstreaz prin numrul imens al jocurilor, prin extraordinara varietate a figurilor i
pailor, aceleai surse originare cu jocurile din celelalte zone folclorice ale rii. Jocurile populare
se mpart n dou categorii bine distincte: jocurile obiceiurilor i cele legate de momentele de
relaxare, de destindere ale colectivitii.
Extrem de interesante sunt jocurile obiceiurilor de iarn care, ca n mai toate zonele
folclorice din ar, aduc n faa spectatorilor i motivele att de cunoscute n ntreg folclorul
romnesc al cerbuului, cpriei, precum i al altor personaje mascate. Folclorul muzical, att cel ce
31

nsoete textul unor cntece btrneti, al doinelor, al jocurilor populare, ct i cel instrumental,
dei se deosebete oarecum ca linie melodic de folclorul muzical al altor zone folclorice
romneti, prin uoara influen a muzicii populare orientale, rod al attor secole de convieuire a
populaiei romneti cu elemente orientale, sau prin preponderena unor instrumente ca fluierul,
cimpoiul i cavalul, cu cele dou variante proprii zonei tulcene, cea mocneasc i cea tracic, este
totui dominat de aceleai trsturi specifice ntregului folclor muzical.
Arhitectura popular, de la colibele pescreti i pn la cldirile propriu-zise destinate
locuirii, las s se descifreze nu numai dragostea pentru frumos i mbinarea acestuia cu utilul, ci i
apartenena arhitecturii populare tulcene la arhitectura romneasc. Exist n aceast zon i unele
aspecte n arhitectura popular care remarc o realitate istoric. Desele invazii i rzboaie
pustiitoare au determinat populaia s foloseasc cele mai ieftine materiale de construcii i care se
gseau oricnd la ndemn.
Aici oamenii au folosit pentru construcii pmntul (mai rar piatr), din care au fcut
chirpici sau ceamur, stuful, papura, salcia i rchita i mult mai rar lemnul. Adeseori, casele sunt
decorate n exterior, cu motivul cailor afrontai, de obicei realizai din lemn.
Frecvent n zona lacului Razim, la Visterna, pe malul braului Sfntul Gheorghe, la Enisala,
motivul coexist alturi de altele (imagini de psri sau animale) imagini ce sugereaz att
ocupaia celui ce triete n locuina respectiv, ct i permanena acestei ocupaii. Casele sunt bine
luminate de ferestrele ale cror giurgiuvele sunt de obicei traforate, dar i bine nclzite iarna de
sobele oarbe. ntreaga locuin este mprejmuit cu gard de piatr sau de papur mpletit.
n interiorul caselor rneti se ntlnesc toate elementele specifice tradiionalului
romnesc: vatra, patul, laviele, lzile de zestre, alturi de textilele decorative, cearafurile de
perete, feele de mas, perdelele, pologul i licerul, tergarele, sunt numai cteva dintre
elementele de baz. Dei n prezent toate acestea au cedat locul mobilierului modern, ifonierelor,
frigiderelor, mainilor electrice de uz casnic, unele elemente tradiionale sunt totui pstrate. Dintre
ele, cel mai important este tergarul.
Avnd totdeauna capetele din borangic, ele sunt decorate fie cu motive geometrice,
zoomorfe, antropomorfe sau vegetale. n ornamentul tergarelor predomin ns motivul vechi al
copacului, nucului, ghiveciului cu flori care, ncadrate de benzi stilizate reprezentnd frunze,
fructe, flori, alctuiesc motivul strvechi al pomului vieii sau pasului vieii. Adeseori, centrul
ornamenticii tergarelor sau scoarelor este omul reprezentat prin stilizri de o mare simplitate. De
la o vreme pe tergare de dat mai recent se observ i preferina pentru femeia mbrcat n
costum popular. Cele care cu migal i cu iscusin mpodobesc vasele sunt creatoarele populare,
care alturi de desene de geometrie, folosesc motive florale pe care le-au denumit de-a lungul
generaiilor, foarte sugestiv, merior, brebenel, brdu etc.
Miestria de necontestat a femeilor n realizarea portului popular romnesc este vdit n
meninerea aspectului tradiional, cu elementele sale specific nord-dobrogene: arhaismul pieselor
32

principale (cmaa femeiasc i brbteasc), echilibrul culorilor tari cu cele mai slabe,
ornamentaia simpl a unora dintre piese (cmi, obiele, obelue) sau complexitatea ornamental
a altora (pestelca). Cmaa femeiasc se caracterizeaz prin ornamente de mici dimensiuni, dar de
mare expresivitate, motivele ei purtnd denumiri de pui, pisc, oglind etc., care se realizeaz
prin combinaii de elemente geometrice (romburi, dreptunghiuri sau linii frnte). Costumul
brbtesc reine atenia prin croiala simpl, da o rar sobrietate, i prin ornamentaia sa redus.
Combinaiile de culori, mbinrile de culori, mbinrile tonurilor tari cu cele calde,
ntreptrunderea motivelor constituie taina femeilor dobrogene, creatoare de frumos din generaie
n generaie.
Bogia i varietatea folclorului dobrogean au atras atenia amatorilor i a specialitilor nc
de mult vreme.
MUZEUL DE ETNOGRAFIE I ART POPULAR- (Str. 9 Mai nr. 4)
Pe parcursul anului, muzeul adpostete numeroase expozitii temporare de creaie i obiceiuri
populare tradiionale specifice Dobrogei i ntregii ri deinnd un numr de aproximativ 6.400 de
piese mprite n colecia de etnografie (unelte agricole i pentru creterea animalelor, de pescuit,
colecie de piese de aram, etc.) i colecia de art popular (esturi de uz casnic i decorativ,
piese de port i podoabe, etc). Muzeul gestioneaz i Casa Memorial a scriitorului dobrogean
Panait Cerna, Casa Panaghia din Babadag - o frumoas expoziie de art oriental i Muzeul
Satului Dobrogean de la Enisala - o gospodrie rneasc conservat "in situ". Acest ansamblu
cuprinde casa i cteva din anexele tipice pentru o gospodrie din aceast zon: grajdul pentru
animale, opronul, buctria i cuptorul de var, porumbarul, fntna.
n cadrul "Casei Memoriale Panait Cerna", alturi de expoziia memorial s-a organizat i o
expoziie etnografic reprezentnd o sintez a faptelor de via tradiional din aceast microzon.
Mobilierul rnesc i meteugresc, esturile decorative, instrumentarul de industrie casnic,
textil creaz un ambient de un deosebit rafinament, amintind de coordonata esenial a artei
populare romneti - mbinarea perfect ntre util i estetic.

III.2.8. Gastronomia traditionala este cea cu specific pescaresc.


III.2.9. Institutiile cultural si artistice
Palatul Administraiei Fluviale a Dunrii de Jos, Casa de Cultura
MUZEUL DE ART (Str. Grigore Antipa nr. 2)
Situat n apropierea falezei Dunrii, muzeul adpostete colecii de art, gravur i sculptur
contemporan i se mndreste cu o excepional colecie de avangard interbelic semnate de ctre
artiti romni ca: Gheorghe Petracu, Nicolae Tonitza, Theodor Pallady, Nicolae Grigorescu,
Frederic Storck, Ion Jalea, Oscar Han, Victor Brauner - cea mai important colecie de pictur din
ar.

33

Bijuteria de referin care situeaz Muzeul Tulcean de Art printre cele mai prestigioase
muzee din ar, rmne colecia sa de pictur care este alcatuit cu unele dintre cele mai valoroase
opere de arta romneasc.
Structurat pe scheletul "Dobrogea oglindit n Arta Plastic Romneasc", muzeul prezint
pe simezele sale din expoziia de baz, opere de mare valoare care pot nate invidia marilor muzee
din ar.
MUZEUL DE ISTORIE- (Parcul Monumentul Independenei, Str. Gloriei)
Aflat pe una din colinele oraului Tulcea. Denumirea parcului este dat de Monumentul
Independenei ridicat n cinstea eroilor czui n Razboiul de Independen. Prin materialele
expuse, muzeul face o incursiune din antichitate i pna n epoca medieval a istoriei Dobrogei de
Nord expunnd un bogat patrimoniu arheologic - aproape 90.000 de piese arheologice,
numismatice i epigrafice, fiind organizat pe colecii: ceramic, bronzuri, piese sculpturale i
epigrafice, podoabe, obiecte paleocretine i cretine, numismatic. Monumentul mai sus
mentionat a fost fondat n 1899, iar obeliscul a fost realizat din granit de Bavenno (22 m naltime)
ntr-un atelier de pietrrie din Milano i statuile din bronz (Dorobanul i Vulturul - 5 m naltime)
au fost turnate ntr-un atelier din Veneia.

III.2.10.Obiectivele economice:
portul de tranzit, frumosul chei ncadrat de spaii verzi, care constituie un agreabil loc de odihn.
Prin construirea de noi obiective industriale i portuare, Sulina ndeplineste o importan funciune
industrial, comercial i portuar. Prin instituirea regimului de port liber, n actuala delimitare
teritorial a oraului Sulina se efectueaza activiti cum sunt : manipularea, depozitarea, sortarea,
condiionarea, ambalarea, fabricarea, prelucrarea, marcarea, expunerea, testarea, vnzarea cumprarea expertizarea i repararea de nave, operaiuni financiar-bancare, precum i alte
operaiuni specifice porturilor i zonelor libere.

III.3. PRINCIPALELE TIPURI DE SATE TURISTICE SI AGROTURISTICE


DIN ZONA:
Sate turistice pescaresti si de interes vanatoresc
Valoarea acestor localitati rurale este legata de activitatile de gazduire impletite cu cele
legate de padure si vanatoare si ape cu fondul piscicol realizand cea mai valoroasa combinatie a
cadrului natural din zona localitatilor turistice rurale. In aceste sate se pot oferi servicii culinargastronomice cu specific pescaresc si vanatoresc.
Foarte multe rauri s-au pastrat inca curate ca urmare a industrializarii zonelor ti deversarilor
de ape uzate. Majoritatea speciilor piscicole s-au pastrat in numeroase exemplare, ceea ce este un
lucru bun atat pentru localnici, cat si pentru turisti.

34

Populatia locala poate organiza pentru turistii sositi forme de agrement specifice ca:
pescuitul, vanatoarea.

Satele peisagistice si climaterice se caracterizeaz prin prezenta unui cadru natural atractiv,
cu elemente de potential turistic numeroase si variate, care favorizeaz petrecerea timpului
liber. Asezrile turistice de acest tip, situate n zone de deal si de munte, cu casele
raspndite la o oarecare distant unele fat de altele, dar si n zona litoral sunt adecvate
turismului de sejur, oferind
posibilitti de plimbare n aer liber, bi de aer,
helioterapie, drumetie: Tismana (Gorj), Brdet (Arges), Botiza (Maramures), Vama Veche
(Constanta).
Satele balneare sustin turismul balnear de important local si mai rar regional, baznduse pe o serie de resurse turistice exploatate si valorificate: ape minerale carbogazoase,
mofete, izvoare sau lacuri srate, nmol: Murighiol.
Satele turistice pentru practicarea sporturilor sunt specifice zonelor montane cu strat de
zpad persistent, conditii de pant deosebite ce favorizeaz practicarea sporturilor de
iarna, dar si zonelor joase, cu oglinzi de ap, care sustin sporturile nautice (Murighiol) etc

*Mila 23 este un sat tipic de pescari, asezat la 12 km de comuna Crisan. Sate de interes culturalistoric Vrsta localitatii Nufaru se pierde n negura vremurilor; se considera ca s-a ridicat pe vatra
unei cetati romane, Prislava. La Nufaru, sapaturile arheologice au scos la iveala un strat gros de
cenusa, ce presupune ca vechea localitate a fost distrusa de un incendiu. n anul 1854, o parte din
piatra de fundament a vechii cetati a fost vnduta de localnici la Galati. Localitatea Mahmudia
reprezinta una dintre asezarile importante sub aspect arheologic, deci de interes cultural-istoric.
Cercetarile arheologice au scos la iveala urme ale unei asezari geto-dacice. Localitatea a fost
construita pe ruinele cetatii civile si militare romano-bizantine Salsovia, ale carei urme (santuri,
ziduri, apeducte) se mai vad si astazi n apropiere. Cetatea era situata la capatul drumului militar
roman care o unea cu cetatea Aegyssus.
Sate de interes etno-folcloric (de creatie artistica si artizanala) :
Jurilovca - unde un interesdeosebit l prezinta casele rusilor-lipoveni, construite dupa o anumita
traditie: pe dinafara suntcaptusite cu scnduri, iar interioarele prezinta adesea picturi originale n
ulei, n specialplafoanele, n curte un cuptor de pine, iar n spatele casei nelipsita bania - originala
baie de abur.
Partizani este un sat cu aproape 200 de case, care pastreaza aspectul etnografic al caselor
deltei: constructii ridicate din pamnt, acoperite cu stuf si cu frontoane laterale, ornamentate
cu figuri zoomorfe din scndura traforata - n locuintele oamenilor din comuna Crisan pot fi
vazute scoartele executate de localnici, care mpodobesc peretii caselor.

35

Capitolul IV.Analiza bazei tehnico-materiale a agroturismului


in zona Deltei Dunarii

IV.1.Baza tehnico-materiala a cazarii:


Ospitalitatea locuitorilor din Delta Dunarii este cunoscuta de fiecare turist care se aventureaza in
acest taram supranatural pentru a gusta din placerile si puritatea universului original.
Constructia unor structuri moderne a luat amploare abia incepand cu anul 2001, astfel in Delta
Dunarii au aparut o multime de case de vacanta, care imbina traditia locului cu tot ce inseamna
confortul si conditiile cerute pentru un turism de calitate.
Mari atractii sunt in comuna Murighiol, de pe bratul Sfantul Gheorghe, satul Uzlina, unde se afla si
complexul Cormoran, mai multe pensiuni si case de vacanta, precum si Dunavatul de Jos, localitati
in care se poate ajunge atat cu masina cat si pe apa.Un modern sat de vacanta cu bungalouri de trei
stele a fost deschis la Gura Portitei, intre lacul Razim si Marea Neagra.Orasele Sulina si Sfantul
Gheorghe, unde se imbina atat de frumos caracteristicile de delta cu cele de litoral, atragand foarte
multi turisti.
a ) In cadrul bazei tehnico materiale a turismului un loc important revine bazei materiale a
cazarii.Importanta cazarii decurge din strigenta necesitatii pe care o acopera respectiv
innoptarea.Nu este de conceput un consum turistic fara utilizarea unuia dintre elementele
materiale ale capacitatii de cazare.Mai mult, dimensiunea si structura bazei tehnico materiale
depind pe plan cantitativ si structural celelalte elemente functionale ale ofertei turistice.
Dimensiunea bazei tehnico materiale a cazarii se apreciaza in numarul de locuri, paturi sau
camere.
n privinta capacitatii de cazare se remarca o crestere a numarului de unitati de cazare, de la 66, n
anul 1998, la 144, n anul 2006, cu un total de 4.276 de locuri (inclusiv municipiul Tulcea), n
hoteluri, vile, cabane, moteluri, campinguri, tabere pentru elevi, sate de vacanta, bungalow-uri,
pensiuni urbane si rurale, nave etc. n afara de municipiul Tulcea, capul de pod al deltei - unde sunt
concentrate cele mai multe hoteluri (Delta, Egreta, Select, Europolis, Rex, Esplanada, Casa
Albastra, City etc.). Murighiol (Complex Pelican cu vile, motel si casute), Hotel Halmiris,
pensiunea Morena, pensiunea La Traian. Gura Portitei (vile, sat de vacanta), Uzlina (Complex
Cormoran, cu hotel, vile, pensiunea Tamarin), Rosu (vile, bungalow-uri), Crisan (cu mai multe
pensiuni, printre care: Cherhana, Delia, Maria, Nufarul, Oprisan, Vital, Hotel Sunrise), Dunavatul
de Jos (Hotel Egreta, pensiuni - Casa Verde, Delta), Mila 23 (pensiuni La Vica, Grig), Sfntu
Gheorghe (Complexul Green Vilage pentru actiuni culturale, hotel, pensiuni - Mareea, Cristina),
Sulina (hotel, pensiuni - Jean Bart, Coral) si altele la Vulturu, Gorgova, Chilia Veche, Periprava,
Matita, Holbina. Egreta, Select, Europolis, Rex, Esplanada, Casa Albastra, City etc.). Murighiol
(Complex Pelican cu vile, motel si casute), Hotel Halmiris, pensiunea Morena, pensiunea La
Traian. Gura Portitei (vile, sat de vacanta), Uzlina (Complex Cormoran, cu hotel, vile, pensiunea
Tamarin), Rosu (vile, bungalow-uri), Crisan (cu mai multe pensiuni, printre care: Cherhana, Delia,
36

Maria, Nufarul, Oprisan, Vital, Hotel Sunrise), Dunavatul de Jos (Hotel Egreta, pensiuni - Casa
Verde, Delta), Mila 23 (pensiuni La Vica, Grig), Sfntu Gheorghe (Complexul Green Vilage
pentru actiuni culturale, hotel, pensiuni - Mareea, Cristina), Sulina (hotel, pensiuni - Jean Bart,
Coral) si altele la Vulturu, Gorgova, Chilia Veche, Periprava, Matita, Holbina.
Unitati de cazare in ariile protejate

Structuri de cazare 2006

Perioada de functionare si gradul de ocupare in toate structurile de cazare pe locatii

Centre de informare si estimarea numarul de vizitatori

37

Indicele de utilizare a capacitatii de cazare=nr de locuri de cazare existent in structurile de


primire/numar locuri de cazare ocupateX100=3806/66740X100=
=5,702
Fluxul turistic din perioada 1971- 2003, se constata, o crestere treptata de la cca 70.000 de turisti n
1971 (31.000 romni si 44.000 straini) la 148.000 n 1979 (59.600 romni i 89.600 straini). Dupa
aceasta perioada s-a nregistrat, cu unele fluctuatii, o scadere de pna la 54.624 de turisti n anul
2006 (42.835 romni si 11.789 straini). Cauzele acestei descresteri sunt mai multe, printre care
mentionam perceperea de taxe pentru turistii straini, posibilitatile financiare modeste ale turistilor
romni, lipsa unei structuri adecvate - alimentarea cu apa potabila n asezarile rurale si proliferarea
unor poli, constituirea RBDD care a impus limitari n spatiul deltaic (ariile strict protejate si zonele
de tampon), promovarea slaba a ofertei turistice n strainatate si n tara, infrastructura
necorespunzatoare.

38

Centre Delta Dunarii - Locuri de popas


Hoteluri
Tulcea :
Delta (3 stele, 234 locuri, restaurant, bar, terasa)
Egreta (2 stele, 234 locuri, restaurant)
Europolis (2 stele, 150 locurii, restaurant, bar, discoteca)
Maliuc :
Salcia (1 stea, 52 locuri, restaurant)
Crisan :
Lebada (2 stele, 148 locuri, restaurant)
Sulina:
Sulina (2 stele, 215 locuri, restaurant)
Sfantu Gheorghe :
Mareea (3 stele, 7 camere duble, cu bai in camera si pe hol, apa calda, 2 saloane restaurant, o
39

camera de zi (TV-video); alte servicii: salupa rapida 5-6 locuri pentru transfer Mahmudia Sf.Gheorghe si pentru excursii, ambarcatiuni cu rame si motor ce pot fi inchiriate pentru plimbari
si pescuit, parcare asigurata in Mahmudia)
Jurilovca :
Albatros (1 stea, 12 locuri, restaurant)
Uzlina :
Cormoran (2 stele, 18 locuri, restaurant, ponton-dormitor, 38 locuri)
Campinguri

Maliuc (80 locuri)


Crisan (80 locuri)
Murighiol(230locuri, restaurant)
Case
particulare
La recomandarea Agentiilor de turism, se pot inchiria spatii de cazare in gospodariile
pescarilor din Murighiol, Dunavatu, Crisan, Mila 23, Sf. Gheorghe, etc. Este obisnuita si
angajarea pensiunilor complete.
Structuri de primire turistica cu functiuni de cazare turistica pe tipuri de structuri, categorii de
confort si destinatii turistice in anii 2005-2007
Ani
Tipuri de structuri de
primire turistica

Categorii de confort

Anul 2005

Anul 2006

UM: Numar
Numar
2
3
9
11
3
3
1
1
1
1
1
1
1
1
:
30
5
5
18
16
16
:
1
1
1
1

Numar
Hoteluri
Moteluri
Hanuri
Vile turistice
Cabane turistice
Bungalouri
-

4 stele
3 stele
2 stele
1 stea
Neclasificate pe stele
3 stele
Neclasificate pe stele
5 stele
4 stele
3 stele
2 stele
3 stele
3 stele
1 stea

25

40

25

Anul
2007
Numar
2
10
3
1
:
1
1
1
9
28
:
1
1
:

Sate de vacanta
Campinguri
Popasuri turistice
Casute turistice
Pensiuni turistice
rurale
-

3 stele
4 stele
1 stea
3 stele
2 stele
1 stea
1 stea
4 flori
3 flori
2 flori
1 floare

1
1
:
1
:
1
1

:
1
1
1
1
:
1

1
1
:
1
:
:
:

2
2
8
5

6
4
9
5

5
4
10
4

Sursa INS Directia Judeteana de Statistica, Tulcea

IV.2.Baza tehnico-materiala a alimentatiei publice

41

Sursa:IN
S Directia
Judeteana de
Statistica
,
Tulcea.
Capacitatea de
cazare
turistica
existenta
pe
tipuri
de
structuri
de
primire
turistica anul
2007

Baza materiala a restaurarii este tot atat de divers reprezentata ca structura ca si baza materiala a
cazarii.Totodata, fiecare tendinta inregistrata ca in evolutia uneia se regaseste in dinamica si modificarile
cantitative ale celeilalte

Centre Delta Dunarii - Locuri de popas


Hoteluri
Tulcea :
Delta ( restaurant, bar, terasa)
Egreta restaurant)
Europolis (restaurant, bar, discoteca)
Maliuc :
Salcia (restaurant)
Crisan :
Lebada ( restaurant)
Sulina:
Sulina ( restaurant)
Sfantu Gheorghe :
Mareea (2 saloane restaurant)
Jurilovca :
Albatros ( restaurant)
Uzlina :
Cormoran (2 stele)
Campinguri

Maliuc (80 locuri)


Crisan (80 locuri)
Murighiol ( restaurant)
Case particulare
La recomandarea Agentiilor de turism, se pot inchiria spatii de cazare in gospodariile pescarilor
din Murighiol, Dunavatu, Crisan, Mila 23, Sf. Gheorghe, etc. Este obisnuita si angajarea
pensiunilor complete care ofera servicii de restauratie, cazare si de agrement.

42

FISA TEHNICA A ALIMENTELOR


Denumirea preparatului Peste pe carbuni
Materii prime U. Cantitate

Cost de achizitie

M.
Peste
ardei iuti
Sare
Apa
verdeturi
Otet
Numar portii:
Total

lei
2kg
lei
2buc
lei 1lingura
lei
1litru
lei 2legaturi
lei 1lingura
8
-

Pret de
vanzare

Total
Unitar
7.5
0.50
0.10
1.5
1
0.10
10,7
10,7

15
1
0.10
1.5
2
0.20
21,4
21,4

17
1,5
0.30
2.2
3
0.50
24,5
24,5

IV.3. BAZA TEHNICO- MATERIALA A AGREMENTULUI


Baza tehnico - materiala a agrementului este intr-o diversificare si modernizare, ca o consecinta
rapida a tehnicii si a diversificarii necesitatilor de consum turistic.
Cresterea concurentei intre ofertanti de turism, a deplasat centru de greutate al optiunii de consum
a turistilor dinspre componentele statice (cazare, restaurare), spre componentele dinamice
(transport, agrement).
O oferta de cazare inedita pe care nu o intalnesti decat in Delta, o constituie hotelurile plutitoare,
cu care poti efectua mici croaziere pe canalele Dunarii.
Structurile de cazare de aici sunt insuficiente, si de aceea multi dintre turisti se cazeaza in
gospodariile localnicilor sau in corturi.
Agrementul se realizeaza prin parcurgerea unor programe turistice cum ar fi:

IV.3.1. Baza tehnico-materiala a agrementului sportiv

Pescuit si concursuri de pescuit

Vanatoare sportiva

43

IV.3.2. Baza tehnico-materiala a agrementului cultural-artistic

Scufundari in Delta Dunarii

Survolarea Delta Dunarii cu avionul

Turul Delta Dunarii in kiace

IV.3.3. Baza tehnico- materiala a agrementului tehnico stiintific

Observatul pasarilor

Turism stiintific

IV.3.4.Baza tehnico-materiala a agrementului de odihna si recreere

Gastronomia Deltei

Turul manastirilor

Degustari de vin in Dobrogea

Iarna in Delta Dunarii

Sarbatori in Delta Dunarii

I..3.5.Baza tehnico-materiala a serviciilor de tratament balnear se face prin sejurururi


de tratament la Murighiol

IV.4.Baza tehnico-materiala a transporturilor


Baza tehnico - materiala a transportului este intr-o diversificare si modernizare, ca o consecinta rapida
a tehnicii si a diversificarii necesitatilor de consum turistic.

IV.5.Baza tehnico-materiala a serviciilor suplimentare(auxiliare)

44

IV.6.Infrastructura fizica si sociala din zona studiata:


Infrastructura turistica
n privinta capacitatii de cazare se remarca o crestere a numarului de unitati de cazare, de la
66, n anul 1998, la 144, n anul 2006, cu un total de 4.276 de locuri (inclusiv municipiul
Tulcea), n hoteluri, vile, cabane, moteluri, campinguri, tabere pentru elevi, sate de vacanta,
bungalow-uri, pensiuni urbane si rurale, nave etc. n afara de municipiul Tulcea, capul de pod al
deltei - unde sunt concentrate cele mai multe hoteluri (Delta, Egreta, Select, Europolis, Rex,
Esplanada, Casa Albastra, City etc.). Murighiol (Complex Pelican cu vile, motel si casute), Hotel
Halmiris, pensiunea Morena, pensiunea La Traian. Gura Portitei (vile, sat de vacanta), Uzlina
(Complex Cormoran, cu hotel, vile, pensiunea Tamarin), Rosu (vile, bungalow-uri), Crisan (cu
mai multe pensiuni, printre care: Cherhana, Delia, Maria, Nufarul, Oprisan, Vital, Hotel Sunrise),
Dunavatul de Jos (Hotel Egreta, pensiuni - Casa Verde, Delta), Mila 23 (pensiuni La Vica, Grig),
Sfntu Gheorghe (Complexul Green Vilage pentru actiuni culturale, hotel, pensiuni - Mareea,
Cristina), Sulina (hotel, pensiuni - Jean Bart, Coral) si altele la Vulturu, Gorgova, Chilia Veche,
Periprava, Matita, Holbina.
Tulcea:Poarta de intrare in Delta,este un oras cu functie navala,industriala si
turistica.Sulina:cel mai estic oras al tarii,situat la gura bratului Sulina,orasul romanesc cu cea mai
mica altitudine (3,5 m), port de intrare al vaselor maritime pe Dunare.
Navigatia pe brate si transportul pe canale este o alta preocupare a localnicilor.Avand in
vedere cele expuse,se pot face numeroase trasee turistice in functie de timpul disponibil,obiective
urmarite si preocuparile grupului sau turistului.
Delta Dunarii reprezinta un potential turistic si economic de o deosebita valoare ce astepata
sa fie valorificat in toate valentele sale.
Infrastructuri tehnice puncte forte/puncte slabe
Infrastructuri tehnice
- Existenta drumurilor nationale si judetene, a
unei linii de cale ferata a unui aeroport si a unor
porturi fluviale, constituie o echipare variata si
un atu pentru dezvoltarea zonei.
- Existenta echiparilor pentru alimentarea cu apa
n toate unitatile administrativ teritoriale cuprinse
n zona, cu exceptia comunei I.C. Bratianu.

- Canalizarea apelor uzate este realizata ntru-un


numar foarte mic de comune
- Lipsa statiilor de epurare a apelor uzate n
localitat si importante (Tulcea si Macin).
- Necesitatea utilizarii potentialul eolian si
fotovoltaic pentru echiparea energetica a
localitatilor zonei.
- Dificultatea extinderii retelei de transport si
distributie gaze naturale spre localitati din zona.
- 2 zone cu un profil predominant agrar
inefficient sau insuficient utilizate zona
deltaica Chilia Pardina cu mari exploatari, ce
intra n conflict cu procesele de mediu; zona
continentala insufficient utilizata pentru culturi
complementare.
45

Capitolul V
Strategii de Marketing pentru dezvoltarea agroturismului in zona Deltei Dunarii
V.1. Functiile economico-sociale si obiectivele strategice ale agroturismului:
V.2. Analiza produsului agroturistic prin viziunea de marketing
V.2.1.Piata agroturistica est in curs de dezvoltare.
V.2.2. Cererea si oferta agroturistica
Cererea pentru turismul rural ar putea fi structurata pe mai multe segmente:

Un prim segment ar putea fi reprezentat de tinerii care si-au parasit satele n care s-au
nascut, pentru a-si continua studiile sau pentru a gasi un loc de munca mai bun la orase, si care vin
aici pentru a-si vizita rudele si pentru a arata propriilor copii locurile natale, obiceiurile
traditionale, preocuparile si ndeletnicirile satenilor.

Un al doilea segment este reprezentat de copii si tinerii, dornici sa cunoasca cteva activitati
legate de crestere si ngrijirea animalelor.

Un al treilea segment al cererii este oraseanul, care doreste sa scape de stresul cotidian, sa-si
petreaca vacanta ntr-un mediu curat si sa aiba un regim alimentar sanatos.

O alta categorie de clienti potentiali este reprezentata de persoanele cu venituri mari, care
doresc sa ncerce ceva nou si, de obicei, sunt persoanele care au copii, dorind sa le ofere un mediu
atractiv si mai curat de petrecere a vacantelor.

Cea mai mare categorie este reprezentata de persoanele cu venituri mai mici, care nu-si
permit sa-si petreaca concediul ntr-o pensiune clasica.

Orice persoana care doreste sa se relaxeze, sa practice activitati sportive ntr-un cadru
natural si agreabil, precum si acele persoane, care doresc sa nvete cte ceva din tainele
mestesugurilor (olarit, pictat icoane pe sticla, cojocarit, dogarit, etc,).
Dintre motivatiile turistilor, care formeaza cererea pentru vacantele n mediul rural se pot
enumera urmatoarele:

Rentoarcerea la natura, rezultat al necesitatii de relaxare, sanatate;

Dobndirea unor cunostinte. Petrecndu-si vacantele la tara, turistii vor asimila cunostinte
noi si vor dobndi si anumite deprinderi ce dau turistilor satisfactii.

Placerea de a-si petrece vacanta n locuri pitoresti. Turistii se considera privilegiati


pentru posibilitatea de a vizita locuri atractive prin pitorescul si farmecul lor.
46


Dorinta de cunoastere a traditiilor si obiceiurilor. Turistii doresc sa cunoasca la fata locului
obiceiuri gastronomice, obiceiurile artizanatului si ritualurilor satesti.

Odihna, cura de aer, consumul de alimente proaspete.

Sportul (precum golf), vnatoarea, pescuitul sportiv, ascensiunile, drumetiile pedestre,


fluviale, pe bicicleta, echitatie turistica.

V.2.3. Promovarea produsului agroturistic


Promovarea produselor si serviciilor turistice si agroturistice in zona studiata se
realizeaza prin urmatoarele metode:

V.3.Metode si tehnici de elaborare a programelor agroturistice praticate in


zona
Politica de promovare in turism pare, la prima vedere, relativ simpla.Pentru a alcatui mixul
promotional, managerii din turism au la indemana o paleta larga de mijloace si canale de difuzare a
mesajului promotional.In realitate, in practica managerului de marketing in turism, combinarea
tehnicilor de promovare este o arta, care depinde mult de abilitatile managerului si de capacitatea
sa de a-si intelege clientii si concurentii.
Activitatea de promovare a produsului turistic este o forma specifica de comunicare,
care consta in transmiterea pe diferite cai de mesaje si informatii menite sa-i informeze pe
operatorii de turism si pe turistii potentiali asupra caracteristicilor produsului turistic si asupra
elementelor componente ale serviciilor turistice oferite,.., sa le dezvolte o atitudine pozitiva fata de
firmele prestatoare de servicii turistice(SNAK, BARON, NEACSU,2003)
Astfel, mesajul care trebuie comunicat in actiunile programate in cadrul politicii de
promovare a unei firme de turism are urmatoarele caracteristici:
trebuie sa sublinieze superioritatea si specificitatea ofertei sale fata de cea a
competitorilor sai, ca si conditii sau confort, pret, calitate si servicii suplimentare
pentru clienti(artizanat, mestesuguri, vanzari directe);
accentul pus pe diferentierea tarifelor pe categorii de clienti sau pe perioade ale
anului(in serviciile de turism tariful comunica);
evidentierea satisfactiei de a petrece timpul liber intr-o ambianta placuta;

47

accesibilitatea serviciului(asezare geografica, cai de acces la locatie, mijloace de


transport, legatura cu alte susbsisteme);
descrierea climei si a frumusetii peisajului natural, sublinerea valorii unor
elemente naturale (ape minerale, izvoare, microclimat, topoclimat);
sublinierea caracteristicilor patrimoniului cultural-artistic: vestigii si locuri
istorice de atractie, de arta, de arhitectura, etnografie, folclor, traditii locale(
festivaluri folclorice locale sau traditionale, de pilda, Festivalul Clatitelor desfasurat
anual in Statiunea Moneasa).
Actiunile promotionale in domeniul turismului vizeaza, in general, atat atragerea de noi
clienti cat si pastrarea celor existenti.
Una din particularitatile actiunilor de promovare a serviciilor turistice consta in faptul ca
oferta este promovata atat cu mijloace proprii cat si prin intermediul retelelor de promovare si
distributie.Trebuie mentionat ca distributia produsului turistic presupune, in mod implicit si
functia de informare a clientilor potentiali. In tarile Uniunii Europene, in componenta acestor retele
de promovare si distributie intra:
-

operatorii de turism(tour operatori) sau agentiile de turism-sunt firme de


turism care ofera voiaje preplatite si pachete turistice; acestea informeaza turistii
potentiali sau intermediarii cu privire la pachetele turistice oferite(conditii de
confort, tarife, comisioane);

agentiile de voiaj- pun in vanzare bilete de calatorie in circuit

agentiile imobiliare-

retelele bancare-

cecurile de vacanta-

marile magazine-

cluburile-

retele terioriale de turism-

centre locale de informare turistica-exemple: Info-turism Timisoara, Info-turist


in principalele statiuni turistice

Consideram ca, in turism, mixul promotional este alcatuit din urmatoarele activitati:
-

Publicitate

Relatii publice
48

Promovarea vanzarilor

Utilizarea marcii

Marketingul direct

Sponsorizare

Participarea la saloane si targuri de turism (de exemplu, Targul National de


Turism si Agrement Holiday Expo- Brasov 2008 sau Targul de Turism al Romaniei,
2008 )

Mijloacele sau mediile preferate pentru transmiterea mesajului in turism sunt:


-media scrisa: cotidiene, jurnale saptamanale, reviste saptamanale, lunar, trimestriale, anuale
-tipariturile: fluturasi, pliante, brosuri, ghiduri, cataloage;
-afisajul exterior ( outdoor media): postere, bannere, panouri luminoase (statice si dinamice)
panouri interactive de informare si promovare (gen InfoTurist, ca de exemplu, in statiunea
Sinaia);
-afisaj interior(indoor media);
-mijloace audio-video: filme, CD/DVD-uri, diapozitive;
-televiziunea: analogica si digitala;
-telefonia mobila: sms;
-obiecte diferite: servetele, calendare, obiecte de vestimentatie, obiecte de birotica(mouse
pad-uri, pixuri, pahare etc)
-Internetul: pagini web, portaluri de informare si promovare a turismului, harti electronice.
Internetul este unul din mijloacele de difuzare a mesajelor care a explodat in preferintele
in optiunile si preferintele turistilor actuali.Astfel, Internetul este un mijloc facil de promovare,
implicand costuri acceptabile si obtinand un impact deosebit in randul tinerilor dar si al adultilor de
varsta mijlocie.Internetul reprezinta o oportunitate pentru turism deoarece ofera: posibilitatea
lansarii de noi servicii, extinderii pe noi piete, interactiunii permanente cu clientela, atragerii unor
noi categorii de clientela(TOMA, 2005)
Promovarea pe Internet a serviciilor turistice se poate realiza pe paginile web proprii ale
ofertantilor, dar si prin intermediulasociatiilor specializate
Un exemplu de agentie specializata in promovarea serviciilor turistice il reprezinta portalul
de informare www.TourismGuide.ro, care este un proiect de promovare a unitatilor de cazare si a
49

zonelor turistice, avand lunar o medie de 220.000 de vizitatori si 1.400.000 de pagini


afisate.Firmele de turism se pot inscrie pe portalurile de acest gen beneficiind de promovare contra
unui comision.
Promovarea prin pagina electronica proprie a firmei de turism presupune optimizarea
accesului electronic al site-ului astfel incat sa asigure un trafic satisfacator de vizitatori si o
pozitionare buna in motoarele de cautare.Pagina web include
Publicitatea in turism imbraca urmatoarele forme:
-publicitatea media:
media scrisa:insertii publicitare in cotidiene locale, regionale, nationale sau
internationale, in jurnale saptamanale sau in reviste cu aparitie saptamanala, lunara
sau bilunara
media audio-video: spoturi audio-video la radio si televiziune, emisiuni
televizate;
electronica: insertii publicitare in paginile web, in reviste electronice de turism;
-publicitatea prin tiparituri:
fluturasi;
postere(publicitate print);
pliante(InfoLitoral);
ghiduri(Ghidul Hotelurilor);
brosuri(Bucuresti, Castele si Palate, Maramures, Bucovina, Drumurile vinului,
Delta Dunarii, Sibiu-Capitala europeana);
harti;
albume;
carti de turism;
reviste de turism (Traveller Magazin, Clever Travel, Tour.ist, Expert Traveler,
Descopera Romania, Weekender.ro, Actualitatea Turistica, Romania Pitoreasca,
Vacante la tara, Romania Turistica);
cataloage de specialitate(Ghidul Turistic al Romaniei, PagiTour, TourConsult).
-publicitatea in-door:
50

postere- de toate dimensiunile, plasate in incintele cladirilor, in interiorul


autobuzelor, tramvaielor, trenurilor, avioanelor;
panouri publicitare luminoase statice postate in: statii de metrou, de autobuze,
statii CFR, ascensoare(deciziile importante se iau si in lifturi), toalete(printuri
publicitare amplasate in spatele unei oglinzi amplasate in toalete), holuri ale
universitatilor, camine studentesti, sali de fitness;
panouri publicitare dinamice(cu afise derulabile), display-uri(cu tehnologie
plasma, LCD si LED) plasate in incinta super- si hypermarket-urilor, mall-urilor,
barurilor si restaurantelor, aerogari, cinematografe;
panouri publicitare 3D:permit afisarea alternativa a fiecarui poster pe fiecare
din cele trei laturi vizibile ale panoului(Sugar Media);
publicitate pe pardoseala: urme de pasi , sageti, dale vopsite sau cu diferite
texte publicitare;
publicitate de tip in-store tv:publicitate transmisa digital in retea spre puncte de
vanzare situate in centre comerciale, saloane de cosmetica, aeroport, clinici
medicale, trenuri intercity, baruri si pub-uri.
-publicitatea out-door:
panotaj exterior, de diferite dimensiuni- pe mijloace de transport in comun, pe
cladiri, plasate la intersectii sau pe marginea autostrazilor;
panouri exterioare luminoase si dinamice-casete luminoase care deruleaza
filme, benzi dinamice luminoase pe stadioane;
panouri exterioare 3D interactive-conexiunea la panou fiind posibila prin
intermediul telefonului mobil care are activata functia de bluetooth(se poate
downloada o aplicatie software gratuita cu ajutorul careia se pot controla functiile
panoului:jocul de lumini, aparitia/disparitia textului, a unor imagini etc.);
bannere de diferite dimensiuni, amplasate pe cladiri, in intersectii, pe strazi
intens circulate;
imprimarea exterioara a autoturismelor, a autobuzelor, tramvaielor, avioanelor.
-publicitatea online: prin intermediul site-urilor web ale firmelor, a bannerelor, a
publicitatii interstitiale, a newsletterelor electronice, a grupurilor de discutii, forumuri ale
consumatorilor, bloguri etc.
Relatiile publice in turism semnifica activitati destinate turistilor actuali si potentiali,
activitati care promoveaza relatiile cu partenerii si colaboratorii si activitati dedicate mass mediei.
51

Tehnicile utilizate in activitatile destinate clientilor actuali si potentiali sunt:


evenimente de promovare-manifestari interne si externe, culturale (festivaluriFestivalul Clatitelor de la Moneasa, festivalul Branzei si Pastramei de la Bran,
concursuri, mini excursii, drumetii, vizite la muzee, excursii itinerante, spectacole
de sunet si lumina, degustari de vinuri, demonstratii culinare, prezentari de moda,
targuri de antichitati,proiectii de filme, expozitii de arta, turnee de sah sau bridge,
spectacole de teatru sau concerte, etc.);
inscriptionarea de obiecte: pixuri, tricouri, servetele, sepci, calendare, genti,
calendare, mouse pad etc.;
Tehnicile si metodele care se pot utiliza in relatiile cu partenerii si colaboratorii includ:
evenimente aniversare: gen x ani de colaborare sau de afaceri impreuna
forumuri ale partenerilor: intalniri ale reprezentantilor firmelor partenere intrun cadru formal si mai putin formal(participarea cu membrii de familie la party-uri
si jocuri sportive extreme-coarda tiroliana, de pilda);
manifestari dedicate lucratorilor din turism (Bursa de Turism Balnear, Bursa de
Turism Litoral, Bursa Nationala de Turism), conferinte, sesiuni de training,
seminarii, dezbateri pe teme de interes din domeniul turismului.
In relatia cu mass media, tehnicile promotionale frecvente sunt:
articole de presa;
stiri de presa
comunicate de presa;
interviuri;
infotrip-uri pentru jurnalisti;
sprijinirea functionarii Clubului Presei din Turism(Asociatia Jurnalistilor de
Turism);
vizite educationale si de informare pentru jurnalisti.
Marca in turism-joaca un rol esential in atragerea si fidelizarea clientelei, fiind cea mai
vizibila fateta a unei companii hoteliere(TOMA, 2005).Firmele din industria hoteliera de
pilda, sunt preocupate sa-si formeze o marca puternica, de succes.O marca de succes se
individualizeaza prin simplitate, distinctie, deplina compatibilitate cu produsul turistic.
In alegerea numelui de marca trebuie sa se considere urnatoarele caracteristici:
52

puterea de evocare-.capacitatea marcii de a crea si dezvolta legaturi intre


caracteristicile produsului sau serviciului turistic si semnificatiile generate de utilizarea sa la
nivelul consumatorilor;
personalitatea-capacitatea de a se personifica determinata de natura si
caracteristicile simbolurilor folosite pentru a o construi sau dezvolta
distinctia capacitatea marcii de a se diferentia de marcile produselor si sau
serviciilor concurente, de a deveni mai perceptibila si mai usor de memorizat;
omogenitatea-maniera de integrare a marcii, prin prisma semnificatiilor si
a utilizarii sale cu celelalte instrumente ale comunicatiei de marketing si in relatie cu
componentele mixului de marketing
perceptibilitatea-capacitatea marcii de a fi observata usor si rapid de catre
consumator,facilitand preluarea si intelegerea mesajului transmis prin intermediul acesteia;
capacitatea de memorizare-masura in care numele de marca este usor de
retinut si de vizualizat de catre consumatori fara a genera confuzii;
notorietatea-capacitatea marcii de a se face si a deveni cunoscuta la nivelul
consumatorilor
asociativitatea-potentialul marcii de a crea legaturi intre produsul sau
serviciul promovat, caracteristicile sau avantajele specifice si situatii familiare
consumatorului, de natura favorabila, in contextul in care poate fi inclusa sau evaluata si
marca creata.
O firma de turism poate opta pentru una din cele patru variante disponibile in raport cu
numele de marca dar si cu pozitia produsului sau serviciului turistic in cadrul gamei.

Numele
de
marca

Existente
Noi

Categoria de produse
Existente
Noi
Extinderea liniei de
Extinderea marcilor
produs
existente
Utilizarea marcilor
Utilizarea marcilor
multiple
noi

Extinderea liniei de produs-se alege aceasta varianta strategica atunci cand diversificarea
gamei de produse sau servicii este limitata in interiorul unei sau mai multor linii de produse
si firma detine unul sau mai multe nume de marci cu o valoare destul de ridicata;
Extinderea marcii-firma isi diversifica portofoliul de produse, creand si lansand produse cu
acelasi nume de marca; exemplu:lantul hotelier Hyatt

53

Strategia utilizarii marcilor multiple-fiecare produs distinct este vandut si promovat sub
un nume de marca distinct; avantajul este flexibilitatea mai mare a activitatilor de marketing;
Strategia utilizarii marcilor noi-se poate dezvolta de catre firmele care au resursele
financiare de a investi in marci noi de produse
Tehnicile de promovare a vanzarilor in turism includ:
pachete promotionale: combinarea serviciilor de cazare cu diferite servicii de
servire a mesei;
pachete-cadou tematice: pachete de servicii turistice urmarind o anumita tema si
oferite clientilor care pot alege una din destinatiile sau activitatile propuse intr-un
GIFTBOX: Aventura sau Relaxare;
tarife promotionale in diferite perioade ale anului(de pilda, promotia primaverii
la EasyJet), ale saptamanii sau pe perioade limitate(3-4 luni);
reduceri ale tarifelor de cazare in extrasezon sau pentru elevi, studenti,
pensionari, someri;
pachete de servicii pentru turismul de afaceri: servicii de cazare, masa si sali
pentru seminarii, conferinte, training-uri sau teambuilding;
pachete de servicii pentru turismul social: servicii combinate(cazare, masa si
transport pe un itinerar stabilit) destinate pensionarilor, studentilor, scolarilor;
sistemele de rezervare si de plata a cazarilor si biletelor de calatorie: rezervare
si plata online(cu check- in online, la unele companii de zbor) sau prin trimiterea
unui e-mail(cu plata la destinatie sau in avans-prin card).
Marketingul direct reprezinta o tehnica de promovare constand in trimiterea de mesaje
promotionale catre clientii actuali si potentiali prin intermediul postei clasice(mailing) sau
electronice(e-mailing).Ea presupune existenta unei baze de date a clientilor cuprinzand adresele lor
postale sau de e-mail.Se trimit potentialilor clienti: scrisori publicitare cu raspuns direct, brosuri de
prezentar si cataloage.
Participarea la targuri interne si internationale, saloane si expozitii reprezinta un
instrument eficient de marketing datorita avantajelor pe care le ofera posibilitatea de a veni in
contact cu purtatorii cererii de servicii turistice si de a le studia comportamentul, studierea ofertelor
concurente, contactarea diferitilor furnizori sau prestatori de servicii turistice si chiar vanzarea de
servicii turistice in timpul manifestarii.
Strategii de comunicare ale firmelor turistice
Tipologia strategiilor de comunicare ale firmei turistice cuprinde:
54

In raport cu obiectivele globale ale comunicarii de marketing, distingem:


strategia promovarii imaginii globale ale firmei
strategia promovarii exclusive a produselor sau serviciilori
strategia de extindere a imaginii organizatiei
In raport cu modul de desfasurare in timp al activitatilor de comunicare, distingem:
strategia comunicarii de marketing permanente
strategia comunicarii de marketing intermitente
In raport cu rolul activitatii de comunicare in marketing distingem:
strategia ofensiva
strategia defensiva
In raport cu pozitia organizatiei fata de structurile pietei, distingem:
strategia concentrata
strategia diferentiata
strategia nediferentiata
In raport cu segmentele majore de piata vizate, distingem:
strategia abordarii segmentului consumatorilor individuali
strategia abordarii segmentului consumatoeilor organizationali
strategia abordarii mixte
In raport cu mediile de comunicare utilizate, distingem:
strategia utilizarii mediilor de comunicare traditionale
strategia utilizarii mediilor de comunicare directa
strategia utilizarii combinate a mediilor de comunicare
In raport cu sediul activitatii de comunicare de marketing, distingem:

55

strategia comunicarii bazate pe forte proprii


strategia comunicarii bazate pe suportul institutiilor specializate
strategia suportului combinat
Finantarea actiunilor de promovare a turismului romanesc poate fi asigurata in acest moment
din Fondurile Structurale alocate de Uniunea Europeana pentru Romania. Astfel, in cadrul
Programului Operational Regional(Autoritate de Management-Ministerul Dezvoltarii, Lucrarilor
Publice si Locuintelor), Axa prioritara 5 Dezvoltarea durabila si promovarea turismului si in
cadrul acesteia,Domeniul Major de Interventie 5.3. Promovarea potentialului turistic si crearea
infrastructurii necesare in scopul cresterii atractivitatii Romaniei ca destinatie turistica se pot
depune proiecte de promovare a serviciilor turistice. Ministerul pentru Intreprinderi Mici si
Mijlocii, Comert, Turism si Profesii Liberale (MIMMCTPL) indeplineste rolul de Organism
Intermediar(OI) pentru Programul Operational Regional(POR) prin Directia pentru Gestionarea
Fondurilor Comunitare pentru Turism (DFCT), indeplineste functia de promovare, implementare si
urmarire a folosirii fondurilor acordate de UE in domeniul turismului.
Obiectivele acestui domeniu de interventie sunt:
-

Promovarea potentialului turistic romanesc prin imbunatatirea imaginii de tara,


cu scopul de a promova Romania in strainatate si de a creste atractivitatea sa pentru
turism si afaceri;

Crearea Centrelor de Informare si Promovare Turistica (CIPT) in scopul cresterii


numarului turistilor;

Instituirea unui sistem integrat si informatizat al ofertei turistice romanesti .

Operatiunile eligibile sunt:


a. Crearea unei imagini pozitive a Romaniei, ca destinatie turistica, prin definirea si promovarea
brandului turistic national;
b. Dezvoltarea si consolidarea turismului intern prin sprijinirea promovarii produselor specifice si
a activitatilor de marketing specifice;
c. Crearea Centrelor Nationale de Informare si Promovare Turistica (CNIPT) si dotarea acestora.
Activitatile eligibile orientative care sunt finantate in cadrul acestui domeniu de
interventie sunt:
Creare si promovare brand turistic national;
Promovare brand turistic national si studiu privind rebranduirea;
Rebranduire si promovare;
56

Promovarea produselor turistice cu specific national/regional/local;


Activitati specifice de marketing;
Construirea/ modernizarea/ reabilitarea/ consolidarea /extinderea cladirilor in care
vor functiona Centrele Nationale de Informare si Promovare Turistica;
Achizitionarea de echipamente si software, pentru dotarea Centrelor Nationale de
Informare si Promovare Turistica;
Crearea bazelor de date cu informatii turistice, necesare Centrelor Nationale de
Informare si Promovare Turistica;
Realizarea unui sistem national integrat, cu acces on-line, pentru colectarea si
diseminarea informatiilor turistice.
*Elemente de prezentare generala a produsului turistic:
-tipul de produs turistic:pensiune
-numar de turisti 12
-numar de ghizi 2
-numar de soferi 2
-numar de zile 7
-numar de kilometrii parcursi zilnic 5
-mijlocul/mijloacele de transport folosit(e) autoturism
-eventuale conditii de participare miniexcursii

V.4. Masuri pentru protectia turistilor si a mediului inconjurator


Masurile pentru protectia turistilor (a consumatorilor) si a mediului inconjurator care se
iau in zona agroturistica studiata se refera la:
Masuri de protectie a turistilor(consumatorilor)
-pastrarea alimentelor in spatii curate si igienizate si la temperaturi corespunzatoare
- verificarea datelor de expirare a alimentelor si respectarea principiului FIFO/FEFO( First In First
Out/ First Entry First Out) in legatura cu alimentele

57

-igienizarea camerelor si a unitatii de cazare atat pe interior cat si pe exterior


-in cazul miniexcursiilor: oferirea de ghizi turistici insotitori grupului de turisti ,
Avertizarea turistilor sa poarte centurile de siguranta sau
vestele de salvare atunci cand este cazul
-impunerea anumitor reguli de siguranta si protectie cum ar fi Nu parasiti grupul
Masuri de protectie a mediului:
-amplasarea cosurilor de gunoi pe categorii de reciclare atat in incaperile cat si in jurul unitatii de
cazare
-interzicerea lasarii gunoaielor in locurile publice ce sunt vizitate pe durata mini-excursiilor
-respectarea regulilor de baza in locurile vizitate( nu rupeti florile, nu calcati iarba etc)

V.5.Controlul calitatii dotarilor si a calitatii serviciilor oferite turistilor


Se va realiza cu ajutorul unui audit intern si extern dar pe langa acesta se poate folosi si un caiet de
sugestii si reclamatii ce se va afla la indemana oricarui turist dornic sa-si exprime aprecierile si
nemultumirile fata de sederea in unitatea de cazare respectiva.

58

Capitolul VI:Caracteristici generale privind infiintarea exploatatiei


agroturistice

VI.1. Tipurile de constructii necesare infiintarii exploatatiei agroturistice:


Principalele structuri de primire si tipuri de constructii ce pot fi destinate infiintarii de
exploatatii agroturistice sunt:
A.Satul de vacanta- centrul turistic compus din vile sau bungalow-uri destinate cazarii
turistilor, grupate in jurul unor spatii comune pentru masa, distractii si agrement(
sport).
B. Popasul turistic tip de hotel destinat in special turistilor in trecere si amenajat de-a
lungul unui mare traseu turistic sau in apropierea lui; are mai putin de 10 camere si
un restaurant cu specific gastronomic regional (traditional).
C.Hotelul turistic pavilionar- tip de hotel turistic, situat in mediul rural, grupand o serie de
pavilioane rustice. Uneori, in mod eronat este denumit camp hotel.
D.Camping-ul -o forma de turism care presupune cazarea in corturi sau rulote, utilizand,
pentru un sejur mai mult sau mai putin prelungit un echipament adecvat. Dezvoltarea
crescanda a acestei forme de turism a impus introducerea unei reglementari privind
amenajarea terenurilor si comportamentul turistilor in locurile de campare.
E. Pensiunile agroturistice- structuri de primire pentru gazduirea turistilor si servirea mesei,
cu o capacitate cuprinsa intre 3 si 30 de camere, functionand in locuintele
gospodariilor sau in cladiri independente, care asigura, in spatii special amenajate
cazarea turistilor si serviciile de pregatire si sevire a mesei.
F. Ferma agroturistica- structura de primire pentru gazduire si servirea mesei, cu capacitate
cuprinsa intre 3 si 30 de camere, functionand in cadrul gospodariilor taranesti, care
asigura alimentatia turistilor cu produse proaspete din surse proprii si locale.
In continuare vor fi prezentate cateva schite de constructie si cateva modele de imobile cu
destinatie turistica si agroturistica in diferite tipuri de amplasamente si forme de relief.

59

Tipul de constructie ales pentru infiintarea exploatatiei agroturistice Pensiune agroturistica


Motivatia alegerii: Am ales sa infiintez o pensiune agroturistica deoarece cred ca se incadreaza
foarte bine in zona.

VI.2.Resursele financiare necesare infiintarii exploatatiei agroturistice


Resursele financiare necesare infiintarii exploatatiei agroturistice pot proveni, in principal, din
urmatoarele surse:
a. Resurse proprii, obtinute din economii ale familiei gospodarului, activitati
de producere si comercializare a produselor agricole, prestari de servicii
catre alti gospodari sau inteprinzatori din zona, venituri salariale sau din alte
surse ale membrilor familiei gospodarului.
b. Reteaua Nationala de Dezvoltare Rurala (RNDR) constituie o oportunitate
in vederea unei mai bune integrari a abordarilor din domeniul agricol,
forestier, mediu social-economic, finantata d Fondul European Agricol
pentru Dezvoltare Rurala, precum si in vederea unei mai bune inscrieri in
dinamicile/contextele teritoriale.
c. CREDITE BANCARE obtinute de la bancile comerciale pe o anumita
perioada de timp, in conditiile existentei unor garantii si cu perceperea unei
dobanzi anuale.

60

Capitolul VII
ANALIZA BAZEI TEHNICO- MATERIALA A EXPLOATATIEI
AGROTURISTICE
Stufaris ***
VII.1.Baza tehnico-materiala a cazarii
A.Numar de camere: 7
B. Numar de locuri in camere: 2
C. Dotarea camerelor:
Datorit ponderii mari a spaiilor de cazare cu dou paturi, exemplificarea mobilierului
hotelier se va face n special pe acest tip de echipament.
Diferenele fa de alte categorii de spaii, const n numrul sau tipul paturilor sau n
existena salonului n cadrul garsonierei, precum i a altor dotri n cazul camerelor de lux.
Spaiile de cazare se evideniaz prin trei ncperi distincte:
- vestibul;
- baie;
- camera propriu-zis.

Proiectarea, dimensionarea, echiparea i finisarea spaiilor de cazare trebuie s in seama de


asigurarea urmtoarelor funcii principale:

Odihna
Servirea mesei
Lucru
Igiena
Primire oaspei
Comunicaii
Divertisment.
Dotarea spaiilor de cazare

n vestibul:
61

Cuier
Oglind de perete
Mochet

n Camera propriu-zis:

Paturi prevzute cu lenjerie aferent


Noptiere prevzute cu veioze
Dulap prevzut cu dou module
Masa cu dou scaune
Fotolii sau demifotolii, msu, tava cu dou pahare, scrumiera
Instalaii aferente
Telefon
Mocheta sau covor
Minibar, frigider, etc.

n baie:

Cad sau cuv cu du


Bideu
W.C.
Lavoar
Oglind
Suport obiecte sanitare
Port-prosop
Covora pentru evitarea alunecrii
Co de gunoi.

VII. 2. Baza tehnico-materiala a alimentatiei publice


A.Numar de locuri in sala de mese: 28
B.Dotarile necesare:
Echipamentul din dotarea restaurantelor cuprinde mobilierul, utilajele, inventarul de lucru i
de servire.
Necesarul de echipamente se stabilete n corelaie cu:

Profilul restaurantului
Cifra de afaceri
Numrul de locuri

62

Mobilierul din spaiile de servire poate fi:

Mese, cu recomandarea de a se folosi mese rectangulare, uor utilizabile n orice


combinaie
Scaune, fotolii, taburete
Canapele
Gheridoane
Console
Cuiere
Jardiniere
Umbrele (pentru terase).

Minimul de utilaje necesare:

Dozatoare pentru proporionarea unor produse specifice


Case de marcat electronice
Vitrine de prezentare
Crucioare pentru transport, servire, debarasare
nclzitoare pentru vesel sau produse
Expresso-uri pentru pregtirea cafelei sau a ceaiului
Maini de fabricat ghea
Barul bufet destinat pstrrii la rece a unor produse
Aparat pentru ngheat.

Inventarul de servire i de lucru cuprinde:

Vesela
Lenjerie de schimb
Fee de mas
Naproane
Moltoane
ervete de mas
ervete pentru mic dejun i ceai
ervete pentru courile de pine
ervete pentru tvii i platouri
Fee de mas pentru gheridoane
ervete de serviciu (ancre)

VII.3.Baza tehnico-materiala a agrementului


VII.3.1. Baza tehnico materiala a agrementului sportiv:
63

Dotarile necesare: 20 de undite


4 barci cu motor
Aparate de fitness
5mingii
4palete
2 fluturasi
Amenajarile existente: sala si teren de sport
VII.3.2. Baza tehnico- materiala a agrementului cultural artistic
Amenajari necesare: Ring de dans, scena
Dotari necesare:Microfon, sistem de sunet si lumini
VII.3.3.Baza tehnico-materiala a agreentului de odihna si recreere
Amenajari necesare: terasa si parculet amplasate la distanta de terenul de sport si de locul de joaca
al celor mici pentru a evita galagia astfel incat turistii sa se poata odihni.
Dotari necesare:
Mese si scaune, bancute, cosuri de gunoi
VII.3.4. Baza tehnico- materiala a serviciilor de tratament balneo-climateric
A.Amenajari existente:masa de masa
B.Dotari necesare: uleiuri aromate etc.
C.Tipurile de tratament oferite: masaj, spa, aromoterapie.
VII.4. Baza tehnico- materiala a transporturilor
A. Mijloace de transport existente 2barci, 2autoturisme
B. Capacitatea de transport asigurata 4locuri/barcaX2=8locuri
5 locuri/autoturismX2=10 locuri

64

Capitolul VIII
Principiile de functionare a exploatatiei agroturistice
VIII.1. Resursele umane ale exploatatiei agroturistice
Necesarul de forta de munca al exploatatiei infiintate este constituit din uratoarele
categorii de personal:
A.Personal de conducere al exploatatiei turistice: 3Manageri de entry , 2 de middle level si 1
manager superior
B. Personal administrativ: 1 admnistrator
C. Personal executiv: 18
-In receptie 1 receptioniera
- pentru transport: 2 soferi
- pentru prepararea si servirea mesei: 1 bucatar, 1 ajutor de bucatar, 1 somelier,
1barman, 2 ospatari, 1 ajutor de ospatar
-pentru curatenie: doamna de serviciu, camerista, menajera
Pentru servicii suplimentare:2 ghizi, 1 translator
Alte categorii de personal: electrician, fochist
D.Personal in serviciul financiar-contabil: 1contabil,1 secretara, 1casiera

VIII.2. Serviciile oferite turistilor de exploatatia agroturistica


Exploatatia agroturistica STUFARIS*** ofera turistilor urmatoarele servicii
principale: cazare, alimentatie publica si agrement.
VIII.2.1.Serviciul de cazare:
Cazarea reprezinta activitatea principala a exploatatiei agroturistice, activitate la
realizarea careia concura si o serie de servicii auxiliare(n exemplu: receptia).
Capacitatea de cazare a exploatatiei agoturistice Stufaris*** este structurata dupa
cum urmeaza:
Capacitatea de cazare a exploatatiei agroturistice
65

INDICATOR
Camere existente
Camere disponibile
Locuri in camera
Total capacitate de
cazare( camere
disponibileXlocuri in
camera)

U.M
numar
numar
numar
numar

ANUL 2015
8
8
2
16

Situatia turistilor cazati in unitatea agroturistica Stufaris***


INDICATORUL
ANALIZAT
Numarul de turisti
sositi
Romani
Straini
total
Numarul de
innoptari
Durata sejurului

Media lunara

Media trimestriala

ANUL
2015

130
10
140
4

390
30
420
12

2015

4-5zile

4-5 zile

2015

Distributia numarului de turisti sositi in unitatea agroturistica pe luni


Luna/anul

2014

2015

ianuarie
februarie
Martie
Aprilie
Mai
Iunie

90
80
100
110
130
150

75
93
97
115
140
143

Dinamica
2015/2014 %
0,833%
1,1625%
0.97%
1,0454%
1,076%
0,953%

Iulie
august
septembrie

160
140
170

170
160
165

1,0625%
1,142%
1,030%

octombrie
noiembrie

150
130

148
122

0,986%
0,938%

66

Decembrie
Total

100
1510

110
1538

1,1%
1,018%

VIII.2.2 SERVICIUL DE ALIMENTATIE:


A.CAPACITATEA SALII DE MESE 28 LOCURI
B. MENIURI OFERITE
Preparatele care vor fi servite din bucataria proprie vor fi atat traditionale cat si din bucataria internationala .
Exemple de preparate care pot fi oferite sunt redate in continuare:

Nr.crt

Denumirea preparatului

Cantitate

Pret(RON)

Mic dejun
1.

Ochiuri

2 buc

2.

Oua romanesti

2 buc

2,5

3.

Ochiuri la capac

2 buc

2,5

4.

Omleta simpla

2 buc

5.

Omleta cu cascaval

2 buc

6.

Omleta cu ciuperci

2 buc

3,5

7.

Sunca nature

100g

3,5

1.

Salata de varza

200g

1,2

2.

Salata de rosii

200g

1,5

3.

Salata de rosii si castraveti

200g

2,5

4.

Salata asortata

200g

2,5

5.

Salata de castraveti murati

200g

1,5

6.

Salata de gogosari in otet

200g

2,0

Salate

67

7.

Salatade ardei copti

200g

3,0

8.

Salata bulgareasca

200g

3,5

9.

Salata greceasca

200g

2,5

10.

Salata de cruditati cu piept de pui

200g

3,5

11.

Salata de cruditati cu ton

200g

1.

Ketchup

100g

1,5

2.

Mustar

100g

3.

Maioneza

100g

1,5

4.

Mujdei

100g

5.

Smantana

100g

1,5

6.

Ardel iute

1 buc

1.

Clatite cu gem sau finetti

300g

3,5

2.

Clatite cu inghetata si ciocolata

300g

3.

Papanasi cu branza de vaca

300g.

2,8

4.

Inghetata asortata

o cupa

2,5

5.

Salata de fructe

o cupa

4,5

Sosuri

Desert

Bauturi alcoolice
1.

Vin dry Muscat Jidvei

750ml

1,5

2.

Vin dry Riesling Jidvei

750ml

1,5

3.

Vin Sauvignon Blanc Jidvei

750ml

1,5

4.

Whiskey Johny Walker red label

100ml

14

5.

Whiskey Jack Daniels

100ml

24,3

6.

Vodca Finlandia

100ml

10,4

7.

Vodca Petersburg

100ml

68

8.

VodcaSmirnoff

100ml

9.

Bere Ciuc, Kaiser, Tuborg, Stella Artois, etc.

500ml

Bauturi nealcoolice
1.

Coca Cola, Pepsi, Fanta, Cappy, etc.

250ml

2.

Nectar Santal, Cappy, etc

250ml

2,5

3.

Apa minerala Dorna, Poiana Negrii, Borsec

500ml

4.

Apa plata Dorna

500ml

Sunt prezentate in continuare modalitatile de calcul in cazul unor meniuri tip mic dejun, pranz si cina.

Supa de gaina cu taitei de casa (3,5RON)

Materii prime

UM

Cantitate pentru 10 portii

Carne pui

Kg

1,000

Ceapa

Kg

0,200

Morcov

Kg

0,200

10 portii

Bors putina

0,300

60/340g

Verdeata

Leg

Taitei de casa

Kg

0,340

Smantana

Kg

0,300

Sare

Kg

0,030

Oua

Buc

Faina

Kg

0,200

Sare

Kg

0,020

Pentru taitei

69

Gramaj pentru o portie


de produs finit

Hribi cu smantana (10 RON portia)

Materii prime

UM

Cantitate pentru 10 portii

Hribi

Kg

0,200

Ceapa

Kg

0,300

Marar

Leg

Faina

Kg

0,100

10 portii

Smantana

Kg

0,500

200g

Patrunjel

Leg

Delikat

Kg

0,050

Piper

Kg

0,002

Ulei

0,200

Gramaj pentru o portie


de produs finit

Clatite cu carne si sos de smantana (5 RON portia)

Materii prime

UM

Cantitate pentru 50 portii

Lapte

1,500

Oua

Buc

Faina

Kg

1,500

Ulei

0,500

Apa mineral

1,000

50 portii

Piper

Kg

0,004

100g

Sare

Kg

0,030

Kg

2,000

Pentru umplutura
Carne tocata de porc

70

Gramaj pentru o portie


de produs finit

Carne tocata de vita

Kg

1,000

Costita afumata

Kg

1,000

Ceapa

Kg

1,500

Ulei

0,300

Pasta de tomate

Kg

0,200

Boia dulce

Kg

0,010

Piper

Kg

0,004

Oua

Buc

10

Delikat

Kg

Verdeata

Leg

0,010

Cimbru

Kg

0,200

Usturoi

Kg

0,200

Ardei sau gogosari

0,500

Crochete cu cascaval (1,5 RON portia)

Materii prime

UM

Cantitate pentru 6 portii

Cascaval

Kg

0,200

Faina

Kg

0,050

Ulei

0,100

6 portii

Sare

0,001

50 grame

Bicarbonat

Kg

0,003

Oua

Buc

Piper

kg

0,002

71

Gramaj pentru o portie


de produs finit

In pretul final este inclus pretul manoperei in valoare de 20 RON ora de munca, pretul mediu al energiei
electrice in valoare de 0,3 RON/kw .
In tabelul de mai jos sunt aratate modalitatile de procurare ale unor materii prime:

Nr.crt.

Denumire materie prima

Sursa de procurare

Pret

1.

Cartofi

Producator individual

0,6

2.

Lapte

Producator individual

1,2

3.

Legume si fructe proaspete

Producator individual

4.

Carne de vita

Producator individual

5.

Carne de porc

Producator individual

6.

Peste

Pescarii din zona


Botosani

7.

Pastrav

Pastravaria Badeuti

10

8.

Pasari

Producator individual

9.

Ulei, faina, zahar, sare, piper

Metro Suceava

10.

Bauturi

Metro Suceava

11.

Ghebe

Producator individual

12.

Cas

Producator individual

13.

Urda

Producator individual

6,5

14.

Smantana

Producator individual

15.

Cascaval

Producator individual

16.

Oua

Producator individual,

0,7

17.

Mere

Producator individual

1,5

18.

Afine

Producator individual

C. Controlul Calitatii alimentelor:


72

Analiza organoleptica
Analize de laborator
Respectarea standardelor specific fiecarui aliment( temperatura, valabilitate si alte conditii
de depozitare)
VIII.2.3. Serviciul de agreement:
Principalele forme de agreement oferite in exploatatia agroturistica prezentata sunt: turism
stiintific, turism sportiv, turism balneo-climateric, turism cultural, turism de recreere si
relaxare, etc.
Oferta de agrement a exploatatiei agroturistice poate fi constituita din programe locale (in
incinta exploatatiei agroturistic sau in localitatea unde este amlasata aceasta). Sau din
circuite turistice in imprejurimile zonei unde exista obiective turistice.

73

Capitolul IX
Sistemul informational de marketing si serviciul de consultanta
in agroturism:
VI.1. Elementele caracteristice ale sistemului informational de marketing
dintr-o unitate agroturistica sunt:
a) data- o descriere prin cuvinte si/sau numerica a unui fenomen, a unei actiuni din
cadrul unitatii sau din mediul inconjurator ei;
b) -informatia- este data cu character de utilitate si noutate
c) -fluxul informational- ansamblul de informatii( decizii) care circula intre diferitele
noduri ale retelei de comunicatie, intre emitenti si beneficiari.
d) circuitul informational- drumul parcurs de fluxul informational, mijlocul de vehicular
al acestuia, intr-o unitate agroturistica.
Sistemul informational de marketing in ferma/ pensiunea agroturistica Stufaris*** este
constituit din urmatoarele elemente:
A.-date:
B. INFORMATII
c.- FLUXURI INFORMATIONALE
D. CIRCUITE INFORMATIONALE : FLYERE, MENIU ETC

IX.2. Serviciile de asistenta tehnica si consultanta in agroturism


(dotari specifice, aplicabilitate, fezabilitate si fiabilitate a sistemului
informational)
IX.3. Forme organizatorice actuale ale turisului rural si agroturismului
romanesc
IX.4. Asociatia nationala de turism rural ecologic si cultural (ANTREC)
(Rol, obiective prioritare, activitati ale ANTREC in zona studiata)
Politica de promovare in turism pare, la prima vedere, relativ simpla.Pentru a alcatui mixul
promotional, managerii din turism au la indemana o paleta larga de mijloace si canale de difuzare a
mesajului promotional.In realitate, in practica managerului de marketing in turism, combinarea tehnicilor de
promovare este o arta, care depinde mult de abilitatile managerului si de capacitatea sa de a-si intelege
clientii si concurentii.
Activitatea de promovare a produsului turistic este o forma specifica de comunicare, care consta
in transmiterea pe diferite cai de mesaje si informatii menite sa-i informeze pe operatorii de turism si pe
turistii potentiali asupra caracteristicilor produsului turistic si asupra elementelor componente ale

74

serviciilor turistice oferite,.., sa le dezvolte o atitudine pozitiva fata de firmele prestatoare de servicii
turistice(SNAK, BARON, NEACSU,2003)
Astfel, mesajul care trebuie comunicat in actiunile programate in cadrul politicii de promovare
a unei firme de turism are urmatoarele caracteristici:
trebuie sa sublinieze superioritatea si specificitatea ofertei sale fata de cea a competitorilor
sai, ca si conditii sau confort, pret, calitate si servicii suplimentare pentru clienti(artizanat,
mestesuguri, vanzari directe);
accentul pus pe diferentierea tarifelor pe categorii de clienti sau pe perioade ale anului(in
serviciile de turism tariful comunica);
evidentierea satisfactiei de a petrece timpul liber intr-o ambianta placuta;
accesibilitatea serviciului(asezare geografica, cai de acces la locatie, mijloace de transport,
legatura cu alte susbsisteme);
descrierea climei si a frumusetii peisajului natural, sublinerea valorii unor elemente naturale
(ape minerale, izvoare, microclimat, topoclimat);
sublinierea caracteristicilor patrimoniului cultural-artistic: vestigii si locuri istorice de
atractie, de arta, de arhitectura, etnografie, folclor, traditii locale( festivaluri folclorice
locale sau traditionale, de pilda, Festivalul Clatitelor desfasurat anual in Statiunea Moneasa).
Actiunile promotionale in domeniul turismului vizeaza, in general, atat atragerea de noi clienti cat
si pastrarea celor existenti.
Una din particularitatile actiunilor de promovare a serviciilor turistice consta in faptul ca oferta este
promovata atat cu mijloace proprii cat si prin intermediul retelelor de promovare si distributie.Trebuie
mentionat ca distributia produsului turistic presupune, in mod implicit si functia de informare a clientilor
potentiali. In tarile Uniunii Europene, in componenta acestor retele de promovare si distributie intra:
-

operatorii de turism(tour operatori) sau agentiile de turism-sunt firme de turism care


ofera voiaje preplatite si pachete turistice; acestea informeaza turistii potentiali sau
intermediarii cu privire la pachetele turistice oferite(conditii de confort, tarife, comisioane);

agentiile de voiaj- pun in vanzare bilete de calatorie in circuit

agentiile imobiliare-

retelele bancare-

cecurile de vacanta-

marile magazine-

cluburile-

75

retele terioriale de turism-

centre locale de informare turistica-exemple: Info-turism Timisoara, Info-turist in


principalele statiuni turistice

Consideram ca, in turism, mixul promotional este alcatuit din urmatoarele activitati:
-

Publicitate

Relatii publice

Promovarea vanzarilor

Utilizarea marcii

Marketingul direct

Sponsorizare

Participarea la saloane si targuri de turism (de exemplu, Targul National de Turism si


Agrement Holiday Expo- Brasov 2008 sau Targul de Turism al Romaniei, 2008 )

Mijloacele sau mediile preferate pentru transmiterea mesajului in turism sunt:


-media scrisa: cotidiene, jurnale saptamanale, reviste saptamanale, lunar, trimestriale, anuale
-tipariturile: fluturasi, pliante, brosuri, ghiduri, cataloage;
-afisajul exterior ( outdoor media): postere, bannere, panouri luminoase (statice si dinamice) panouri
interactive de informare si promovare (gen InfoTurist, ca de exemplu, in statiunea Sinaia);
-afisaj interior(indoor media);
-mijloace audio-video: filme, CD/DVD-uri, diapozitive;
-televiziunea: analogica si digitala;
-telefonia mobila: sms;
-obiecte diferite: servetele, calendare, obiecte de vestimentatie, obiecte de birotica(mouse pad-uri,
pixuri, pahare etc)
-Internetul: pagini web, portaluri de informare si promovare a turismului, harti electronice.
Internetul este unul din mijloacele de difuzare a mesajelor care a explodat in preferintele in
optiunile si preferintele turistilor actuali.Astfel, Internetul este un mijloc facil de promovare, implicand
costuri acceptabile si obtinand un impact deosebit in randul tinerilor dar si al adultilor de varsta
mijlocie.Internetul reprezinta o oportunitate pentru turism deoarece ofera: posibilitatea lansarii de noi
76

servicii, extinderii pe noi piete, interactiunii permanente cu clientela, atragerii unor noi categorii de
clientela(TOMA, 2005)
Promovarea pe Internet a serviciilor turistice se poate realiza pe paginile web proprii ale
ofertantilor, dar si prin intermediulasociatiilor specializate
Un exemplu de agentie specializata in promovarea serviciilor turistice il reprezinta portalul de
informare www.TourismGuide.ro, care este un proiect de promovare a unitatilor de cazare si a zonelor
turistice, avand lunar o medie de 220.000 de vizitatori si 1.400.000 de pagini afisate.Firmele de turism se
pot inscrie pe portalurile de acest gen beneficiind de promovare contra unui comision.
Promovarea prin pagina electronica proprie a firmei de turism presupune optimizarea accesului
electronic al site-ului astfel incat sa asigure un trafic satisfacator de vizitatori si o pozitionare buna in
motoarele de cautare.Pagina web include
Publicitatea in turism imbraca urmatoarele forme:
-publicitatea media:
media scrisa:insertii publicitare in cotidiene locale, regionale, nationale sau internationale,
in jurnale saptamanale sau in reviste cu aparitie saptamanala, lunara sau bilunara
media audio-video: spoturi audio-video la radio si televiziune, emisiuni televizate;
electronica: insertii publicitare in paginile web, in reviste electronice de turism;
-publicitatea prin tiparituri:
fluturasi;
postere(publicitate print);
pliante(InfoLitoral);
ghiduri(Ghidul Hotelurilor);
brosuri(Bucuresti, Castele si Palate, Maramures, Bucovina, Drumurile vinului, Delta
Dunarii, Sibiu-Capitala europeana);
harti;
albume;
carti de turism;
reviste de turism (Traveller Magazin, Clever Travel, Tour.ist, Expert Traveler, Descopera
Romania, Weekender.ro, Actualitatea Turistica, Romania Pitoreasca, Vacante la tara,
Romania Turistica);

77

cataloage de specialitate(Ghidul Turistic al Romaniei, PagiTour, TourConsult).


-publicitatea in-door:
postere- de toate dimensiunile, plasate in incintele cladirilor, in interiorul autobuzelor,
tramvaielor, trenurilor, avioanelor;
panouri publicitare luminoase statice postate in: statii de metrou, de autobuze, statii CFR,
ascensoare(deciziile importante se iau si in lifturi), toalete(printuri publicitare amplasate
in spatele unei oglinzi amplasate in toalete), holuri ale universitatilor, camine studentesti,
sali de fitness;
panouri publicitare dinamice(cu afise derulabile), display-uri(cu tehnologie plasma, LCD
si LED) plasate in incinta super- si hypermarket-urilor, mall-urilor, barurilor si
restaurantelor, aerogari, cinematografe;
panouri publicitare 3D:permit afisarea alternativa a fiecarui poster pe fiecare din cele trei
laturi vizibile ale panoului(Sugar Media);
publicitate pe pardoseala: urme de pasi , sageti, dale vopsite sau cu diferite texte
publicitare;
publicitate de tip in-store tv:publicitate transmisa digital in retea spre puncte de vanzare
situate in centre comerciale, saloane de cosmetica, aeroport, clinici medicale, trenuri
intercity, baruri si pub-uri.
-publicitatea out-door:
panotaj exterior, de diferite dimensiuni- pe mijloace de transport in comun, pe cladiri,
plasate la intersectii sau pe marginea autostrazilor;
panouri exterioare luminoase si dinamice-casete luminoase care deruleaza filme, benzi
dinamice luminoase pe stadioane;
panouri exterioare 3D interactive-conexiunea la panou fiind posibila prin intermediul
telefonului mobil care are activata functia de bluetooth(se poate downloada o aplicatie
software gratuita cu ajutorul careia se pot controla functiile panoului:jocul de lumini,
aparitia/disparitia textului, a unor imagini etc.);
bannere de diferite dimensiuni, amplasate pe cladiri, in intersectii, pe strazi intens
circulate;
imprimarea exterioara a autoturismelor, a autobuzelor, tramvaielor, avioanelor.
-publicitatea online: prin intermediul site-urilor web ale firmelor, a bannerelor, a publicitatii
interstitiale, a newsletterelor electronice, a grupurilor de discutii, forumuri ale consumatorilor, bloguri etc.
Relatiile publice in turism semnifica activitati destinate turistilor actuali si potentiali, activitati care
promoveaza relatiile cu partenerii si colaboratorii si activitati dedicate mass mediei.
78

Tehnicile utilizate in activitatile destinate clientilor actuali si potentiali sunt:


evenimente de promovare-manifestari interne si externe, culturale (festivaluri-Festivalul
Clatitelor de la Moneasa, festivalul Branzei si Pastramei de la Bran, concursuri, mini
excursii, drumetii, vizite la muzee, excursii itinerante, spectacole de sunet si lumina,
degustari de vinuri, demonstratii culinare, prezentari de moda, targuri de
antichitati,proiectii de filme, expozitii de arta, turnee de sah sau bridge, spectacole de teatru
sau concerte, etc.);
inscriptionarea de obiecte: pixuri, tricouri, servetele, sepci, calendare, genti, calendare,
mouse pad etc.;
Tehnicile si metodele care se pot utiliza in relatiile cu partenerii si colaboratorii includ:
evenimente aniversare: gen x ani de colaborare sau de afaceri impreuna
forumuri ale partenerilor: intalniri ale reprezentantilor firmelor partenere intr-un cadru
formal si mai putin formal(participarea cu membrii de familie la party-uri si jocuri sportive
extreme-coarda tiroliana, de pilda);
manifestari dedicate lucratorilor din turism (Bursa de Turism Balnear, Bursa de Turism
Litoral, Bursa Nationala de Turism), conferinte, sesiuni de training, seminarii, dezbateri pe
teme de interes din domeniul turismului.
In relatia cu mass media, tehnicile promotionale frecvente sunt:
articole de presa;
stiri de presa
comunicate de presa;
interviuri;
infotrip-uri pentru jurnalisti;
sprijinirea functionarii Clubului Presei din Turism(Asociatia Jurnalistilor de Turism);
vizite educationale si de informare pentru jurnalisti.
Marca in turism-joaca un rol esential in atragerea si fidelizarea clientelei, fiind cea mai vizibila
fateta a unei companii hoteliere(TOMA, 2005).Firmele din industria hoteliera de pilda, sunt preocupate sasi formeze o marca puternica, de succes.O marca de succes se individualizeaza prin simplitate, distinctie,
deplina compatibilitate cu produsul turistic.
In alegerea numelui de marca trebuie sa se considere urnatoarele caracteristici:
puterea de evocare-.capacitatea marcii de a crea si dezvolta legaturi intre caracteristicile
produsului sau serviciului turistic si semnificatiile generate de utilizarea sa la nivelul consumatorilor;
79

personalitatea-capacitatea de a se personifica determinata de natura si caracteristicile


simbolurilor folosite pentru a o construi sau dezvolta
distinctia capacitatea marcii de a se diferentia de marcile produselor si sau serviciilor
concurente, de a deveni mai perceptibila si mai usor de memorizat;
omogenitatea-maniera de integrare a marcii, prin prisma semnificatiilor si a utilizarii
sale cu celelalte instrumente ale comunicatiei de marketing si in relatie cu componentele mixului de
marketing
perceptibilitatea-capacitatea marcii de a fi observata usor si rapid de catre
consumator,facilitand preluarea si intelegerea mesajului transmis prin intermediul acesteia;
capacitatea de memorizare-masura in care numele de marca este usor de retinut si de
vizualizat de catre consumatori fara a genera confuzii;
notorietatea-capacitatea marcii de a se face si a deveni cunoscuta la nivelul
consumatorilor
asociativitatea-potentialul marcii de a crea legaturi intre produsul sau serviciul
promovat, caracteristicile sau avantajele specifice si situatii familiare consumatorului, de natura
favorabila, in contextul in care poate fi inclusa sau evaluata si marca creata.
O firma de turism poate opta pentru una din cele patru variante disponibile in raport cu numele de
marca dar si cu pozitia produsului sau serviciului turistic in cadrul gamei.

Categoria de produse

Numele
de marca

Existente
Noi

Existente
Extinderea liniei de
produs
Utilizarea marcilor
multiple

Noi
Extinderea marcilor
existente
Utilizarea marcilor noi

Extinderea liniei de produs-se alege aceasta varianta strategica atunci cand diversificarea gamei de
produse sau servicii este limitata in interiorul unei sau mai multor linii de produse si firma detine
unul sau mai multe nume de marci cu o valoare destul de ridicata;
Extinderea marcii-firma isi diversifica portofoliul de produse, creand si lansand produse cu acelasi
nume de marca; exemplu:lantul hotelier Hyatt
80

Strategia utilizarii marcilor multiple-fiecare produs distinct este vandut si promovat sub un nume
de marca distinct; avantajul este flexibilitatea mai mare a activitatilor de marketing;
Strategia utilizarii marcilor noi-se poate dezvolta de catre firmele care au resursele financiare de a
investi in marci noi de produse
Tehnicile de promovare a vanzarilor in turism includ:
pachete promotionale: combinarea serviciilor de cazare cu diferite servicii de servire a
mesei;
pachete-cadou tematice: pachete de servicii turistice urmarind o anumita tema si oferite
clientilor care pot alege una din destinatiile sau activitatile propuse intr-un GIFTBOX:
Aventura sau Relaxare;
tarife promotionale in diferite perioade ale anului(de pilda, promotia primaverii la
EasyJet), ale saptamanii sau pe perioade limitate(3-4 luni);
reduceri ale tarifelor de cazare in extrasezon sau pentru elevi, studenti, pensionari,
someri;
pachete de servicii pentru turismul de afaceri: servicii de cazare, masa si sali pentru
seminarii, conferinte, training-uri sau teambuilding;
pachete de servicii pentru turismul social: servicii combinate(cazare, masa si transport pe
un itinerar stabilit) destinate pensionarilor, studentilor, scolarilor;
sistemele de rezervare si de plata a cazarilor si biletelor de calatorie: rezervare si plata
online(cu check- in online, la unele companii de zbor) sau prin trimiterea unui e-mail(cu
plata la destinatie sau in avans-prin card).
Marketingul direct reprezinta o tehnica de promovare constand in trimiterea de mesaje promotionale
catre clientii actuali si potentiali prin intermediul postei clasice(mailing) sau electronice(e-mailing).Ea
presupune existenta unei baze de date a clientilor cuprinzand adresele lor postale sau de e-mail.Se trimit
potentialilor clienti: scrisori publicitare cu raspuns direct, brosuri de prezentar si cataloage.
Participarea la targuri interne si internationale, saloane si expozitii reprezinta un instrument
eficient de marketing datorita avantajelor pe care le ofera posibilitatea de a veni in contact cu purtatorii
cererii de servicii turistice si de a le studia comportamentul, studierea ofertelor concurente, contactarea
diferitilor furnizori sau prestatori de servicii turistice si chiar vanzarea de servicii turistice in timpul
manifestarii.
Strategii de comunicare ale firmelor turistice
Tipologia strategiilor de comunicare ale firmei turistice cuprinde:
In raport cu obiectivele globale ale comunicarii de marketing, distingem:
strategia promovarii imaginii globale ale firmei
81

strategia promovarii exclusive a produselor sau serviciilori


strategia de extindere a imaginii organizatiei
In raport cu modul de desfasurare in timp al activitatilor de comunicare, distingem:
strategia comunicarii de marketing permanente
strategia comunicarii de marketing intermitente
In raport cu rolul activitatii de comunicare in marketing distingem:
strategia ofensiva
strategia defensiva
In raport cu pozitia organizatiei fata de structurile pietei, distingem:
strategia concentrata
strategia diferentiata
strategia nediferentiata
In raport cu segmentele majore de piata vizate, distingem:
strategia abordarii segmentului consumatorilor individuali
strategia abordarii segmentului consumatoeilor organizationali
strategia abordarii mixte
In raport cu mediile de comunicare utilizate, distingem:
strategia utilizarii mediilor de comunicare traditionale
strategia utilizarii mediilor de comunicare directa
strategia utilizarii combinate a mediilor de comunicare
In raport cu sediul activitatii de comunicare de marketing, distingem:
strategia comunicarii bazate pe forte proprii
strategia comunicarii bazate pe suportul institutiilor specializate
strategia suportului combinat

82

Finantarea actiunilor de promovare a turismului romanesc poate fi asigurata in acest moment din
Fondurile Structurale alocate de Uniunea Europeana pentru Romania. Astfel, in cadrul Programului
Operational Regional(Autoritate de Management-Ministerul Dezvoltarii, Lucrarilor Publice si Locuintelor),
Axa prioritara 5 Dezvoltarea durabila si promovarea turismului si in cadrul acesteia,Domeniul Major
de Interventie 5.3. Promovarea potentialului turistic si crearea infrastructurii necesare in scopul cresterii
atractivitatii Romaniei ca destinatie turistica se pot depune proiecte de promovare a serviciilor
turistice. Ministerul pentru Intreprinderi Mici si Mijlocii, Comert, Turism si Profesii Liberale
(MIMMCTPL) indeplineste rolul de Organism Intermediar(OI) pentru Programul Operational
Regional(POR) prin Directia pentru Gestionarea Fondurilor Comunitare pentru Turism (DFCT),
indeplineste functia de promovare, implementare si urmarire a folosirii fondurilor acordate de UE in
domeniul turismului.
Obiectivele acestui domeniu de interventie sunt:
-

Promovarea potentialului turistic romanesc prin imbunatatirea imaginii de tara, cu scopul


de a promova Romania in strainatate si de a creste atractivitatea sa pentru turism si afaceri;

Crearea Centrelor de Informare si Promovare Turistica (CIPT) in scopul cresterii


numarului turistilor;

Instituirea unui sistem integrat si informatizat al ofertei turistice romanesti .

Operatiunile eligibile sunt:


a. Crearea unei imagini pozitive a Romaniei, ca destinatie turistica, prin definirea si promovarea brandului
turistic national;
b. Dezvoltarea si consolidarea turismului intern prin sprijinirea promovarii produselor specifice si a
activitatilor de marketing specifice;
c. Crearea Centrelor Nationale de Informare si Promovare Turistica (CNIPT) si dotarea acestora.
Activitatile eligibile orientative care sunt finantate in
interventie sunt:

cadrul acestui domeniu

de

Creare si promovare brand turistic national;


Promovare brand turistic national si studiu privind rebranduirea;
Rebranduire si promovare;
Promovarea produselor turistice cu specific national/regional/local;
Activitati specifice de marketing;
Construirea/ modernizarea/ reabilitarea/ consolidarea /extinderea cladirilor in care vor
functiona Centrele Nationale de Informare si Promovare Turistica;

83

Achizitionarea de echipamente si software, pentru dotarea Centrelor Nationale de Informare


si Promovare Turistica;
Crearea bazelor de date cu informatii turistice, necesare Centrelor Nationale de Informare si
Promovare Turistica;
Realizarea unui sistem national integrat, cu acces on-line, pentru colectarea si diseminarea
informatiilor turistice.

84

Concluzii si recomandari privind dezvoltarea agroturismului in zona


Deltei Dunarii
>> Fezabilitatea dezvoltarii agroturismului in zona
In Delta Dunarii se poate efectua o gama mai larga de activitati de relaxare si agrement decat in
orice zona turistica, fie montana fie litorala. Exemplificam : se poate face plaja , (la Sfantul Gheorghe
si Sulina se pot face si bai in mare ) , se poate pescui, se pot observa pasarile , fauna si flora, se pot
organiza expeditii si excursii in padurile din Delta , se pot vizita dunele de nisip, se pot face plimbari
cu barca cu vasle sau cu salupa pe canalele si lacurile din Delta , se pot petrece seri in salbaticie pe
insule izolate la lumina focului de tabara , sau se pot precatica sporturi nautice , si nu in ultimul rand
se poate vana .

>> Valorificarea optima a tuturor resurselor naturale si antropice ale zonei


In 1990 UNESCO a inclus Delta Dunarii, cea mai noua forma de relief din Romania, ferita de
"progresul industrializarii", printre rezervatiile biosferei.
Tulcea, 277 km distanta de Bucuresti, este principalul oras al Deltei Dunarii si poarta de acces catre
minunatiile acesteia. Ridicat pe sapte coline si purtand amprenta stilului oriental turcesc, acest fost
oras comercial a devenit in prezent un important port riveran si maritim, precum si cel mai important
centru al industriei de pescuit din Romania. Muzeul Deltei Dunarii din Tulcea ofera sansa initierii in
flora si fauna acestei zone, precum si in modul de viata a locuitorilor acesteia.
Valorosul potenial turistic poate fi valorificat, ndeosebi, prin excursii de 1-2 zile, sejur pentru odihn i
recreere, agroturism, agrement nautic, ecoturism i turism specializat (tiinific pentru ornitologi, biologi,
ecologi etc.), vntoare i pescuit sportiv, cur heliomarin pe plaja litoralului deltaic de la Sf. Gheorghe,
Portia i Sulina combinat cu excursii n delt i pescuit sportiv.
- Excursii
Iubitor al naturii, dornic sa-ti apropii clipe de poezie, calator in cautarea ineditului, om de stiinta sau
doar indragostit de "marea cea mare" si singuratatea nesfarsitului plajai - Delta ofera fiecaruia, de
oriunde si la orice varsta, precum antica Ceres, cornul nemasuratei sale abundente.
Specificul zonei deltane - retea de ape cu dese modificari de structura, directie, adancime - conditia
folosirii sine qua non a mijloacelor de transport pe apa, distantele in general mari ce trebuie strabatute
85

intre diverse obiective, protejarea incintelor declarate rezervatii naturale, toate acestea au condus la
instituirea unor trasee speciale pentru excursii organizate capabile sa releve o imagine cuprinzatoare,
autentica a Deltei Dunarii.

- Trasee turistice
1. Tulcea - canalul Mila 35 - garlele Sireasa, Sontea - canalul Olguta - Dunarea Veche - satul Mila 23
- Crisan - Maliuc - Tulcea
2. Tulcea - Victoria - canalele Litcov, Crisan - Caraorman - Crisan - Maliuc - Tulcea
3. Tulcea - Maliuc - Crisan - canalul Crisan - Caraorman - canalul Caraorman - lacurile Puiu, Rosu,
Rosulet

canalul

Rosu

Imputita

canalul

Bursuca

Sulina

Tulcea

4. Murighiol - canalele Dunavat, Dranov - golful Holbina - lacul Razim - Gura Portitei
5. Jurilovca - Gura Portitei
6. Crisan - Dunarea Veche - canalul Eracle - garla Lopatna - canalul Lopatna - Trei Iezere
7. Crisan - Dunarea Veche - canalul Magearu - Dunarea Veche - bratul Sulina - Crisan

>> Strategii de promovare a unor produse agroturistice specifice zonei se realizeaza cu


ajutorul diverselor programe europene implementate si cu ajutorul targurilor turistice precum si a
mass-media.

>> Dezvoltarea turismului si agroturismului ecologic (ecoturismului)- Situatia


actuala si perspectivele in zona
Dezvoltarea durabil
- exploatarea intensiv a resurselor naturale conduce la epuizarea acestora
- degradarea mediului conduce la reducerea potenialului existent de regenerare a naturii, nrutete
calitatea si diminueaz posibilitile de refacere a factorilor de mediu: aerul, apa, solul,flora, si fauna
- pdurile, care au un rol preponderent in redresarea mediului au devenit victima agresiunii antropice
att direct prin tieri peste capacitatea de regenerare, cat mai ales, indirect prin poluare
- apele, dar mai ales apele subterane si solul, datorit polurii, devin nefolosibile nu numai pentru
generaia noastr, ci si pentru generaiile urmtoare
86

- dezvoltarea durabila nseamn meninerea posibilitilor si condiiilor de viata pentru generaiile


viitoare, a resurselor naturale regenerabile cel puin la nivelul celor existente pentru generaia actuala,
precum si redresarea factorilor de mediu afectai de poluare

>>Strategii de promovare a produselor turistice si agroturistice oferite de exploatatia


infiintata: flyere,bannere, afise, carti de vizita, site web etc.
>>Eficienta economica a exploatatiei agroturistice infiintate
>>Formele

de

poluare

si

necesitatea

dezvoltarii

ecoturismului

in

zona:

Realitile zilelor noastre arat ca secolul XX este perioada celor mai mari descoperiri i transformri ale
civilizatiei omenesti, dar i cele mai complexe i uneori nebnuite efecte asupra vieii. Pna nu demult resursele
naturale regenerabile ale Terrei erau suficiente pentru nevoile omenirii. n prezent, ca urmare a exploziei
demografice i a dezvoltrii fr precedent a tuturor ramurilor de activitate, necesarul de materie prim i
energie pentru producia de bunuri a crescut mult, iar exploatarea intens a resurselor pamntului releva, tot mai
evident, un dezechilibru ecologic.
Problema apropierii de natur se pune acum pretutindeni, raiunea ei fiind susinut de toi factorii
responsabili ai lumii, nu numai de cei care au legtur cu biologia.
Construirea n delt a unui mediu artificial pentru plante i totodat schimbarea rosturilor vieuitoarelor
slbatice, cum sunt psrile migratoare, care circul de la un pol la altul al Pmntului, implic evidente
modificri pe ntregul glob.
n delt, unde natura nu este numai primitiv ci i primordial, este necesar ca omul s se opreasc ndelung
nainte de a face tot rul pe care l poate face. Odat cu lucrrile de amenajare efectuate pentru valorificarea
resurselor, oamenii deltei au devenit contieni de bogia faunei pe care au nvat s o pzeasc i s o
ocroteasc.
Pstrarea echilibrului biologic al Deltei Dunrii
La baza dezvoltrii turismului n delt se afl bogiile create de natur, nu cele produse de mna omului. n
comparaie cu alte regiuni ale globului influenate de mna omeneasc, modificrile aduse strii naturale a deltei
conduc la un dezechilibru biologic pronunat.
Schimbrile ies cu putere n eviden n aceast regiune, unde natura este nou, nscndu-se mereu n orice
clip.
Peste tot formele de teren sunt n evoluie, dar n delt intervenia omului se produce ntr-un mediu n
devenire, care nu a luat nc o form finit, corespunznd unui anumit stadiu.
ntr-o faz destul de lung a unui ciclu care se repet anual, o bun parte a suprafeei uscatului din delt se
acoper cu o pnz de ap nalt de 1-5 m, exist un continuu proces de
sedimentare a
aluviunilor.
Delta Dunrii prezint importan ca fenomen geografic natural i de aceea va fi pstrat ca atare.
Exploatarea resurselor trebuie fcut cu stricta respectare a mediului ambiant, pentru a nu micora valoarea
87

monumentului natural.Echilibrul biologic al deltei a fost pierdut o dat cu intensificarea diverselor activiti
economice productive, care au determinat amenajri stuficole, piscicole, agricole i forestiere, pe lng cele
impuse de navigaie. Tendina de a extrage din delt ct mai multe bogii conduce la ruperea echilibrului
biologic. Parcelarea deltei n vederea recoltrii planificate i eficiente a stufului nseamn o modificare a strii
ei naturale.
n comparaie cu exploatarea stufului, care se extinde pe aproape toat suprafaa deltei, celelalte activiti ca
piscicultura, agricultura, silvicultura i navigaia ocup suprafee restrnse.
Protecia mediului este o problem a tuturor; este problema pe de o parte a dezvoltrii societii,iar pe
de alt parte a redresrii, conservrii i ocrotirii mediului. Armonizarea necesitilor imediate cu strategia pe
termen lung n RBDD nseamn a defini n linii generale principiile, direciile , obiectivele i criteriile de
identificare a aciunilor care sa conduc la o dezvoltare durabila, economica si sociala, n condiiile conservrii
biodiversitii. Programul de aciune trebuie s conin obiective i sarcini concretizate i cuantificate n timp,
spaiu i n costuri.
Principii generale ale strategiei proteciei mediului
- conservarea condiiilor de sntate a oamenilor
-dezvoltarea durabil
- evitarea polurii prin msuri preventive
- conservarea biodiversitii
-conservarea motenirii valorilor culturale i istorice
- aplicarea principiilor de baz ale ecologiei mediului (ex. cine polueaz pltete)
- stimularea activitii de reabilitare a ecosistemelor alterate.
Conservarea condiiilor de sntate a oamenilor
-acesta este principiul suprem cruia trebuie sa i se subordoneze ntreaga activitate economic i sociala,
ntreaga strategie de ocrotire a mediului
- condiiile de viata trebuie mbuntite prin aciuni de : corectarea impactului negativ produs de unele
activiti; adoptarea de msuri de prevenire a polurii; folosirea unor tehnologii curate n toate activitile.

88

Bibliografie:
1. Andrei tefan, Ghidul Turistic al Romniei, editura Publirom
2. Bdulescu Alina, Prep. Univ. Dorin Bc, Economia turismului, Editura Universiti din
Oradea, Oradea, 2006;
3. Cotet V. Petre, Delta Dunrii- geneza i evoluie, Peuce, studii i comunmicri de tiintele
naturii, Muzeul Delta Dunrii, Tulcea, 1971 ;
4. Cristureanu, Cristiana, Economia i politica turismului internaional, Editura Abeona,
Bucureti, 1992;
5. Giurescu Constantin C., Istoria pdurii romneti din cele mai vechi timpuri pn astzi,
editura Ceres, Bucuresti,1975.
6. Ioan C. Petre, Exigente actuale ale pregatirii i utilizarii fortei de munca, Era Socialist,
nr.16/1977.
7. Istrate Ioan, Turismul - un fenomen n micare, Editura Sport-Turism, Bucuresti, 1988;
8. Niu Marin, Turismul n Delta Dunrii, editura Sport Turism, Bucureti 1977.

9. Panighiant Eugen, Delta Dunrii i Complexul Lagunar Razelm, Editura Sport-Turism,


1982
10. Petrescu Ioan Gheorghe, Delta Dunrii, editura Scrisul Romnesc, Craiova, 1967
11. Tufescu Victor, Romnia- Natura, om, economie, Editura tiinific, Bucureti, 1974
12. http://www.caraorman.ro/caraorman/Caraorman.html
13. http://www.caraorman.ro/caraorman/cherhana/cherhana.html

14. http://www.caraorman.ro/caraorman/padure/Padure.html
15. http://www.caraorman.ro/delta/geneza/geneza.html
16. http://www.caraorman.ro/vacanta/Vacanta.htm
17. http://www.ddbra.ro/populatie.php#sus
18. http://www.deltadunarii.info.ro/ro_asezare.htm
19. http://www.fotodelta.ro/de-vazut/padurea-letea/
20. .http://www.Delta_Dunarii-_descriere_completa_5269.html
21. http://www.mmediu.ro/master_plan_delta/Cap.4.pdf

22. ***Atlas geografic general, Editura Didactica i Pedagogic, Bucureti;


23. *** Decretul Consiliului de Stat al Romniei nr 294/1978 privind portul liber Sulina.
24. ***Dezvoltarea turismului n Delta Dunrii, O.C.E.P.T.I., Bucureti,1975.
25. ***Fauna din Delta Dunrii, Sinteza cercetatorilor de ecologie i biologice din perioada 1961-1975,
I.C.P.D.D., Tulcea, 1976,

26.***Maria Popescu, Delta Dunrii rezervaii i monumente ale naturii, Muzeul Delta
Dunrii, Tulcea, 1980; H.C.M. nr. 891/1961 ; H.C.M. nr 528/1970 ;Conservarea naturii n
Delta Dunrii ;Academia R.S. Romnia, Comisia pentru ocrotirea monumentelor naturii,
Bucureti, 1968;
27.*** Problemele proteciei naturii n Delta Dunrii, Universitatea Bucureti,1974;

89

28.***Situaia psrilor n Delta Dunrii pe teritoriul avifaunistice i numr de specii,


I.C.P.D.D., Tulcea,1977
29. ***Studiu privind necesarul de mijloace de transport turistic n Delta Dunrii,
O.C.E.P.T.I.,
Bucureti 1976.
30. *** Zona de vrsare a Dunrii -Monografie hidrologic, Institutul de studii i cercetri hidrotehnice,
Bucureti,1963;
31. www.ddbra.ro
32. www.academia.edu
33.www.edd/ webly
34.www.wikipedia.ro
35.www.e-referate.ro
36. www.sribd.ro
37.www.scrigroup.com

90

Anexe legislative
Legislatia actuala n turismul rural si agroturismul din tara noastra
Primele implicatii guvernamentale privind reglementarile legale ce vizeaza turismul rural
s-au realizat n anul 1972, cnd prin Ordinul nr. 297, elaborat de Ministerul Turismului au fost
selectate 118 localitati rurale, ce urmau a fi lansate n turism. n anul urmator, prin Ordinul
Ministerului Turismului nr.744 erau declarate sate turistice 14 localitati rural. Urmeaza apoi
interzicerea cazarii turistilor straini n locuintele particulare(Decretul 225/1974).
Dupa 1990, s-a elaborat o strategie de restructurare a turismului, pe plan national,
potrivit careia statului i reveneau sarcini legate de realizarea pachetului de politici si mecanisme
economice necesare ndeplinirii functiilor sale de: coordonare, protectie a mediului nconjurator,
investitor si legiuitor. n 1992, Comisia Zonei Montane Romnesti si FRDM realizeaza o
ierarhizare n cadrul tipologiei gospodariei taranesti, din punct de vedere al spatiilor de cazare si al
serviciilor oferite de acestea. Astfel, au fost evaluate 2000 de gospodarii, care au fost clasificate n
clase de la I la IV, privind spatiile de cazare si n clase de confort A,B,C, privind serviciile oferite.
n ordine cronologica, urmeaza Ordonanta Guvernamentala nr.62/24.08.1994 si mai
apoi Legea nr. 145/31.12.1994 pentru aprobarea O.G. mai sus mentionate, care au stabilit o serie
de facilitati pentru dezvoltarea sistemului turistic rural n zona montana, Delta Dunarii si litoralul
Marii Negre. Legea nr.145/1994 ofera scutirea de la plata impozitului pe venit pe o perioada de 10
ani a pensiunilor si fermelor agroturistice. Cu aceasta ocazie se introduc notiunile de pensiune
turistica si ferma agroturistica. Avnd n vedere Ordonanta Guvernamentala nr.62/1994, este emis
Ordinul Ministrului Turismului nr.20/04.04.1995, ce cuprinde normele si criteriile minime pentru
clasificarea pe stele a pensiunilor turistice si a fermelor agroturistice.
n anul 1997, prin Ordonanta nr.63 privind stabilirea unor facilitati pentru dezvoltarea
turismului rural, Guvernul Romniei a prevazut functionarea pensiunilor turistice si pensiunilor
agroturistice. La data intrarii n vigoare a acestei ordonante, se abroga O.G. nr.62/1994. Apare
astfel, n 1998, Legea nr. 187/14.10.1998, pentru aprobarea OG nr. 63/1997 privind stabilirea unor
facilitati pentru dezvoltarea turismului rural.
n anul 1999, este emis Ordinul nr. 61/27.04.1999, prin care se individualizeaza
clasificarea sub forma florilor, margaretelor.
Ultima reglementare promovata si emisa, ce vizeaza turismul rural, este Ordinul nr.
510/28.06.2002, care aduce modificari Ordinului nr.61/1999 n ceea ce priveste clasificarea
structurilor de primire turistice. Potrivit Ordinului nr.510, termenul de "ferma agroturistica" nu mai
este folosit, structurile de primire turistica din mediul rural fiind pensiunile turistice rurale.
Aceste norme metodologice sunt obligatorii pentru toti agentii economici proprietari
sau/si administratori de structuri de primire turistica. Pentru darea n folosinta a unei pensiuni, este
necesara solicitarea, nainte cu minim 60 de zile, a procedurii de clasificarea a acesteia catre
Directia Generala de Autorizare si Control (D.G.A.C). D.G.A.C va ntocmi certificatul de control,
care va fi nsotit de fisa privind ncadrarea nominala a camerelor si, respectiv, fisa privind structura
91

spatiilor de alimentatie destinate servirii turistilor, prin care se stabilesc capacitatea si structura
unitatii. O cerere tip n vederea obtinerii certificatului de clasificare este prezentata n anexa nr. 3.
Categoria de clasificare a pensiunii turistice rurale este determinata de ndeplinirea n
totalitate a criteriilor obligatorii prevazute (anexa nr. 4) si de realizarea urmatorului punctaj minim
rezultat din evaluarea criteriilor suplimentare prevazute n anexa nr.5.
Punctajul minim rezultat din evaluarea criteriilor suplimentare este urmatorul:
-de 5 margarete

150 puncte

- de 4 margarete

120 puncte

- de 3 margarete

80 puncte

- de 2 margarete

40 puncte

Certificatele de clasificare eliberate vor fi vizate de D.G.A.C. din 3 n 3 ani. Agentul economic
va solicita vizarea certificatului cu cel putin 60 de zile nainte de expirarea termenului de 3 ani de
la emiterea acestuia sau de la ultima viza.
Este
obligatorie si completarea, de catre turistii cazati n pensiuni, a unui formular "Fisa de anuntare a
sosirii si plecarii turistilor", pentru fiecare persoana gazduita, n dublu exemplar.
Desi exista un cadru legal care acopera n cea mai mare parte activitatea de turism rural, putine
sunt "afacerile" care se ncadreaza n aceasta. n general, pensiunile omologate si clasificate fac
parte din organizatii mai mari, ca de exemplu ANTREC. Majoritatea, nsa, sunt mici afaceri de
familie, care nu ndeplinesc unele sau nici una dintre conditiile prezentate aici, motivul de baza
fiind lipsa de informare a oamenilor. De aceea, se simte puternic nevoia unui program de
mediatizare a legislatiei turistice n domeniu, de atragere a acestor pensiuni (din punct de vedere
juridic inexistente) n circuitul turistic organizat, reusindu-se astfel pastrarea unui control statistic,
calitativ si fiscal al turismului rural din Romnia.

92