Sunteți pe pagina 1din 386

Proiect Complex agroturism zona montana Tulghes

Eu si familia mea am hotarat sa facem o mica afacere in agroturism. Avem aproape 10000 mp de teren in zona montana din localitatea Tulghes judetul Harghita unde am inceput sa construim 10 casute de vacanta pentru turisti. Ideea a venit de la o discutie cu mai multi colegi din Targu Mures care mi-au explicat cat de mai mult isi doresc sa evadeze din oras in mijlocul naturii, intr-un loc linistit si verde, fara poluare si zgomote care sa-i deranjeze. Cand le-am explicat ca eu locuiesc intr-un astfel de loc nu am putut scapa pana cand nu le-am promis ca ii voi primi in vizita. Asa ca vazand interesul lor in a vizita zona noastra am hotarat ca e momentul sa-mi incep propria afacere. Cel mai important element, terenul, deja era in proprietatea noastra. Materialul principal de constructie al casutelor de vacanta, lemnul, poate fi cumparat cu usurinta din zona deoarece exista foarte multe firme care fac cherestea. Parintii mei chiar aveau destul material de constructie pentru prima cabanuta. In Tulges exista o traditie in constructia caselor din lemn asa ca am reusit sa gasesc foarte usor o echipa de constructori care sa puna in aplicare ideea mea. Problema autorizatiilor de constructie ( birocratia ne omoara) nu a fost un impediment deoarece cabanutele sunt ridicate pe butuci din lemn deci nu au temelie sau fundatie. M-am interesat la primaria din localitate si am aflat, spre surprinderea mea ca asemenea constructii nu au nevoie de nici un fel de autorizatie. Initial m-am gandit sa angajez un proiectant care sa-mi dea idei pentru modelul casutelor de vacanta care le voi construi. Bugetul investitiei nefiind atat de vast, am reusit singura sa gasesc pe internet cateva modele interesante dintre care constructorii au ales-o pe cea mai potrivita. Constructia in sine a inceput dupa sarbatorile de Pasti la cateva zile dupa ce am vorbit cu familia mea si i-am convins sa se implice in proiect. Ele au fost finalizate in 2 luni adica la inceputul lunii iunie, exact cand incepe sezonul turistic de vara.

Cu sprijinul lor am reusit sa reduc costurile unei casute de vara de la 5000 lei al 2500 lei, ceea ce a dus investitia mea la o suma de 250 mii lei in total. Pe langa materialele de constructie am mai platit mana de lucru, cuie, alte materiale de constructie ( acoperis, material izolatie, geamuri, usi etc). Am mobilat cabanutele cat mai rustic cu putinta: un pat dublu, o masa, o noptiera, un cuier si un dulap mic. Fiind o zona izolata alimentarea cu curent electric se afce printr-un generator pe baza de motorina. Turistii mai pot sa se foloseasca si de lampile pe baza de gaz pe care le-am cumparat cu preturi infime de la satenii care foloseau in trecut astfel de instalatii de iluminat. Conform estimarilor facute banii investiti ii voi recupera in aproximativ 2 ani de la deschidere avand in vedere ca turismul montan in zona noastra se face in preponderenta vara. Printr-un calcul minimal, daca voi avea ocupate cabanutele doar in cele 3 zile de week-end timp de 3 luni la un pret pe persoana de 20 lei intr-un sezon voi obtine un profit de aproximativ 15000 lei. Avantajele acestei investitii sunt imense. In primul rand nu a trebuit sa angajez nicio persoana deoarece singura marfa pe care o ofer va fi cazarea. Parintii mei care locuiesc in zona se vor ocupa de schimbarea lenjeriei folosite iar fratele meu va supraveghea complexul pentru a se evita eventualele stricaciuni. Dezavantajele unei pensiuni ar fi fost costurile mari de intretinere, numarul mare de angajati si impozitele foarte mari care le datorezi statului. Si costurile constructiei unei pensiuni ar fi mul mai mari (le-am estimat la 250 mii lei) capacitatea de cazare fiind identica cu cea a casutelor. In plus de o pensiune turistica trebuie sa te ocupi macar 8 ore pe zi in timp ce pentru un astfel de complex turistic sunt suficiente 8 ore pe saptamana.

DE CE AGROTURISM? Agroturismul in Romania reprezinta o sansa mai ales pentru localnici care, tinand cont de criza din sectorul agricol, sunt dispusi sa incerce o noua activitate utilizand, pentru cresterea rentabilitatii, infrastructura de care deja dispun. Dar la fel de adevarat este ca agroturismul poate reprezenta o buna ocazie de a face o afacere si pentru cei care, obositi de ritmurile stresante ale vietii la oras si dornici de a face o schimbare, pot fi interesati de ideea de a se muta la tara, impreuna cu propria familie, pentru a lucra

pamantul si a oferi ospitalitate turistilor. Exista mai multe motive care pot determina o hotarare in acest sens. Astfel: Piata este in plina expansiune. Numarul turistilor care viziteaza fermele existente si care, dupa o vacanta chiar scurta petrecuta intr-o gospodarie agroturistica, doresc sa revina sau sa viziteze si alte ferme este in continua crestere; Investitiile sunt relativ reduse. Este vorba de investitii pentru organizarea casei deja existente, investitii care sunt necesare pentru a putea amenaja spatii si dotari adecvate primirii turistilor si care, in acelasi timp, pun in valoare patrimoniul propriu; Nu sunt necesare cunostinte speciale. Pentru a avea succes in aceasta afacere trebuie sa dispuneti de o buna amplasare a gospodariei, sa aveti un puternic simt al ospitalitatii si sa stiti sa gatiti; Activitatea este sezoniera, iar in timpul iernii se poate limita doar la weekend-uri. Exista si posibilitatea de a limita aceasta activitate numai la sezonul de primavara-vara, practica deja folosita de mai multi intreprinzatori din acest domeniu; Se pot valorifica produsele obtinute in gospodaria proprie. Legea prevede in mod expres posibilitatea de a vinde produse din gospodarie, fapt care poate duce la castiguri insemnate; Este o afacere de familie. Activitatea se poate gestiona de catre membri unei familii (cei doi soti si copiii), deci nu este necesar sa se recruteze si sa se angajeze persoane straine; Sinonim cu o vacanta petrecuta cu bani putini in mijlocul naturii, agroturismul place si devine din ce in ce mai popular in toata Europa. Intreprinzatorii-pionieri din acest sector au demarat activitatea prin anii 60, in satele din zona Muntilor Alpi. Apoi, au fost imitati pretutindeni de altii si astfel s-a dezvoltat si perfectionat aceasta activitate, al carei scop a ramas neschimbat pana in ziua de astazi: sa ofere turistilor cazare si specialitati gastronomice din zonele rurale respective, la niste tarife accesibile totul intr-un cadru 100% natural, nealterat in nici un fel de elementele recente ale progresului si civilizatiei. Care sunt motivele pentru care, in ultimii ani, tot mai multe persoane apeleaza la agroturism? Pe baza chestionarii amatorilor acestui gen de turism, s-a relevat faptul ca acestia doresc in primul rand sa-si satisfaca nevoia de liniste. Ei vor sa se indeparteze de

trafic, de zgomote si de stresul care caracterizeaza viata urbana. Este vorba de a petrece impreuna cu familia (cel mai adesea) o perioada linistita, in alt ritm decat cel obisnuit, si toate acestea insotite de o alimentatie sanatoasa, cu mancaruri pregatite dupa retete traditionale ale gastronomiei locale. Apoi, este dorinta de a cunoaste natura, de a veni in contact cu simplitatea absoluta, prin intermediul unor drumetii sau practicand activitati sportive cum ar fi echitatia, canotajul, cicloturismul, care ofera satisfactiile vietii in aer liber. De asemenea, prin agroturism se pot aprofunda cunostintele despre propriul popor si poate fi satisfacuta si curiozitatea de a afla, de exemplu, cum se potcoveste un cal, cum se ridica o capita de fan, cum se face branza sau cum se obtine mustul. Acestea sunt activitati vechi de cand lumea, dar putin cunoscute de cei care, prinsi cu viata la bloc, nu dispun nici macar de o mica gradina in care sa poata planta flori sau diverse zarzavaturi. In sfarsit, tot din punctul de vedere al turistilor, este vorba de a cheltui cat mai putin sau, in orice caz, o suma mult mai mica decat cea necesara petrecerii unei vacante intr-un hotel dintr-o statiune montana.

SERVICII SUPLIMENTARE In afara cazarii propriu-zise, un intreprinzator din acest domeniu poate oferi clientilor sai si alte servicii. In cea mai mare parte a cazurilor, rolul acestor servicii nu este sa creasca castigurile, ci sa fidelizeze clientii. Iata cateva exemple obisnuite la care, daca aveti putina fantezie, puteti adauga si altele, pe baza solicitarilor clientilor si a caracteristicilor locului in care este amplasata gospodaria: 1. Inchirierea de biciclete sau ATV Este un serviciu care satisface nevoile unor clienti ce doresc sa aiba o experienta deosebita, sa dea vacantei lor un plus de placere, divertisment, varietate si un strop de aventura. Serviciul poate deveni operativ cu o investitie relativ scazuta si fara nici o alta obligatie suplimentara.

2. Organizarea de drumetii Calare, cu sania sau trasura - satenii din Tulghes sunt proprietar de cai pe care pot foarte usor sa-i inchirieze turistilor mei. Pentru curajosi un cal poate fi un mijloc facil de a obtine senzatii tari. Pentru cei mai comozi o sanie pe timp de iarna sau o trasura vara poate sa le transforme plimbarea de seara intr-o experienta de neuitat

3. Organizarea unei zone de sport si atletism. Voi folosi pajiste situata in imediata vecinatate a gospodariei pe post de teren de fotbal sau de volei. De asemenea, voi amenaja o zona pentru practicarea tirului cu arcul 4. Mancarea cumparata direct de la producatorul agricol. Gospodariile din zona in care se afla complexul de casute de vacanta ofera conditii pot sa ofere turistilor bucuriile culinare a produselor traditionale specifice zonei. Nu trebuie sa consume produse de hypermarket care contin elemente chimice daunatoare cid oar produse ecologice, proaspete cumparate direct de la producatorii rurali. Clientii prefera autenticitatea produselor naturale, mai ales dupa ce au vazut la fata locului cum se obtin acestea. Adesea, la sfarsitul vacantei ei isi manifesta chiar si dorinta de a cumpara unele produse pentru acasa. Este vorba despre branzeturi, carnati, vin si alte bauturi alcoolice obtinute artizanal, ulei de masline, paste proaspete, dulciuri, biscuiti si miere. De obicei, intreprinzatorul agroturistic vinde produsele la pretul pietei, cu avantajul vanzarii imediate, cu un castig net superior fata de cel obtinut prin vanzarea produselor la angrosistii locali. 5. Activitati care evita pericolul plictiselii turistilor

In fiecare gospodarie exista o serie de activitati care asigura familiei veniturile sau alimentele necesare traiului. Unele activitati tin de cultivarea pamantului, altele de cresterea animalelor, altele inseamna servicii prestate catre consateni. Putem vorbi astfel de prelucrarea lemnului, a pieilor sau a lanei, de obtinerea branzeturilor, a tuicii sau a vinului, precum si de cultivarea pomilor fructiferi, a vitei de vie, legumelor, florilor, ciupercilor etc. Cresterea pasarilor este o activitate raspandita,

iar speciile crescute sunt foarte diverse: gaini, rate, gaste, prepelite, bibilici, pauni, porumbei, chiar si struti. Pentru mare parte dintre orasenii sositi in gospodariile rurale, multe dintre aspectele vietii locuitorilor sunt inedite. Participarea oaspetilor poate fi in calitate de spectatori, de beneficiari sau chiar de lucratori. Antrenarea orasenilor in activitatile specifice mentionate mai sus da o nota aparte sejurului si prezinta multiple avantaje:

permite o mai buna apropiere si comunicare intre gazda si oaspeti; asigura gazdei o mana de ajutor (chiar daca simbolica), fapt ce poate fi luat in consideratie la evaluarea serviciilor de plata, fie printr-o diminuare a costurilor, fie printr-o oferta suplimentara de alimente/fructe daruite oaspetilor la plecarea din pensiune; permite fidelizarea clientilor, prin legaturile sentimentale create. Nu este exclus ca din partea oaspetilor sa apara initiative de colaborare pentru valorificarea produselor pe piata orasului sau pentru publicitate si aducere de noi clienti.

Cine vor fi, cu predilectie, clientii dvs.?


1. Clasa de mijloc: Clasa de mijloc reprezinta o clientela cu pretentii variate, dar care va aprecia cu siguranta un serviciu atunci cand acesta este realizat cu daruire si atentie. Exponentii clasei de mijloc au o viata foarte activa, eventual calatoresc foarte mult, isi petrec o mare parte a timpului in centre aglomerate. Si exact acesta este motivul pentru care cauta o schimbare, un loc linistit, curat, dar si confortabil, potrivit pentru recreere, odihna si pentru a petrece mai mult timp cu familia.

Persoanele cu venituri medii nici foarte mici, dar nici foarte mari se vor numara cu siguranta printre clientii complexului meu turistic. Acestia evita locurile de cazare scumpe si vor fi incantati sa stie ca isi pot permite sa mearga in concediu de relaxare, chiar in plin sezon, macar pentru cateva zile, la casutele mele de vacanta unde vor beneficia de servicii de calitate. 2. Pensionarii: Pensionarii constituie o alta importanta categorie de clienti pentru tipul acesta de turism. Chiar daca exista anumite oferte sociale, avantajoase pentru ei, acestea sunt programate de obicei in perioada extrasezonului. Multi pensionari au nevoie insa de soare, de caldura si prefera pentru odihna perioada sezonului turistic.Mai mult, cazarea pensionarilor la un hotel se poate dovedi chiar neplacuta pentru unii dintre acestia. Multi batrani nu pot pur si simplu sa urce mai multe etaje pentru a ajunge in camera sau la sala de mese. In plus, un alt aspect important este acela ca majoritatea pensionarilor se afla la regim si prefera sau nu pot sa manance decat anumite alimente. Complexul turistic este un loc preferat de pensionari pentru ca aici se pot simti ca acasa si, in plus, pot beneficia de avantajele oferite de alimentatia naturala si de aerul nepoluat. 3. Studentii: Reprezinta un segment important al clientilor. Indeosebi in perioada de vara, perioada de vacanta pentru studenti, acestia nu vor renunta la a-si petrece macar cateva zile libere impreuna cu prietenii si, cum locurile in tabere sunt limitate, iar preturile la hoteluri - foarte mari, cu siguranta vor dori sa beneficieze de oferta atragatoare a pensiunii pe care o administrati.

4. Fostii studenti: Fostii studenti, indragostiti de regiunea in care am construit casutele., persoane care si-au intemeiat o familie si care, foarte probabil, au deja si copii, vor reveni cu

placere in zona pentru a-si petrece concediile si vor prefera cazarea la o pensiune turistica, avand in vedere avantajele unice pe care aceasta le ofera. Avantajele desfasurarii unei astfel de activitati sunt numeroase:
      

Investitii reduse pentru demarare; Posibilitatea reamenajarii spatiilor deja existente; Existenta unei piete in continua dezvoltare; Nu este necesara o pregatire tehnica speciala; Ocupatia nu este obligatoriu permanenta de-a lungul unui an; Posibilitatea de a lucra impreuna cu intreaga familie; Posibilitatea de a le vinde clientilor produse obtinute din gospodaria proprie; Concurenta slaba, atat ca numar, cat si din punctul de vedere al calitatii serviciilor oferite; Posibilitatea de a va orienta catre un anumit gen de clientela, stabilit conform dorintelor dumneavoastra.

De ce prefera turistii straini pensiunile agroturistice din Romania? Ce anume cauta ei?
y y

sa se bucure de aer curat, nepoluat; sa se relaxeze ascultand mai degraba sipotul izvoarelor sau ciripitul pasarelelor decat zgomotul cluburilor sau huruitul motoarelor; sa admire peisaje si locuri pitoresti; sa guste preparate traditionale; sa cunoasca datini si obiceiuri stravechi, sa admire sau sa achizitioneze obiecte de artizanat; sa faca drumetii sau sporturi adecvate zonei; sa se bucure de traiul patriarhal oferit in zonele cu traditie.

y y y

y y

"Trucuri" pentru atragerea clientilor:


8

Folositi un truc simplu si deloc costisitor: oferiti in pretul camerei ceva gratuit, fie chiar si o cafea. Noi am testat: la aceleasi conditii de cazare si pret, turistul a ales varianta unde i s-a oferit gratuit o... simpla ceasca de cafea! Nu ezitati sa le propuneti turistilor diverse modalitati de agrement, folosind chiar bunurile din gospodarie. Nu va ganditi, de exemplu, ca acestia nu s-ar urca in barca pe care o folositi pentru a merge la pescuit! Dimpotriva, veti avea surpriza sa constatati ca, in proportie de 90%, vor fi cat se poate de incantati de propunerea dumneavoastra! Chiar daca nu aveti posibilitatea chiar de la inceput, cu timpul puteti incerca sa le oferiti clientilor si servicii de agrement "la moda", de tipul tenis de masa sau biliard.

Serviciile suplimentare pe care le oferiti pot fi cu plata sau fara plata si reprezinta una dintre cele mai bune metode de atragere a turistilor.

Informatii despre zona Tulghesului


Comuna Tulghes este asezata in partea de nord-est a judetului Harghita, la o altitudine de medie de 650 m, pe cursul inferior al raului Bistricioara, care izvoraste din Calimani, de la o altitudine de 1.350 m si strabate in total 68,5 km, din care aproximativ 10 km in comuna Tulghes. Bazinul hidrografic al Bistricioarei, pe teriotriul comunei Tulghes, este format din paraiele : Putna, cel mai important afluent de pe dta (circa 20 km), care aduna apele paraielor de munte, : Putna Intunecosa, Fighes, Sumuleu, Rezu Mare, Diacul de Jos, Diacul de Sus, Paraul Marc, Baratelul si Pintecul, care izvoraste de sub muntele Chichera (1.327 m), formand hotarul dintre Muntii Highesului si cei ai Bicazului Superior, iar la est, Ceahlaul. Tulghesul si-a primit denumirea de la Pasul Tulghes, una dintre importantele cai de comunicatie ce leaga Transilvania cu Moldova, respectiv depresiunea Hangului, din judetul Neamt, cu Depresiunea Giurgeului din Judetul Harghita, mai intai pe valea Bistricioarei, iar apoi pe cea a paraului Putna, pe D.J. 127, prin care se face legatura dintre Valea Superioara a Muresului si Valea Bistricioarei, 9

la o altitudine de 1.025 m. Prin trecatoarea Tulghes trece si o importanta artera rutiera D.N. 15 Toplita Borsec Tulghes Poiana Largului Piatra Neamt. Muntii care se gasesc in jurul localitatii sunt : Muntii Giurgeului cu latura lor nord-estica, avand o altitudine de medie de 1100-1300 m, cu varfurile Fagetel (1351 m), Fagul Inalt (1354 m), Muntele Nou (1460 m), Tatarul (1481 m), Muntii Hasmasului de Nord (Muntii Bicazului Superior), cu latura lor nord-vestica a muntilor Suhard, avand varfurile mai importante : Highesul (1502 m), Chicera (1345 m), Hagotaest Vitas (1609 m); Muntii Bistritei, cu extremitatea lor sud-vestica, pana la raul Bistricioara, avand o altitudine medie de 1.100 1.200 m, cu varfurile : Piatra Rosie (1215 m) si Piatra Runcului (1518 m).

------------------------------------------------------------------------LUCRARE DE LICENTA - MODALITATI DE VALORIFICARE A JUDETULUI MARAMURES PRIN PRISMA TURISMULUI RURAL SI A AGROTURISMULUI Turism

ALTE DOCUMENTE ncasarea medie pe turist si cheltuiala medie pe turist A vinde turism inseamna a vinde vise Aspecte ale dezvoltarii turismului international in lume Proiect - Selectia si recrutarea de Resurse Umane in turism PERSPECTIVELE DEZVOLTARII ACTIVITATILOR TURISTICE IN SARATA MONTEORU

10

Comoara de sub podea GALATI POLITELE MARTOIULUI

UNIVERSITATEA CREsTIN DIMITRIE CANTEMIR

FACULTATEA DE MANAGEMENT TURISTIC sI COMERCIAL

LUCRARE DE LICEN

Conducator stiintific:

Absolvent:

Bucuresti

2007

UNIVERSITATEA CREsTIN DIMITRIE CANTEMIR

11

FACULTATEA DE MANAGEMENT TURISTIC sI COMERCIAL

MODALIT

I DE VALORIFICARE A JUDE ULUI MARAMUREs PRIN PRISMA

TURISMULUI RURAL sI A AGROTURISMULUI

Conducator stiintific:

Absolvent:

Bucuresti

2007

CUPRINS

INTRODUCERE

12

CAPITOLUL 1: ASPECTE TEORETICE GENERALE PRIVIND TURISMUL, TURISMUL RURAL sI AGROTURISMUL........................................................................ 9

1.1 uzuale.....................................................................................................................

Definitii 9

1.2 Avantajele si dezavantajele practic rii turismului rural n plan economic,

social

si 11

ecologic 1.3

.................................................................................................................. 15

Motivatiile ce stau la baza practic rii agroturismului............................................................

1.4

Tipologia

satelor

turistice...................................................................................................... 16

1.5 Modalit ti de cazare si alimentatie public specifice satelor turistice.

Criterii

economico-sociale

de

clasificare

fermelor

si

pensiunilor

agroturistice................. 18

13

CAPITOLUL .... 22

2:

CARACTERIZAREA

GENERAL

JUDE ULUI

MARAMUREs......................................................................................................................

2.1

Maramuresul

ntre

nou

si

vechi............................................................................................ 22

2.2

Istorie

si

cultur

contextul

actual...................................................................................... 24

2.3

Asezare

geografic

si

c i

de

acces......................................................................................... 25

2.4

Nivelul

de

dezvoltare

economico-

social ............................................................................. 28

2.4.1 Economia..................................................................................................................... 28

2.4.2 Industria....................................................................................................................... 29

14

2.4.3 Agricultura................................................................................................................... 31

2.4.4 nv t mntul................................................................................................................ 31

2.4.5 Populatia...................................................................................................................... 33

CAPITOLUL .... 34

3:

ANALIZA

OFERTEI

TURISTICE

DIN

JUDE UL

MARAMUREs......................................................................................................................

3.1

Continutul

potentialului

turistic............................................................................................ 34

3.1.1 naturale........................................................................................................... 36

Resurse

3.1.1.1 Relieful........................................................................................................... 39

15

3.1.1.2 Clima............................................................................................................... 42

3.1.1.3 hidrografic ....................................................................................... 43

Reteaua

3.1.1.4

Solurile,

flora

si

fauna..................................................................................... 44

3.1.1.5 naturale....................................................................................... 45

Rezervatiile

3.1.2. antropice...................................................................................................... 47

Resurse

3.2 Baza tehnico-material 2004............... 58

a judetului: dinamici si structuri n perioada 2000-

3.2.1

Unit ti

de

cazare......................................................................................................... 59 16

3.2.2

Unit ti

de

alimentatie.................................................................................................. 67

3.2.3

Instalatii

de

agrement.................................................................................................. 68

3.2.4

Instalatii

de

tratament.................................................................................................. 69

3.3

Principalele

forme

de

turism

practicate

judetul

Maramures............................................. 69

CAPITOLUL 4: CADRUL ETNOGRAFIC AL JUDE ULUI MARAMUREs................. 82

4.1

Asez rile

.............................................................................................................................. 82

4.2

Mestesugurile

t r nesti......................................................................................................... 83

17

4.3

Casa

si

gospod ria

t r neasc .............................................................................................. 84

4.4

Portul

popular

si

obiceiurile................................................................................................ 85

4.5

Monumentele

de

arhitectur ,

bisericile

si

portile

maramuresene........................................ 87

4.6

Decorul

si

simbolistica

lui................................................................................................... 88

CAPITOLUL 5: CALCULUL sI INTERPRETAREA PRINCIPALILOR INDICATORI CE CARACTERIZEAZ N CIRCULA IA TURISTIC PERIOADA A JUDE ULUI MARAMUREs, 2001-

2005....................................................................................................... 90

5.1

Num rului

mediu 90

zilnic

de

turisti........................................................................................

5.2.Numarul nnoptari........................................................................................................... 92

de

18

5.3

Durata

medie 94

sejurului......................................................................................................

5.4

Densitatea 94

circulatiei

turistice..............................................................................................

5.5

Coeficientul

de

utilizare

capacit tii

de

cazare................................................................... 96

CAPITOLUL 97

6:

STRATEGII

DE

DEZVOLTARE

sI

PROMOVARE

POTEN IALULUI TURISTIC RURAL DIN JUDE UL MARAMUREs.........................

6.1 Activit ti de management si marketing n domeniul turismului si

agroturismului Romnia.................................................................................................... 97

6.2

Modalitati

de

dezvoltare

si

promovare

turismului

rural

judetul

Maramures.................103

19

6.3

Determinarea

indicelui

de

atractivitate

al

zonei

Maramuresului

.........................................109

6.4

Propuneri

privind

noi

trasee

turistice

judet.......................................................................112

CONCLUZII

ANEXE

BIBLIOGRAFIE

NTRODUCERE

Activitatea turistic reprezint c l toria de pl cere, pentru recreere. Aceast notiune a fost extins n ultimii ani pentru a include orice c l torie n afara zonei n care cineva tr ieste sau munceste, de la c l torii de o zi pn la vacante n str in tate. Turismul se numar printre cele cteva fenomene ce s-au impus n epoca contemporan , dezvoltarea sa spectaculoas constituind o tr s tur caracteristic secolelor XX si XXI.

Termenul de turism are un continut ct se poate de complex, specialistii atribuindu-i sensuri diferite. Plecnd de la originea sa (de la cuvintele latinesti turnare a se ntoarce 20

si turnus miscare circular ), termenul desemneaz o c l torie (deplasare circular a oamenilor) cu ntoarcere n punctul de plecare (de rezident ), acesta reg sindu-se (cu acelasi sens) n majoritatea limbilor de larg circulatie (n francez tourisme, n englez tourism, n italian tourismo, n german tourismus, n rus turizm etc.)

n prezent, activitatea turistica se nscrie ntre fenomenele ce s-au impus n mod deosebit pe plan mondial, dezvoltarea sa permanent constituind una dintre principalele tendinte ale secolului nostru si, n special, a celei de-a doua jumatati a acestuia, cnd se poate vorbi cu adevarat de o explozie turistica[1]. Ca mijloc de utilizare n mod placut si n conditii de confort a timpului liber, turismul a devenit n zilele noastre o activitate socialculturala si economica de mare importanta, fiind un element esential care contribuie la echilibrarea balantei de plati a unei tari.

Turismul, mai mult ca oricare alt domeniu de activitate, este dependent printre altele de conditiile meteo, dar mai ales de starea mediului nconjurator. Astfel ntreg materialul turistic, materie prima a industriei calatoriei si ospitalitatii, este parte integranta a mediului nconjurator, si drept urmare, depinde n mod direct si obiectiv de calitatea si ospitalitatea zonelor turistice.

Asadar, prin turism se ntelege, n primul rnd, ansamblul de activitati prin care omul si petrece timpul liber calatorind n alta localitate sau tara pentru a vizita oameni si locuri, monumente si muzee, pentru a-si mbogati cunostintele generale, pentru a se distra si a face sport, pentru odihna sau tratament etc., iar n al doilea rnd industria creata pentru satisfacerea tuturor serviciilor solicitate de turisti la locul de destinatie, la un nalt nivel calitativ, si n conditiile protectiei si conservarii resurselor turistice, n special, si a mediului nconjur tor n general[2].

21

Romnia dispune de un important potential turistic, att natural ct si culturalistoric. Potentialul natural este dat de marea varietate a peisajului (de la peisajul marin si deltaic la cel montan mpadurit, cu pajisti ntinse sau, din contra, cu creste ascutite si stnci golase) si, deasemenea de marea bogatie a izvoarelor minerale si termale ce o plaseaza pe unul din primele locuri n Europa. Potentialul cultural este dat de varietatea vestigiilor (ale culturilor neolitice, grecesti, romane, dacice), monumentelor istorice, arhitectonice, de arta si de foarte buna conservare a civilizatiei populare (folclor, etnografie, arta populara). Turismul romnesc dispune n prezent de cca. 300 000 locuri de cazare, din care 43% se afla n statiunile balneo-climaterice de pe litoralul Marii Negre, 16% n statiunile balneare din restul tarii, 6% n statiunile montane etc. Unitatile de cazare cuprind hoteluri (56% din totalul locurilor de cazare), vile, hanuri turistice, moteluri, campinguri, cabane, pensiuni. Din totalul locurilor de cazare cea mai mare pondere o detin unitatile de 1-2 stele (46% din total), dar exista si unitati de 3-4 stele (6% din total). Statiunile mon 10310d322k tane, marine sau balneoclimaterice, precum si cabanele, motelurile si alte forme de cazare, ofera posibilitati variate de formule de vacanta: alpinism, excursii, sporturi de iarn sau nautice, vnatoare, pescuit[3].

Pentru a-si satisface nevoia de miscare fizica, oamenii doresc sa-si petreaca mai mult timp liber n mijlocul naturii, n zone cu un cadru natural ct mai pitoresc si ct mai putin poluate. Aceste zone se gasesc cu precadere n spatiul rural, agroturismul afirmndu-se ca o solutie de evadare a orasenilor din mediul urban deosebit de stresant.

De la bisericile din lemn din Maramures, manastirile din Moldova, artizanatul si horele satelor si pna la ospitalitatea specifica romnilor, toate acestea sunt valori universale si argumente pentru atractia turistilor.

22

Din 1990, n Romnia a nceput sa se dezvolte

turismul rural (agroturismul).

Nucleul l-a constituit zona Moeciu Bran. Apoi, ncetul cu ncetul fenomenul s-a extins n toata tara. Pe de o parte turistii au nceput sa prefere linistea si aerul nepoluat din mediul rural n locul hotelurilor. Pe de alta parte, taranii sunt din ce n ce mai interesati de aceasta noua ndeletnicire turismul rural. Turismul rural ofera turistilor straini posibilitatea de a cunoaste direct traditiile poporului romn, ospitalitatea acestuia si bucataria autentica din fiecare zona. Frumusetea cadrului natural si monumentele istorice de valoare nationala si internationala, creeaza premisele obtinerii unui important aport economic din sfera turismului rural.

Dezvoltarea si promovarea turismului rural romnesc este realizata de Asociatia Nationala pentru Turism Rural, Ecologic si Cultural (ANTREC), organizatie nonguvernamentala nfiintata n 1994, membra a Federatiei Europene de Turism Rural EUROGITES. ANTREC are 31 de filiale judetene, un numar de 2500 de membrii si pensiuni turistice si agroturistice n 770 de sate romnesti[4].

Satul romnesc prin specificul etnocultural si etnografic, prin originalitate si bogatia resurselor proprii spatiului geografic aferent - reprezinta un produs turistic inedit pentru piata nationala, dar mai ales pentru cea mondiala. Pe de alta parte, satul turistic romnesc poate contribui la descoperirea tarii noastre, ca posibila destinatie turistica, crend interesul fata de Romnia ca loc ce ofera o gama larga de experiente, de vacante de calitate si chiar oportunitati de afaceri.

Daca n tari ca Franta, Germania sau Austria, turismul rural are deja o vechime de cteva decenii, n Romnia, aceasta formula de vacanta cu sejur n gospodariile taranilor se practica de putin timp ntr-un cadru organizat.

23

O terapie anti-stress n mijlocul naturii nu poate fi dect benefic pentru sanatate si chiar pentru prosperitatea afacerilor.

Turismul rural se desfasoar

n ariile extraurbane, utilizeaza pensiunile si fermele

agroturistice pentru cazare si servirea mesei, beneficiaza de un mediu nepoluat si de atractiile turistice naturale sau create de om. Ca forma de loisir el se practic pentru odihna si recreere, cura de aer, sporturi, instructie si educatie, tratament balnear etc.

Date fiind varietatea si valoarea peisagistica a cadrului natural, diversitatea si dispersia n teritoriu si cu precadere n spatiul rural a patrimoniului cultural-istoric, aceasta forma de turism cuprinde peste 60% din teritoriul tarii, conducnd la deconcentrarea marilor aglomerari turistice si la evitarea degradarii mediului nconjurator si a resurselor turistice. De aceea, contribuie la introducerea n circuitul turistic intern si international a unor variate conditii naturale si la valorificarea tezaurului de cultura traditionala sau contemporana, a ntregului potential cultural-istoric din spatiul rural.

Pe de alta parte, ofera populatiei cu venituri reduse posibilitatea de odihna si reconfortare, de petrecere a timpului liber n vacanta sau n week-end, n peisajul pitoresc al mediului rural, de la munte pna la litoralul Marii Negre sau n mirifica Delta a Dun rii.

Turismul rural se practica n Romnia din anii `20-`30, dar abia ntre 1973-1974 s-a ncercat revitalizarea acestuia prin identificarea a 33 de sate turistice din toate zonele etnografice si omologarea gospodariilor taranesti, nsa, actiunea a fost stopata din

24

ratiuni politice. Ulterior, au fost omologate 13 sate, dar au functionat numai doua: Leresti (Arges) si Sibiel (Sibiu).[5]

Dupa 1990, s-au initiat actiuni de promovare a turismului rural, la nivel organizatoric, legislativ, formativ, de cercetare si cooperare internationala. Astfel, s-a nfiintat Comisia Zonei Montane, care avea si sarcini de organizare si promovare a turismului n mediul rural, apoi au aparut agenti economici specializati. Apoi, constituirea ANTREC, a dat un nou impuls acestei forme de turism.

Romnia are mari posibilitati de dezvoltare a turismului rural, practicarea acestuia fiind nu numai posibila, dar si necesara n etapa actuala. Veniturile banesti realizate vor duce la ridicarea nivelului de civilizatie a satului romnesc, iar locuitorii sai, prin ospitalitatea deosebita, ar putea schimba radical imaginea Romniei n lume.

Una din zonele cu un bogat potential turistic rural o reprezint Maramuresul, adev rat tezaur etnografic al Romniei, oglindit n arhitectura popular original , datinile autentice, coloritul portului popular si frumusetea graiului locuitorilor s i. Judetul Maramures p streaz nesecate comori de frumusete, ntr-un univers cu totul aparte:

peisaje de un neasemuit pitoresc, zeci de izvoare minerale, pajisti alpine ntinse, ape n valnice, p duri compacte cu o faun ce i-a adus faim printre vn tori[6].

Maramuresul este o arie cultural cu caracteristici specifice bine conturate care, n structur , se reg sesc n ceea ce nseamn spiritualitate romneasc , continnd ns si

25

multe elemente de originalitate, de identitate zonal foarte precise. ndeosebi n preajma s rb torilor, n Ajunul Cr ciunului sau de Boboteaz , n Maramuresul istoric, pe locurile de leag n ale neamului romnesc, basmele devin relitate, t ranii devin haiduci sau cavaleri si povestile auzite la gura sobei devin reale. Aici, ca si n tot nordul t rii, respectiv Bucovina si Oas, costumele traditionale, datinile si ritualurile s rb torilor se afl la mare pret, multe dintre acestea r mnnd neschimbate de sute de ani.

ntr-un cadru natural de o frumusete coplesitoare, aceast noblete a traditiei care izbucneste cu bucurie la fiecare s rb toare este ca un ritual str vechi, fiecare gest, fiecare ntmplare avndu-si rostul ei. Toate acestea, al turi de arhitectura traditional , au fost create de-a lungul sutelor de ani, poate chiar a mileniilor, si constituie azi o emanatie unic de frumusete care dezvaluie spiritul oamenilor de aici si al romnilor de pretutindeni[7]. Coplesit de frumusetea si valoarea acestor meleaguri, marele scriitor romn Geo Bogza spunea despre Maramures: Prin potentialul s u monumental si folcloric, Maramuresul reprezint n istoria noastr ceea ce Egiptul reprezint n istoria lumii.

n acest context, lucrarea si propune sa evidentieze patrimoniul turistic f r pereche al judetului Maramures, s analizeze principalele forme de turism ce pot fi practicate n acest judet, cu accent pe cele specifice zonelor rurale, sa studieze stadiul actual de valorificare a potentialului turistic, inclusiv prin determinarea indicatorilor ce caracterizeaza circulatia turistica, si sa propuna cteva strategii de promovare a acestui areal la nivel national.

CAPITOLUL 1

26

ASPECTE TEORETICE GENERALE PRIVIND TURISMUL, TURISMUL RURAL sI AGROTURISMUL

Desi este considerat de cei mai multi dintre specialisti ca un fenomen propriu perioadei contemporane, prin care se valorifica potentialul turistic al unui spatiu, turismul s-a cristalizat la sfrsitul sec. XIX si, ca atare, primele ncercari de definire si caracterizare a acestuia dateaza din acea perioada.

n prima jum tate a sec. al XIX-lea turismul era considerat ca fiind sinonim cu c l toria. C l toria sau sejurul de agrement devin inseparabile de notiunea de turism odat cu nmultirea statiunilor termale si balneare.

1.1 Definitii uzuale

Prin natura lui turismul se prezint ca o activitate economic situat la interferenta

altor ramuri, ceea ce determin o serie de dificult ti n definirea lui. Pornind de la premisa c fiecare ramur economic reprezint un consum de bunuri eterogene care concur nonrezidentilor. locul unei productii de bunuri sau la satisfacerea nevoilor turistilor, a servicii care sunt consumate ntr-un mod specific, turismul are ca obiect o productie si

27

O prim ncercare de definire a turismului ca fenomen social si economic apartine lui E. Guy Freuler si dateaz din 1880. Potrivit p rerii lui turismul este un fenomen al timpurilor moderne, bazat pe cresterea necesit tii de refacere a s n t tii si schimbare a mediului, de cultivare a sentimentului de receptivitate fat de frumusetile naturii... rezultat al dezvolt rii comertului, industriei si perfection rii mijloacelor de transport.

O definitie mai expresiv este formulat n 1938, de Leville-Nizerolle, potrivit c ruia turismul este ansamblul activit tilor nonlucrative ale omului, n afara ariei de resedint [8].

Mai trziu, in anul 1975, Kaspar defineste turismul ca ansamblul raporturilor si fenomenelor rezultate din c l toria si sejurul persoanelor, pentru care locul sejurului nu este nici rezidenta principal si durabil , nici locul obisnuit de munc .

n anul 1983, seful Consiliului Superior al Turismului Francez, Michaud, arat ca turismul grupeaz ansamblul activ de productie si consum, generate de deplas rile de o noapte sau mai multe, de la domiciliul obisnuit, motivul c l toriei fiind pl cerea, afacerile, s n tatea sau participarea la o reuniune profesional , sportiv sau religioas .[9]

n 1991 Organizatia Mondiala a Turismului (O.M.T.), organism major care creaza cadrul general de desfasurare a activitatii turistice n lume, a adoptat un set de rezolutii si recomandari cu privire la conceptele utilizate n turism, printre care si definitii ale turismului, calatorului si turistului[10]:

28

Calatorul este reprezentat de totalitatea persoanelor care se deplaseaza ntre doua sau mai multe locatii n orice scop.

Turismul reprezinta activitatea persoanelor care calatoresc catre si ramn n locurile aflate n afara mediului lor obisnuit pe o perioada de timp de cel mult un an pentru relaxare, afaceri sau alte scopuri.

Vizitatorul reprezinta orice persoana care calatoreste ntr-un loc, altul dect cel obisnuit, pentru mai putin de 12 luni consecutive si al carei scop principal nu este acela de prestare a unei activitati lucrative la locul vizitat.

Turistul este vizitatorul care ramne cel putin o noapte n mijloacele de cazare colective sau private la locul vizitat.

Excursionistul este vizitatorul care nu-si petrece noaptea n mijloace de cazare colective sau private la locul vizitat.

Dup definitivarea relativ a notiunilor de turism si consemnarea lor n literatura de specialitate, se evidentiaz faptul c acesta este un fenomen dinamic, care si l rgeste continuu sfera de activitate. Notiunea de turism trebuie adaptat permanent schimb rilor din viata economic si social , confruntat si corelat cu activitatea practic , cu celelalte domenii ale economiei.

29

Turismul rural si agroturismul sunt notiuni ce pentru multi nseamn acelasi lucru, ns turismul rural are o sfer de cuprindere mai larga astfel: turismul rural este un concept care acopera activitatea turistic desfasurata si condusa de populatia locala si bazata pe potentialul natural si antropic local, n timp ce agroturismul este o forma particulara a turismului rural, cuprinznd activitatea turistica propriu-zisa: cazare, pensiune, circulatie turistica, derularea programelor, prestarea serviciilor de baza suplimentare, ct si activitatea economica, de regula agricola, practicata de gazdele turistilor (activitati productive de obtinere si prelucrare a produselor agricole n gospodarie si comercializarea acestora catre turisti, sau prin retele comerciale, precum si modul de petrecere a timpului liber).[11] Ambele forme de turism se ncadreaz n notiunea mai general de turism moale, cel ce se practic f r a deranja echilibrul natural dintr-un areal.

Component de baz a desf sur rii turismului rural, satele turistice sunt asezari rurale situate ntr-un cadru pitoresc si nepoluat, care prezinta urmatoarele avantaje: traditii etnofolclorice nealterate si case cu arhitectura specifica unei zone etnografice; gospodarii taranesti (cu un anumit grad de confort) ce se nchiriaza turistilor; monumente culturalistorice, muzee si atractii naturale si culturale, ce pot fi utilizate n dezvoltarea agrementului; dotari de infrastructura generala (alimentare cu energie electrica n ntreaga localitate) apa si canalizare; dotari comerciale, sanitare si de telecomunicatie; accesibilitate usoara la drumurile nationale si caile ferate; retea rutiera, partial modernizata.[12]

Toate aceste concepte, notiuni si definitii elaborate de OMT sau de mari profesori n domeniu, au drept scop stabilizarea turismului ca activitate si evidentierea particularit tilor acestuia.

30

1.2 Avantajele si dezavantajele practicarii turismului rural n plan economic, social si ecologic

n timp, activitatile turistice derulate n spatiul rural verde genereaza efecte pozitive, dar si efecte nedorite mai ales cnd nu se respecta capacitatea de ncarcare ecologica si particularitatile ecologice ale mediului rural. Avantajele practic rii turismului rural pot fi prezentate din mai multe puncte de vedere:

Din punct de vedere al turistului:

Odihna la tar este o alternativ din ce n ce mai atractiv pentru or seni.

S colinzi ziua ntreag p durile si fnetele, s te abati pe la o stn , iar seara s dormi ntr-o camer mirosind a mere coapte ... acestea sunt imaginile pe care le derul m n minte atunci cnd, coplesiti de griji si stresati de aglomeratia str zii, ncepem s vis m cu ochii deschisi la o vacant ideal .

ntr-adev r, turismul rural este preferat de tot mai multi turisti romni si str ini saturati de modernitate, de orasele poluate, de aglomeratia marilor hoteluri.

Refugiul n natur este practicat nu numai de elevi si studenti cu posibilit ti materiale modeste si nepretentiosi n privinta conditiilor de locuit, ci si de oameni din Romnia si din str in tate cu un anume standard de viat , oameni de afaceri, intelectuali, diplomati,

31

ceea ce face ca turismul rural s devin un culoar deosebit de important, care s fac legatura ntre tara noastra si restul lumii. n afara odihnei propriu-zise, turistii sunt invitati s participe la s rb torile traditionale locale, precum: m surarea laptelui, r v situl oilor, parade ale portului popular, trguri de artizanat ori vite, vizita unor castele medievale etc.

Din punct de vedere socio-economic:

Crearea si dezvoltarea turismului este consecinta mutatiilor social-economice din epoca contemporan . Aceast ramur a economiei stimuleaz dezvoltarea altor ramuri ale economiei nationale cum ar fi: industria, agricultura, constructiile, transporturile, comertul. Prin aceasta se poate spune c turismul stimuleaz activit ti nationale rentabile ca: hotel ria, alimentatia, suveniruri, artizanat etc. Activitatea turistic este benefic si pentru diversificarea economiei locale acolo unde dezvoltarea agriculturii este insuficient sau neregulat .

Turismul creeaz

noi locuri de munc

n structurile turistice dar si n sectoarele

economice adiacente (agricultura, artizanat, pescuit, comert) prin dezvoltarea de ntreprinderi turistice locale sau de unit ti de prest ri servicii conexe. Acestea duc la cresterea veniturilor, ameliornd calitatea vietii locuitorilor. Totodat cresc impozitele si taxele locale permitnd dezvoltarea infrastructurii, instalatiilor, echipamentelor si serviciilor n folosul comunit tii locale spatii verzi, spatii recreative, parcuri, dot ri tehnico-edilitare, alimentare cu ap , energie electric , scoli, dispensare etc. De toate acestea profit att populatia local ct si turistul.

Prin turism sunt finantate adesea si activit ti culturale ca spectacole de teatru, muzicale, festivaluri, reuniuni, expozitii, competitii sportive care antreneaz si populatia local . 32

Aceasta duce la cresterea nivelului de cultur si civilizatie al locuitorilor din zona turistic respectiv , largirea orizontului de cunoastere al acestora, schimb de cunostinte si experiente ntre sat si oras.

Activitatea agroturistic , datorit complexit tii ei, contribuie la dezvoltarea n ansamblu a zonelor rurale, iar aceast dezvoltare la rndul ei va determina o crestere a circulatiei turistice. Agroturismul reprezint o real sans pentru economia local , acesta crend principalele motivatii n antrenarea si dezvoltarea unor initiative, a unor activit ti traditionale care au fost neglijate mult vreme, a unor mestesuguri, creatii artistice locale pentru satisfacerea turistilor. Toate aceste activit ti dinamizeaz viata economic local .

Activitatea turistic ofer gospodarului posibilitatea de a pune n valoare oferta de cazare, de a valorifica n stare proaspat sau prelucrat produsele proprii din gospod rie, de a presta servicii. Turismul creeaz cererea local de produse alimentare proaspete, produse de mic industrie, artizanat; el este amator de trasee, de recreere, solicit servicii si stimuleaz inventivitatea gospodarului.[13]

Dup cum se observ , agroturismul, component a turismului rural, are cele mai mari implicatii n valorificarea resurselor turistice locale si n ridicarea nivelului de viat al locuitorilor, n dezvoltarea socio-economic a localit tii rurale si comunit tii n general si nu n ultimul rnd, n protejarea si conservarea mediului natural si construit, n contextul unei activit ti economice pe principii ecologice (turismul incit la protejarea mediului). De aceea, interesul comunit tii si autorit tii locale este acela de a elabora o strategie de organizare si dezvoltare durabil si de promovare a turismului rural, cu prec dere a agroturismului, la nivel local, cu concursul tuturor agentilor economici implicati n desf surarea acestei activit ti.[14]

33

Un alt efect pozitiv determinat de activitatea turistic

este efectul multiplicator al

acestuia. Astfel banii primiti de la vizitatori sunt repartizati n diferitele sectoare ale economiei nationale, pentru achizitionarea de echipamente moderne, achizitionarea de m rfuri, plata personalului, provocnd de fiecare dat noi venituri si realiznd investitii de care vor beneficia viitorii vizitatori

Din punct de vedere socio-cultural:

Activit tile si serviciile din domeniul turismului rural sunt ntr-o strns interactiune crend astfel o serie de avantaje sociale, avantaje de care beneficiaz att entitatea agroturistic , ct si mediul din care aceasta face parte. Se activeaz astfel traditiile social culturale, mestesug resti, folclorice.

Deasemenea, turismul contribuie la constientizarea populatiei si autorit tilor locale fat de valoarea turistic si identitatea cultural a localit tii, prezenta turistilor n zonele respective fiind considerat ca o apreciere a calit tii mediului natural si a patrimoniului lor istoric si cultural ce favorizeaz ntelegerea intercultural si comunicarea liber ntre locuitori si turisti.

Astfel turismul se nscrie ca sprijin pentru justificarea si finantarea protectiei zonelor naturale, sprijin n conservarea siturilor arheologice si istorice pentru a atrage vizitatori, si duce la sensibilizarea locuitorilor n problemele de mediu si patrimoniu cultural istoric. Acestea se concretizeaz n: mentinerea si dezvoltarea manifest rilor culturale

34

traditionale, sustinerea muzeelor, teatrelor si a altor echipamente de cultur , conservarea si protejarea patrimoniului cultural-istoric.

Din punct de vedere social-politic:

Turismul ajut la cresterea fenomenului de stabilitate, dar si de restrngere a procesului de emigrare a populatiei rurale, deci de ntretinere a acesteia la diversificarea ocupational a populatiei rurale, ndeosebi cea tn r , p streaz modelele socio-culturale existente, a traditiilor populare si a arhitecturii locale, contribuie la educatia si instructia populatiei turistice tinere n vederea l rgirii orizontului de cunoastere a mediului rural din tara noastr , ajut la cresterea calit tii vietii populatiei locale, strngerea de relatii Romniei, prin prietenesti ntre localnici si turisti, creeaz o imagine extern favorabil romnesc.

contactul turistilor str ini cu etnocultura si ambianta natural si ospitalier a satului

Se pot mentiona, deasemenea, si o serie de dezavantaje sau efecte negative generate de intensificarea turismului rural, efecte ce se resimt mai ales la nivelul peisajelor naturale, rezervatiilor si parcurilor naturale din vecin tatea satelor turistice datorate printre altele acord rii unor facilit ti prea largi, lipsei cadrului legislativ si a reglement rilor de functionare ce pot permite dezvoltarea unui turism greu si cu caracter de mas n multe rezervatii sau parcuri naturale din apropierea satelor, num rului mare de turisti care, prin circulatie si zgomot, pot perturba viata rural si viata florei si faunei naturale.

Deasemenea existenta unui num r mare de trasee si poteci, drumuri de circulatie si acces, vizitate n grupuri de peste 25-30 de persoane, n areale sensibile, produce 35

perturb ri ale echilibrului ecologic. Practicarea, pe arealele existente, a sporturilor de var si iarn , si o prea mare diversificare a activit tilor sportive pot conduce la distrugerea solurilor, florei, faunei etc. Turismul rural intensiv practicat ntr-o anumit zon poate aduce schimbari n modul de viat al localnicilor si poate favoriza poluarea.[15]

Dup cum se poate observa , toate aceste activit ti turistice au impact att asupra mediului nconjur tor ct si asupra mediului economic si a celui social.

1.3 Motivatiile ce stau la baza practic rii agroturismului

Pornind de la caracteristicile mediului citadin, al turate conventiilor sociale specifice, poate fi depistat o serie de necesit ti pe care or seanul le emite din ce n ce mai constant si tinde s le transforme n actiuni[16]:

Rentoarcerea la natur , motivatie valabil pentru toate categoriile de varst , sex, profesie, statut social. Este rezultatul necesit tii de relaxare, s n tate, confort fizic si spiritual; Cunoasterea si adeziunea temporar de munc , grupul folcloric etc.; Cunoasterea, ntelegerea si creativitatea sunt, de asemenea, motivatii care se pot realiza cu succes n ambianta satului turistic. Contactul nemijlocit cu piese ale la grupurile de apartenent specific zonelor

rurale, dintre care pot fi amintite: familia de tip patriarhal, comunitatea locativ , grupul

36

tezaurului istoriei nationale, ale folclorului, ocupatiilor traditionale si obiceiurilor populare, transform vacantele rustice ntr-un veritabil proces de asimilare a unor noi si numeroase cunostinte; Motivatiile estetice ce decurg din nevoia de frumos, ordine, armonie, naturalete, determin majoritatea turistilor, care viziteaz satele respective, s se considere privilegiati pentru posibilitatea de a cunoaste locuri att de frumoase si de pitoresti; Curiozitatea ce decurge din informatii asupra ospitalit tii populare, obiceiurilor gastronomice, artizanatului si ritualurilor s testi, determin dorinta multor turisti de a cunoaste la fata locului toate acestea; Odihna, cura de aer si fructe, consumul de alimente proaspete de care doresc s beneficieze cei care si ngrijesc s n tatea n vacant ; Sportul, vn toarea, pescuitul sportiv, ascensiunile si drumetiile sunt motivatii care cap t o not autentic , l snd loc suficient initiativei, imaginatiei si nclinatiilor individuale.

Teritoriul Romniei prezint o mare bog tie de valori cultural-istorice si naturale, care r spund unor variate motivatii ale c l toriilor turistice, ntre care comorile de art popular , etnografie si folclor reprezint o imagine de marc a poporului nostru.

1.4 Tipologia satelor turistice

Aplicarea principiului specializ rii n domeniul organiz rii si function rii satului turistic este necesar deoarece fiecare localitate rural constituie o entitate cu

37

particularit ti proprii si activit ti specifice, ce nu trebuie dect s fie identificate si valorificate ct mai eficient posibil, din punct de vedere turistic.

De asemenea, stabilirea tipurilor de sate turistice constituie un mod de selectionare a turistilor, acestia grupndu-se de la sine ntr-un sat sau altul, n functie de principalele lor motivatii si optiuni turistice.

Asez rile rurale de interes turistic sunt prezente, si s-au dezvoltat, pe cele mai variate forme de relief, de pe litoralul M rii Negre si Delta Dun rii, pn n zona montan , fiind grupate pe baza specificului n cteva tipuri majore[17]:

Satele peisagistice si climaterice se caracterizeaz prin prezenta unui cadru natural atractiv, cu elemente de potential turistic numeroase si variate, care favorizeaz petrecerea timpului liber. Asez rile turistice de acest tip, situate n zone de deal si de munte, cu casele raspndite la o oarecare distant unele fat de litoral sunt adecvate turismului de sejur, oferind (Maramures), Vama Veche (Constanta). Satele balneare sustin turismul balnear de important local si mai rar regional , bazndu-se pe o serie de resurse turistice exploatate si valorificate: ape minerale carbogazoase, mofete, izvoare sau lacuri s rate, n mol: Zizin (Covasna), Costiui (Maramures), S celu (Gorj). Satele turistice pentru practicarea sporturilor sunt specifice zonelor montane cu strat de z pad persistent, conditii de pant deosebite ce favorizeaz practicarea sporturilor de iarn (Fundata, G rina Jud. Caras), dar si zonelor joase, cu oglinzi de ap , care sustin sporturile nautice (Murighiol) etc. 38 altele, dar si n zona posibilit ti de plimbare n aer

liber, b i de aer, helioterapie, drumetie: Tismana (Gorj), Br det (Arges), Botiza

Satele turistice pastorale (Vaideeni, Prislop, Jina). n aceast grup pot fi incluse satele de munte n care preocuparea de baz a localnicilor este cresterea oilor si vitelor, si care pot s atrag turisti, prin meniuri bazate pe produse lactate. Satele pesc resti si de interes vn toresc ofer si organizeaz diferite forme de

agrement speciale pentru turisti vn toare, pecuit, safari asigurnd n acelasi timp, posibilit ti de cazare, servicii culinar-gastronomice pesc resti sau vn toresti: Sfntu Gheorghe (Delt ), Ciocnesti (Suceava), Gurghiu (Mures). Satele turistice de creatie artistic si artizanal (Tismana, Margina, Cordun, S pnta) atrag turistii interesati de creatia artistic si artizanal , prin posibilitatea achizition rii unor astfel de creatii direct de la surs , de la producatorul nsusi, precum si posibilitatea de a asista la modul de confectionare al acestora. Satele turistice etnofolclorice grupeaz asez rile rurale care detin un fond etnografic, de valoare inestimabil , reprezentat prin muzee etnografice, arhitectur popular de exceptie, port traditional si folclor: Curtisoara (Gorj), R sinari (Sibiu), Vama (Suceava) etc. Aceste sate pot oferi turistilor servicii de cazare si mas n conditii autentice (mobilier, decor si lenjerie n stil popular, meniuri traditionale servite n vesel si cu tacmuri specifice, farfurii si str chini de ceramic , linguri de lemn etc.). Satele cu obiective de interes stiintific dispun de diferite tipuri de rezervatii naturale care prin inedit, unicitate si frumusete, atrag spre vizitare numerosi turisti str ini si autohtoni: Andrieseni (Vrancea), Sadova (Suceava), Chiuzbaia (Maramures) etc. Sate cu monumente istorice, de art si arhitectur cu valoare de exceptie, renumite pe plan national si international, sunt specifice Moldovei, cu o salb impresionant de m n stiri: Sucevita, Putna, Agapia, V ratec etc.; Subcarpatilor Getici Aninoasa, Cozia, Horezu, Tismana; sudului Transilvaniei H rman, Biertan, Feldioara etc. Sate turistice pomiviticole unde principala activitate este cultivarea pomilor fructiferi si a vitei-de-vie iar turismul se poate practica pe toat durata anului, att n perioada

39

recolt rii ct si dup aceea, prin oferirea fructelor, strugurilor si a preparatelor pe baza lor: Recas, siria, Agapia etc.

Satul romnesc prin specificul etnocultural si etnografic, prin originalitate si

bog tia resurselor proprii spatiului geografic aferent poate s se constituie ca un produs turistic inedit, care s satisfac o gam larg de motivatii n turismul organizat si pe cont propriu, intern si international. Un num r mare de sate, recunoscute ca sate turistice, constituie destinatii pentru turismul de sejur, turismul de cunoastere, balneoturismul etc.

1.5

Modalit ti de cazare si alimentatie public

specifice satelor turistice. Criterii

economico-sociale de clasificare a fermelor si pensiunilor agroturistice

Cazarea n satele turistice se poate organiza si amenaja pe mai multe tipuri si anume:

- camere mobilate, de categorii diferite, n locuintele gospodarilor, acestia locuind n aceeasi cas sau n apropiere;

- cas de vacant , alta dect cea locuit de gospodar, construit ad-hoc sau eliberat n sezonul turistic;

40

- spatiu pentru amenajarea unui loc de campare (cu cort sau rulot ) n gr din sau livad , gospodarul locuind n apropiere, spre a asigura securitatea turistilor;

- spatii secundare n gospod ria s teasc ;

- spatii cu destinatie special pentru turisti, construite de c tre grupuri de locuitori sau asociatia turistic s teasc .

Toate aceste spatii de cazare (mai putin cele secundare) vor fi mobilate ca s corespund normelor de clasificare elaborate de Ministerul Turismului, care le va omologa, iar tarifele percepute vor fi n conformitate cu legislatia n vigoare.

Alimentatia public . n satele turistice, servirea mesei pentru turisti se poate realiza n mai multe modalit ti:

- pensiune complet la gospodarul-gazd ;

- demipensiune;

- mic dejun inclus n tariful de nchiriere a camerei (casei);

41

- pensiune complet sau demipensiune acordat de o familie unui grup mai mare de turisti, care locuiesc n gospod rii diferite;

- pensiune complet sau demipensiune la o unitate de alimentatie public din localitate (restaurant, pensiune);

- preg tirea mesei de catre turisti cu produsele lor sau ale gospodarului si cu utilajele acestuia.

Toate spatiile de alimentatie public

vor fi omologate conform normelor

Ministerului Turismului, iar tarifele vor fi stabilite si aplicate n baza normelor n vigoare. Omolog rile si clasific rile pentru structurile de cazare (pensiuni si ferme agroturistice) se fac de c tre Comisia Tehnic de Verificare format din specialisti ai Ministerului Turismului si Asociatia National de Turism Rural Ecologic si Cultural (ANTREC) si au la baz "criteriile minime privind clasificarea pe stele (margarete) a pensiunilor si fermelor agroturistice" stabilite prin lege.

Criteriile minime pentru intrarea unei gospod rii n circuitul turistic se refer la:

- accesul n camerele de dormit si la grupurile sanitare s fie direct, f r a se trece prin alte camere;

42

- racord obligatoriu la reteaua public de canalizare si existenta apei curente menajere;

- racord obligatoriu la reteaua electric public .

Preturile si tarifele practicate sunt diferentiate n functie de clasificarea gospod riilor, zona n care se afl acestea, perioada de sejur (sezon sau extrasezon).

Criteriile de clasificare a gospod riilor t r nesti din zona montan :

A. Clasa de confort agroturistic montan spatii de cazare:

Clasa I - camer cu 1-2 paturi, 10-16 mp, grup sanitar propriu fiec rei camere, cu WC, lavoar, dus, (cad ), cu ap rece si ap cald .

Clasa II - camer cu 1-2 paturi, 10-16 mp, cu posibilit ti de nc lzire asigurate si grup sanitar comun cu alti turisti, cu WC, lavoar, dus, cu ap rece si ap cald .

Clasa III - camer cu 1-3 paturi, 10-20 mp, cu posibilit ti de nc lzire asigurate si 43

grup sanitar comun cu alti turisti si cu proprietarul, cu WC, lavoar, dus, cu ap rece, eventual si ap cald .

Clasa IV - camer cu 1-3 paturi, 10-20 mp, latrin separat de locuint , comun cu proprietarul si o nc pere pentru sp lat, cu lavoar, cu ap rece, comun cu alti turisti.

B. Clasa de confort agroturistic montan - spatii pentru prepararea si servirea meselor:

Clasa I - camer de servit masa si de recreere, dotat cu un loc pentru prepararea hranei, n folosinta exclusiv a turistilor.

Clasa II - camer de servit masa si de recreere, n folosinta turistilor cu propietarul, cu acces la buc t ria propietarului.

Clasa III - f r proprietarului.

camer

de servit masa si de recreere, dar cu acces la buc t ria

Criteriile minime privind clasificarea pensiunilor turistice si a caselor de oaspeti (ANEXA 1)

44

1. Pensiunile turistice sunt structuri de primire turistice, avnd o capacitate de cazare de

la 3 la 10 camere, totaliznd maximum 30 de locuri n mediul rural, si zona periurbana si

pna la 20 de camere n mediul urban, functionnd n locuintele cetatenilor sau n cladiri

independente, care asigura n spatii special amenajate cazarea turistilor si servirea mesei.

2. Casele de oaspeti sunt structuri de primire turistice, avnd o capacitate de cazare de la 3 la 10 camere, totaliznd maximum 30 de locuri n mediul rural, si zona periurbana si pna la 20 de camere n mediul urban, functionnd n cladiri independente , caracterizate prin existenta unor spatii de cazare si conditii de pregatire a mesei.

3. Amplasarea pensiunilor turistice rurale si a caselor de oaspeti trebuie realizata n locuri

ferite de surse de poluare si de orice alte elemente care ar pune n pericol sanatatea sau

viata turistilor.

4. Dotarile din camerele si din grupurile sanitare destinate turistilor vor fi puse n

45

exclusivitate la dispozitie acestora. n interiorul acestora nu se admit lucrurile personale

ale locatorului (articole de mbracaminte si ncaltaminte, bibelouri sau alte obiecte care ar

putea stnjeni turistii).

5. Spatiile pentru prepararea si servirea mesei trebuie sa fie destinate n exclusivitate

turistilor.

6. Pensiunile turistice care dispun de teren pentru asigurarea serviciilor de campare vor

respecta pentru montarea corturilor si rulotelor criteriile privind echiparea sanitara si

dimensiunea parcelelor[18].

Aceste criterii sunt obligatorii pentru desf surarea activit tii de cazare n pensiuni.

46

Cazarea turistic n mediul rural cuprinde toate formele de primire, de la ferme la hoteluri rurale sau camere de oaspeti, gestionate direct si personal de proprietari persoane fizice, asociatii sau comunit ti locale. Aceste spatii de cazare trebuie s fie clasificate si nregistrate la Registrul de Comert Judetean sau Or senesc n functie de situatie[19].

Agroturismul, ca form a turismului rural, utilizeaz ca spatii de cazare si de servire a mesei, fermele si pensiunile turistice rurale.

Principalele structuri de primire care se ntlnesc n zonele rurale din Romnia sunt urm toarele:

Satul de vacant este un centru turistic compus din vile sau bungalouri destinate caz rii individuale sau familiale si grupate n jurul unor spatii comune pentru mas , distractii si sport. Preturile de sejur cuprind att pensiunea ct si distractiile oferite. Primele sate de vacant au fost create n anul 1947 de c tre Touring Club de France si au intrat n circuitul turistic ncepnd cu anul 1965. Popasul turistic este un tip de hotel destinat n special turistilor n trecere si amenajat de-a lungul unui mare traseu turistic sau n apropierea lui; are mai putin de 10 camere si un restaurant cu specific gastronomic regional. Motelul. La origine termenul desemna un ansamblu de apartamente grupate n bungalouri, izolate unele de altele sau aflate n acelasi corp de cl dire, compuse dintr-o camer cu baie si un amplasament pentru masin . Situate de-a lungul c ilor rutiere, motelurile permit automobilistilor s aib n permanent masina la dispozitie. Motelurile difer de hoteluri prin aceea c , n principiu, nu au personal la dispozitia clientului autoservire acesta nchirind apartamentul sau camera a carui cheie i este data la receptie imediat ce a sosit si a pl tit suma cerut . Conceptia despre moteluri a evoluat 47

rapid, n prezent fiind definit astfel: constructie cu functie hotelier cazare, mas de capacitate mic sau mijlocie, amplasat n general in afara localit tilor si n imediata apropiere a retelei rutiere si a dot rilor acesteia si destinat s ofere serviciile necesare, la diferite grade de confort, ndeosebi pentru turistul automobilist. Hotelul rustic pavilionar este un tip de hotel turistic, situat n mediul rural, grupnd o serie de pavilioane rustice. Campingul este forma de turism care presupune cazarea n corturi sau rulote, utiliznd, pentru un sejur mai mult sau mai putin prelungit, un echipament adecvat. Dezvoltarea crescnd a acestei forme de turism a impus introducerea unor reglement ri privind amenajarea terenurilor si compartimentul turistilor. Pensiunile turistice sunt structuri de primire turistice avnd capacitate de cazare de pn la 10 camere, totaliznd maxim 30 de locuri n mediul rural, si pn la 20 de camere n mediul urban, functionnd n locuintele cet tenilor sau n cl diri independente, care asigur n spatii special amenajate cazarea turistilor n conditii de preg tire si servire a mesei. Ferma agroturistic este o structur de primire pentru g zduire si servire a mesei, cu capacitate cuprins ntre 3 si 20 de camere, functionnd n cadrul gospod riilor t r nesti care asigur alimentatia turistilor cu produse proaspete din surse proprii si locale.

Activitatea de turism n cadrul pensiunilor si fermelor agroturistice cuprinde servicii de cazare si mas , de agrement precum si alte servicii asigurate turistilor pe perioada sejurului.

CAPITOLUL 2

48

CARACTERIZAREA GENERAL A JUDE ULUI MARAMUREs

n nord-vestul patriei noastre n cadrul Muntilor Carpatii Orientali se deschide o depresiune de mare frumusete, cunoscuta sub denumirea de Str veche vatr romneasc , cu o natur ara Maramuresului.

ncnt toare, de o rar frumusete, judetul

Maramures este situat n nordul Romniei si are ca vecini Ucraina, judetele Suceava, Bistrita-N s ud, Cluj, S laj si Satu Mare. De o frumusete aparte sunt depresiunile Maramuresului, L pusului si B ii Mari, cu dealuri, terase si lunci, care au favorizat, prin bog tiile naturale si geo-climatice, prezenta si permanenta omului din cele mai vechi timpuri n aceast zon . Maramuresul este o oaz de viat arhaic plin de farmec, n mijlocul unei civilizatii egalizatoare. Este cu certitudine cel mai mare muzeu etnografic n aer liber din Europa si valorile pe care le detine l recomand s ocupe un loc pe lista UNESCO a valorilor culturale ale umanit tii. Prin valorile si frumusetile sale spirituale, morale si peisagistice, judetul Maramures constituie un punct de atractie pentru mii de turisti din tar si str in tate[20].

2.1 Maramuresul ntre nou si vechi

Prin pozitia sa geografic specific , n extremitatea de nord-vest a Romniei, Maramuresul a avut o istorie mai agitat dect alte zone aflate nspre interiorul Transilvaniei, provincie de care esti legat n mod natural prin unitatea de limb si cultur a populatiei sale, n majoritate romneasc . La acest destin aparte a contribuit si pozitia sa strategic de prim important . De aceea, n decursul timpului apartenenta Maramuresului la un stat sau altul a suferit dese schimb ri.

49

Judetul actual Maramures cuprinde ara Maramuresului, L pusului, Chioarului, Bazinul Baia Mare si o parte a Zonei Codrului.

O incursiune succint n preistoria locului ne arat c Maramuresul este un pamnt str vechi care a fost locuit nc din timpuri imemorabile.

n sec. al X-lea si al XI-lea, conditiile specifice de dezvoltare ale Maramuresului au facut ca n aceast zon s se organizeze mici entit ti teritoriale numite voievodate. Acestea erau formate din mai multe asez ri romnesti stabile, cu vetre de sat, p suni si munti cu p duri, cu hotare ntre ele, constituite n cnezate si conduse de cte un cneaz. Ele se gaseau nsirate pe V ile Marei, Cos ului, pe Taras si Tisa, pe Talabor si Viseu precum si pe cursul superior si inferior al Izei.

Secolul al XIV-lea si nceputul secolului urm tor se caracterizeaz n toat Transilvania prin n sprirea relatiilor dintre iobagi si nobili. n urma unor r scoale de proportii (Boblna-1437), detin torii puterii - nobilii maghiari n majoritate, dar si nobilii romni care se maghiarizeaz - semneaz o conventie cu sasii si secuii, o uniune fr teasc de ntrajutorare, n cazul cnd una din p rti este atacat . Pentru c erau trei p rti de trei neamuri diferite, ntelegerii i s-a mai spus Univ Trium Natium. Sub raport politic, actul a avut o deosebit important : el a servit tezei de mai trziu care prezenta ca natiuni

50

politice ale Transilvaniei numai pe unguri, sasi si secui; romnii erau doar tolerati.

Dup cel de-al doilea r zboi mondial, situatia s-a schimbat radical. Teritoriul maramuresean din nordul Tisei a trecut la Ucraina, respectiv la Uniunea Sovietic , leg turile dintre romnii de pe cele dou maluri au fost puternic ntrerupte si a urmat o intens politic de deznationalizare a populatiei romnesti de c tre puterea sovietic . Pn si denumirea romneasc a satelor a devenit slav : Slatina s-a schimbat n Solotvina, Teceu n Tiacev, Biserica Alb - Belaia Terkov, iar Apsa de Jos - Dabrova.

Dup evenimentele din Decembrie 1989 si dup dislocarea Imperiului Sovietic, leg turile s-au reluat; spre surprinderea celor din stnga Tisei, ei au constatat c fratii lor din dreapta apei, atti cti sunt, nu si-au uitat limba, portul si nici traditiile. Ei s rb toresc nc evenimentele arhaice r mase de la romani, cum ar fi ,,serbarea m rtisorului" si exist o asociatie cultural numit "George Cosbuc", care caut s tin aprins flacara culturii romnesti printre conationali[21].

Este impresionant tenacitatea cu care romnii maramureseni din dreapta Tisei au luptat pentru a se p stra ca atare: "Suntem neam de piatr !" sau "Desi nu am f cut niciodat parte din Romnia, nu am ncetat niciodat s ne simtim romni!"- spun ei.

51

D inuirea romneasc la nord de Tisa este ns fragil si depinde de sprijinul celor din tar . n privinta mp rtirii administrativ teritoriale a t rii, s-a procedat la desfiintarea judetelor si s-a preluat modelul sovietic, al regiunilor si raioanelor. n acest context, n 1948 s-a desfiintat si judetul Maramures cu resedinta la Sighet si s-a creat regiunea Baia Mare, care ncorpora teritoriul Maramuresului, Satmar, Oas, L pus, Chioaru, Zona Codrului - deci si actualul judet, si se nfiinteaz raioanele ca unit ti teritoriale restrnse, subordonate regiunii.

n anul 1964 are loc o nou mp rtire administrativ-teritorial a t rii, revenindu-se la forma si denumirea de judet ca unitate specific , dar Maramuresul r mne n continuare afiliat la Baia Mare, care va deveni resedinta judetului. Pierzndu-si - dup mai bine de 600 de ani - locul privilegiat de resedint de judet, Sighetul Marmatiei s-a dezvoltat si s-a modernizat ntr-un ritm mai lent dect alte centre urbane similare. C derea dictaturii ceausiste n Decembrie 1989 a adus speranta unui reviriment rapid pentru ntreaga zon si repararea unor greseli f cute de regimul trecut.

n Maramures unde mesterii populari au cultivat de veacuri cu deosebit art si pe scar ntins arhitectura de lemn, obiceiurile si traditiile, noul, prin modernitatea sa, nu agreseaz vechiul ci ncearc s -l completeze, s l duc mai departe, s -l pun n valoare. Natura, de-a lungul timpului, a fost privit ca aliat n realizarea operelor cu caracterul lor specific original si pitoresc. Prin adaptarea la materialul din care este construit, opera mesterilor maramureseni a dus la nchegarea unor forme de mare prospetime si usurint .

Frumoas , pitoreasc , elegant - arta, traditia maramuresean se distinge de-a lungul timpului nu att prin forma discret si odihnitoare apropiat de scara si ochiul omului, ct prin nf tisarea mndr si formele mestesugite monumentalizate.

52

Vizitatorii

rii Maramuresului sunt atrasi, n primul rnd, de creatia popular din

Oas, p strat si azi n formele sale originale. n ritualul s rb torilor osenilor, transmise din generatie n generatie, se r sfrng obiceiuri legate de preocup rile milenare (p storitul). Se remarc portile sculptate (Halmeu), originalitatea gospod riilor, cioplitul lemnului (Camarzana, Certeze), pictura pe sticl si ol ritul (Tur), toate de o inegalabil frumusete. De asemenea, Vama este o cunoscut localitate prin produsele sale ceramice, care perpetueaz vechiul obicei dacic al ol ritului. Culorile cu care se orneaz vasele sunt naturale, aidoma celor de acum 2000 de ani.

2.2 Istorie si cultura n contextul actual

Maramuresul, vatr de cultur si civilizatie care si-a d ltuit n lemn istoria, este locul unde traditiile, portul si arta popular se p streaz ca nic ieri altundeva n Romnia. Maramuresul este un imens muzeu n aer liber, iar viata de zi cu zi a satului maramuresean este o adevarat ntoarcere n timp.

Muzeul

rii Oasului - Negresti Oas, posed o frumoas colectie de port osenesc, art

popular (tes turi si cus turi caracteristice), ceramic ; Muzeul ceramicii - Vama, expune peste 500 de piese, unele cu o vechime de peste 300 de ani; Muzeul etografic sv bescPetresti. Bisericile de lemn - bijuterii de art popular - se ntlnesc aproape n fiecare sat. Opt dintre acestea apartin patrimoniului UNESCO, iar unele detin recorduri absolute: cea mai nalt constructie din lemn - biserica m n stirii Brsana 62 m, cea mai veche biseric din lemn biserica de la Ieud 1364. Poarta maramuresean veritabil "arc de triumf" rustic, era n trecut apanajul familiilor nobile. Conform traditiei, poarta este bariera mpotriva r ului, elementul care delimitez universul sacru al casei si gospod riei.

53

Elementele decorative nu au doar o functie estetic , ci sunt simboluri cu r d cini puternice n cultura crestina si precrestin . Coarda - spirala simboliznd aspiratia spre nalt, rozeta - simbol al soarelui ca element esential al vietii, arborele vietii - simboliznd viata vesnic , sarpele cu binecunoscutul lui rol protector, sunt doar cteva dintre elementele cel mai des ntlnite n sculptura portilor maramuresene. Maramuresul este o regiune care a p strat de-a lungul timpului obiceiurile legate de munc , de viat si de s rb toare. Obiecte din lemn decorate artistic nsotesc toate momentele importante ale vietii, dar cele mai fascinante sunt crucile, element de comunicare ntre lumea celor vii si a celor morti. Cimitirul vesel de la S pnta, opera artistului popular Ioan Patras, reuneste cruci "vorbitoare". Prin intermediul unui text n care autoironia se mpleteste cu dramatismul, acestea povestesc viata ce lui disp rut. Meseriile traditionale cum ar fi tesutul, sculptura lemnului, pictura pe lemn si sticl se practic cu succes si se transmit din tat n fiu. Muzica maramuresean care nsoteste toate momentele fericite ale vietii se remarc prin ritm si vitalitate. Portul popular este purtat zi de zi nu doar de s rb tori ca n alte zone. S rb torile sunt momente n care satul maramuresean "explodeaz " de muzic si voie bun , si ele nu sunt putine de-a lungul anului: S rb torile de Iarn , Pastele, Tnjaua, Stna maramuresean , la care se adaug nuntile si botezurile. Aici, mai iute ca oriunde, se-ncinge muzica si jocul. n cteva clipe, toat violonosti locali de exceptie, nelipsiti de la orice petrecere[22]. sala este n picioare, iar perechile ncep s se roteasc , pe ritmul din ce n ce mai rapid, impus de ceterasi, acesti

2.3 Asezare geografica si c i de acces

Judetul Maramures este situat n extremitatea de N-NV a Romniei, la granita cu Ucraina, ntre 4702000 si 4800015 latitudine N si 2205230 si 2500730

54

longitudine E. Maramuresul are o suprafat de 6 304 km2 adic 2,37% din suprafata t rii si o populatie de 535 000 locuitori (2005) si se ntinde n partea de nord a Carpatilor Orientali, acolo unde acestia se desfac n dou ramuri: Rodna si Muntii Maramuresului, nchiznd depresiunea cu acelasi nume.

Maramuresul - situat n cursul superior al rului Tisa - formeaza n privinta topohidrografica un teritoriu nchis din toate laturile, de dealuri mari si munti nalti, ca o cetate, avnd ca poarta locul ngust lnga Hust, unde Tisa paraseste locul sau natal. Ruri curg din toate marginile pna la mijlocul tinutului, unde Tisa le aduna, primind din stnga rurile Mara, Iza si Viseul iar din dreapta Apsa, Tarasul, Talaborul si rul Neagova. Toate aceste ruri se ramifica n vai si vlcele de o rara frumusete naturala.

Descrierea cuprinde ntreg spatiul Maramuresului istoric, adic a

rii Maramuresului,

din care ast zi mai mult de dou treimi se afl n dreapta Tisei, n tara vecin , Ucraina.

Din suprafata total de 10 354 km ct avea fostul comitat Maramures nainte de primul r zboi mondial, la sud de Tisa a mai r mas o suprafat de 3 381 km, ct reprezint actualul Maramures. Aceast zon este situat n partea de nord a Carpatilor Orientali, care sunt marcati de masivul Rodna, Carpatii Vulcanici de Nord si respectiv Muntii Maramuresului. Limita de nord a zonei se suprapune pe granita cu Ucraina, granita marcat de rul Tisa ncepnd de la satul Piatra pn la v rsarea Viseului n Tisa. Granita

55

se continu pe cump na apelor din Muntii Maramuresului pn dincolo de Izvorul C telei (izvor al Ceremusului). Spre est Maramuresul se nvecineaz cu Bucovina (actualul judet Suceava) pn la Bistrita Aurie. La sud, Maramuresul se nvecineaz cu judetul BistritaN s ud pe Bistrita Aurie, urc n Pasul Prislop si n continuare pe cump na apelor, peste Rodna urmeaz lantul muntilor iblesului, L pusului, Gutiului, Ignisului si Oasului. La sud-vest se nvecineaz cu Depresiunea Baia Mare[23].

C ile de comunicatie si transporturile

ara Maramuresului, aceast zon att de frumoas peisagistic, att de bogat n traditii etnografice si folclorice, p mntul care a dat primii domni ai Moldovei si bisericutele de lemn, a trebuit de-a lungul secolelor s traiasc n s r cie si izolare. Totusi, conditiile geografice, istorice si poate mai mult ca orice constiinta apartenentei la acelasi neam, au impus o legatur a maramuresenilor cu fratii lor din celelalte tinuturi locuite de romni. Toponimia si traditiile, precum si atest rile documentare din perioada medieval , confirm leg tura permanent cu fratii lor de dincolo de munti.

Reteaua rutier de ast zi este modernizat , drumurile spre Maramures sunt asfaltate, fiind accesibile pentru masini. Drumurile urmeaz n general firul v ilor principale si secundare pe care sunt dispuse asez rile omenesti cu toat frumusetea si pitorescul lor.

56

C ile rutiere ale judetului sunt reprezentate de drumul european E60 care str bate traseul Bucuresti Cluj Napoca, E571 spre Dej si DJ1C spre Baia Mare.

Centrul de convergent al tuturor drumurilor rutiere este municipiul Sighetu Marmatiei, fost resedint de voievodat, comitat, si mai trziu de judet, timp de peste 600 de ani. Accesul n Maramures dinspre Baia Mare se face pe soseaua national nr. 18, care trece prin pasul Guti (989 m), una din ,,portile" de intrare n zon - coboar muntele n serpentine, prinde firul rului Mara si-l urmeaz pn la Sighetu Marmatiei. O alt ,,poart " a Maramuresului este pasul Prislop, care leag ntre ele asez rile de pe Valea Marei, o parte din asez rile de pe Valea Tisei si Ronei cu cele de pe Valea Viseului si Borsei, precum si orasele zonei: Sighetu Marmatiei, Viseu de Sus si Borsa. Drumul care se constituie si ntr-o ax etnografic a Maramuresului este cel care porneste de la Sighet si urmeaz firul V ii Izei, cuprinznd toate asez rile de pe aceast vale, precum si cele de pe v ile laterale. Tot de la Sighet un alt drum urmeaz firul V ii Tisei, iar prin pasul Huta deschide poarta spre ara Oasului - o alt zon etnografic de mare rezonant n nordvestul Romniei. Drumuri laterale, drumuri forestiere si de c rute, poteci, nlesnesc accesul omului n toate locurile tainice ale Maramuresului, dnd posibilitatea iubitorilor de natur si de cultur popular s -si umple sufletul, s se bucure de creatiile omului si ale lui Dumnezeu.

57

C ile ferate ofer o alt posibilitate de acces spre Maramures. Prima retea de cale ferat s-a dat n folosint n anul 1875, cnd a devenit functional si gara Sighet. ncepnd din 6 decembrie 1996 s-au dat n folosint noi trasee, pe calea ferat , nspre Ucraina.

Calea ferat nsuma 232 km lungime la sfrsitul anului 2000, cu o densitate de 40 km/1000 km, structurat pe dou directii:

1) Satu Mare Baia Mare Bucuresti, cu mai multe ramificatii;

2) Sighetu Marmatiei Viseul de Jos Salva Beclean, cu ramificatie spre Viseul de Sus Borsa.

Transportul aerian, atat de marfuri cat si de persoane se face prin aeroportul din comuna T utii M gher usi situat la 10 km de Baia Mare[24].

2.4 Nivelul de dezvoltare economico-social

Din punct de vedere economic si social dezvoltarea turismului n judetul Maramures exercit o influent pozitiv mai ales asupra utiliz rii fortei de munc prin crearea de noi locuri de munc , turismul avnd efecte benefice asupra nivelului de calificare si instruire a oamenilor ct si asupra dezvolt rii economice a judetului.

58

2.4.1 Economia

Economia actual a judetului Maramures este de tip industrial-agrar , aflat n tranzitie la economia de piat . Numarul total de salariati la sfrsitul anului 2003 este de 96,7 mii persoane, a c ror distributie procentual pe principalele ramuri de activitate se prezint astfel:

- agricultur , silvicultur , piscicultur , exploatare forestier

5,8%

- industrie si constructii

46,2%

- servicii si alte activit ti

48,0%

Total:

100%

Repartizarea salariatilor pe principalele ramuri de activitate n anul 2003, n judetul Maramures

59

Tabel nr. 2.1

INDICATORI

Aprilie

Mai

Iunie

Agricultur , silvicultur , piscicultur , exploatare forestiera

2 491

60

2 501

2 506

Industrie si constructii

45 928

46 104

46 194

Servicii si alte activit ti

61

47 746

47 928

48 022

TOTAL

96 165

96 533

96 722

62

Sursa: Anuarul statistic al judetului Maramures, 2003, INSSE, Bucuresti

Efectivul de salariati la sfrsitul lunii iunie 2003 a fost de 96 722 persoane, n crestere cu 557 persoane fat de sfrsitul lunii aprilie a aceluiasi an.

Distributia salariatilor pe sectoare de activitate evidentiaz c cea mai mare pondere o detin serviciile (49,6% din totalul salariatilor), urmat de industrie si constructii (47,8%), agricultur , silvicultur , piscicultur , exploatare forestier (2,6%).

Comparativ cu sfrsitul lunii aprilie 2003, efectivul de salariati a nregistrat cresteri mai mari la servicii (276 persoane), industrie si constructii (266 persoane), agricultur , silvicultur , piscicultur , exploatare forestier (15 persoane).

Cresterea efectivului de salariati s-a datorat n principal nfiint rii de noi locuri de munc n sectorul privat, reducerea muncii la negru si recalificarea somerilor n concordant cu nevoile curente ale economiei.

2.4.2 Industria

Industria n judetul Maramures este reprezentat prin sectoarele de exploatare si prelucrare a materiilor prime. Ramurile prelucr toare s-au dezvoltat datorit prezentei z c mintelor de minereuri polimetalice neferoase si a resurselor de mas lemnoas . Astfel, metalurgia neferoas ocup primul loc ca pondere att n productia industrial a

63

judetului ct si a t rii, Maramuresul ocupnd locul nti pe tar n productia de plumb si cupru electrolitic. Baia Mare, Borsa, Baiul, Cavnic reprezint principalele centre ale metalurgiei neferoase.

Pe teritoriul judetului Maramures si mai desfasoar activitatea ntreprinderi textile, de articole de bl n rie, materiale de constructii, nc lt minte, produse alimentare etc.

Populatia activ ocupat , pe ramuri ale economiei (%), n judetul Maramures, n perioada 1998-2002

Tabel nr. 2.2

INDICATORI

1998

1999

64

2000

2001

2002

TOTAL

100,0

100,0

100,0

65

100,0

100,0

Agricultur

42,2

49,0

50,0

66

49,0

44,7

Silvicultur , exploatare

forestier , vnat

1,2

1,0

1,0

67

1,0

0,9

Industrie

29,9

22,3

20,0

20,6

68

24,0

Ind. Extractiv

5,0

3,9

3,7

3,5

3,5

69

Ind. Prelucratoare

23,9

17,2

15,3

16,1

19,5

Energia electric si termic , gaze si ap

70

1,0

1,2

1,0

1,0

1,0

Constructii

71

2,8

2,7

2,6

2,5

2,7

Comert, repararea si ntretinerea autovehiculelor, a bunurilor personale si casnice

6,1

72

7,8

7,5

8,6

8,7

Hoteluri si restaurante

1,5

0,9

73

1,2

0,8

0,5

Transporturi si depozitare

3,0

2,7

74

2,8

2,5

3,3

Posta si telecomunicatii

1,0

1,1

1,0

75

1,0

1,0

Activit ti financiare, bancare si de asigurare

0,5

0,6

0,5

0,6

76

0,6

Tranzactii imobiliare, nchirieri si servicii prestate ntreprinderilor

1,5

1,9

1,8

1,6

77

1,5

Administratie public

1,1

1,0

1,3

1,3

1,4

78

nv t mnt

4,6

4,7

4,6

4,6

4,8

S n tate si asistent social

79

4,0

4,0

4,6

4,3

4,4

Alte activit ti

1,4

80

1,4

1,1

1,6

1,5

Sursa: Anuarul statistic al judetului Maramures, 2003, INSSE, Bucuresti

Agricultura a avut cea mai mare pondere n anul 2000 cu 50,0%, iar n anii urm tori ponderea a nceput s scad la 49,9% n 2001 si 44,7% n 2002. Silvicultura, exploatarea forestier si economia vnatului au variatii foarte mici. Industria extractiv scade de la un an la altul (1999 3,9%, 2000 3,7%, 2001, 2002 3,5%), iar industria prelucr toare are o pondere n crestere din an n an (2000 15,3%, 2001 16,1%, 2002 19,5%). Activit tile care au o crestere semnificativ sunt: constructii, comert, repararea si

81

ntretinerea autovehiculelor, a bunurilor personale si casnice, transporturile (2000 2,8%, 2002 3,3%) nv t mntul si s n tatea.

Industria feroas este reprezentat printr-o turn torie de otel aflat la Baia Mare, iar industria constructiilor de masini are centre la Sighetu Marmatiei si Baia Mare. Productia acestor centre se bazeaz n general pe utilaj minier, masini si utilaje agricole si forestiere, piese de schimb auto etc.

Industria de prelucrare a lemnului a beneficiat de centre la Sighetu Marmatiei, Baia Mare, Baia Sprie, Borsa, unde se realizeaz mobil , placaj, cherestea etc.

O ndelungat traditie n judetul Maramures o are productia mestesug reasca din care se remarc ol ritul la S cel, Tg. L pus si prelucrarea artistic a lemnului cu vestitele porti maramuresene, mobilier t r nesc, cruci pictate, la Vadul Izei, S pnta, Desesti si prelucrarea lnii la S pnta, Viseu de Sus[25].

2.4.3 Agricultura

Fondul funciar al judetului Maramures la sfrsitul anului 1996 era format din 311 226 ha de terenuri agricole acoperite cu fnete naturale, pepiniere pomicole si viticole, terenurile arabile nsumnd 3 604 ha cultivate cu: porumb, cartofi, gru, orz etc.

82

Cresterea animalelor este si ea prezent , principalele animale fiind bovinele, porcinele, ovinele. n sectorul cresterii animalelor s-au desf surat actiuni menite s conduc la stoparea sc derii num rului de animale la toate speciile si relansarea zootehniei conform Programului de guvernare.

A fost elaborat si pus n aplicare Programul strategic privind exploatarea si mbun t tirea pajistilor, care n judet ocup 71% din totalul suprafetelor agricole.

S-a constituit cadrul favorabil pentru mbun t tirea si asigurarea st rii de s n tate a animalelor, realizndu-se programul de supraveghere si combatere a bolilor la animale, de prevenire si transmitere a acestora la om.

2.4.4 nv t mntul

n anul scolar 2002 2003, reteaua unit tilor de nv t mnt a judetului Maramures cuprindea 56 de gr dinite, 271 scoli generale, 32 licee, 1 scoal profesional , o scoal de maistri si 14 institutii de nv t mnt superior.

Evolutia nv t mntului de toate gradele n judetul Maramures

Tabel nr. 2.3

83

INDICATORI

1999/2000

2000/2001

2001/2002

2002/2003

nv t mnt total:

84

Unit ti

623

366

365

369

Populatia scolar

85

111 903

109 475

108 169

105 573

Copii de gr dinit

17 630

86

17 526

17 448

17 853

Elevi nscrisi

89 663

87 083

85 241

87

82 537

Studenti nscrisi

4 610

4 866

5 480

5 183

Personal didactic

88

7 461

7 318

7 391

6 974

nv t mnt prescolar:

89

Gr dinite de copii

296

52

52

56

Copii nscrisi

90

17 630

17 526

17 448

17 853

Personal didactic

1 010

941

91

929

920

nv t mnt primar si gimnazial:

scoli

208

92

273

272

271

Elevi nscrisi

64 108

61 912

93

59 542

54 093

Personal didactic

4 405

4 243

4 287

4 022

94

nv t mnt liceal:

Licee

31

30

30

95

32

Elevi nscrisi

15 698

15 792

16 382

17 083

Personal didactic

96

1 508

1 494

1 591

1 425

nv t mnt profesional:

97

scoli

Elevi

98

4 450

4 669

4 881

5 477

Personal didactic

35

79

99

48

57

nv t mnt tehnic de specialitate postliceal si de maistri:

scoli

100

Elevi nscrisi

2 339

1 604

101

1 324

1 026

nv t mnt superior:

Institutii

31

102

16

14

14

Studenti

4 610

4 866

103

5 480

5 183

Sursa: Anuarul statistic al judetului Maramures, 2003, INSSE, Bucuresti

Efectivul scolar scade de la un an la altul (de la 111 903 n 1999/2000 la 105 573 n 2002/2003). O sc dere spectaculoas au avut-o gr dinitele (de la 296 n 1999/2000 la 56 n 2002/2003). scolile profesionale au sc zut de la un numar de 3 n 1999/2000 la o scoala n 2002/2003. nv t mntul superior a suferit si el o transformare dintr-un num r de 31 de institutii n 1999/2000 la 14 n 2002/2003.

O prim cauz a acestor sc deri n nv t mnt o reprezint situatia economic si slaba dotare a scolilor cu tot ceea ce este necesar copiilor, de la gr dinite pn la institutiile de nv t mnt superior.

2.4.5 Populatia

Conform ultimului recens mnt din 18 martie 2005, Maramuresul avea 535 000 locuitori, adic 2,37% din populatia t rii, din care populatia masculin 249 350, iar cea

104

feminin 285 650[26]. Populatia urban reprezint 52,9%, cea rural 47,1% iar densitatea populatiei este de 82,6 locuitori/km2.

Populatia, pe sexe si medii, la 1 iulie n judetul Maramures

Tabel nr. 2.4

Judetul Maramures

Total (numar persoane)

Urban (numar persoane)

105

Rural (numar persoane)

Locuitori / km2

Ambele sexe

Masculin

Feminin

Ambele sexe

106

Masculin

Feminin

Ambele sexe

Masculin

Feminin

Anii:

107

108

1990

559393

278051

109

281342

296745

147698

149047

262648

130353

110

132295

88,7

1995

537477

266134

271343

286789

111

141256

145533

250688

124878

125810

85,3

2000

112

530955

262845

268110

284256

139396

144860

113

246699

123449

123250

84,2

2001

530605

262560

114

268045

284468

139399

145069

246137

123161

115

122976

84,2

2002

520635

256901

263734

275357

116

134416

140941

245278

122485

122793

82,6

117

2003

519057

255981

263078

274876

133986

140890

118

244181

121995

122186

82,3

Sursa:www.maramures.insse.ro

Populatia urbana a judetului era alcatuita din 38,6% evrei, 35,4% romni, 19,9% maghiari, 4,5% ruteni (ucrainieni) s.a. Ca limba materna n mediul urban predomina limba idis (36,6%), urmata de limba romna (33,7%), maghiara (25,7%), ucraineana (2,3%) s.a. Din punct de vedere confesional, locuitorii s-au declarat n majoritatea lor de religie mozaica (38,9%), urmati de greco-catolici (38,0%), romano-catolici (12,8%), reformati (5,7%), ortodocsi (3,5%) s.a.[27]

119

Turismul reprezint un factor ce poate duce la o crestere considerabil a economiei judetului Maramures, n m sura n care potentialul turistic al acestei zone este bine valorificat prin crearea de conditii optime n vederea practic rii formelor de turism specifice acestui areal si atragerea prin diferite mijloace de promovare att a turistilor romni ct si a celor de peste hotare.

CAPITOLUL 3

ANALIZA DIAGNOSTIC A OFERTEI TURISTICE DIN JUDE UL MARAMUREs

Judetul Maramures reprezint o zon turistic aparte, cu caracteristici si personalitate distinct , acesta s-a f cut remarcat prin frumusetile si bog tiile sale si prin statiunile climaterice si balneo-climaterice. Denumit si ara Lemnului, judetul este renumit pentru zonele etnografice si folclorice care si-au p strat aproape nealterate porturile, traditiile, obiceiurile si arta popular .

3.1 Continutul potentialului turistic

120

De la Baia Mare se poate realiza o interesant c l torie n depresiunea numit " ara Maramuresului" de care ne despart culmile tesite ale muntilor vulcanici Guti si ibles. Pornim, mai nti, spre Sighetu Marmatiei pe drumul prin Baia Sprie, vechi centru minier, pe la Poiana suiorului, loc pitoresc de popas cu o caban , teren de camping si parching, prin sate cu remarcabile biserici din lemn ca Desesti, Giulesti si Vad. Mai apoi ajungem la Sighetu Marmatiei, unde putem vizita un muzeu cu profil etnografic. De la Sighet putem cobor spre complexul turistic de la Borsa fie pe Valea Viseului, fie pe Valea Izei. Este de preferat acest din urm drum care ofer un num r mai mare de atractii turistice cum ar fi: Oncesti, N nesti, Brsana, Strmtura, Rozavlea, sieu. Dup sieu se afl satul Ieud cu cea mai veche biserica maramuresean . n continuare se trece prin Bogdan Vod , fosta resedint voievodal n sec. al XIV-lea, Dragomiresti, Moisei, unde se nalt impresionantul monument al sculptorului Vida Gheza, dedicat celor 29 t rani ucisi aici n 1944. Se trece mai apoi prin Borsa, peste pasul Prislop si se intr n depresiunea ara Dornelor, din nordul Moldovei. n drum sunt ntlnite localit tile Crlibaba, Cioc nesti si Iacobeni, vechi centru minier.

Revenind la Sighetu Marmatiei trebuie s ar t m c de aici se poate vizita si o alt zon etnografic foarte interesant " ara Oasului". Vom porni pe soseaua ce duce la Seini, trecnd prin inima Oasului, pe la Negresti. Traseul este pitoresc si dinamic n obiective turistice: S pnta, sat cu un cimitir original, adevarat muzeu de art popular , 121

pasul Huta dincolo de satul Teceu unde se afl hanul turistic "Smbra Oilor", Certeze, cu un interesant port popular, Negresti, principala localitate din ara Oasului; Varna, important centru de ceramic .

Seini este o comun mare unde ntlnim podgorii, o ferm horticol unde s-au aclimatizat migdali si l mi, o carier de piatr pentru pavaj si chiar dou mici fabrici, una de drojdie de bere si una de abrazive. n apropierea comunei, pe dealul Bradului, localnicii au folosit un ntins luminis (4000mp) pentru a scrie cu litere formate din brazi numele marelui poet Mihail Eminescu.

Mergnd spre vest, vom ntlni marea comun Mediesul Aurit, unde se nalt o cetate din sec. al XII-lea. ntre zidurile ei, iobagii r sculati n 1848 au nchis mai multi latifundiari din regiune. Pentru eliberarea lor a trebuit s intervin armata, care a trecut apoi la sngeroase represalii.

Maramuresul nseamn un univers n care se ngem neaz , cu atta firesc, arhaismul satelor si al oamenilor cu puritatea naturii, ca ntr-un nesfrsit si magic ceremonial. Un tinut al misterelor, cu legende despre femei de pe cel lalt t rm, care se arat ziua prin luminisuri de p dure, cu colinde care urc p mntul pn la cer, cu oameni n costume viu colorate, care exerseaz de mult vreme arta ospetiei si a mitologiei.

122

Atractia tinutului este f r egal si resorturile ei tainice rezid din oamenii locului. Esti primit n lumea lor cu respect, dar si cu demnitate. Sunt curiosi s afle ce se mai petrece prin universul mare si sunt gata s povesteasc si s arate ce-i cu viata lor de t rani, care tr iesc ntr-un fel de paradis dat de Dumnezeu, dar nfrumusetat apoi de mna si gndul omului. Splendoarea tinutului este dat de lumea satelor, n care fiecare asezare apare ca un mic miracol, greu de definit pentru str ini. La nceput de nou mileniu, cnd ultima tehnologie a robotizat existenta, iat c este posibil s amesteci toate astea ntr-un basm cu oi si cai, cu locomotive cu aburi si mesteri cioplitori n lemn, cu ritualuri ce-ti taie respiratia si teribile ritmuri de dans, ori cu attea si attea chipuri, privelisti si tr iri. Dac esti venit din alte colturi de lume, vrei s te convingi ca ceea ce vezi este aievea si nu un vis din alte vremi...

Starea de uimire nu te p r seste aproape nici o clipa. Cu att mai putin cnd este vorba de fabuloasele chipuri pe care le capat lemnul. inutului i s-a spus pn nu demult, " ara Lemnului", p durile reprezentnd, la nceputul secolului trecut, 90 la sut din suprafata Maramuresului. De la cruce si capcane pentru animalele codrului si pn la linguri, mobilier, poart ori cas , arta cioplitorilor d inuie ca una dintre virtuozit tile meleagului. Toate sunt inconfundabile prin monumentalitatea si bog tia motivelor decorative, predominate de semnul soarelui si al funiei, simboluri ce semnific firul vietii. Bisericile din lemn din Maramures - unele vechi de peste jumatate de mileniu alc tuiesc un spectacol unic european, ncntnd prin tehnica inedit a constructiei, prin n ltimea turlelor, prin armonia proportiilor.

O c l torie n tinutul Maramuresului nseamn o superb aventur n mp r tia Pitorescului. Spectacolul este de-a dreptul fascinant.

123

3.1.1 Resurse naturale

Diversitatea formelor de relief, ntinderea p durii cu bogatul fond cinegetic, specificul etnografic si folcloric, prezenta unor monumente istorice si de arhitectur , multimea izvoarelor minerale si prezenta statiunilor climaterice confer serie de elemente caracteristice, nemodificate prin activitatea uman . judetului Maramures un valoros potential turistic. Resursele turistice naturale sunt alc tuite dintr-o

ara Maramuresului reprezint una dintre regiunile cele mai bogate n elemente de interes turistic n care obiectivele naturale se mbin armonios cu cele social-istorice. Muntii Rodnei din care face parte ara Maramuresului, reprezint cel mai nalt masiv din Carpatii Orientali, jalonati de o serie de v i, cu un pitoresc aparte: Iza-Viseu, Bistrita Aurie, Somesul Mare, S pnta.

Glaciatiunea cuaternar a l sat urme mai ales asupra crestei si a versantului nordic, maramuresean, foarte abrupt, cu numeroase z noage, praguri n spatele c rora

s-au format lacurile glaciare din partea superioar a crestei principale dintre Vrfurile Pietrosu. La picioarele prului Pietrosu, care coboar n cascade, este situat unul din cele mai pitoresti lacuri glaciare din masiv - lacul Iezer, la 1786 m altitudine.

124

Majoritatea lacurilor sunt de origine glaciar , ele fiind acumulate din izvoarele care apar la baza depozitelor de grohotisuri, cu ap limpede, bun de b ut. Cele 23 de lacuri situate la altitudini de 1800 - 1950 m, n spatele unor depozite morenice (Buh escu II, Iezer, Izvorul Pietrosului, Izvorul Bistritei).

Pe lng marea diversitate a peisajului, Muntii Rodnei au devenit cunoscuti si printr-o serie de forme carstice dezvoltate n calcare eocene, r spndite mai ales pe versantul sudic. Dintre ele se evidentiaz Pestera Izvorul T usoarelor, descoperit n 1955, la o altitudine de 550 m, cu galerii n lungime de 9530 m. Ea face parte din complexul carstic T usoare - Zalion si a fost declarat monument al naturii. Alte pesteri din zon sunt: Pestera lui Maglei, pestera Jgheabul lui Zalion, Pestera Znelor, Pestera de sub Paltin de la Izvorul Izei, Pestera de la Piatra Busuiocului, Pestera din Dealul Popii.

n afara pesterilor amintite mai sunt si alte fenomene carstice: Poarta lui Benes are forma unei arcade prin care trece usor un om; apoi izbucul numit Izvorul Albastru al Izei. O important rezervatie natural se afl la 10 km de orasul Borsa - Rezervatia Pietrosul Mare, zona limitrof a vrfului g zduieste cea mai mare parte a rezervatiei naturale din nordul t rii. Flora, fauna, geologia, urmele glaciare creeaz o rezervatie cu o suprafat initial de 183 ha, care cuprinde golul de munte din jurul Vrfului Pietrosu.

Culmea principal ad posteste pe versantul nordic trei c r ri glaciare care, prin peisajul lor s lbatic, sunt unice n Carpatii Orientali. Prima este Z noaga Mic , cea mai extins si a doua, cea mai adnc , cu pereti pr p stiosi, este Z noaga Iezeru, care ad posteste lacul Iezeru si obrsia prului Pietrosu; versantul sudic al Vrfului Pietrosu, ad posteste c ldarea Buh escu, n care sunt cantonate Rurile Buh escului populate cu p str v.

125

V rful Pietrosu este acoperit cu vegetatie tipic alpin si subalpin , cu specii rare printre care si floarea de colt. O bun parte din golul alpin este acoperit cu jnepenisuri, iar la limita superioar a p durii de molid apar exemplare de tis . n cadrul rezervatiei apar si specii de animale ca: ursul brun, cerbul, rsul, acvila de munte, capra neagr , marmota.

O important economic si peisagistic o reprezint rezervatia de castan comestibil sau dulce din jurul municipiului Baia Mare. Rezervatia se ntinde pe o suprafat de aproximativ 450 km. Specia de castan comestibil se dezvolt ntre 240 si 700 metri altitudine, pe terasa de pe dreapta rului Sas r si pe prima treapt a muntilor care sunt formati din roci vulcanice. Rezervatia de castani comestibili a fost creat n anul 1962 si este o specie de climat mediteranean, originar din Asia Mic .

Rezervatii de mlastin s-au format destul de trziu n timp, la nceputul secolului XX, cnd s-a ajuns la concluzia c mlastina este un complex biologic unitar si n acelasi timp un veritabil depozit de relicve. Pe baza ultimelor cercet ri, trei dintre mlastinile aflate n judetul Maramures au fost puse sub ocrotire. Mlastina oligotrof Vl schinescu se afl pe platoul izvoarelor, sub liziera p durii, la numai 500 metri de cabana cu acelasi nume. Ea s-a format ntr-un rest de crater vulcanic, la o altitudine de 800 metri n Muntii Guti, unde ocup o suprafat de 3 ha. Speciile care vegeteaz pe cuprinsul mlastinii sunt: muschiul de turb , rogozul, trifoiul de balt , roua cerului - plant carnivor .

Mlastina Poiana Brazilor, situat n raza localit tii S pnta, este considerat unic n tar prin existenta jepurilor care aici vegeteaz la cea mai joas altitudine din Carpatii Romnesti (970 m).

126

Lacul Morenilor din hotarul satului Breb, s-a format n urma unei alunec ri de teren, avnd o form circular , cu un luciu de ap de 4300 mp si o adncime de 20 m. Este alimentat de un pru n Valea Mare, afluent al rului Mara. Mai mult de jum tate din suprafata lacului este ocupat de trifoiul de balt . n jurul lacului, pe o suprafat de 20 ha se ntlneste o interesant asociatie vegetal , care include specii de crin, alun, plop, specii de alge de origine nordic . Aceast rezervatie natural r mne un obiectiv turistic pentru cel ce si propune o ascensiune pe Creasta Cocosului (Muntii Guti), avnd ca punct de plecare Ocna sugatag, Breb.

Potentialul turistic al zonei Maramuresului este cunoscut sub valoarea pe care o are datorit mai multor cauze printre care dot rile si drumurile modernizate, care sunt foarte putine. ara Maramuresului p streaz numeroase locuri n zona montan . Un peisaj de neuitat ofer turistilor Masivul Rodnei, cu o serie de piscuri ce dep sesc 2000 m. Sunt prezente aici si urme ale glaciatiei, precum si formatiuni cu aspecte stranii cum este "vju" din Pietrosu, o c dere de ap . Calcarele din Masivul Rodnei ascund un fenomen natural curios. Ponorul afluent al izvorului lui Dragos, str bate un peisaj calcaros subteran de ctiva km pentru a reapare printr-un izbuc puternic sub numele de Izvorul Albastru al Izei. Minunata creatie a naturii, Cascada Izvorul Cailor, de pe rul cu acelasi nume din Muntele Piatra Rea, se afl la altitudinea de 1800 m, la o distant de 4.5 km de Borsa. Apele se pr v lesc zgomotos, n trepte, de la o n ltime de circa 60 m.

Muntii Maramuresului cu vrfurile Pop Ivan, Farc u si Mihailec ascund comori floristice si faunistice deosebite.

Natura a format n Maramures cteva pesteri: Casa Pintii pe prul Mihai Viteazu, Pestera cu oase de la Poiana Botizii, ambele aflate n apropiere de B iut; Pestera de la

127

V lenii sonicutei de pe Valea Repedea. Pestera cu oase contine resturi de fosile ale ursului de pester . Cadrul natural maramuresean confer statiuni balneare sau climaterice. multe asez ri, aspecte de

Borsa, situat n plin zon a molidului, la 800 m altitudine, la poalele Pietrosului, are calit ti terapeutice de odihn si recreere. Izvoarele cu ape minerale carbogazoase, magneziene, calcice, din mprejurimi sunt utilizate n tratarea unor afectiuni ale rinichiului. Prtiile usor accesibile fac din statiune un centru al sporturilor de iarn .

Statiunea climateric Izvoarele se afl la 916 m altitudine (32 km de Baia Mare) pe un platou vulcanic nconjurat de brazi, sub Vrful Ignis (Guti). n S-V Muntilor Guti se afl Creasta Cocosului si Cheile T tarului, cu patru cabane pentru cazare. n apropiere de Cheile T tarului se afl statiunea Runcu - Plesa (100 locuri de cazare). Maramuresul este cunoscut si pentru cele 100 de izvoare cu ape minerale, numite de localnici "borcuturi", aflate la S pnta, Borsa (30), Viseul de Sus (20), Valea Virului (14), Stoiceni, Strmbu - B iut, Borcut - Breb, Ieud, S listea de Sus si altele[28].

3.1.1.1 Relieful

Zona se caracterizeaz printr-un relief destul de variat, care presupune cresteri si descresteri - ntre dou limite extreme, de la luncile rurilor la crestele muntilor, punctul

128

cel mai jos care se afl n Depresiunea Sighetului, pe malul Tisei, este situat la 204 metri, iar n ltimea cea mai mare o constituie vrful Pietrosul Rodnei de 2303 metri. Ca suprafat , ponderea principal o ocup zonele cuprinse n Carpatii Orientali: Muntii Rodnei, Muntii Maramuresului, Carpatii Vulcanici de Nord si Depresiunea Maramures. n Maramures se afl doar partea nordic a Muntilor Rodnei cu Vrful Pietrosul (2303m). ntre Pasurile Prislop (1416m) si setref (817m) culmea este marcat de mai multe vrfuri:

Garagal u (2158m), Piatra Rea (1825m), Negoiasa (2041m), Cormaia (2033m), Buh escu Mare (2188m) si B trna (1710m). Caracteristica general a Muntilor Rodnei sunt sisturile cristaline, dominate de urme glaciare: morene, circuri si v i glaciare (Fntna cu Cimpoias , Negoiescu, Repedea, Pietroasa si Dragos). Sub vrful Pietrosu este lacul Iezer (la 1825 m)[29].

n partea de sud, sud-vest se desf soar grupa nordic a lantului muntos de origine vulcanic , care nchide Depresiunea Maramuresului pe aceast latur .

Muntii vulcanici ai Maramuresului, dintre valea Tisei si valea S l utei, cu altitudine redus (n medie 600-l000m), se prezint sub form de platouri cu conuri vulcanice deasupra. Constructia petrografic si formele de relief dominante justific mp rtirea acestor munti n dou grupe: Muntii Oas-Guti sunt formati din lave si din piroclastite, pe substrat sedimentar (marne, argile si gresii cutate) cu relief de platouri vulcanice,

129

deasupra c rora salt vrfuri conice. Acest relief caracteristic se mentine la altitudini relativ coborte n Muntii Oas, unde punctul culminant (vf. Frasin) atinge abia 827 m si la n ltimi mai mari n Muntii Guti, unde unele vrfuri dep sesc 1300 si chiar 1400 m (Ignis - 1307 m, Guti - 1442 m). Acesti munti, care se ntind pn la valea Botizei, au pe alocuri curm turi relativ joase, folosite ca p suni de culme, ntre care mai circulate sunt Negresti-Oas, Sighetu Marmatiei si Guti (987 m). P durile de foioase cuprind spre sud un bru de castani comestibili. Caracteristice sunt de asemenea, micile depresiuni de pe latura sudic a Gutiului (B ita, Firiza, Chiuzbaia) si o depresiune de mai mari ara Oasului, o cuvet cu relief colinar si piemontan, dimensiuni, n Muntii Oasului.

nchis spre vest de cteva maluri vulcanice, este de origine tectonic si eroziv .

Populatia acestei mici depresiuni p streaz si ast zi un frumos port popular si un folclor care strnesc admiratia vizitatorilor.

A doua grup , a Muntilor ibles, este constituit , n cea mai mare parte, din rocile flisului paleogen (ndeosebi marne si gresii), care dau culmi tesite sau larg ondulate la circa 1000 m altitudine, la care se adaug restrnse iviri de andezite si prioclastite, care alc tuiesc proeminente de relief, adev rate m guri conice, ntre care cel mai nalt este vrful ibles de 1839 m altitudine.

Muntii Maramuresului. Se nsiruie de la nord spre sud-est de la v ile Carlibaba si Bistrita Aurie pn la frontier , pe partea dreapt a Viseului. n general sunt constituiti din sisturi cristaline, str punse de andezite. n cadrul Muntilor Maramuresului se

130

detaseaz Culmea Pop Ivan, cu vrful Mica Mare (1815 m), Muntele Muncel (1318 m), Muntele Pop Ivan (1937 m).

Masivul Farc u este asezat ntre v ile Ruscova, Repedea si Rica; vrful care domin masivul se numeste Mih ilescu (1918 m), unde se afl si lacul periglaciar Venderelu. Tot n cadrul acestui lant muntos se afl si Culmea Copilasu (1611 m) si Muntele Brs nescu (1542 m). n toti acesti munti se practic p sunatul, de primavara pn toamna, fiind mpnziti de stne de oi, stavre de cai, cirezi de vite, care nu si-au schimbat locurile de v rat" iar ,,drumurile oilor" se p streaz nc din secolul al XIV-lea, cnd aceste locuri apar mentionate pentru prima dat n documente.

Culmea Pietrosu Maramuresului sau Brd ului se situeaz ntre Ruscova si rul Vaser; vrful are 1850 m altitudine. Se detaseaz din aceast culme si Prislopasu (1201 m), Grebeni, Novicioru, Muntele Suligu cu vrfurile Budescu Mare (1679 m) si Ludescu(1580 m), Culmea Rosusnei, prelungit spre sud de Poienile de sub Munte cu dealul Muncelul Maxim (1220 m). Mai la sud, spre Borsa se gaseste Culmea ToroiagaJupania, care merge de la Vaser pn la izvorul ib ului, pe Valea Tasla. La est de Borsa se dezvolt masivul Cearc nu Prislop, care cuprinde Muntele Cearc nu (1847 m) si culmea Prislop.

Muntii Zimbroslaviile se situeaz ntre v ile

ib ului si Bistrita Aurie pn la Valea

Ursului. Tot din Muntii Maramuresului face parte si Obcina apului, care este ntre Carlibaba si ib u[30].

131

Principalele altitudini muntoase ale judetului Maramures

Tabel nr. 3.1

Vrful, denumirea si altitudinea (m)

Masivul in care se afla

Localitatea cea mai apropiata

Distanta

(km)

Pietrosul 2 303

132

Rodna

Borsa

G latului 2 159

Rodna

Complex Borsa

133

Cearc ului 1 849

Rodna

Complex Borsa

15

ibles 1 839

ibles

Dragomiresti

134

10

Hudinului 1 611

ibles

Botiza

15

Guti 1 445

Guti

135

Mara

Plesca 1 323

Guti

B iut

Secului 1 311

136

ibles

Botiza

Ignis 1 306

Guti

Chiuzbaia

137

Plesca Mare 1 302

Guti

Chiuzbaia

Mogosa 1 247

Guti

138

Cavnic

Tiganul 1 223

Guti

Iapa

Pietrei 1 059

139

Guti

Desesti

Latia 1 042

Guti

Ciocotis

140

Sursa: Anuarul statistic al judetului Maramures, 2002, INSSE, Bucuresti

Muntii Rodnei. Masivul cel mai nalt din Carpatii R s riteni (alt. max. vf. Pietrosul, 2303m). Creasta principal m soar peste 50 km lungime, pe o l time de 30-40 km si prezint o asimetrie asem natoare celei f g rasene: abrupt spre nord, domoal spre sud cu exceptia zonei Pusdrele, n apropierea c reia se afl o caban si un refugiu Salvamont. Lipsit n zona alpin de popasuri amenajate, masivul este indicat pentru drumetia cu cortul[31].

Depresiunea Maramures este cea mai mare formatiune de acest gen din Carpatii Orientali. Portile de intrare n depresiune sunt marcate de pasurile de peste muntii care o nconjoar , pasuri care din vremuri str vechi o leag de celelalte tinuturi romnesti. Astfel, intrarea n Maramures, dinspre Depresiunea Baia Mare, se face prin pasul Guti, dinspre Moldova de Nord-Bucovina, intrarea si leg tura se fac prin pasul Prislop, dinspre zona Bistrita-N s ud, leg tura cu depresiunea si ara Maramuresului se face prin pasul setref, iar leg tura cu depresiunea si ara Maramuresului se face prin pasul Huta.

Locurile acestea de trecere sunt de mare frumusete natural si beneficiaz de amenaj ri turistice adecvate (hanuri, cabane, hoteluri) - toate cu specific zonal.

141

Depresiunea Maramures este dominat de dou categorii de relief, una ar fi cea care cuprinde dealurile si piemonturile si alta n care intra v ile, bazinetele si micile depresiuni. ntre piemonturile Maramuresului amintim Piemontul Mara-S pnta, Piemontul Gutiului, Piemontul V ratecului si Piemontul Botizei, Valea Viseului cu afluentii s i a permis n timp dezvoltarea unor mici depresiuni ca cele ale Borsei, Viesului, Ruscovei si bazinetele Bistrei si Valea Viseului. Culoarul Izei cuprinde, de asemenea, o serie de bazinete si mici depresiuni favorabile asez rilor, amintind n acest sens bazinetele S cel, S listea de Sus, Dragomiresti, culoarul Rozavlea, micile depresiuni Brsana si Vadul Izei. Rurile si afluentii au dat nastere la mici depresiuni care le poart numele: Mara, Cos u, Rona si desigur Sighet, depresiune situat la confluenta Izei cu Tisa caracterizat de terase joase si lunci; ruletul S pnta a creat Depresiunea S pnta, n care s-a dezvoltat asezarea cu acelasi nume, de mare faim n tar si n lume.

3.1.1.2 Clima

Clima zonei Maramures este moderat de tip temperat continental. lernile sunt destul de geroase, cu z pad abundent , lapovit si ploi reci si se ntind pe o perioad lung . n munti, precipitatiile sunt mult mai abundente, iar stratul de z pad atinge grosimi de

142

peste 80-100 cm si se pastreaz pn la 200 de zile din an. n covata din versantul nordic al Pietrosului Rodnei, vara se vede stratul gros de z pad .

Temperaturile medii ale aerului variaza ntre 00 C n regiunile montane nalte si 9,40 C n depresiuni. Temperatura maxim absolut 39,40 C a fost nregistrat la 16 august 1952 n localitatea Seieni, iar temperatura minim absolut -31,60 C la 26 ianuarie 1954 la Viseul de Sus. n peroiada de iarn sunt frecvente inversiunile de temperatur n ariile depresionare, precum si invaziile de aer rece[32].

Regimul precipitatiilor, n zonele depresionare si deluroase, atinge 700 m anual iar pe crestele montane nalte ajunge pn la 1 400 m anual. Vnturile sunt moderate si bat n general din nord si vest (dinspre munti); nu sunt vifornite si vijelii.

Clima regiunii este benefic pentru practicarea turismului, ea favoriznd drumetia si turismul sportiv n principalele forme de relief att vara ct si iarna pe trasee marcate si n zone cu altitudine scazut . Deasemenea clima este favorabil turismului de agrement, de recreere sau tratament.

3.1.1.3 Reteaua hidrografic

Hidrografia zonei Maramures, apele principale ale Maramuresului sunt colectate de rul Tisa (Viseul, Iza si S pnta cu afluentii lor), iar o mic parte cum este ib ul si Bistrita Aurie sunt colectate de rul Bistrita, iar Izvorul C telei merge spre Ceremus (Ucraina).

143

Rul Viseu izvor ste de sub pasul Prislop (1416 m altitudine) si se vars n Tisa n localitatea Valea Viseului. De la izvoare si pn la Borsa-Moisei se numeste Borsa sau

Viseul. Pe partea stng , Viseul are ca afluenti pe cei din Muntii Rodnei - Valea Fntnelor, Podul Izvorului, Cimpoiesu, Negoiescu, Pietroasa, Vremusu, Prul Hotarului, Valea lui Dragos, Izvorul Negru. Din partea dreapt Viseul primeste ca afluenti Vaserul si Ruscova.

Rul Iza izvor ste de sub vrful B trna din Muntii Rodnei (1380 m altitudine) si se vars n Tisa, str b tnd peste 83 km. Afluentii Izei pe partea stng sunt: B leasa, Baicu, Slatina, ledisorul, Botiza, Sl tioara, Mara, prul Sug ului. Pe partea dreapt , cel mai important afluent este prul Ronisoara, lung de 22 km. Rul Mara are izvorul sub vrful Iezurile din Muntii Ignis (1040 m altitudine).

Rul S pnta isi are izvorul sub vrful Rotundu (1150 m altitudine) n Muntii Ignis. Caracteristica rului este debitul mare si constant, datorat p durilor numeroase care atrag si mentin umiditatea n sol.

O mare bog tie a zonei att din punct de vedere peisagistic ct si al rezervei de ap sunt lacurile. Mai numeroase, dar mici, sunt cele glaciare din Muntii Rodnei si cele de tip periglaciar din Muntii Maramuresului (Venderelu din Muntele Mih ilescu), lacurile de sub abrupturile Gutiului (lezerul Mare, lezerul Mic, T ul lui Dumitru). Dintre lacurile glaciare amintim Buh escu Mare, lezerul Pietrosului (18 lacuri). n minele de sare de la Ocna sugatag s-au format opt lacuri, cel mai ntins lac de min din Romnia fiind lacul 144

Gavrila, iar restul T ul f r Fund, Lacul B trna, Lacul Rosu si nc peste 30 de lacuri mici n coline. Apele s rate si lacurile care s-au format la Ocna sugatag si Costiui au permis n timp dezvoltarea n cele dou localit ti a unor statiuni de agrement si balneare, cu largi posibilit ti de tratament al bolilor reumatismale.

Principalele cursuri de ap ale judetului Maramures

Tabel nr. 3.2

Ruri

Lungimea cursului de ap (km)

Total

Pe teritoriul judetului

145

Somes

381

61

L pus

115

115

Iza

146

83

83

Viseu

80

80

Vaser

43

147

43

Mara

40

40

Sursa: Anuarul statistic al judetului Maramures, 1999 2003, INSSE, Bucuresti

3.1.1.4 Solurile, flora si fauna

Solurile zonei cuprind grupa celor specifice zonelor montane si depresionare, care determin vegetatia si fauna caracteristic acestora. n general vegetatia Muntilor Rodnei si a Muntilor Maramuresului este caracterizat de p duri de conifere si pajisti alpine. Etajul alpin (la peste 2000 m) cuprinde o flor bogat si cu multe rarit ti, rogozul,

148

urechelnita, azaleea pitic

etc. Ierburile bogate sunt favorabile p storitului. Etajul

subalpin se ncadreaz n general ntre 1900 m si 1700 m altitudine, cobornd uneori pn la 1400 m. Coniferele, cu preponderent molidul, ocup zone ntinse n Muntii Maramuresului, Guti si ibles. Pentru foioase distingem r sinoase, fag, gorun, stejar. Vegetatia variat si bogat a Maramuresului a determinat si prezenta unei faune adecvate. Pentru zonele alpine, capra neagr a fost una din bog tiile si mndriile Maramuresului, cu mare grij a fost repopulat ncepnd cu anul 1964. Se mai g seste marmota, apreciat pentru blana si pentru gr simea folosit n medicina popular .

P s rile alpine si subalpine sunt prezente ntr-un mare num r, peste 30 de specii. Amintim acvila de stnc , brum rita, rata, cocosul de munte, vnturetul rosu. n p durile de r sinoase g sim specii de animale si p s ri ntr-un mare num r, ursi, lupi, cioc nitoarea cu trei degete, forfecuta galben , pitigoiul de br det. P durile de foioase ad postesc o mare varietate de animale: cerbul carpatin, ursul brun, rsul, c priorul, mistretul, lupul, vulpea, iepurele, jderul de p dure, jderul de piatr , veverita, bursucul. Lumea p s rilor n p durile mixte este mai variat , peste 60 de specii cuib resc aici. Apele de munte (Tisa, Viseu, Ruscova si Vaser) sunt bogate n pesti ca: lostrita, p str vul curcubeul, tiparul, stiuca, cleanul, mrana, scobarul etc. care nsumeaz peste 23 de specii[33].

3.1.1.5 Rezervatiile naturale

Frumusetile naturii Maramuresului, caracterul de unicitate al unor formatiuni geologice, dar si a unor specii de flor si faun , au determinat autorit tile administrative

149

s le protejeze prin lege, constituind unele rezervatii naturale si declarnd anumite specii monumente ale naturii.

Cea mai reprezentativ zon protejat prin lege este Rezervatia Pietrosul Mare, care cuprinde peste 3000 ha, din care 1200 ha gol de munte, iar peste 1500 ha sunt p duri. Este situat n limitele localit tilor Borsa si Moisei. Dintre speciile de flor de tip alpin sau subalpin considerate ca rare si protejate amintim: Gusa porumbelului sau Garofita (Lychnis nivalis), Clopotelul (Campanula carpatica), Ghintura (Gentiana punctata), Floarea de colt sau Floarea Reginei (Lentopodium alpinum), Crucea p mntului (Heracleum carpaticum) etc.

Specii de muschi pe care le g sim numai aici, ca: Pleuroclada albescens, Mnium blyti, Cirripshyllum cirrosum, precum si rogozul alpin (Cbresia simpliciuscula) sunt considerate ca relicte arctice. n golurile de munte florile de smrdar (Rhododendron kotschyi), iar lng p durile de molid - zmbrul (Pirus cerba) sunt specii rare si ocrotite de lege. Zona este bogat si n faun dintre care amintim capra negr (Rupicapra rupicapra}, recolonizat n anul 1964, marmota (Marmota marmota), recolonizat n anul 1973, rsul (Lynx lynx}, cerbul carpatin (Cervus elaphus), ursul brun (Ursus arctos}, acvila de stnc (Aquila chrysaetos), cocosul de munte (Ttrao urogallus), vipera (Vipera berus) etc. Toate sunt puse sub protectia legii.

Pentru iubitorii de excursii cantonati n Borsa sunt cteva trasee turistice care le vor oferi bucurii de neuitat, astfel[34]:

150

Borsa (Gura Pietroasa) - Statia metorologic - Lacul Iezer - Pietrosu Rodnei - Vrful Buh escu - T mita la Cruce;

Poiana Borsa (Gura Negoiescu) - Valea Negoiescu - Cabana Puzdrele Curm tura G l tiului;

Statiunea de odihn Borsa - prtia olimpic Puzdrele;

de schi - Buza Muntelui Cabana

Statiunea de odihn Borsa - Cascada Izvorul Cailor - saua stiol - Hanul Prislop;

Statiunea de odihn Borsa - Podul Izvorului - Poiana Runca - Poiana stiol saua Gargal u;

saua Gargal u - saua G l tiului - Trnita Negoieselor - saua Buh escu Mare

(Trnita "La Cruce") - Vrful B trna - Dealul stef nitei.

Rezevatia Cornu Nedeii - Ciungii B l sinii este situat

n Muntii Maramuresului,

cuprinde golurile de munte si s-a creat special pentru ocrotirea cocosului de mesteac n. Mai sunt declarate rezervatii ale naturii, si puse sub ocrotire prin lege, Mlastinile Vl sinescu, T ul lui Dumitru de pe platoul Izvoarelor, Poiana Brazilor si Lacul 151

Mor renilor la hotarul satului Breb. Cheile T t rului de pe prul Brazilor sunt formate din andezite bazaltice.

Rezervatiile floristice sunt n mai multe locuri pentru diferite specii protejate: arboretul de gorun si larice de la Ocna sugatag; laricele de la Costiui; rezervatia de gorunet de pe Ronisoara, cu arbori seculari de o rar frumusete. Alte specii de faun si flor ocrotite n zon sunt bujorul de munte, laleaua pestrit , precum si o serie de arbori seculari. Dintre animale sunt ocrotite prin lege rsul, corbul, acvila tip toare mic , bufnita, huhurezul, ciuful, cocosul de munte, iar dintre pesti, lostrita.

Aceste rezervatii ale Maramuresului ce detin suprafete diferite si elemente deosebite precum plante, animale, pesteri, ape, sporesc interesul turistilor de a vizita judetul.

Rezervatiile naturale ale judetului Maramures

Tabel nr. 3.3

Rezervatii naturale ale judetului

Maramures

Suprafata (ha)

152

Rez. Nat. Pietrosul Mare

3 300

Rez. Cornu Nedeii-Ciungii B l sinii

800

Stnc riile calcaroase de la Slhoi-Zmbroslvii

Rez. Nat. Izvorul Albastru al Izei

153

0,2

Rez. de gorunet Ronisoara

62

Rez. de larice Costui

0,7

Rez. Poiana Brazilor

Rez. P durea Cr iasa

154

44

Rez. Creasta Cocosului

50

Rez. Mlastina Oligotrof Vl scinescu

Rez. Nat. T ul lui Dumitru

Rez. Arboretele de castan comestibil

155

500

Rez. Fosilier Chiuzbaia

50

Rez. Nat. Lacul Albastru

1,54

Rez. Forestier Bavna-Conga

26

156

Rez. Cheile Babei

15

Rez. Pestera cu oase

0,5

Rez. Pestera V lenii somcutei

Sursa: Anuarul statistic al judetului Maramures 2003, INSSE, Bucuresti

Parcul National Muntii Rodnei este desemnat parc international de c tre Comitetul MAB UNESCO, reprezentnd o Rezervatie a Biosferei cu o suprafat de cca 3300 ha. Aceast

157

zon este destinat conserv rii diversit tii si integrit tii comunit tilor biotice vegetale n ecosistemele naturale si protej rii diversit tii genetice a speciilor.

Masivul Pietrosul Mare este acoperit cu o vegetatie de tip alpin si subalpin ce cuprinde numeroase specii rare, dintre care putem enumera: gusa porumbelului, soprlita, p iusul, mierea ursului, floarea de colt etc. Datorit unui complex de conditii favorabile, n Pietrosul Mare ntlnim numeroase specii de animale si p s ri cum ar fi: ursul brun, cerbul, rsul, capra neagr , acvila de munte, cocos de munte etc.

3.1.2 Resursele antropice

Resursele turistice antropice sunt reprezentate de acele obiective create de-a lungul timpului de activitatea uman . Maramuresul istoric posed un potential turistic antropic, complex si unitar, reprezentnd o zon renumit prin elemente de etnografie si folclor, n care s-au p strat aproape nealterate arta popualar de o pregnant originalitate: case, porti, unelte, tes turi, ceramic , biserici, datini si folclor, unice prin frumusete, semnificatie, vechime si desf surare. Toate acestea sunt ntlnite mai cu seam multe dintre ele sunt adev rate muzee n aer liber. n asez rile de pe v ile Marei, Cos ului si Izei, dar prezente si pe v ile Tisei si Viseului;

innd seama de ansamblul elementelor naturale, istorice, arhitecturale si etnografic folclorice, ce compun potentialul turistic, se disting urm toarele zone: zona etnografic folcloric a rii Maramuresului, zona turistic montan , zona municipiului Baia Mare si mprejurimile si zona Chioar L pus. Traseele cele mai frecventate pentru valorile etnografice si folclorice sunt: v ile Marei si Izei, Sighetu Marmatiei si S pnta, ce poate fi continuat, peste pasul Huta, n pitoreasca si nu mai putin importanta 158 ara

Oasului[35]. n continuare vom prezenta principalele zone si obiective turistice maramuresene, mpreun cu resursele antropice prezente n fiecare zon .

Municipiul Baia Mare este situat n partea vestic a judetului Maramures, n depresiunea cu acelasi nume, pe cursul mijlociu al rului Sas r, la o altitudine medie de 228 m fat de nivelul m rii. Obiectivele turistice ce pot fi vizitate aici sunt: Biserica din Lemn, Biserica Sfnta Treime, casa Iancu de Hunedoara, Turnul lui stefan - ridicat n secolul al XV-lea, este o constructie din piatr , n stil gotic, nalt de aproape 50 m; din foisorul s u se poate vedea o frumoas panoram asupra orasului; o replic a turnului se afl ridicat lng prefectur ; Turnul M celarilor, Vechiul Han al orasului, Muzeul judetean - are mai multe sectii: istorie si arheologie, art , etnografie, mineralogie[36].

Orasul Sighetu Marmatiei, asezat la confluenta rurilor Iza cu Tisa, pe frontiera de nord-vest a t rii, este vechea capital a rii Maramuresului . Orasul s-a dezvoltat n timp, cu viata sa economic si cultural specific burgurilor transilvane. Spre Sighet au gravitat de secole oamenii Maramuresului de pe toate v ile, asezarea dezvoltndu-se ca o mic capital de judet. Institutii de prestigiu din cl dirile trainice, vechi, dau o not specific orasului; centrul vechi s-a p strat n ntregime. Cl direa actualei biserici reformate se pare c este cea mai veche constructie din oras, secolul al XI-lea. Vis-a-vis de biseric este cl direa monumental a fostei prefecturi a judetului Maramures, care, pe fronton, deasupra usii de la intrare p streaz n original sterna veche a Maramuresului. Din p cate, n ultimii 50 de ani, orasului nu i s-a acordat atentia meritat pe m sura prestigiului de veche capital a unei provincii istorice romnesti de mare rezonant , oras spre care au gravitat de-a lungul secolelor, si o fac si ast zi, oamenii Maramuresului de pe toate v ile zonei.

159

n zona turistic Valea Cos ului, de la crucea drumului din Feresti, D.J. 109 F, la 5 km, urcnd panta dealului, pe un drum asfaltat ajungem n statiunea balneoclimateric Ocna sugatag. De la Sighetul Marmatiei sunt 20 de km, iar de la Baia Mare, 58 km.

Asezarea este situat ntr-un spatiu pitoresc, dominat de dealuri si coline, pe cump na apelor, ntre rurile Mara si Cos u. Casele sunt situate de-a dreapta si de-a stnga drumului principal, din care se desprind str zi drepte, perpendiculare pe sosea. n general, asezarea este de forma celor specifice populatiilor alogene. De altfel, populatia comunei este mixt : o bun parte sunt maghiari si vorbitori de limba maghiar (svabi si polonezi maghiarizati) si o parte romni.

Localitatea apare n documente la 20 martie 1360, sub denumirea de Zalatina (Slatina). Apoi s-a mai numit si "La sare", n apropierea ei aflndu-se si localitatea Dorasl u, azi disparut . De altfel, localitatea este situat pe Valea S rat , afluent al Marei, la Giulesti. n general, n perioada secolelor al XIV-lea si al XV-lea, Ocna sugatag apare n documente n st pnirea familiilor nobile din Giulesti, din neamul Rednicenilor, urmasi ai lui Dragos[37].

Ocna sugatag, sau denumirile mai vechi Slatina sau "La Sare", ne sugereaz exploatarea s rii aici din timpuri vechi. Prin traditie se mai stie c aici erau b i balneoclimaterice din vechime. Statiunea de ast zi are deja un renume pentru diverse tratamente medicale. Existau aici patru hoteluri amenajate cu peste 300 de locuri de cazare, restaurante, cantine, terase, baruri, cafenele. Vin aici oameni la odihn si tratament din toat tara, dar si t ranii din satele Maramuresului. Bolnavii beneficiaz de cabine individuale, instalatii de hidroterapie, fizioterapie (inhalatii, mpachet ri cu parafin , masaje, s li de gimnastic medical ). Complexul modern este situat n 160

apropierea p durii Cr iasa, cu arbori de stejar de sute de ani, p durea fiind ocrotit ca monument al naturii.

Tot aici, n imediata apropiere a Complexului, n deceniul trecut p rintele Mircea Antal din Breb s-a ngrijit de construirea unei biserici de lemn n stil maramuresean, o adev rat capodoper a arhitecturii n lemn.

.De la Ocna sugatag se pot face excursii cu caracter etnografic n satele de pe Valea Cos ului sau Marei, dar si la "borcutul" de la Breb, la "Creasta Cocosului", Stnc ria de pe Muntii Gutiului.

Dup decembrie 1989 comuna a oferit posibilitatea si pentru cei din afara ei (Sighet, Baia Mare, satele din jur) de a-si construi case de vacant proprii, care vor da satisfactie multor persoane si vor mbog ti peisajul locului.

Satul Breb este asezat pe versantul nordic al Muntelui Guti, imediat la poalele acestuia, n partea superioar a bazinului Mara. Oarecum izolat, nefiind pe nici una din arterele principale, Brebul se nvecineaz cu localit tile Budesti si Srbi de pe Valea Cos ului, Hoteni si Mara de pe Valea Marei si peste deal cu satul Surdesti, din zona L pusului. Accesul n sat se face pe drumul care leag Sighetul de Ocna sugatag spre Budesti, satul fiind pe dreapta, ntre aceste dou localit ti. Este str b tut de praiele Breboaia si Valea Mare ce izvor sc din Muntele Guti si se vars n rul Mara. n hotarul Brebului se afl mlastinile cu turb , groase de opt metri, numite T ul

161

Chendroaiei sau Lacul Mor renilor.

Satul Breb de ast zi cuprinde teritorii care n perioada medieval f ceau parte din asez rile ce apar n documente sub denumirile de Valea Mare, Copacis si Breb, aici descoperindu-se si vestigii din epoca bronzului.

Prima atestare documentar este o diplom a regelui Ludovic I de Anjou, fiul lui Carol Robert, din 20 martie 1360, prin care l nt reste pe romanul Dragos, fiul lui Giula, n mosiile Breb, Copacis, Slatina (Ocna sugatag), Desesti, H rnicesti si Sat sugatag, diplom care recunoaste drepturile acestei familii cneziale asupra acestei mosii din vechime.

Biserica satului, asezat n apropierea ntlnirii prului Buboaia cu Valea Caselor, a fost construit nainte de 1531, l rgit n 1643 si reparat n 1715. Arhitectura bisericii este specific maramuresean pentru acest gen de constructii. De remarcat faptul c acoperisul, cu o pant abrupt , are o singur streasin . Intrarea n biseric se face pe o poart aflat pe peretele sudic. n cimitir se pot vedea cteva troite cu coroane circulare, neobisnuite n regiune.

Brebul p streaz bine nc arhitectura traditional , portul, obiceiurile, folclorul. A atras cercet tori romni si str ini care au studiat satul cu oamenii s i (cercet rile interdisciplinare conduse de prof. dr. doc. Mihai Pop, 1970-1974, dr. Danielle Mason, 162

Franta, dr. Claude Karnoouh, Franta)[38].

n zona turistic Valea Izei ntlnim satul Ieud. Un sat nu este numai o asezare n spatiu, ci un loc n umanitate si n univers. Un sat este un loc anume, ornduit dup legile omenesti, un sat poate fi si o cale c tre tar , o deschidere a rosturilor ei cele mai ndep rtate. Ieudul este aceast "cale" si o deschidere c tre tar , acolo n miaz noaptea p mntului romnesc, n Maramuresul istoric, la margine de hotar voievodal str bun. Prin tot ce a d inuit din nceputurile lumii si pn azi, Ieudul m rturiseste despre obrsiile str mosesti, crescute din p mnt si deodat cu p mntul, z mislite dup legile lui.

Comuna Ieud este asezat la sud de soseaua care urmeaz firul v ii Izei, n care se vars perpendicular Ieudisorul, prul Ieudului, de-a lungul c reia pe parcursul mileniilor s-au statornicit casele oamenilor locului care au format satul, la nord asezarea este dominat de Muntii ibles. Specific Ieudului este sistemul de amplasare al gospod riilor care sunt dispuse pe aceeasi linie, perpendicular pe axa drumului.

Ieudul a p strat traditii si legende care amintesc de eroii ntemeietori, de ctitori de m n stiri si biserici, de dasc li si preoti, de martiri, sacrificii, de bucurii si necazuri. n Ieud se afl o biseric veche datnd din anul 1364, Biserica din Deal sau Biserica Balculu; n biseric se p streaz icoane vechi pictate pe lemn, o valoroas colectie de icoane pictate pe sticl de Nicula, covoare si stergare cu motive geometrice, vopsite n coloranti vegetali si minerali, mobilier specific si cteva c rti de mare valoare, printre care se num r si Tip riturile lui Coresi "ntrebare Crestineasc " (Brasov 1560) si "Apostolul" (Brasov 1563).

163

Un alt monument de arhitectur n lemn, de mare frumusete si care pe drept cuvnt este considerat "catedrala n lemn a Maramuresului", este Biserica din ses din Ieud, grecocatolic . Biserica este edificat n anul 1718; n biseric se p streaz o colectie de icoane pe sticl , covoare maramuresene, mobilier specific si desigur carte veche romneasc de mare valoare din principalele centre (Rmnic, Blaj, Buz u, Iasi).

Ieudul a p strat si o serie de monumente de arhitectur t r neasc laic : case si anexe gospod resti, instalatii tehnice actionate de ap (mori, vltori) etc. din secolele XVIIXVIII. Unele dintre acestea au intrat n patrimoniul muzeelor (Muzeul Satului din Bucuresti, Muzeul Maramuresului din Sighetul Marmatiei).

Ast zi, trec torul prin Ieud poate vedea nc n zilele de s rb toare portul popular, specific locului, iar printre casele noi, ici-colo se mai z resc si casele vechi, deja devenite monument. Situat la 97 km. distant de Baia Mare si la 43 km. de Sighetul Marmatiei, pe Valea Izei, Ieudul atrage prin frumusetea si varietatea peisajului, a arhitecturii constructiilor t r nesti, prin pitoresc si originalitate.

Ieudul se mndreste cu cea mai veche biseric din lemn din Maramures, ridicat n 1364, numit "Biserica din deal", precum si cea mai veche pravil n limba romn scris de mn cu litere chirilice cunoscut sub denumirea de "Codicele de la Ieud".

164

Traditia popular pomeneste de o m n stire veche, la nceputul secolului al XIVlea, numit Botiza. Se ajunge aici pe un drum lateral de 11 km, care se desprinde din soseaua principal Sighet-Borsa, n dreptul comunei sieu (37 km sud-est de Sighet).

Centrul comunei este dominat de biserica din lemn aflat ntr-o pozitie privilegiat , pe un promontoriu; putin mai jos este biserica nou , masiv , de zid; n partea opus sunt cl dirile administrative si cooperativa.

Populatia actual este de aproximativ 4000 de persoane; locuitorii se ocup n principal cu cresterea vitelor, t ierea si industrializarea lemnului sau lucreaz la mina de c rbuni din apropiere. Un loc important n viata femeilor din Botiza l ocup prelucrarea lnii. Mestesugul de a vopsi lna cu coloranti vegetali, extrasi din flori si plante, abandonat pe parcursul anilor, a cunoscut n comun o puternic revitalizare, datorit unor initiative individuale apreciabile, care, pe lng satisfactii de ordin moral - notorietate pe plan national si international, expozitii de covoare si obiecte de ln , etc. creeaz o surs de venituri deloc neglijabil .

Spre sfrsitul secolului al XIX-lea, vechea biseric din lemn care exista atunci devenise nenc p toare si a fost nlocuit cu o biseric din lemn mai mare, daruit de comunitatea credinciosilor din Viseul de Jos, care tocmai si ridicaser un alt l cas, din piatr , mai spatios. Arhitectura monumentului este caracteristic bisericilor din lemn maramuresene. Ca element sculptural n exterior este de remarcat, n primul rnd, tocul usii de la intrare, unde se reg sesc aceleasi decoratii ca si pe portile gospod riilor t r nesti, cu simbolistica precrestin n majoritatea cazurilor. Biserica a fost restaurat n anul 1962.

165

Cresterea populatiei din comun a impus ridicarea, ntre 1975-1976, a unui nou l cas de nchin ciune, de asta data din c r mid , cu sapte turle. n 1992, lng asezarea lor, aproape de un izvor de ap mineral , la locul numit "Valea Sasului", locuitorii au mai construit o biseric de lemn, n stilul arhitecturii traditioanale maramuresene, cu intentia de a creea aici o m n stire de maici. Este unul dintre cele mai pitoresti sate maramuresene situat la 99 km. de Baia Mare si vestit prin atelierele mestesug resti de tesut covoare din ln vopsit n culori vegetale[39].

Brsana este una din comunele mari ale Maramuresului. Asezat pe malul drept al rului Iza, la o distant de 20 km de municipiul Sighetul Marmatiei, este str b tut de drumul judetean 186. Prima atestare scris despre comun este din 22 septembrie 1326 cnd, printr-o diplom , regele Carol Albert I de Anjou recunoaste si nt reste n aceste locuri pe cneazul Stanislau, fiul lui Stan. Ast zi satul ti d , de la primul contact, sentimentul bog tiei (materiale si spirituale).

Comuna Brsana conserv cteva monumente de arhitectur de exceptie. Astfel, "Bisericuta de pe Jbar", dup numele locului unde este amplasat , a fost adus aici n 1802 din locul numit "Podurile M n stirii".

n anul 1881 este edificat n centrul satului o nou biseric greco-catolic (azi ortodox ), din piatr . Aceasta este pictat n fresc n stil neobizantin. Att biserica veche din lemn, ct si cea din piatr , conserv n interior icoane din secolul al XVIII-lea pictate

166

n Maramures n tehnica "tempera pe lemn". Se p streaz si tablouri pe pnz de mare valoare, precum si mult carte veche din tiparnitele de la Iasi, Bucuresti, Blaj, Rmnic.

n ultimii ani, 1993-1994, s-a construit n centrul satului o bisericut din lemn de stejar pentru cultul greco-catolic si este n curs de finalizare o biseric tot din lemn, pentru un viitor centru m n stiresc ortodox. Ambele sunt creatii arhitectonice deosebite, inspirate din traditia vechilor biserici maramuresene din lemn.

De la intrarea n sat, de-a lungul soselei, dar si pe str zile laterale, pe dreapta si pe stnga, aproape la fiecare cas s-au ridicat porti noi, constructii monumentale din lemn de stejar, sculptate cu m iestrie n spiritul traditiei. Portile, adev rate arcuri de triumf, sunt mndria brs nestilor, constituind o marc de identitate cultural inconfundabil .

n centrul comunei, n curtea scolii generale centrale s-a restaurat si conservat o veche scoala confesionala (greco-catolic ), singura constructie de acest gen p strat n Maramures, care ast zi ad posteste muzeul s tesc ce cuprinde o bogat colectie de obiecte etnografice si o serie de documente legate de istoria satului.

Satul, n zilele de s rb toare devine atractiv prin prezenta oamenilor costumati n portul traditional, grupati n centrul civic pe grupuri de vrst , vecin t ti si neamuri, n fata portilor unde stau la sfat. Tot acum se organizeaz si "Jocul" (hora satului).

167

Comun autentic a Maramuresului Istoric, Brsana atrage prin frumusetea si varietatea peisajului, a arhitecturii constructiilor t r nesti, prin pitoresc si originalitate.

n Brsana se afl una dintre cele mai frumoase m n stiri din Maramures. De asemenea se poate vizita casa mesterului popular Toader Brsan, acesta fiind considerat unul dintre cei mai vestiti mesteri populari n lemn din tar .

Comuna Oncesti situat la 65 km. de Baia Mare si 8 km. de Sighetul Marmatiei pe cursul superior al rului Iza, se aliniaz satelor maramuresene p str toare de traditii populare. Comuna sieu este situat la 89 km. de Baia Mare, pe Valea Izei. Obiectivele turistice cele mai importante sunt: biserica din lemn atestat documentar din anul 1400 avnd pictura executat pe pnz lipit pe lemn, iconostasul vechi ortodox manufacturat dup anul 1800.

n zona turistic Valea Marei ntlnim localitatea Desesti. Centru de comun de care apartin administrativ satele Mara si H rnicesti, localitatea apare n documente nc din 20 martie 1360, al turi de celelalte sate de pe Valea Marei, care faceau parte din cnezatul de vale al Dr gosestilor. Asezarea se afl la 41 km de Baia Mare si 26 km de Sighetul Marmatiei. Situat pe dealurile si colinele de la poalele muntilor vulcanici Guti, Desestiul este un sat de tip agro-pastoral dominat de gr dini si livezi cu pomi fructiferi. Satul p streaz nc o bun parte din arhitectura traditional n lemn: case si acareturi, porti monumentale, sopronuri pentru fn si biserica din lemn, ca o chintesent a geniului creator t r nesc. Constructiile contemporane (majoritatea din c r mida pe fundatii masive din beton) preiau anumite elemente traditionale n arhitectura exterioar (pridvoare de lemn cu stlpi si arcade sculptate n spiritul traditiei locale). Interiorul, n

168

mod frecvent, are o nc pere aranjat cu mobilier traditional si mpodobit cu textile (covoare, cergi, stergare) adecvate.

Multe din portile din lemn, lucrate dupa r zboi, sunt creatiile mesterului Pop Taina, al c rui urmas a ntemeiat n zilele noastre firma Taina Lemnului, specializat n restaur ri de monumente n lemn (n special biserici) si n constructii noi n lemn specifice zonei si adaptate la nevoile contemporane.

Biserica actual , cu hramul "Cuvioasa Paraschiva", s-a ridicat n anul 1770 de c tre localnici. Nava are un plan rectangular, iar absida este decrosat , de form poligonal . Nu are pridvor. n sat se pot vedea nc n functiune mori cu roat vertical , pive, vltori, instalatii tehnice t r nesti, actionate de ap , de o deosebit ingeniozitate tehnic , aducnd de peste secole o cultur si civilizatie t r neasc de exceptie.

Satul Brebesti apartine de comuna Giulesti si apare prima dat n documentele medievale la 7 aprilie 1402, n legatur cu propriet tile voievozilor Bale, Drag si Ioan Romnul din Maramures. Satul este legat de traditia cnezatului de vale al Cos ului, alaturi de Feresti, C linesti, Balotesti, Budesti, Vintesti si V leni. si ast zi satul mentine frumoasele traditii locale cu specificul lor inconfundabil.

Casele vechi din lemn sunt pe cale de disparitie, dar noile constructii au preluat, n special la etaj, elemente din arhitectura veche din lemn. De asemenea, s-au p strat si portile (mult mbog tite n p rtile sculptate). n zilele de s rb tori oamenii se mbrac n portul traditional. 169

n partea de jos a satului, se p streaz cea mai veche troit de hotar, cunoscut sub numele de "Troita Rednicenilor" si datat n a doua parte a secolului al XVIII-lea. n sat se p streaz foarte bine portul, dansurile, obiceiurile. Copiii si tinerii pe categorii de vrst sunt constituiti n grupuri folclorice. Biserica satului este construit la nceputul secolului al XIX-lea prin grija preotului Petru Barlea, participant la Marea Unire.

n sat s-au p strat pn nu demult case foarte vechi din secolele XVII si XVIII. Demn de relevat este grupajul de case care a apartinut familiei Pop Tomanu. Dintre acestea, una a fost transferat la Muzeul satului din Bucuresti, una la Muzeul Transilvaniei din ClujNapoca si una la Muzeul din Baia Mare. Toate poart inscriptii si dat ri certe pe parcursul secolului al XVIII-lea si nceputul secolului al XIX-lea. Casele sunt din lemn de stejar (peretii din brne impresionante) pe modelul clasic, foarte bine conservate. n zilele de duminic si s rb tori, oamenii ies la plimbare prin centrul satului,

ntr-o adev rat defilare a portului traditional.

n zona turistic Valea Ronisoarei ntlnim localitatea Costiui. Localitatea este asezat pe D.N.18 pe ruta Sighetul Marmatiei - Rona de Sus. Costiui este o veche asezare minereasc , ast zi o mic statiune balneoclimateric de interes local. Numele satului vine de la Castelul c m rii regale a s rii, care domina asezarea si despre care se stie prea putin. Descoperirile care s-au f cut indic existenta satului n sec. XIII-XIV, castelul apartinnd la un moment dat familiei Apaffy. Minele de la Costiui au fost exploatate nc din preistorie, iar mai trziu sunt puse n legatur cu prezenta roman . S-au descoperit monede de argint si de aur , de pe vremea mp ratilor romani si bizantini (Comodus, Traianus Consule, Marcian, Vitellius, Vespasianus, Septimius Severus). 170

La Costiui, pe lng Castel (ast zi scoal ), se mai poate vizita "Calvaria St. Ioan", construit n 1742, si biserica romano-catolic , construit din piatr n stil baroc n perioada 1807-1814. n biseric , pictura din altar apartine pictorului Simion Hollosy Corbul; tot aici exist si o org , datat n 1888. n sat a existat si o biseric veche din lemn (1730), care a ars.

n zona turistic Valea Tisei ntlnim localitatea Remeti situat pe D.N.19, pe cursul rului Tisa pe ruta Sighetul Marmatiei - Negresti. Pe soseaua spre Negresti, nainte de a urca dealul ne ntmpin Popasul Huta, loc de odihn ntr-un peisaj splendid. Huta este un c tun care al turi de Teceul Mic apartine de Remeti, aici functioneaz o mic fabric (fost manufactur ) de sticl - ast zi pentru cristalul rubiniu. Populatia este mixt : maghiari, ruteni, slovaci. n sat exist o biseric catolic , dou scoli cu clasele I-IV, c min cultural. Teceu sau Teceul Mic - sat apartin tor de comuna Remeti, exceleaz prin frumusetea peisajului colinar propice livezilor. Populatia este mixt : maghiari, ruteni, romni, slovaci, germani. n sat exist o biseric greco-catolic si o scoal cu clasele IVIII. soseaua ne conduce prin serpentine acoperite de coroanele p durii de fag spre pasul Huta, unde n vrf se afl Hanul "Smbra Oilor", care marcheaz si locul unde vara vin osenii la s rb toarea mulsul m surii. De aici se deschide o panoram splendid spre Depresiunea european. rii Oasului, o alt zon turistic si etnofolcloric de renume national si

Comuna S pnta este asezat pe malul de sud al Tisei n dreptul V ii Tarasului, pe D.N., la 18 km distant de municipiul Sighetul Marmatiei. S pnta este una din comunele mari ale Maramuresului; hotarul comunei atinge hotarul municipiului Baia

171

Mare, asezarea este dominat de Piatra S pntei, un abrupt vulcanic de mare frumusete si atractivitate turistic si desigur de rul S pnta care izvor ste de sub Vrful Rotundu 1500 m altitudine si se vars n Tisa 228 m altitudine.

n S pnta s-au p strat pn n zilele noastre mai multe case monumentale din sec. XVIIXVIII construite din lemn; una dintre acestea este casa Stan, restaurat n Muzeul Satului Maramuresean .

Ceea ce a dus faima S pntei este asa-zisul "Cimitir Vesel", creatie a renumitului sculptor de cruci Stan Ioan Patras. Maniera proprie de realizare a acestor semne de mormnt, cruci, a f cut din cimitirul de la S pnta un adevarat mit. Arta lui Stan Ioan Patras const n faptul ca a reusit s sintetizeze viata celui disp rut ntr-o imagine plastic sculptat n tehnica basoreliefului, ad ugnd de cele mai multe ori si cteva versuri care redau preocup rile celui disp rut. Maniera naiv de tratare plastic si versurile nsotitoare tr deaz un optimism robust si o anumit veselie care au determinat pe unii cercet tori s denumeasc cimitirul din S pnta "Cimitirul Vesel". Stan Ioan Patras, colora lemnul sculptat pentru cruce, folosind ca fond albastrul, iar pentru sublinieri, galben, albastru si rosu. Stan Patras a sculptat si mobilier t r nesc, impunnd un stil specific, anume, prelucrarea artistic a lemnului, prin vopsirea lui. Nic ieri n Maramures lemnul nu se vopseste, numai la S pnta se foloseste acest procedeu.

172

Mesterul a avut mai multi ucenici care i urmeaz ndeletnicirile.

S pnta are mai multe locuri frumoase de vizitat: Cimitirul, Casa-muzeu Stan Ioan Patras, popasul de la Borcut cu renumita ap mineral de S pnta, P str via, Cascada, Piatra S pntei, vltorile si horincile, dar mai ales casele frumos amenajate, curate si deschise ntotdeauna[40].

n zona turistic Valea Viseului ntlnim localitatea Borsa, situat la 81 km de Sighetul Marmatiei pe D.N.18. Asezarea este caracteristic pentru tipul "adunat de-a lungul v ii", cu c tune pe v ile laterale si case izolate la mare distant de vatr , dnd nota caracteristic asez rilor de tip "r sfirat si risipit". Pn dup r zboi, cnd Borsa a c p tat statut urban, a fost considerat cea mai mare comun rural din Romnia (att ca num r de locuitori ct si ca ntindere).

Borsa este una din vechile si statornicele asez ri maramuresene. Urme de locuire exista nc din epoca bronzului, descoperiri ntamplatoare au dat la iveal piese si fragmente ceramice edificatoare. P cat c nc nu s-au f cut cercetari sistematice. Interesante sunt urmele de asezare din epoca bronzului remarcate la circa 750-800 m altitudine.

Atest ri scrise apar trziu, la 2 februarie 1365, cu statut de villae, cnd regele Ludovic, sup rat pe voievodul Bogdan I pentru nesupunerea sa si plecarea n Moldova, va confisca mosiile acestuia d ruindu-le voievodului Balc Vod si fratilor sai Drag, Dragomir si stefan, care au manifestat supunere. n istoria comunit tii, evenimentul marcat cu litere de aur este lupta care s-a dat cu hoardele t t r sti n ultima lor invazie n Europa, cnd la 4 septembrie 1717 t tarii au fost nimiciti de s teni ntr-o b t lie eroic .

173

n Borsa au fost dou biserici de lemn, una n parohia de Sus si celalt n parohia de Jos. Se pare c cele doua biserici au ars n 1717. Biserica din lemn, monument, existent ast zi este din secolul al XVIII-lea, reconstruit probabil imediat dupa 1717.

Monumentul are o absid poligonal , naos drepunghiular, turn, clopotnit si pridvor deschis. n Borsa s-a p strat una din putinele case parohiale: o constructie monumental din brne rotunde din lemn din brad, cu un plan generos pentru perioada respectiv : tind , dou nc peri mari, care o flancheaz si nc dou nc peri n spatele lor.

Borsa de azi este un oras de munte cu cteva dot ri urbane, o concentrare de blocuri de locuinte nefericit inspirate ca arhitectur , implantate n acest peisaj mirific. Populatia orasului cu c tunele componente, la recens mntul din 7 ianuarie 1994, era de 27.294 locuitori, romni 26.310, restul alte nationalit ti (germani, maghiari, ucrainieni). Dac orasul de ast zi nc sufer n privinta urbaniz rii, amintim cteva dot ri de exceptie. Printre acestea se evidentiaz Spitalul, construit ntr-o arhitectur modern si destul de bine dotat, Hotelul Iezer, Grupul scolar Minier, Clubul Muncitorilor Minieri de la Baia Borsa. Orasul dispune si de o Bibliotec si o Cas de cultur cu cinematograf.

De la Complexul turistic se poate accede pn la Poiana Runcu (3.5 km) cu o linie de telescaun. De aici se pot face excursii n mprejurimi, iar iarna se face schi. Aici sunt amenajate prtii de schi pentru coborri, iar una din ele are cea mai mare trambulin

174

natural din Europa (90 m) cu un record stabilit nainte de r zboi si neegalat.

Muntii Rodnei, care se ridic ca un zid deasupra Borsei, ofer un peisaj unic, cu bog tii ale faunei si florei de neegalat. n Masivul Rodnei pentru varietatea si bog tia vegetatiei si animalelor, n 1932 s-a creat Rezervatia Pietrosu Rodnei (3300 ha), care ast zi a devenit Rezervatie a biosferei. Cel care se va ncumeta n Muntii Rodnei si Muntii Maramuresului, pe lng frumusetile naturii va g si si oameni la stne, la exploat rile forestiere, la culesul fructelor de p dure. De pe Vrful Prislopului, unde n luna august a fiecarui an se face marele festival folcloric "Hora la Prislop", avem perspectiva spre Valea Bistrita Aurie, care ne va conduce spre Bucovina.

Localitatea Baia Borsa apartine de orasul Borsa. Din centrul Borsei, pe un drum modernizat ce merge n paralel cu rul Tasia se ajunge n Baia Borsa. Orasul a fost dintotdeauna localitate minier , fiind atestat ca atare nc din anul 1554.

Chiar n centrul localit tii un perete de stnc cu o verticalitate impresionant ne introduce n atmosfera locului. Centrul este dominat de casele vechi ale colonistilor, biserica, noul cartier de blocuri cu sediul administrativ al exploat rilor miniere din Baia Borsa. Zona este interesant pentru turism: Vrful Toroiaga (1930 m), Valea Tslei, Valea Vinisorul cu 23 de izvoare minerale. Din p cate nc nu sunt valorificate n conditii optime nici apele minerale, nici nenum ratele posibilit ti de practicare a turismului montan[41].

175

Multitudinea de resurse naturale si antropice ale acestu judet constituie elementele de atractivitate ale ofertei turistice maramuresene, premisele de baz ale desf sur rii unei activit ti turistice intense care s permit desf surarea a numeroase forme de turism: turism rural, turism montan, turism balnear, turism de vnatoare, turism cultural etc.

3.2 Baza tehnico-material a judetului: dinamici si structuri n perioada 2000-2004

Pentru realizarea unei activit ti turistice ct mai bune este necesar ca pe lng resursele naturale si antropice s existe si resurse materiale adecvate, capabile s asigure satisfacerea cerintelor turistilor. Aceste resurse materiale sunt cunoscute sub denumirea de baz tehnico-material [42]. Aceasta este reprezentat prin: unit ti de cazare si alimentatie, mijloace de transport, instalatii de tratament sau agrement si este conditionat n primul rnd de dezvoltarea si modernizarea bazei tehnico-materiale existente. Astfel, o zona turistica de mare atractivitate nu se poate constitui n oferta nainte de a beneficia de dotarile necesare primirii si retinerii calatorilor.

Volumul fluxurilor turistice este determinata att de cerere ct si factorii acesteia, dar si de gradul de dotare tehnica a teritoriilor. Deoarece, pe masura ce cresc exigentele turistilor fata de calitatea serviciilor si nivelul de confort, apar mutatii n criteriile de selectie a destinatiilor de vacanta, are loc o sporire a importantei bazei tehnico-materiale. Aceasta explica, n mare masura, atractia diferita a unor zone, beneficiind de potential sensibil apropiat, dar diferentiat dotate din punct de vedere tehnic.

Unitatile de cazare sunt alcatuite din obiective de diverse tipuri, clasificate dupa continut, functia ndeplinita, categoria de confort, perioada de functionare, forma de propietate, etc.

176

3.2.1 Unitatile de cazare

Aceste unitati de cazare, indiferent de apartenenta la sectorul comercial sau noncomercial, sunt divizate, dupa modul de obtinere/oferire a serviciilor n unitati cu servicii prestate{ hoteluri, hanuri, ferme, case de oaspeti) si unitati cu autoservire - n care se asigura doar gazduirea propriu-zisa, serviciile de curatenie, prepararea hranei fiind procurate independent sau reliazate de turisti (camping-caravaning, vile - apartamente nchiriate,etc).

Capacitatea de cazare turistic n functiune (numar de locuri) din Romnia si din judetul Maramures

Tabel nr. 5.10

2001

2002

177

2003

2004

2005

Romnia

277 047

272 596

178

275 319

276 089

277 384

Maramures

3 077

3 177

3 154

179

3 100

3 257

Pondere (%)

1,11

1,14

1,14

1,13

180

1,15

Sursa: Anuarul statistic al Romniei, 2001-2005, INSSE, Bucuresti

Capacitatea de cazare turistic a cunoscut mici oscilatii prezentndu-se astfel:

- n Romnia, anul cu cea mai mare capacitate de cazare este 2005 cu 277 384 locuri fat de anul 2001 cu 277 047 locuri, iar n Maramures tot anul 2005 prezint capacitate 3 257 fat de anul 2001 cu 3 077 locuri de cazare. cea mai mare

Din rezultatele obtinute reiese faptul c

judetul Maramures nu prezint

important semnificativ la nivel national din punct de vedere al locurilor de cazare. Ponderea cea mai mare a judetului a fost nregistrat n anul 2005 1,15%.

Una din cea mai utilizata clasificare, este cea care separa mijloacele de cazare n:[43]

181

unitati hoteliere propriu-zise si asimilate lor (moteluri, pensiuni, hanuri, hoteluriapartamente, bungalow-uri, etc.) unitati complementare sau cazare extrahoteliera, reprezentanta de terenuri de camping si caravaning, casute, sate de vacanta, camine si hanuri pentru tineri, cabane si refugii montane camere, case si apartamente de nchiriat, sanatorii si stabilimente de sanatate, tabere si colonii de vacanta.

Numarul unitatilor de cazare din judetul Maramures n perioada 2004 - 2005

Tabel nr. 3.4

Unit ti

2004

2005

Hoteluri

182

15

16

Moteluri

Vile turistice

183

Cabane turistice

Pensiuni urbane

17

19

184

Pensiuni rurale

59

66

Total

98

108

Sursa: Anuarul statistic al Judetului Maramures 2005, INSSE, Bucuresti

185

Din datele obtinute din 2004-2005 din tabelul 3.4 se poate observa ca numarul hotelurilor a crescut , iar num rul motelurilor a r mas acelasi, la fel ca si num rul vilelor turistice si al cabanelor turistice. Unitatile cu cea mai buna evolutie sunt pensiunile urbane si rurale, aceste avnd o crestere de 2 si respectiv 7 pensiuni.

Figura nr. 3.1 Numarul unitatilor de cazare din anul 2004 n Maramures.

Unitatile de cazare si alimentatie, mijloacele de transport, instalatiile de agrement sau tratament sunt adaptate specificului nevoilor turistilor, n functie de categoria sociala si venit. Atfel, unitatile de cazare si alimentatie sunt definite dupa cum urmeaza:

Hotelul: reprezinta unitatea de cazare destinata n principal turismului

automobilistic. Categoriile sale de clasificare se ncadreaza ntre 1 si 5 stele si poate fi de capacitate mare, mica si mijlocie. n judetul Maramures sunt ntlnite hoteluri ce se ncadreaza din punct de vedere al clasificarii ntre 1 si 4 stele.

n privinta structurii, aceaste unitatii de cazare pot fi abordate din mai multe unghiuri, folosind criterii diferite de segmentare ca: tipul unitatii, categoria de de confort, forma de propietate, perioada de functionare, amplasarea n spatiu, importanta, etc.

186

Numarul locurilor de cazare din hoteluri existente n judetul Maramures n perioada 2000-2004

Tabel nr 3.5

Anii

Locuri de cazare n hoteluri

2000

630

2001

873

187

2002

997

2003

1 116

2004

1 544

Sursa : Anuarul statistic al judetului Maramures 2004, INSSE, Bucuresti

188

Cel mai mare numar de locuri de cazare n hoteluri se nregistreaz n anul 2004 cu 1544 locuri, n restul anilor, pna n 2004 nregistrndu-se cresteri succesive ale locurilor de cazare, anul 2002 detinnd cele mai putine locuri de cazare n hoteluri dintre toti anii analizati. O cauza a acestor variatii poate fi modernizarea treptat a acestor unitati cu echipamente necesare atragerii turistilor. O unitate dotata cu un echipament modern si cu un personal bine pregatit, atrage turistii si astfel i face sa se ntroarca la aceea unitate.

Figura nr. 3.2 Ponderea capacit tii de cazare din hoteluri 2000 - 2004

Motelul: este o unitate de tip hotelier de dimensiuni mici, amplasata deobicei de-a

lungul soselelor si care ofera posibilitati speciale de parcare, cazare, hrana, servicii, carburantii.

Se observa ca n judetul Maramures, motelurile sunt construite lnga resursele antropice sau naturale deoarece turisti sa beneficieze de ct mai mult de ele.

Numarul locurilor de cazare din moteluri existente n judetul Maramures n perioada 2000-2004

Tabel nr. 3.6

Anii

189

Locuri de cazare n moteluri

2000

60

2001

60

2002

99

190

2003

99

2004

136

Sursa : Anuarul statistic al judetului Maramures 2004, INSSE, Bucuresti

Numarul locurilor de cazare n moteluri ntre anii centralizati 2000-2004, creste din doi n doi ani. n anii 2000-2001 se nregistreaz acelasi num r de locuri de cazare (60), pentru ca apoi acesta s creasc si s se mentin ntre anii 2003-2004 la 99 locuri. Anul 2004 este anul cu cele mai multe locuri de cazare nregistrate (136). Aceste cresteri sunt rezultatul proiectelor de modernizare a unitatilor de cazare echipament dezvoltat si adecvat cererii turistice. din moteluri cu un

Figura nr. 3.3 Ponderea capacitatii de cazare din moteluri ntre 2000-2004

191

Complexul turistic: sunt unitati de mari dimensiuni si specific lor este faptul ca

ofera toata gama de servicii sub acelesi adapost: servicii de cazare, de alimentatie, de tratament si de agrement.

Cel mai important compex turistic din judetul Maramures este Compexul turistic suior (Baia Sprie), acesta avnd categoria de 3 stele.

Acesta este amplasat ntr-un peisaj de o rara frumusete, la altitudinea de 688m si la 16 km de Baia Mare la poalele Muntilor Guti. El se defineste ca o oaza de liniste si confort pentru petrecerea vacantelor si a timpului liber. Dispunnd de multiple atractii turistice, sportive si de agrement, complexul ofera posibilitati unice de relaxare si evadare din cotodian.

El este compus din trei unitati hoteliere:

Iza cu doua camere single, opt camere duble si patru cu pat matrimonial;

Mara cu doua camere single, opt camere duble si patru pat matrimonial;

Ignis cu 6 camere cu pat matrimonial caredispun si de sauna.

192

Facilitatile oferite de Complexul Turistic suior sunt: resturant, sala de conferinte, room service, telefon, fitness, salon pentru servirea micului dejun, organizarea de petreceri, fax, sauna, televizor, minibar, internet, terenuri de sport (tenis de cmp, handbal, fotbal, baschet), si cu o prtie de schi cu o lungime de 1200m si o diferenta de nivel de 550 m, spalatorie, etc.

Cabanele turistice : unitati de primire turistica de capacitate relativ redusa, care asigura cazarea,

functionnd n cladiri independente, cu arhitectura specifica,

alimentatia si alte servicii specifice, necesare turistilor aflati n drumetie sau la odihna, n zona montana, rezervatii naturale, n apropierea statiunilor balneare sau a altor obiective de interes turistic.

Ele sunt specifice turismului de drumetie, sunt amplasate n zone alpine si au un caracter sezonier sau permanent. n fiecare oras se poate ntlni cte o cabana, dotata cu echipamentul necesar satisfacerii nevoilor turistilor.

Numarul locurilor de cazare n cabanele amplasate pe teritoriul judetului Maramures n perioada 2000-2004

Tabel nr. 3.7

Anii

193

Locuri de cazare n cabane

2000

40

2001

55

2002

70

2003

194

70

2004

84

Sursa: Anuarul statistic al judetului Maramures, anul 2004.

Situatia locurilor de cazare n cabanele din judetul Maramures este buna, num rul acestora creste treptat de la 40 de locuri n anul 2000 la 84 de locuri n anul 2004. Totusi num rul locurilor de cazare din cabane este mic comparativ cu num rul locurilor din celelalte unit ti de cazare. Aceasta situatie se datoreaza slabei importante fata de acesta categorie de cazare, si modernizarea altor categori de cazare precum: moteluri, pensiuni urbane si rurale si a pensiunilor agroturistice, care si maresc numarul de la un an la altul.

195

Figura nr. 3.4 Ponderea locurilor 2000-2004

de cazare n cabanele din judetul Maramures ntre

Pensiunile turistice: este "structura de primire turistica cu o capacitate de cazare de pna la 10 camere, totaliznd maximum 30 de locuri n mediul rural si pna la 20 de camere n mediul urban, functionnd n locuintele cetatenilor sau n cladiri independente, care asigura, n spatii special amenajate, cazarea turistilor si conditiile de pregatire si servire a mesei[44]".

Datorita numeroaselor atractii turistice, a celor peste 100 de izvoare minerale, peste 60 de terenuri de vnatoare, multitudinea de lacuri naturale si artificiale, cultura si traditiile fac din Maramures un cautat centru turistic. Din acest motiv, aici s-au nfiintat foarte multe pensiuni urbane si rurale.

Numarul de pensiuni din judetul Maramures n perioada 2000-2004

Tabel nr. 3.8

Anii

Pensiuni din judetul Maramures

196

2000

65

2001

69

2002

70

2003

197

76

2004

76

Sursa: Anuarul statistic al judetului Maramures, 2004, INSSE, Bucuresti

Figura nr. 3.5 Ponderea pensiunilor in judetul Maramures n 2000-2004

Aceasta categorie de cazare are o evolutie foarte favorabila, numarul pensiunilor creste de la un an la altul, n anul 2003 s-a produs cea mai mare modificarea numarului pensiunilor crescnd de la 70 la 76.O alta modificare importanta s-a produs n anul 2001de la 65 la 69 de pensiuni. Aceasta dezvoltare a turismului n pensiuni s-a produs datorita numarului mare de cereri ale turistilor de a-si petrece vacanta n aer liber, n natura.

Pensiunile agroturistice sunt pensiuni turistice ce pot asigura, cazare si

alimentatie,dar nsa, o parte din alimentatia turistilor este realizata cu produse din productia proprie a gospodarilor. Amplasarea lor trebuie sa fie n locuri ferite de poluare si de orice elemente care ar pune viata sau sanatatea turistilor n pericol.

198

Pe teritoriul judetului Maramures sunt ntlnite peste 120 de pensiuni

agroturistice. Numarul foarte mare de pensiuni agroturistice se datoreza faptului ca n satele maramuresene se pastreza, nca nealterate traditional si spirituale, cu precadere cele etnofolclorice, viata socio- economica si mediul nconjurator.

Pensiunile agroturistice sunt cele mai numeroase unitati de cazare din judet, iar evolutia numarului lor este ntr-o continua crestere.

Agroturismul da posibilitatea cunoasterii mai bine a spatiului rural cu toate valorile sale naturale, spirituale, si ocupationale, de catre populatia din mediul urban.

Numarul pensiunilor agroturistice amplasate pe teritoriul judetului Maramures n perioada 2000-2004

Tabel nr.3.9

Anii

199

Numarul pensiunilor agroturistice din judetul Maramures

2000

49

2001

55

2002

56

2003

200

59

2004

59

Sursa : Anuarul statistic al judetului Maramures 2004, INSSE, Bucuresti

Numarul pensiunilor agroturistice din judet este n crestere de la un an la altul, anul 2000 detinea 49 de pensiuni iar 2004 - 59, cu 10 mai multe pensiuni agroturistice. Cresterea si dezvoltarea acestei categori de cazare se datoreaza numarului tot mai mare de cereri ale turistilor de a-si petrece vacanta la tara, n aer liber si de a lua parte la activitatile care se desfasoara n cadrul pensiunilor, dar si datorit punerii n aplicare a proiectelor EUROGITES, care au drept scop dezvoltarea agroturismului n Romnia.

3.2.2 Unit tile de alimentatie

Unitatea de alimentatie publica este localul care mbina activitatea de productie cu cea de servire, punnd la dispozitia clientilor o gama diversificata de preparate culinare, produse de cofetarie- patisserie, bauturi si unele produse pentru fumatori[45]. 201

Unitatile de alimentatie publica din judetul Maramures nu reprezinta un punct de atractie turistica, desi sunt foarte variate, nsa pentru gastronomie sunt mai cautate pensiunile agroturistice.

Restaurantul cu specific national este unitatea de alimentatie publica ce pune n valoare traditiile culinare ale unor natiuni ( frantuzesc, Italian, chinezesc, etc.), servind o gama diversificata de preparate culinare, bauturi alcoolice si nealcoolice de servire sunt specifice tarii respective. Dintre restaurantele cu specific international existente n judetul Maramures mentionam:

Crama Veche- Baia Mare;

Hexalit - Trgul Lapus;

Casa Veche- Viseu de Sus.

Alte unitati de alimentatie ce merita amintite sunt:

- Restaurant Doi Pauni;

202

- Restaurant Union;

- Restaurant Plazza Rebel.

Pe lnga unitatile amintite mai exista si fast-food-uri, pizzeria, unitati de tip expres, braserii, cofetarii, patiserii, etc.

3.2.3 Instalatiile si modalitatile de agrement

Cea mai importanta zona de agrement a judetului Maramures o reprezinta statiunea Borsa. Situat la 12 km nord-est de centrul orasului Borsa, el este amplasat la poalele Muntilor Rodna si Maramures, la 700-850 de metri altitudine, pe valea superioara a Viseului, n apropiere de Pasul Prislop.

Aici exista variate posibilitati de practicare a turismului montan si a sporturilor de iarna: numeroase trasee marcate, prtii de schi cu diferite grade de dificultate, trambulina olimpica naturala (113 metri) amenajata pentru sarituri cu schiurile, linia de teleferic ( de 1900 lungime si 500 metri diferenta de nivel) si teleschi (790 metri) care leaga Complexul Borsa cu vrful Runcu stiorului (1611 metri).

203

n apropierea orasului Baia Sprie se afla cabana Mogosa (731 metri altitudine) unde exista un telescaun ce urca pna la vrful Mogosa (1346 metri altitudine). De aici coboara o prtie de schi de 2100 metri lungime, cu o diferenta de nivel de 500 metri, una din cele mai bune din tara pentru probele de slalom.

Alte unitati de agreement sunt reprezentate de numeroasele cluburi, terenuri de sport (tennis de cmp, fotbal, handball, baschet, etc), discoteci, baruri, existente n marile orase ale judetului[46].

3.2.4 Instalatiile si modalitatile de tratament

n acest caz, cel mai important loc l ocupa statiunea Borsa. Ea dispune de numeroase izvoare cu apa minerale carbogazoase, magneziene, bicarbonate si calcice recomandate n tratarea afectiunilor rinichilor si cailor urinare, ale bolilor cronice, ale tubului digestive, etc.

Statiunea climaterica Izvoarele (916 metri) beneficiaza de un climat tonic, puternic ionizat, utilizat n tratarea afectiunilor respiratorii, neurologice, endocrine, etc.

Desi reprezinta interes pe plan local, statiunea Baile Carbunari merita amintita apelor sulfuroase si clorurate-sodice indicate n afectiuni reumatismale, intoxicatii profesionale cu agenti chimici.

204

Localitatea Sapnta exista un centru de mbuteliere a apelor minerale , ele fiind folosite doar pe plan local pentru tratarea gastritelor cronice hiperacide, a bolilor ulceroase, gastro- duodenale, a colecistelor si colitelor cronice si a fomelor simple de diabet zaharat, etc.

3.3 Principalele forme de turism practicate n judetul Maramures

Prin relieful variat pe care l detine judetul Maramures, turismul poate fi ntlnit aici n diferite forme si anume turismul montan n muntii Rodnei, Maramuresului, Guti, ibles, etc; turismul balnear ntlnit datorita prezentei apelor minerale; turismul rural si agroturismul practicat n gospodariile taranilor; turismul cultural si stiintific stimulat prin curiozitatea oamenilor de cunoastere si vizitare, datorita prezentei a numeroase obiective culturale, bisericii si obiceiuri stravechi., precum si rezeravatii naturale ale Biosferei.

Turismul montan. Aceasta forma de turism s-a cristalizat printr-o forma organizata la sfrsitul secolului XIX . Turismul montan s-a dezvoltat si a fost sustinut de numarul de cabane si statiuni care creste de la un an la altul. ntlnim forme ale turismului montan care necesita un grad de echipare tehnica ridicat (cazare, prtii de ski, mijloace de transport pe cablu, poteci marcate ct mai corespunzator, accesibilitate). Turismul montan este practicat de gama larga de persoane cu vrste cuprinse : de la 6 la 70 ani. n Romnia a putut fi practicat la o scara larga, deoarece pe teritoriul tarii se gaseste un renumit lat muntos , si anume :"Lantul muntos al Carpatiilor".

Judetul Maramures detine 43% o suprafata muntoasa, care este reprezentat de cele doua lanturi: - lantul vulcanic al muntilor Guti- ibles- Lapus ce au altitudini cuprinse ntre 1300m si 1839m; si lantul cristalin al muntilor Rodna si Maramures. 205

Dintre cele mai importante masive ale judetului pe care se practica turismul montan, enumeram : muntii Rodnei (Pietrosu 2302m altit. max.),muntii Caliman, muntii ibles, muntii Maramuresului, muntii Guti.

n traseele montane sunt ntlnite diferite marcaje turistice care apar n patru forme (triunghi, cerc, punct, banda verticala si cruce) si trei culori (rosu, albastru si galben ), pentru a fi deosebite de alte tipuri de marcaje (explu : cele silvice), toate marcajele turistice au un contur exterior alb.

Durata unor trasee montane n judet oscileaza ntre 2-10 ore, n functie de zona si masiv. Dintre toate traseele ale judetului cele mai periculoase se afla n muntii Rodnei, de care trebuie sa se tina cont foarte mult de marcaje pentru a nu aparea incidente majore precum: ratacire, accidentare, etc[47] .

O excursie n Maramures este o ncntare pentru turistul dornic de cunoasterea valorilor morale si spirituale ale locurilor, specifice poporului romn dar uitate n alte zone. Maramuresul este, prin excelenta, unul dintre judetele n care simplitatea se mbina armonios cu omenia, conferindu-le locuitorilor, acea noblete datatoare de har. Orice ce persoana care trece prin Maramures cu siguranta va avea revelatia mplinirii personale, pentru ca aici sufletul se regaseste si trupul se mprospateaza.

Vizitarea Maramuresului este ca o lectie de istorie, cultura si geografie fara profesor. Nu trebuie dect sa privesti si sa asculti cu mare atentie spectacolul ce te nconjoara. Natura se desfasoara maiestoasa de jur mprejur iar viata localnicilor , att de linistita dar si att

206

de bogata, nu te va lasa indiferent. Vei dori sa faceti parte, sa afli, sa ncerci. Gazdele dumneavoastra va vor ncnta si minuna iar tu nu vei ramne dect cu regretul pentru un concediu att de scurt.

Turismul montan este practicat n urm toarele zone:

Muntii Rodnei, este o zona de creasta cuprinsa ntre vrful Pietrosul Rodnei si

vrful Ineu, lacurile din zona crestei Taul Pietrosu, Buhaescu, Lacurile Lala Mare si Lala Mica), pentru practicarea acestui trase sunt importante

marcajele pe timp nefavorabil, n zona de cresta lipsesc adaposturi.

Muntii Calimarii, zona Pietrosul si Iezerul Calimanului, regiunea 12 Apostoli

cu martori de eroziune, pe timp nefavorabil se acorda mare importanta marcajelor, n zona de creasta nu exista adaposturi.

Pentru parcurgerea traseelor montane se pot folosi ca punct de plecare si statiunile turistice sau localitatile amplasate n apropierea zonelor montane. Dintre cele mai renumite statiuni ale zonei, sunt:

Borsa. Aflata n nordul Romniei, n judetul Maramures, statiunea montana si balneoclimaterica Borsa este situata la o altitudine de 850 de metri n Muntii Rodnei, pe

207

valea rului Viseu si la numai ctiva km de orasul Borsa. Fiind la o altitudine nalta si nconjurata de munti nalti (peste 2000 de metri) Borsa beneficiaza de un aer curat, intens ozonizat dar si de izvoare cu ape minerale carbogazoase recomandate n afectiuni digestive si renale. Statiunea ofera conditii excelente pentru practicarea alpinismului si a sporturilor de iarna, prtiile de schi fiind amenajate att pentru ncepatori ct si pentru avansati, avnd lungimi cuprinse ntre 200 si 3000 de metri si zapada din decembrie si pna n aprilie. Pentru turistii pasionati de drumetii montane zona ofera numeroase oportunitati: Cabana Puzdrea (1540 m), Valea Izei, Valea Vaserului, Rezervatia Pietrosul Rodnei, etc.

Alte obiective turistice n zona care pot fi vizitate sunt manastirile. De asemenea nu trebuie uitat festivalul folcloric traditional "Hora la Prislop" care are loc de obicei n august. n statiunea Borsa se poate ajunge att pe calea ferata ct si pe sosea pe drumurile DN17C si DN18 care se intersecteaza cu soseaua europeana E576 Cluj Napoca-BistritaCmpulung Moldovenesc-Suceava. Dinspre Satu Mare, Baia Mare si Sighetu Marmatiei nu exista dect drumuri nationale (DN1C sau DN18 care trece chiar prin orasul Borsa)[48].

Mogosa se afla situata pe malul lacului Mogosa, n judetul Maramures, n Muntii Guti si beneficiaza de zapada abundenta din decembrie si pna, deseori, n aprilie ceea o face atractiva pentru iubitorii sporturilor de iarna mai ales ca n zona se mai poate schia si pe prtiile din Borsa, Cavnic, Ocna sugatag si Izvoare.

Daca nu va atrag sporturile de iarna si ajungeti n zona Maramureslui n timpul verii, drumetiile montane pe care le puteti face vor fi de neuitat (valea Izei, valea Viseului etc). La Mogosa se poate ajunge pe sosea (18-20 km) mergnd dinspre Baia Mare, pe drumul National DN18 (Baia Mare-Baia Sprie-Sighetul Marmatiei-Borsa-Vatra Dornei).

208

Rozavlea - Botiza - leud - Poienile Izei

Ca si alte zone ale tarii, Maramuresul ncnta prin frumusetea peisajelor, prin traditiile culturale si etnografice aparte mentinute nca vii de locuitorii acestor locuri, prin ospitalitatea si farmecul maramuresenilor cu totul deosebite.

n acest spatiu etnografic, localitatea Rozavlea aflata la o distanta de 35 km de Sighetu Marmatiei si 90 km de Baia Mare, se numara printre cele mai vechi asezari maramuresene fiind mentionata nca de la jumatatea anilor 1300. Unul din punctele de atractie ale localitatii l constituie biserica declarata monument istoric si care dateaza din anul 1717.

n apropiere de Rozavlea, pe aceeasi vale a Izei se afla si localitatile Botiza si leud care se nscriu n aceesi nota de traditionalism si istorie maramureseana si sunt situate la poalele Muntilor iblesului. Din Rozavlea si pna n aceste doua localitati sunt circa 15 si respectiv 6 km. De asemenea, din Botiza se poate urca pna n Poienile Izei cale de ctiva kilometri. n zona se pot vizita, mai ales daca ajungeti aici vara, multe obiective turistice printre care:

Cimitirul Vesel din Sapnta si Manastirea Peri;

Manastirea Brsana din localitatea Brsana;

209

Muzeul arancii si Manastirea din Dragomiresti;

Alte biserici de lemn aflate pe valea Izei;

Muzeul Satului si Muzeul Memorial din Sighetul Marmatiei;

Cascada Cailor din Muntii Pietrosu;

Biserica Cuvioasa Paraschiva din Botiza;

Statiunile Ocna sugatag si Mogosa.

n zona Rozavlea - Botiza - Ieud se poate ajunge pe calea ferata, venind dinspre Nasaud sau Sighetul Marmatiei pna n Viseul de Sus sau Viseul de Jos de unde se poate continua drumul cu mijloace auto. Pe sosea se poate ajunge mergnd pe drumurile nationale DN17C dinspre Bistrita prin Nasaud sau pe DN18 dinspre Suceava prin Cmpulung Moldovenesc[49].

210

Cavnic localitate situata n muntii Guti, la jumatatea distantei dintre Baia Mare si Sighetu Marmatiei, aici zapada tine din decembrie pna n aprilie. Aceasta localitate dispune de o prtie de schi foarte bine ntretinuta.

n vederea modernizarii si dezvoltarii localitatii, primaria a achizitionat utilaje de batatorit zapada si o instalatie de iluminat nocturn si a amenajat zone pentru iubitorii de snowboard. n turismul montan zonele sunt practicate si de alte forme specifice numite sporturi extreme si anume: mountainbike, drumetia, snowboard, parapant , alpinism,etc.

Mountainbike. Activitatea de mountainbike se desfasoara la coborre sau urcare pe trasee montane amenajate pe drumuri forestiere sau plaiuri alpine.

Astfel, mountainbike-ul este practicat n judet pe traseele:

*Baile Borsa-Borsa oras- Viseul de Sus

*Remeti- Sapnta-Sighetul Marmatiei

*Rona de Sus- Giulesti- Desesti-Ocna sugatag

*Poienile de sub Munte-Repedea-Ruscova-Rozavlea-Viseul de Jos

211

*Botiza-Rozavlea-Strmtura- Brsana- Calinesti- Ocna sugatag

Activitatea se poate introduce si n completarea altor activiatti, de exemplu: ntoarcerea de la pestera sau de la cascade.

Grupul de biciclisti este urmat ntotdeauna de catre o masina cu remorca pentru biciclete si n situatia n care un participant renunta la deplasarea pe bicicleta acesta poate continua drumul cu masina. O zi de adrenalina pe sub cascade si n galeriile subterane din adncul pamntului include off-road cu masini de teren pna la cascade, coborrea unor cascade a caror naltime ajunge si Ia 30-35 de metri. Cascadele ntlnite pe teritoriul judetului Maramures sunt: Cascada Cailor, Cascada Puzdrele[50].

Escalada Rapel. Activitatile de alpinism si escalada se desfasoara pentru neinitiati cel mai bine n prezenta unui profesionist de obicei, pentru cei antenati, se alege un traseu mai dificil, n functie de nivelul de pregatire al participantilor. Coborrile n rapel se pot face pe lungimi ntre 10 - 200 de metri pe stnca sau n gol, de pe pod.

Coborrea n rapel se efectueaza cu corpul vertical, picioarele orizontale si departate. n cazul unei surplombe, puteti sa va sprijiniti pe genunchi. Coborrea n rapel trebuie sa se efectueze fara ntrerupere si este recomandabil sa se evite suprasolicitarile asupra punctului de ancorare (de asigurare).

212

Rapel este coborrea prin alunecare pe o coarda, cu ajutorul unui sistem de frnare, numit opt de rapel. Acest dispozitiv permite recuperarea coardei dupa terminarea coborrii. O zona n care se desfasoara acest fel de sport este n statiunea Borsa, aceasta fiind amplasata chiar n apropierea muntii Rodnei.

Parapanta. Depresiunea Maramuresului este locul cel mai indicat pentru zbor cu parapanta. Aici se ntlnesc cei mai puternici curenti de aer din judet si, daca ai nvatat lectia bine si ti-a reusit ridicarea de pe pamnt, cu putin talent n mnuirea parapantei, poti sa zbori ore ntregi, folosindu-te de curenti.

Zborul se desfasoara cu un pilot instructor autorizat si experimentat, n conditii de siguranta maxima, si ofera o experienta fatastica de 15-20 minute de zbor deasupra unui peisaj ncntator. Zborul n tandem este o alternativa sigura si placuta pentru ca toti cei ce doresc sa experimenteze emotiile si senzatiile zborului liber fara a parcurge un proces lung de nvatare si antrenamente.

Canioning Bodyrafting. O zi de adrenalina nconjurati de ape nseamna off-road cu masini de teren pna n buza malului rului, punctul de plecare n rafting, coborrea pe prin defileu Somesului[51].

Bodyrafting nseamna coborrea pe firul apei a unui canion, echipat cu neopren, care permite participantului sa pluteasca si sa faca miscari libere n apa. Pentru prima data n Romnia se organizeaza coborri de rafting si pe timp de noapte. Aventura este nsotita de echipament corespunzator, dotat cu elemente reflectorizante, casca cu sistem de iluminare propriu pentru fiecare participant, proiector montat pe barca.

213

Canioning - Aven Cascade. Zona lantului vulcanic al muntilor Guti- Lapus- ibles si lantul cristalin al muntilor Maramures si Rodna ofera cele mai spectaculoase locuri pentru aceasta aventura: canioane uscate sau cu apa, avene si galerii orizontale, lungi de zeci de metri, cascade, pesteri, chei, toate aflate la distante mici unele de altele.

Traseul cuprinde parcurgerea sectoarelor de vai nguste si adnci sapate de ap de-a lungul timpului, vai active prin care mai curge apa, sau fosile prin care cursul de apa a disparut sau este sezonier.

Activitatea este deosebit de atractiva, att prin ineditul peisajului, ct, mai ales, prin diversitatea procedeelor necesare parcurgerii: catarare, coborre, curgere prin tobogane naturale, traversari de marmite etc.

Aceste forme de turism si anume sporturile extreme sunt practicate n general de profesionisti care au pe lnga ehipamentul necesar adecvat si o conditie fizica buna, ei trebuie sa tina seama si de marcajele taseelor parcurse, pentru evitarea accidentelor.

n judetul Maramures exista o asociatie montana care are urmatoarele obiective:

Atragerea si angrenarea tinerilor n practicarea activitatilor cu caracter turistic precum si a sporturilor cu specific montan.

214

Dezvoltarea retelei turistice prin actiuni de remarcare a traseelor turistice existente precum si de marcare a noi trasee.

Organizarea de excursii n toate zonele tarii, practicarea de activitati cu caracter speologic, a cicloturismului si alpinismului.

Educarea tineretului, printr-o serie de actiuni la nivel de scoli, n vederea ocrotirii naturii, a constientizarii importantei acestui fapt si a implicatiilor sale n dezvoltarea societatii moderne.

Participarea pe baza de proiecte la actiuni de ecologizare, precum si initierea unor actiuni de educare a populatiei n acest sens.

Initierea unor actiuni menite sa duca la protejarea rezervatiilor naturale, monumentelor ale naturii si a zonelor cu regim special de protectie, precum si a elementelor de flora si fauna ocrotite[52].

Peste o treime din apele minerale ale Europei se gasesc n Romnia. Unele dintre ele sunt simple, altele fierbinti, multe radioactive. nca din antichitate, unele lacuri acumulate n

215

craterele vechilor mine de sare sau rezultate din eroziunea ori prabusirea unor partii de munte, erau cunoscute ca avnd efecte terapeutice.

Romnia poate fi considerata pe bune dreptate, o tara fondatoare a turismului balnear. Prin complexitatea factorilor de cura pe care i detin aceste "uzine ale sanatatii", pot trata aproape toate maladiile umane. Ocna sugatag -Mogosa - Vadu Izei.

Ocna sugatag este situata n Depresiunea Maramuresului la poalele Muntilor

ibles si

Guti, la o altitudine de 490 de metri. Frumusetea locurilor, ospitatalitatea oamenilor, aerul ozonizat, bogatia de obiective turistice si sarbatori folclorice va vor face sa va aduceti aminte cu drag si nostalgie de aceasta statiune.

Pe lnga toate acestea mai exista si izvoarele de ape minerale care sunt recomadate n tratarea unor afectiuni reumatismale, ale sistemului nervos periferic, ginecologice sau ale aparatului locomotor. n sprijinul acestora stau facilitatile de tratament prezente: bazine cu apa minerala calda sau rece, fizioterapie, electroterapie , aerosoli, gimnastica medicala.

n zona statiunii Ocna sugatag se mai pot vizita:

- Orasul Baia Mare: Muzeul de Etnografie si Arta Populara, Centrul Vechi (arhitectura din sec. XV) etc.

216

Sapnta - "Cimitirul Vesel".

Manastirea Brsana - aflata n localitatea Brsana si atestata documentar n

anul 1761.

Manastirea Rona de Sus - aflata n localitatea Rona de Sus

Baia Sprie - Biserica Romano - Catolica (sec. XIV)[53].

n Ocna sugatag se poate ajunge pe sosea urmnd drumul national DN18 care leaga Baia Mare de Sighetu Marmatiei sau pe calea ferata pna n gara din orasul Sighetu Marmatiei de unde se pot lua mijloace auto pna n statiune.

Din Ocna sugatag pna n Vadu Izei mai sunt circa 12-13 km mergnd spre Sighetu Marmatiei.

n judetul Maramures gasim urmatoarele statiunii balneare :

Ocna sugatag situata n depresiunea Maramuresului la poalele muntilor de origine vulcanice ibles-Guti, la 58km de Baia Mare si la 20km de Sighetul Marmatiei,

217

statiunea Ocna sugatag are un relief deluros, brazdat de apele rului Mara, altitutdinea medie a acestui loc este de 490m.

Datorita prezentei padurilor, livezilor, precum si a lacurilor saline din preajma statiunii, atmosfera este ncarcata cu ioni negativi benefici.

Lnga statiunea "Ocna sugatag", n mprejurimi se pot vizita bisericile din lemn de la Breb, Srbi, Budesti, Calinesti si Giulesti; manastirea Brsana; lacul Firiza unde se fac canotaj, plimbari cu vaporasul sau se poate pescui.

De la statiune se pot face drumetii pe Valea Iehudului spre Vrful ibles.

Profil terapeutic: reumatismal, respirator

Factori terapeutici naturali: ape minerale clorurosodice sulfuroase, ape clorurosodice iodurate, bromurate, izvoare crenoterapie.

Indicatiile tratamentului balnear:

1. Afectiuni O.R.L.: rinosinuzite cronice,catarale, alergice, hipertrofice, ozenoase, sinuzite operate, rinofaringite cronice hipertrofice, laringite, micoze

218

ocofaringiene.

2. Afectiuni respiratorii: bronsita cronica, traheobronsite, B.P.O.C.N., emfizen pulmonar, status post ionfectii respiratorii repetate, bronsiiectazii fara episoade hemoptoice, astmul bronsic alergic, infectos, infectioalergice, sechele postpneumectorii.

3. Afectiuni

ale

aparatului

locomotor:

reumatism

degenerativ: spondiloze,

gonartroze, coxartroze, artroze periferice, reumatism secundar infectios, reumatism abarticular, disfunctii postraumatice: afectiuni neurologice, periferice, centrale.

4. Boli asociate: afectiuni ginecologice, endocrine, boli profesionale, boli cardiovasculare[54].

Aerosoloterapia = pulverizarea prin diferite tehnici a apelor sulfuroase si iodurate, confera aerosolului temperatura deosebita, marirea particulei, viteza de deplasare.

Efectele apelor sulfuroase: umiditatea mucoasei bronsice, revitalizarea epitelului vibratil, vasodilatatie cu refacerea troficitatii mucoasei, favorizarea mukokineziei n sputele vscoase permanente, efect bacteriostatic prin interferarea metabolismului microbian, efect histominopaxic si spasmilitic, efect antiinflamator, amelioreaza deficitul

219

creat prin eliminarea procluziilor de secretie patologica, creste rezistenta la frig a mucoasei cailor respiratorii.

Efectele apelor iodurate sunt similare cu ale apelor sulfuroase exclusiv efectul antialergic, au mai mult rol trofic asupra mucoasei (eficiente n ozena), au efect mai intens n micoze si n fluidifierea sputelor vscoase.

Efectele apelor sulfuroase n cura externa: vasodilatatie n reteaua arteriala si cutanata, mbunatatirea circulatiei arteriale periferice, sulful se reabsoarbe prin tegument si intervine n metabolismul, general, scade glicemia, sulful intervine n cartilagiul articular n componenta acidului, condroetin sulfric, datorita temperaturii baii si n asociere cu parafina, electroterapia diminua durerea n procesul de dinamizare a stazelor, decontracturant, fluidifiant la nivelul lichidului articular, creste mobilitatea articulara; mpreuna cu kinetoterapia reface dinamica articulara.

Indicatiile sunt comune pentru apele sufuroase si iodurate , exceptnd faptul ca apele sufuroase sunt indicate in reumatismul secundar infectios si reumatismul cronic degenerativ asociat cu HTA arterosclerica, n afectiuni ginecologice inflamatorii, micoze, afectiuni neurologice, periferice li se pare ca si la persoanele cu spasmofilie asociata.

O alta statiune aflata n judetul Maramures este Statiunea Izvoare, aflata la 30 km de Baia Mare, aceasta este o statiune climaterica si de schi, este situata la altitudinea de 1003 m, pe un platou vulcanic sub vrful Ignis, ntr-un cadru natural deosebit de pitoresc. n aceasta statiune se folosesc cu precadere sursele cu ape minerale si namol, cteva dintre reperele terapeutice sunt: afectiuni reumatismale, ginecologice, ortopedice, afectiuni vasculare periferice si afectiuni neurologice periferice. Elementul principal de cura este 220

apa minerala n concentratie mare, clorurata, sodica, hipertona, iodica, avnd un rol important de interferare a mecanismelor biologice si fiziologice[55].

n Maramures, infuzia de capital din ultimii ani ncepe sa sporeasca oferta de cazare a turistilor, care vor sa nnopteze n pensiuni, la vreun motel, hotel, la casute de vacanta sau n tarcuri special amenajate pentru instalarea corturilor. Statiunea Borsa a fost napadita n ultimii ani de veritabile palate, case cu 3-4 etaje, plus mansarda si demisol. Din Borsa pe Valea Izei, doua retele de pensiuni si cheama din sosea drumetii, n localitatile Vadu Izei si Onceni. Cei care prefera sa se cazeze la oras au oferta variata de hoteluri, moteluri si pensiuni n Sighetu Marmatiei. La circa 20 km, n Sapnta, doar doua pensiuni autorizate sunt la dispozitia Asociatiei de Turism.

Din anul 1995 a fost aprobata Legea nr. 154/31. 12 . 1994 care prevede stabilirea unor facilitati pentru dezvoltarea sistemului de turism rural din zona muntoasa, astfel fiind promovata initiativa privata n sensul ca gospodariile taranesti pot fi autorizate sa presteze servicii turistice n calitate de pensiuni sau ferme agroturistice.

Dezvoltarea si promovarea turismului rural romnesc este realizata de Asociatia Nationala pentru Turismul Rural, Ecologic si Cultural (ANTREC), organizatie nonguvernamentala nfiintata n 1994, membra a Federatiei Europene de turism rural EUROGITES. Antrec are 31 de filiale judesene, printre care si n judetul Maramures.

Aceasta forma de turism a fost dezvoltat cu ajutorul satului si naturii. SATUL civilizatia traditionala cu stramosesti, nseamna

nseamna

obiceiuri cunoscute de generatii ntregi, cu sarbatori

atragerea turistului prin ineditul spectacol, n care vechiul se

mbina cu noul sau, astfel spus, traditionalul si modernul stau n aceeasi casa. 221

Se poate vorbi mult de turismul rural din toata Romnia, dar cteva sunt zonele care se detaseaza fata de celelalte prin oferta lor mai mult dect generoasa, una dintre aceste zone fiind si judetul Maramures. Prin promovarea unor asezari rurale cu valori etnografice, culturale si cadrul natural pitoresc, ca sate turistice, a fost nfiintat oficial agroturismul.

Astfel, agroturismul se defineste prin: satele turistice drept asezari rurale pitoresti bine constituite, situate ntr-un mediu nepoluat, pastratoare de traditii si cu un bogat trecut istoric, care n afara functiilor politico-administrative, sociale, economice si culturale proprii, ndeplinesc sezonier sau n tot cursul anului si functia de primire si gazduire a turistilor pentru petrecerea unui sejur cu durata nedeterminata[56].

Specialistii apreciaza ca ntreaga politica de dezvoltare a turismului rural din Romnia trebuie sa se faca printr-o ct mai strnsa colaborare cu EUROGITES.

Stabilirea tipurilor de sate turistice consta n relevarea specificului localitatilor si gruparea lor n cteva tipuri fundamentale , n vederea promovarii n fiecare localitate:

- sate turistice etnografice-folclorice

- sate turistice de creatie artistica si artizanala

222

- sate turistice climaterice si peisagistice.

Dintre aceste categorii de sate se enumer si cele ntlnite pe teritoriul Maramuresului.

Bogdan -Voda este unul dintre satele declarate sate etnografice-folclorice. Aceasta

comuna fosta Cuhea, este un important centru de artizanat: covoare, mpletituri din nuiele, prelucrarea artistica a lemnului. Nu departe de actuala intrare n satul Bogdan Voda se gasesc vestigiile fostei rezidentei princiare a celui care a trecut Pasul Prislop pentru a ntemeia Moldova si al carui nume l poarta comuna cu mare fala;

Sacele - muzeu satesc ce detine vestigii geto-dacice, ceramica veche, unelte

traditionale locale;

Satul sugatag are arhitectura de lemn traditionala, costum popular cu specific

local; atelier renumit de cojocarie- pieptare de o mare varietate cromatica , ornamentate cu oglinzi si ciucuri si brodate cu negru;

Satul Srbi prin portile de lemn, sculptate cu motivul soarelui, arborele

vietii, floarea soarelui, pasari, flori, funia;

223

Satul Botiza renumit centru de artizanat n tesutul scoartelor si confectionarea

jugurilor pentru boi;

Sapnta renumit centru de artizanat - tesaturi, staite, cergi maramuresene cu

motive traditionale original; port specific popular local: camasa femeiasca de Sapnta cu ncretituri, coltisori si broderie rafinata alba sau galbena dupa vrsta; camasa barbatesca brodata foarte scurta. Portile maramuresene deosebite care imaginnd n relief si culoare , aspecte din viata si preocuparile oamenilor din zona; Cimitirul Vesel unic n Romnia prin conceptie si originalitate

Stoiceni, comuna cu izvor cu apa minerala indicat n tratarea afectiunilor

hepatobiliare, gastro- intestinale;

Satul Rogoz, sat ce detine un port popular lapusnean autentic.

Vadu Izei cele mai frumoase porti de lemn din maramures sculptate, ce

reprezinta adevarate arcuri de triumf ale harniciei si omeniei acestui colt de

224

tara, faurite de mesteri cioplitori locali cu mult simt artistic, cu motive ornamentale traditionale: funia, rozeta solara, margini n dinti de lup, semnul soarelui-simbolul vietii.

Astfel, turismul rural este reprezentat n judetul Maramures prin diferite sate si activit tii desfasurate acolo care atrag turisti, fiecare fiind unic si deosebit prin creatiile pe care le detine.

Aceasta forma de turism are doua obiective :

1)

de instruire prin mbogatirea cunoasterii;

2)

recreerea resimtita pe plan spiritual prin aflarea unor adevaruri si

cunoasterea unor forme noi. Primordiala ramne nsa n sfera conditionari nevoia de cunoastere si nu numai ca derivat al ei, recreerea.

Turismul cultural vizeaza, n principal obiective turistice de provenienta antropica, spre deosebire de turismul recreere sau curativ, pentru care cadrul natural ofera majoritatea motivatiilor. Dezvoltarea turismului cultural este stimulat de curiozitatea oamenilor, de nivelului de instruire al acestora, de civilizatie.

Turismul cultural se concretizeaza n:

225

Vizitarea obiectivelor patrimoniului istoric al regiunii: vestigii arheologice,

istorice, monumente, castele, edificii religioase, ansambluri urbane sau rurale, parcuri si gradinii;

Vizitarea muzeelor: de arheologie, istorice, stinte naturale, nationale sau

regionale, gradina botanica, parcuri zoo;

Participarea la evenimente culturale: spectacole de opera, balet, teatru, coverturi,

festivaluri de muzica, dans, sarbatatori traditionale, expozitii si trguri.

n acest judet exista foarte multe resurse antropice iar turismul cultural este foarte practicat. inutul Maramuresului detine un patrimoniu cultural-istoric si etno-folcloric de mare valoare si atractivitate turistica. Exista valori de patrimoniu cultural de interes national si international, ntre care se remarca: biserici si ansambluri manastiresti, monumente si ansambluri de arhitectura si de arta, din care o parte s-au constituit ca valori ale Patrimoniului Universal sub egida UNESCO.

Printre principalele obiective turstice vizitate n Maramures prin prisma turismului cultural sunt: n Trgul Lapus: Centru de artizanat si ceramica, Muzeul Etnografic al arii Lapusului, Monumentul eroilor (1935); n Sighetu - Marmatiei: Muzeul Maramuresului (1926), Muzeul Satului Maramuresean, Catedrala Ortodoxa Romna, Casa de lemn (secXVIII), Palatul culturii; n Ieud: Centru Etnografic, Biserica din Deal (1364), Biserica din Vale (1699); n Moisei: Ansablul Monumental dedicat patriotilor maramureseni (1972), Manastirea Moisei (sec XIV - UNESCO ), Biserica din lemn (1699), Muzeul

226

satesc- comuna Sacele: n Sapnta: Centrul de artizanat, Cimitirul Vesel; n Rozavlea : Biserica din lemn (1717- UNESCO); n sieu : Biserica de lemn (1599 - UNESCO). Aspectele problematice cu care se confrunta acest tip de turism sunt legate de infrastructura de acess la siturile arheologice si monumentele de arhitectura care este nvechita si insuficienta, lipsa spatiilor de parcare dotate cu puncte de informare si promovarea obiectivului cultural, lipsa punctelor de belvedere pentru fortificati, lipsa spatiilor de cazare pentru turismul de pelerinaj.

Turismul stiintific reprezinta o forma de turism cu potential deosebit de dezvoltare datorat, n special, biodiversitatii deosebite existente n Parcul National Muntii Rodnei Rezervatie a Biosferei. Aspectul reliefului modelat n cea mai mare parte n roci cristaline reflecta puternic structura geologica. Supranumiti si Fagarasul nordului, Muntii Rodnei prezinta o configuratie asimetrica cu vai abrupte si scurte spre nord, lungi si salbatice spre sud, o creasta principala lunga si continua orientata nord-vest, numeroase circuri glaciare, custuri si vrfuri abrupte, semete. Toate aceste caracteristici confera frumusete si originalitate acestui masiv montan deosebit de apreciat de catre iubitorii de alpinism si drumetii montane, precum si de c tre cercet tori[57]. Acest judet detine un potential turistic de exceptie: unic si vestit att prin resursele naturale ct si prin etnografie si folclor care a fost pastrat de-a lungul anilor nealterat. Toate acestea ndeamna practicare formelor de turism amintite cu o intesitate ridicata si n conditii calitative accesibile.

E adevarat c Maramuresul este cunoscut pentru aceast civilizatie a lemnului, pentru traditiile pe care stie s le respecte, ns mai presus de toate st maramureseanul, fire s n toas si robust , care si-a p strat judecata limpede si nentinat . n felul lor de a gr i si de a privi lucrurile, n felul lor de a "hori" si de a fi ca oameni, st farmecul Maramuresului. Doar reusind s simti puterea magic a maramureseanului, rsul s n tos al maramuresencelor, gustul nsel tor al hornicii, ascultnd ntelepciunea b trnilor,

227

graiul fermecat, arhaic al t ranilor si cntecul ceterasilor poti ntelege chemarea Maramuresului. si atunci, nu vei simti dect un dor continuu si o dorint puternic de a te ntoarce si a nu mai pleca.

CAPITOLUL 4

CADRUL ETNOGRAFIC AL JUDE ULUI MARAMUREs

Diversitatea formelor de relief, ntinderea p durii cu bogatul fond cinegetic, specificul etnografic si folcloric, prezenta unor monumente istorice si de arhitectur , multimea izvoarelor minerale si prezenta statiunuilor climaterice confer judetului Maramures un valoros potential turistic. Dintre toate acestea, cadrul etnografic este cel care atrage n mod deosebit turistii prin frumusetea si diversitatea caselor, portilor traditionale, uneltelor, tes turilor, ceramicii, bisericilor, datinilor si folclorului, unice prin semnificatie, vechime si desf surare.

4.1 Asez rile

La ntrebarea de ce este frumos Maramuresul, vom g si o multime de r spunsuri pornite din impresii de moment, din impactul pe care-1 are vizitatorul cu natura, cu

228

oamenii si creatiile acestora. Credem c armonia care s-a creat ntre om si operele sale integrate n peisajul maramuresean d nastere specificului care individualizeaz zona, care-i confer acesteia unicitate.

Privit n ansamblu, asezarea maramuresean are ca dominant biserica, care n general este amplasat n mijlocul satului sau n mijlocul celor dou p rti ,,susani" si josani". Biserica, n general este amplasat pe un patrimoniu, de unde domin satul. n jurul bisericii este cimitirul satului, unde de secole sunt ngropati cei care pleac n lumea de dincolo.

Avnd n vedere criterii etnografice, istorice si geografice, se constat elemente de identitate cultural local care indic mai multe subzone. Pentru aceste subzone pledeaz si tipul de asezare si structura gospod riei t r nesti, ocupatiile specifice portul popular si arta popular n general, obiceiurile si folclorul, particularit tile lingvistice, si nu n ultimul rnd, arhitectura.

1) Subzona plasat n vestul Maramuresului, definit geografic de bazinul Marei si Cos ului si cursul inferior al Izei pn la Brsana, n care folosirea lemnului de stejar a imprimat constructiilor anumite caractere.

229

2) Subzona central , cuprinznd cursul mijlociu al Izei (ntre Strmtura n nord si S listea de Sus, n sud) si apa Viseului (de la v rsare n nord si pn la Viseu de Sus, n sud), n care s-a dezvoltat arhitectura cunoscut ndeobste maramuresean , incluznd cele mai reprezentative biserici de lemn (Ieud, Rozvlea, Bogdan Vod , sieu, Botiza, Poienile Izei).

3) Subzona estic a bazinului Ruscova, grupnd si c tunele populatiei de ruteni, n care arhitectura prezint unele note diferite fat de restul zonei, n ceea ce priveste planul si sistemul de decoratie.

4) Subzona nordic , de-a lungul Tisei, n care se simte mai puternic influenta arhitecturii orasului Sighet, precum si a localit tilor urbane de dincolo de Tisa, ducnd la anumite fenomene de hibridizare.

5) Subzona sudic cuprinde cursurile superioare ale Izei si Viseului (satele S cel, Borsa, Moisei), mai complex ca structur , n care se resimt leg turile cu N s udul si cu Bucovina.

230

Desi s-a f cut mult pentru dezvoltarea unui turism modern, amenaj rile actuale sunt nc departe de a pune n valoare potentialul turistic al judetului[58].

4.2 Mestesugurile t r nesti

Acestea au ap rut pentru a satisface nevoile omului, n special n perioada cnd satele erau ,,nchise", guvernate de un sistem autarhic. Odat create, ele s-au perfectionat, p strndu-se vii pn n zilele noastre.

Torsul, tesutul si cusutul. Ambianta interiorului casei din Maramures este armonizat de prezenta textilelor care, prin varietatea lor, bog tia formelor, motivelor decorative, a cromaticii si nu n ultimul rnd a felului cum sunt aranjate, dau o not specific zonei. Dup functia tes turilor n cadrul casei se disting: tes turi de uz curent (cerga, tolul, tolinca, lepedeul, fata de perin , stergarele, fata de mas ); tes turi cu caracter decorativ (tolurile si cergile de rud , c p tie de pern , tes turile de desagi, stergarele de rud , stergarele de icoan , stergarele de blid, fetele de mas si lepedeele care se pun pe rud ); tes turile de ritual (covorul pe care ngenuche mirii cnd depun juramntul, dar si covorul de pe masa pe care este asezat mortul n cosciug n timpul priveghiului si al prohodului, stergarele si materialele de traist care se dau de poman la nmormntare, crijma de botez).

Prelucrarea lemnului. Mestesugul prelucr rii lemnului se justific prin bog tia p durilor de foioase si r sinoase, p duri care si ast zi acoper o mare parte a teritoriului.

231

Viata de azi a impus n Maramures noi tehnici si materiale de constructie. Mestesugarii de case si porti, prezenti n toate satele zonei, folosesc si ast zi vechile tehnici traditionale: cioplitul lemnului cu securea, f tuitul cu barda, t iatul si cr patul lemnului gros cu fier str ul si joag rul, securirea pentru dr nitit, rindele, d lti, sfredele. n cadrul Maramuresului, comuna S pnta face o not aparte n privinta artei lemnului. Mesterul Stan Ion Patras a colorat lemnul sculptat tot de el, n albastru ca fond, iar pentru sublinieri a folosit galbenul, rosul, albul. Stan Patras a mai lucrat si mobilier t r nesc, miniaturi, picturi pe lemn.

Ol ritul. nc se mai p streaz n casele maramuresenilor piese vechi de ceramic provenite din zona S cel, Sighet, Ieud. Ast zi functioneaz centrul de ceramic de la S cel si cel de la Sighet. Centrul de ceramic de la S cel are un specific propriu, absolut inconfundabil, ceramica de S cel este cunoscut ca ceramic de factur dacic , deoarece prin tehnicile de lucru, dar si prin forma vaselor si prin elementele decorative este foarte asem n toare cu ceramica arheologic din La Tene-ul dacic. Efectul deosebit al ceramicii de la S cel l constituie forma si culoarea rosie nesm ltuit . Armonia ntre forma vaselor si simplitatea motivelor decorative, ntr-o cromatic cald , d not de vechime si autenticitate pentru aceste obiecte. Ceramica de S cel a avut o larg r spndire, piese de mare rafinament artistic p trunznd n colectiile muzeelor zonale, nationale si n multe

232

colectii particulare. si ast zi vasele ceramice si g sesc rolul lor functional (pentru ap , lapte, preparatul hranei), iar pentru calit tile lor estetice se folosesc si n decorarea interiorului.

4.3 Casa si gospod ria t r neasc

Privit n ansamblu, gospod ria t r neasc traditional se ncadreaz n tipul gospod riilor cu curte dubl . Fiecare spatiu din gospod rie este ocupat de o constructie cu destinatie special . Gospod ria maramureseanului cuprinde dou componente: statutul, respectiv gospod ria propriu-zis (gr dina, livada, gr dinita, curtea cu casa si ocolul vitelor) si terenurile din afara gospod riei (fnete, p mnt arabil, p dure). Ast zi gospod riile s-au modernizat, fenomen firesc si necesar, s-au ndesit de-a lungul drumului principal, dar n general, au p strat structura modelului traditional.

Casa - Locuinta. Este un semn, o marc cultural si de civilizatie a unui popor. n ea este ncorporat un sistem existential, filosofic, de aceea se constituie ntr-un element de identitate cultural si national .

Casa t ranului din Maramures poart amprenta timpului peste care a trecut si la care a rezistat, r mnnd un simbol al startoniciei. Casa este dovada importantei de care s-a 233

bucurat ntotdeauna din partea celor care o locuiau si de aceea, pe lng functionalitate, sa avut n vedere si aspectul ei estetic, pe m sura oamenilor locului, a frumusetii lor sufletesti si a mediului natural care o nconjoar . n Maramures, arhitectura constructiilor este ntr-o armonie perfect cu peisajul, formnd o simbioza ntre om, creatiile sale si mediu.

Ast zi gospod riile s-au modernizat, fenomen firesc si necesar, s-au ndesit de-a lungul drumului principal, dar, n general, au p strat structura modelului traditional.

Satul maramuresean, pn n primele decenii ale secolului nostru era pus sub semnul "civilizatiei lemnului". Toate componentele, de la poarta de intrare pn la cas , erau confectionate din lemn, la fel ca si morile, pivele, vltorile si uleinitele, dar si constructiile administrative. Din lemn erau si semnele de mormnt - crucile - si troitele de hotar si ca o sintez a geniului creator t r nesc tot din lemn erau construite si bisericile maramuresene. Intrnd ast zi ntr-o cas t r neasc vei fi uimit de abundenta produselor textile de tot felul, care mai de care mai colorate, mobilier modern n amestec cu piese traditionale, vase emailate cu motive strident colorate asezate n stive pe dulapuri, n esent , un amalgam ntre vechi si nou. Interiorul t r nesc traditional conditionat de factori social-economici, etnopsihologici, geoclimatici a fost si este supus nevoii de nnoire. Trebuie s remarc m c semnul categoriei sociale nu era dat de m rimea nc perilor casei, ci de m rimea si num rul constructiilor anexe din gospod rie, care erau relevante pentru bog tia n animale, p mnt.

4.4 Portul popular si obiceiurile

234

Maramuresul, sub aspectul creatiei populare, este o zona unitar cu caracteristici specifice de necontestat. Un loc important n domeniul acestei creatii l detine portul popular[59]. n timp, portul popular, ca de altfel majoritatea categoriilor culturii populare materiale si spirituale, sufer n continuare modificari, care, n ultimii ani, au devenit din ce n ce mai pregnante. Se renunt cu mare usurint si rapiditate la piesele traditionale, prelundu-se mbr c minte din comert.

Costumul femeiesc din Maramures, cu multe elemente specifice locale, pe ansamblu, se integreaz n structura general a portului popular romnesc. O mare valoare artistic o au c m sile femeiesti, confectionate din pnz alb tesut n cas . La femeile tinere si fete, decolteul si mnecile sunt accentuate de ornamente realizate prin cus turi de mare migal si cu fire divers colorate. O c mas bogat ornamentat , care ast zi a devenit frecvent n Maramures, este c masa de S pnta. Croiul acesteia este cel traditional specific zonei, cu mneca ncretit prins din um r si decolteul p trat. Pieptarul femeiesc are n general dou variante: cel din p nur de ln si cojocul din blan de miel, brodat cu ln fin , divers colorat . Podoabele femeilor din Maramures sunt putine si sobre. La gt poart si azi "zg rdane" din m rgele colorate, nsirate si mpletite sau "tesute" n motive geometrice.

Costumul b rb tesc se nscrie n aria portului transilv nean, cu elemente comune si pentru celelalte provincii romnesti. C masa traditional b rb teasc , confectionat din cnep si in, ast zi din bumbac sau n amestec cu in, este tesut n cas . Pieptarul, o alt pies a costumului popular b rb tesc, este confectionat din p nur si tivit pe margini cu catifea neagr dar si albastr , la S pnta, Saras u si Iapa. nc lt mintea traditional era format din opinci cu obicele de ln legate cu curele. Ast zi se poart cizme sau

235

bocanci. O categorie aparte a costumului popular o constituie portul p curarilor, piesele sunt tratate cu snge de ied n amestec cu unt, cear de albine si r sin de brad, n felul acesta devenind impermeabile si imune la insecte. Se fierb cu scoart de arin si cap t o culoare neagr . Hainele p curarilor se numesc smolenci si sunt o marc personal si semn de distinctie. Portul popular este nc viu n zon , iar zilele de s rb toare devin pentru str ini o revelatie estetic [60].

Obiceiurile sunt o component a modului existential al oamenilor si constituie un sistem de viat care s-a statornicit n timp, n cadrul c ruia s-au produs si se produc schimb ri, de sens si functionale, dar care se mentin si n zilele noastre, p strndu-si functiile esentiale. Momentele importante, hot rtoare din viata omului, ca nasterea, c s toria, moartea, dar si zilele de trecere de la un anotimp la altul, care presupun munci specifice, au determinat aparitia unor ceremonii si ritualuri de o frumusete si originalitate deosebit .

De-a lungul timpului, obiceiurile au pierdut tot mai mult caracterul lor magic si ritual, au trecut n cel ceremonial, evolund nspre cel artistic, p strnd totusi secventele esentiale initiale. Toate obiceiurile statornicite n viata comunit tilor maramuresene, cele din ciclul vietii, dar si cele de peste an, sunt marcate si de componente sacrale crestine, cu note proprii, care au contribuit la p strarea si transmiterea lor peste timp.

236

4.5 Monumentele de arhitectur . Bisericile si portile maramuresene

Monumentele Maramuresului sunt f r

ndoial

monumentele neamului romnesc.

Maramuresul si-a l sat amprenta pe p mntul milenar prin constructiile de lemn, case si biserici, mori si semne de mormnt, acareturi gospod resti si unelte. Prezenta, n toate satele Maramuresului, a bisericilor de lemn, este expresia rolului pe care l-au avut acestea de-a lungul veacurilor n viata si spiritualitatea romneasc de pe acele meleaguri[61].

Din punct de vedere al planimetriei, la bisericile maramuresene se constat unitatea de conceptie, edificiile fiind ridicate pe sistemul de plan folosit de ntreaga arhitectur medieval romneasc si caracteristic cultului ortodox. Caracteristic arhitecturii bisericilor maramuresene este supran ltarea boltii naosului, ce se sprijin nu pe peretii cl dirii, ci pe un sistem de grinzi si console. Elemente de decor vin s sustin arhitectura maiestuoas a constructiei. ncadramentele usilor masive de la intrare, precum si ale ferestrelor, poart nsemne decorative pe care le g sim frecvent si la casele traditionale si care, sunt expresia unui limbaj ce se las greu de descifrat, avnd o nc rc tur simbolistic milenar , ast zi trecut n planul artisticului.

ntre monumentele Maramuresului, un loc aparte l au troitele de hotar, att de specifice satelor romnesti. n Muzeul Etnografic al Maramuresului din Sighetul Marmatiei se mai p streaz elemente componente - sculpturi ca "Sf. Ioan", mai multe r stigniri "Iisus Hristos", "Sf Maria cu Pruncul" recuperare de la troitele din secolele al XVII-lea si al XVIII-lea[62]. Semnele de mormnt sau crucile, cum sunt denumite de s teni, atunci cnd s-au p strat, devin monumente, deoarece ele aduc de peste secole forme sculpturale si motive decorative deosebite si de cele mai multe ori, texte care ele nsele sunt monumente de

237

limb . Maramuresul are putine monumente vechi din zid (de piatr , p mnt, c r mid ). Printre acestea, cet tuia dacic cu suprapunere medieval de la Oncesti, asezarea fortificat de pe Dealul Cet tii din muncipiul Sighetul Marmatiei, datat la sfrsitul epocii bronzului si nceputul epocii fierului.

Un element important al gospod riei maramuresene l constituie portile, adesea cu o nf tisare monumental , care si-au cucerit o faim binemeritat prin armonia proportiilor, prin echilibrul constructiei si prin metafora dens a ornamentatiei. Adev rate opere de art , frumusetea portilor uimeste cu att mai mult cu ct creatorii au fost t rani simpli, f r preg tire special , dar cu un simt al esteticului deosebit. O poart maramuresean este un ansamblu format din p rti fixe si mobile . Poarta maramuresean "clasic " si cea mai des ntlnit este alcatuit din trei stlpi de baz , confectionati din lemn de stejar, dispusi paralel si n acelasi plan. Poarta maramuresean este, n afar de atributele deja descrise, si o marc de identitate cultural , zonal si local . Dac n privinta arhitecturii locuintei si a celorlalte componente ale gospod riei traditionale s-au produs ast zi mutatii nu ntotdeauna fericite, pierzndu-se mult din specificul zonal, poarta r mne ca un simbol al Maramuresului, rennoindu-se an de an pe aceeasi structur , pe acelasi model. Portile maramuresene alc tuiesc un capitol important al civilizatiei lemnului si v zute ntr-un context european, ele reprezint o contributie de seam la mbog tirea tezaurului cultural al vechiului nostru continent.

4.6 Decorul si simbolistica lui 238

Cel care va z bovi putin pe pridvorul unei biserici maramuresene va constata, nu f r surprindere, c decoratia n lemn a stlpilor de la intrare este identic cu a portilor de la gospod riile t r nesti din satele regiunii. Printre cele mai frecvente motive care apar ncrustate pe cadrul usilor exterioare la intrarea n biserici este n primul rnd funia r sucit . Acest motiv l g sim si n sculptura brului masiv care ncinge mai ntotdeauna biserica de jur-mprejur. Element decorativ ast zi, la vechile culturi din care a fost preluat, el avea un rol simbolic, brul acesta mai ilustreaz si planul de leg tur dintre Cer si P mnt. n afar de funia r sucit , Soarele, arborele vietii, roata si coroana sunt cele mai frecvente elemente decorative.

Soarele apare nu numai pe porti, ci pn si pe obiecte de uz casnic, pe tes turi brodate si pe cruci n cimitire. El era prezent nc din preistorie n simbolistica celor mai multe popoare. Soarele era considerat simbolul vietii, al cunoasterii si al ntelepciunii. Soarele era m sura timpului si simbolul vietii, astfel el a fost cunoscut n Maramures reprezentat sub form de disc, cu raze multe si dese, dar cel mai frecvent se poate vedea sub form de rozacee cu petale, reprezentare care vine de fapt cu aceeasi semnificatie. Luna - ca simbol, nseamn cel mai adesea puterea femeii, divinitatea mam , regina cerului, combinat cu Soarele ca parte masculin ; Luna simbolizeaz ritmul ciclic al timpului, devenirea universal ; aparitia, disparitia si reaparitia ei nseamn deasemenea nemurirea si vesnicia, rennoirea etern . Luna are si aspecte mai putin pozitive, reprezentnd irationalul, intuitivul, subiectivismul. Luna este n general asociat reprezint astfel c s toria sfnt dintre Cer si P mnt. Luna plin nseamn ntregul, mplinirea, forta si puterea sufleteasc , Soarele - puterea trupeasc . Luna jum tate este un simbol de ngrop ciune; n descrestere ea mbrac un aspect demonic, nseamn nenorocire. Luna nou , n crestere, arat lumin , este "nava luminii care cu Soarele, si

239

pluteste pe marea noptii". Arborele sau pomul vietii este reprezentat n Maramures fie cioplit n lemn, fie pictat, fiind aproape peste tot al turi de Soare, motivul cel mai frecvent ntlnit n regiune. Motivul semnific viata vesnic , "tinerete f r b trnete"; el este o mostenire a dendrolatriei, cultul arborilor, cult de circulatie universal .

Coroana. Sculptat n lemn sau confectionat din diverse frunze sau flori, de dimensiuni mai mari sau redus la dimensiuni de amulet , coroana a avut din cele mai vechi timpuri o gam de semnificatii dintre cele mai diverse, care merg pn la contradictoriu: simbol funerar, semn de distinctie, recompens , veselie, pav z mpotriva bolilor. Florile erau utilizate n scop profilactic, contra anumitor boli, prin nsusirile speciale pe care unele dintre ele le aveau. Ca talismane profilactice care se puneau n anumite puncte ale corpului, florile au avut una din cele mai vechi ntrebuint ri. n mormintele antice se puneau flori ca: rosmarin, alb strele, busuioc, pentru a ntrzia putrefactia corpului. Roata, un alt ornament des ntlnit n Maramures, simbolizeaz fie schimbarea si curgerea f r ntrerupere a timpului, fie ciclurile anului. Crucea ns si este unul dintre cele mai vechi semne f cute de mna omului. Are semnificatii magice, previne si chiar respinge r ul; ea a fost si un instrument de tortur si pedeaps . n acceptiunea ulterioar a Bisericii crestine, prin r stignirea si moartea lui Iisus pe cruce, a fost transformat dintr-un obiect de tortur ntr-un lucru sfnt, devenind simbol al crestinismului. sarpele este unul dintre cele mai complexe simboluri; l g sim gravat si sculptat n lemn pe stlpii portilor n mai multe regiuni din Romnia, n special n Maramures. Poate reprezenta uneori spiritul binelui, alteori al r ului. n Maramures este ncrustrat pe stlpii portilor p zind gospod ria. sarpele, ca simbol, este soarta omului nsusi: "repede ca nenorocirea, ascuns si chibzuit ca r zbunarea, de nep truns ca destinul". Coarnele de berbec sau de bovideu care mpodobesc sub form de

240

gravur sau cioplitur n lemn portile maramuresene, erau considerate ca simboluri pentru putere, fecunditate si fort regeneratoare[63].

Arta si civilizatia popular maramuresean reprezint una din componentele de baz ale culturii si civilizatiei nationale, capabil s oglindeasc ntr-o modalitate specific realitatea lumii prin crearea de ansambluri, grupuri artistice, generate de un evantai larg de emotii si talente cu adnci r d cini n spatiul carpato-danubiano-pontic cu ndelungate evolutii istorice si care au nceput s fie apreciate si mai bine cunoscute abia la nceputul secolului XIX.

CAPITOLUL 5

CALCULUL

sI

INTERPRETAREA

PRINCIPALILOR

INDICATORI

CE

CARACTERIZEAZ

CIRCULA IA TURISTIC

A JUDE ULUI MARAMUREs N

PERIOADA 2001-2005

Indicatorii cei mai reprezentativi si frecvent utilizati pentru exprimarea circulatiei turistice si a principalelor ei caracteristici sunt: num rul turistilor, num rul mediu zilnic de turisti, num r zile/turist, durata medie a sejurului, ncas rile din turism, densitatea circulatiei turistice si preferinta relativ a turistilor[64].

Analiza circulatiei turistice a judetului Maramures se va realiza n urma calcul rii urm torilor indicatori:

241

5.1 Num rul mediu zilnic de turisti

Arat intensitatea circulatiei turistice ntr-un anumit interval.

NT mediu =

T / n, unde: T suma turistilor nregistrati ntr-o perioad

n num rul zilelor din perioada respectiv

Num rul de turisti sositi n judetul Maramures, ntre anii 2001-2005

Tabel nr. 5.1

2001

2002

242

2003

2004

2005

Total

93 806

89 389

86 194

243

78 837

80 072

Romni

80 824

70 879

70 404

244

61 522

62 384

Str ini

12 082

15 510

15 790

17 315

245

17 688

Sursa: Anuarul Statistic al Romniei 2001-2005, INSSE, Bucuresti

Num rul turistilor sositi ntre anii 2001-2005 n judetul Maramures este oscilant. Att num rul turistilor str ini ct si al celor din tar este n descrestere din anul 2001 pn

n 2004; n anul 2005 se poate observa o usoar crestere de la 61 522 n anul 2004 384 n 2005 (romni), si de la 17 315 n 2004 la 17 688 n 2005 (str ini).

la 62

Calculul num rului mediu zilnic de turisti sositi n judetul Maramures ntre anii 20012005

Tabel 5.2

(turisti/zi)

246

2001

2002

2003

2004

2005

Total

257

247

245

236

216

219

Romni

221

194

248

193

169

171

Str ini

33

42

249

43

47

48

Sursa: date rezultate din prelucrare

Se observ o sc dere a intensit tii circulatiei turistice n primii 4 ani iar apoi o usoar crestere n anul 2005. O prim cauz a acestei sc deri dintre anii 2001-2004 este lipsa investitiilor din unit tile de cazare si slaba promovare a zonei.

Figura nr. 5.1 Num rul mediu zilnic de turisti sositi n judetul Maramures ntre anii

2001-2005

250

Astfel, turistii au c utat zone cu bogate resurse turistice att naturale ct si antropice, zone care pe lng liniste, odihn si recreere, le ofer si programe turistice de agrement si tratament, cu ajutorul noilor aparate din tehnologia modern .

Ritmurile de evolutie privind num rul turistilor sositi n unit tile de cazare turistica n judetul Maramures

Tabel nr. 5.3

2002/2001

2003/2002

2004/2003

251

2005/2004

Total

0,95

0,96

0,91

1,01

Romni

252

0,91

0,95

0,87

1,01

Str ini

1,19

1,01

253

1,09

1,02

Sursa: date rezultate din prelucrare

Din acest tabel putem observa ritmul evolutiei privind num rul turistilor sositi n unit tile de cazare n judetul Maramures pe perioada anilor 2001-2005.

Ritmul evolutiei privind num rul turistilor romni este oscilant, acesta creste si scade de la un an la altul; aceeasi situatie o prezint si num rul turistilor str ini, care neg sind ceva nou n aceast zon au nceput s caute alte destinatii.

5.2 Num rul de nnopt ri

254

Num rul de nnopt ri sau num r zile/turist reprezint fluxul de turisti ce au c l torit si sau cazat n diferite unit ti turistice dintr-o anumit zon intr-o perioad de timp. Num rul de nnopt ri sau zile/turist din judetul Maramures se prezint astfel:

Num rul de nnopt ri nregistrate n unit tile de cazare turistic din judetul Maramures ntre anii 2001-2005

Tabel nr. 5.4

2001

2002

2003

255

2004

2005

Total

216 283

192 820

190 700

256

186 185

168 264

Romni

189 723

161 087

159 341

155 372

257

137 432

Str ini

26 560

31 733

31 359

30 813

30 832

258

Sursa: Anuarul statistic al judetului Maramures, anul 2005, INSSE, Bucuresti

Num rul nnopt rilor nregistrate n unit tile de cazare turistic ale judetului n perioada 2001 2005 se prezint astfel:

- num rul de nnopt ri in judet scade treptat de la 216 283 n anul 2001 la 168 264 n anul 2005

- num rul nnopt rilor efectuate de romni este n sc dere continu de la 189 723 n 2001 la 137 432 n 2005.

Figura nr. 5.2 Num rul de nnopt ri nregistrate n unit tile de cazare turistic din judetul Maramures ntre anii 2001-2005

- num rul nnopt rilor efectuate de str ini este oscilant; n 2001 situatia era de 26 560, iar n 2002 de 31 733, dar din 2003 se observ o usoar sc dere pn n 2004 cnd num rul turistilor creste cu cteva unit ti.

259

Ritmul de evolutie privind num rul de nnopt ri nregistrate de unit tile de cazare turistic din judetul Maramures

Tabel 5.6

2002/2001

2003/2002

2004/2003

2005/2004

Total

260

0,89

0,10

0,97

0,90

Romni

0,84

261

0,98

0,97

0,88

Str ini

1,19

0,98

0,98

262

1,00

Sursa: date rezultate din prelucrare

Ritmul evolutiei privind num rul de nnopt ri din unit tile de cazare turistic este urm torul: - n cazul turistilor romni ritmul este oscilant; acesta creste n anii 2003/2002 si 2004/2003 la 0,98 respectiv 0,97 de la 0,84 n anii 2002/2001, iar apoi scade n anii 2005/2004 la 0,88.

- turistii str ini au un ritm descresc tor de la 1,19 n anii 2002/2001 la 0,98 n anii 2003/2002 si 2004/2003, crescnd apoi la 1,00 n anii 2005/2004.

5.3 Durata medie a sejurului

Reflect posibilitatea ofertei turistice de a retine turistul ntr-o anumit zon .

263

Dsmediu =

nzt / T, unde: nzt num r zile/turist (nnopt ri)

T num r turisti

Calcului duratei medii a sejurului n judetul Maramures ntre anii 2001-2005

Tabel nr. 5.5

(zile)

2001

2002

264

2003

2004

2005

Total

2,3

2,2

2,2

265

2,4

2,1

Romni

2,3

2,2

2,3

2,5

266

2,2

Str ini

2,2

2,0

2,0

1,8

267

1,7

Sursa: date rezultate din prelucrare

Se observ o sc dere a duratei medii a sejurului pe total n perioada 2001 - 2005, o prim cauz a acestei sc deri fiind lipsa investitiilor moderne din unit tile de cazare si a personalului preg tit si specializat n domeniul turismului. n privinta turistilor romni, durata medie a sejurului oscileaz de la an la an, iar n cazul turistilor str ini se afl n continu sc dere, printre cauze num rndu-se si lipsa promovarii adecvate a potentialului turistic al zonei.

5.4 Densitatea circulatiei turistice

n raport cu populatia

Pune n leg tur direct circulatia turistic cu populatia rezident a zonei receptoare.

D=

T / P, unde: T num rul turistilor

P num rul populatiei

268

Calculul densit tii circulatiei turistice n raport cu populatia n judetul Maramures

Tabel nr. 5.7

(turisti/locuitor)

2001

2002

2003

2004

269

2005

Populatia

530 605

520 635

519 057

520 637

535 000

270

Turisti sositi

93 806

89 389

86 194

78 837

80 072

Total

271

0,18

0,17

0,17

0,15

0,15

Romni

272

0,15

0,14

0,14

0,12

0,12

Str ini

0,02

273

0,03

0,03

0.03

0,03

Sursa: date rezultate din prelucrare

Se observ o sc dere a populatiei pe parcursul anilor 2002 2004 iar apoi o crestere a acesteia n anul 2005 la 535 000 persoane, o prim cauz fiind cresterea ratei natalit tii n aceast perioad .

Densitatea circulatiei turistice scade de la 0,18 n anul 2001 la 0,17 n anii 2002 si 2003 si la 0,15 n anii 2004 si 2005 fapt ce diminueaz riscul producerii unor conflicte

274

sociale ntre populatia gazd si turisti, reduce aglomerarea si poluarea fonic precum si posibilitatea furturilor si a imit rii comportamentului turistului.

n raport cu suprafata

Suprafata judetului Maramures este de 6 304 km2.

D=

T / S, unde: T num rul turistilor

S suprafata

Calculul densit tii circulatiei turistice n raport cu suprafata n judetul Maramures

Tabel nr. 5.9

(turisti/km2)

275

2001

2002

2003

2004

2005

Total

276

14,89

14,18

13,67

12,50

12,70

Romni

12,82

277

11,24

11,17

9,76

9,90

Str ini

1,92

2,46

278

2,50

2,75

2,81

Sursa: date rezultate din prelucrare

n cazul densit tii turistice n raport cu suprafata situatia este bun , se afl ntr-o usoar sc dere, neproducndu-se supraaglomer ri sau degradarea suprafetei de teren.

279

5.5 Coeficientul de utilizare a capacit tii de cazare (Cuc)

Este un indicator sugestiv de apreciere a eficientei caz rii, calculat ca raport ntre capacitatea de cazare efectiv utilizat la un moment dat sau ntr-o perioad de timp si capacitatea de cazare maxim posibil [65].

Cuc = nr. nnopt ri (nr. zile turist) / nr. locuri de cazare * nr. zile functionare * 100

Calculul coeficientului de utilizare a capacit tii de cazare n judetul Maramures

Tabel nr. 5.11

(%)

280

2001

2002

2003

2004

2005

Cuc

19

281

17

17

16

14

Sursa: date rezultate din prelucrare

Coeficientul de utilizare a capacit tii de cazare este n continu sc dere, anul cu cel mai bun coeficient fiind 2001 cu 19%. Aceast sc dere se datoreaz activit tii reduse de promovare a judetului, lipsei noilor tehnologii din baza tehnico-material a judetului, slaba preg tire a angajatilor din domeniul turismului si calitatea redus a serviciilor oferite.

282

Analiza acestor indicatori ofer o viziune global asupra activit tii turistice n judetul Maramures.

CAPITOLUL 6

SRATEGII DE DEZVOLTARE sI PROMOVARE A POTEN IALULUI TURISTIC RURAL DIN JUDE UL MARAMUREs

Teritoriul Romniei prezint o mare varietate de valori, cultur , istorie, art popular , etnografie, folclor, traditii, vestigii istorice, un cadru natural armonios mbinat, cu un fond peisagistic variat si pitoresc.

Turismul rural n tara noastr se practic dintotdeauna, dar spontan, sporadic, ntmplator si mai ales neorganizat. ncepnd cu anul 1990, interesul pentru turism rural renaste. Iau nastere diverse asociatii si organisme care prin obiectivele propuse doresc afirmarea si dezvoltarea turismului n zonele rurale. Una dintre acestea este Federatia Romn pentru Dezvoltare Montan (1990) care si propune sprijinirea sub toate formele a locuitorilor din zona montan , inclusiv prin promovarea, organizarea si dezvoltarea agroturismului.Urmeaz Agentia Romn pentru Agroturism (1995) ce si propune racordarea agroturismului romnesc la sistemul international de turism.

283

6.1 Activit ti de management si marketing n domeniul turismului si agroturismului din Romnia

Agroturismul si turismul rural sunt activit ti economice complexe, cu o larg scar de cuprindere care pun n evident , printr-un mecanism propriu, circulatia turistic din mediul rural. Agroturismul si turismul rural trebuie abordate, din punct de vedere conceptual, ca "pachete" de servicii economice, socio-culturale, sportive, de agrement puse la dispozitia turistilor, urmnd ca acestea s se desf soare n cadrul natural rural, cu investitii minime si conditii de protejare si conservare a mediului ambiant.

Satul romnesc, n general, si cel cu vocatie turistic , n special, reprezint un produs turistic inedit pentru piata national , dar mai ales pentru cea mondial . Pe de alt parte, satul turistic romnesc poate contribui la descoperirea t rii noastre ca o posibil destinatie turistic , crend interesul fat de Romnia ca loc ce ofer o gam larg de experiente, de vacante de calitate si chiar oportunit ti de afaceri.

Solutia lans rii satului romnesc ca produs turistic pe piata national si international o constituie un demers de management si marketing care s situeze n centrul s u produsul, pe de o parte si omul (turistul), pe de alt parte. Acestea trebuie s sprijine interesele prestatorilor de servicii turistice si agroturistice din lumea satului romnesc care au posibilitatea, n cadrul unei afaceri 100% private, s -si pun n valoare dot rile realizate, produsele si preparatele locale[66].

La nivelul regiunilor rurale se are n vedere modul de identificare si potentialul

284

agroturistic, sub toate aspectele sale. Pentru facilitarea intr rii n corespondent adoptarea unor standarde de evaluare, modul de realizare al reclamei si publicit tii.

cu

partenerii interni si externi, la toate nivelurile, pe orizontal si pe vertical , este nevoie de

Rolul managementului global este acela de a reuni toate initiativele individuale, n vederea racord rii acestora la o retea national si international , de a asigura transpunerea acestora n standarde care s fie usor accesibile att pentru coducere, ct si pentru oferta agroturistic .

Pentru a crea o retea national , managementului global i revine sarcina standardiz rii urm toarelor activit ti:

a) - managementul global;

b) - procedura de identificare a potentialului zonal si global;

c) - procedura de formare a agentilor locali;

d) -procedura de existent si consultant n vederea preg tirii ofertei de cazare si programe agroturistice;

285

e) - procedura de catalogare a potentialului agroturistic;

f) - realizarea programelor de marketing.

O clasificare foarte sumar a tipurilor de turism ar fi:

- turismul hotelier, cu sectoarele adiacente acestuia,

- agroturismul si turismul rural

Agroturismul este o form complex de turism ce ofer oamenilor care vor s se relaxeze, iubesc natura, cultura si arta popular , posibilitatea de a-si petrece timpul liber n gospod riile t r nesti.

Agroturismul cuprinde dou mari laturi[67]:

286

- pe de o parte activitatea turistic propriu-zis , concretizata n cazare, servicii de alimentatie - pensiune, circulatie turistic , prestarea serviciilor de baz si suplimentare;

pe de alt parte, activitatea economic agricol practicat de prestatorii de servicii

agroturistice, concretizat n prelucrarea primar a produselor agroalimentare n gospod rie, comercializarea acestora direct c tre turisti sau prin diferite retele comerciale.

* Identificarea operatorilor locali de turism;

* Elaborarea procedurii de selectie;

* Elaborarea criteriilor de clasificare a unit tilor agroturistice;

* Crearea retelei zonale;

* Elaborarea programului de marketing;

287

* Promovarea si publicitatea;

* Formarea si atestarea operatorilor si agentilor economici.

* Evaluarea global a potentialului zonei;

* Atestarea zonei.

* Formarea operatorilor si crearea agentului local;

* Identificarea si atestarea gospod riilor agroturistice;

* Catalogarea gospod riilor n zona

288

agroturistic ;

* Realizarea programului agroturistic;

* Pregatirea ofertei agroturistice;

Figura nr. 6.1 Comoponentele managementului agroturistic

Sursa: Simion Cristian Ovidiu, Rodica T n sescu, Vergina Buianu, op. cit. p. 175

Functiile si obiectivele strategice ale agroturismului ar putea fi sintetizate astfel:

a) - reducerea si chiar stoparea migratiei populatiei rurale spre mediul urban si stimularea unei p rti a populatiei urbane n mediul rural;

b) - asigurarea unui nivel de trai si civilizatie n mediul rural comparabil cu cel din zonele or senesti, contribuind astfel la stimularea stabilirii populatiei active n zona

289

rural ,

c) - valorificarea complex a resurselor naturale existente n zonele rurale, prin producerea de bunuri nealimentare, artizanale, de nalt calitate si important pe piata turistic ;

d) - valorificarea resurselor hidrologice existente n aceste zone n scopuri energetice si piscicole, urm rind realizarea, pe ct posibil, a unei autonomii energetice a gospod riilor si localit tilor rurale;

e) - folosirea si diversificarea microindustriilor pentru prelucrarea partial sau chiar total a produselor agricole, sau a altor numeroase industrii si mestesuguri specifice traditionale;

f) - armonizarea dezvolt rii sectoarelor agricol, zootehnic si silvic n zonele agroturistice;

g) - protectia mediului, combaterea tuturor surselor si factorilor de poluare de orice natur , pentru conservarea unor conditii de viat ct mai s n toas n zonele agroturistice. 290

ANTREC, Asociatia National de Turism Rural, Ecologic si Cultural (1994), este o organizatie nonguvernamental , apolitic si nonprofit, membr a Federatiei Europene de Turism Rural, Eurogites. Activitatea ANTREC-ului, ca organizatie nonguvernamental , vizeaz , pe de o parte, sprijinirea membrilor s i (proprietari de pensiuni), iar pe de alt parte promovarea conceptului de turism rural, a satului romnesc ca destinatie turistic .

ANTREC v propune o alternativ , un alt stil de vacant , o terapie antistres n natur . Oaspetii vor fi g zduiti n case t r nesti, dar dotate la nivelul conditiilor confortului citadin: camere confortabile, b i moderne, sisteme de nc lzire diverse, cu servicii de cazare si mas .

ANTREC este organizatia cea mai reprezentativ , viabil , realiznd n mare parte ceea ce si propunea la fondare:

- identificarea si popularizarea potentialului turistic din spatiul s tesc;

- formarea profesional prin colocvii, seminarii, cursuri de scurt durat si lung durat ;

- burse de specializare;

- schimb ri de experient n tar si n str inatate;

291

- editare de buletine informative si reviste;

- nfiintarea unei banci de date;

- cooperarea cu organizatii guvernamentale si neguvernamentale de specialitate din tar si str inatate;

- companii de publicitate a pensiunilor si fermelor agroturistice prin mediatizare;

- participarea la trguri si expozitii nationale si internationale;

- realizarea unui sistem de rezerv ri n turismul rural romnesc.

Preocup ri din ce n ce mai concrete au manifestat pentru acest domeniu: Ministerul Turismului, Ministerul Tineretului si Sporturilor, Ministerul Educatiei Nationale si nsusi Guvernul Romniei.

Urmarea fireasc a interesului general a fost Legea nr. 145/1994 privind stabilirea unor facilit ti pentru dezvoltarea sistemului de turism rural din zona montan . Delta Dun rii si

292

litoralul M rii Negre si

Ordonanta Guvernului nr. 62/24 august 1994 si Ordinul

Ministerului Turismului nr. 20/1995, referitor la normele si criteriile de clasificare a pensiunilor si fermelor agroturistice.

ANTREC reuneste la sfrsitul anului 1995 peste 2000 de membrii, n 15 filiale. Activitatea turistic s-a desf surat n cadrul a 1240 echipamente (ferme, pensiuni sau gospod rii t r nesti), care au atras 18 500 de turisti - din care 3 500 de turisti str ini - un sejur mediu de 4 zile/turist. Urmare a dinamismului activit tii desf surate de c tre ANTREC, s ptamnalul economico-financiar "Capital" a acordat asociatiei premiul "Oscar - Capital" pentru anul 1995, recunoscnd si confirmnd prin aceasta ,,invitatia cu cel mai mare impact social"[68].

Anul 1996 a marcat cresterea dimensiunilor ANTREC la 25 de filiale si ridicarea nivelului calitativ, asociatia s-a preocupat de ridicarea nivelului preg tirii profesionale a prestatorilor de servicii turistice rurale, prin organizarea de seminarii, colocvii si cursuri de tehnic turistic nsemnat (Brasov, Maramures, Bucovina).

Pe de alt parte anul 1996 este punctul de pornire a primului Program Phare pentru turism rural din tara noastr . Cu acest prilej a fost demarat o puternic activitate de promovare a resurselor turismului rural romnesc si au nceput demersurile pentru

293

realizarea unei centrale de rezerv ri.

n anul 1997 membrii ANTREC au ajuns la aproape 3 000, iar cei al filialelor la 28. Asociatia a reusit editarea primului CD-rom, a primului catalog al pensiunilor si fermelor turistice, a participat la numeroase evenimente promotionale (trguri si expozitii, reuniuni si congrese) a fost preocupat de realizarea unui climat de descentralizare a actiunilor sale[69].

Anul 1998 concretizeaz imaginea ANTREC n :

- cei peste 2 500 de membrii, organizati n 28 de filiale judetene;

- mai mult de 1 000 de pensiuni turistice si agroturistice - omologate si clasificate;

-aproximativ 150.000 de turisti romni, cu un sejur mediu de 4 zile/turist Preocup rile actuale vizeaz finalizarea sistemului national informatizat de rezervare si racordarea sa la sisteme similare din t rile membre EUROGITES, prezenta sa n paginile Internetului. O problem vital ce se doreste realizat n cel mai scurt timp este cea a implement rii unui sistem viabil de asigur ri pentru turistii ce practic turismul rural,

294

pentru pensiunile si fermele turistice, pentru gazde si pentru gospod riile acestora.

Legat de strategia dezvolt rii turismului rural n tara noastr ANTREC si Autoritatea National pentru Turism au optat mai mult pentru calitate si nu att pentru cantitate. Pentru solutionarea cu operativitate a problemelor privind organizarea, dezvoltarea si promovarea turismului rural n Romnia a fost constituit , prin ordinul Ministerului Turismului 59/iulie 1995, Comisia Tehnic pentru Dezvoltarea Turismului Rural. Din aceast comisie fac parte specialisti de la ministerele si institutiile care-si pot aduce o contributie n acest domeniu: Ministerul Agriculturii si Alimentatiei, Ministerul Tineretului si Sportului, Institutul de Cercetare pentru turism, Institutul National de Formare Managerial n Turism, Ministerul Apelor, Podurilor si Protectiei Mediului.

Pe lang acestea, nu lipsit de important este existenta, n momentul de fat a unui num r important de firme ce desfasoar activitate de turoperatori cu produse turistice rurale. Dintre acestea amintim: " Branimex" si "Ovidiu Tur" Bran (Brasov); "Trans Tour" Praid (Harghita); "Dublion" Campulung (Arges); "Daragus" Blavanyos (Covasna); "Montana Service" Vidra (Vrancea), total aproape 25 de turoperatori. Un model este activitatea firmei "Branimpex" SRL din Bran, judetul Brasov, care nchiriaz circa 150 de case n satele Bran, Moeciu, Sirnea si Fundata.

De asemenea, n ultimii ani n Romnia au fost create:

- Organizatia Patronal a Turismului Balnear din Romnia;

295

- Asociatia National Maitres d'Hotel, Barmani si Somelieri din Turism (precursoarea sa, Societatea International a Chelnerilor din Bucuresti a fost fondat n 1881);

- Fundatia European pentru nv t mntul Hotelier- Turistic din Romnia;

- Asociatia National a Ghizilor de Turism din Romnia;

- Federatia Romn pentru Dezvoltare Montan (precursoare a ANTREC);

- Asociatia National a detin torilor de Campinguri, Moteluri, Popasuri Turistice si Sate de Vacant (Romcamping);

- Asociatia National a Organizatorilor Profesionisti de Conferinte si Expeditii;

Se cuvine mentionat numele presedintilor fondatori ai ctorva organizatii profesionale din domenii: Ion C. Rogojanu - pentru A.H.R. (Asociatia Hotelierilor din Romnia), George Opris - pentru "Cheile de aur", Ovidiu Stoian - pentru ACROM (Asociatia Cabanierilor din Romnia), Maria Stoian - pentru ANTREC (Asociatia Nationala a Turismului Rural Ecologic si Cultural), Paul Marasoiu - pentru F.P.T. (Federatia Patronala din Turism)[70].

296

Odata cu constituirea Asociatiei Nationale de Turism Rural Ecologic si Cultural (ANTREC) al carei obiectiv principal este dezvoltarea si promovarea produsului turistic rural, primele gospodarii agricole destinate cazarii turistilor au fost cele din Culoarul Rucar - Bran. Ulterior, ANTREC au aderat 23 de filiale judetene, cu peste 2000 de spatii de cazare situate n zone nepopulate, care se evidentiaza prin perpetuarea nealterata a traditiilor etnofolclorice si prin peisaje de exceptie.

n mod succint iata cteva din principalele zone cu potential agroturistic din tara noastra, mentionnd ca practic ntreaga suprafata a Romniei poate fi cuprinsa n activitatea de agroturism: judetele Alba, Arges, Bacau, Bistrita Nasaud, Brasov, Buzau, Cluj, Constanta, Covasna, Dmbovita, Dolj, Harghita, Iasi, Mehedinti, Mures, Neamt, Prahova, Satu-Mare, Sibiu, Tulcea, Vrancea, Maramures.

Judetul Maramures - este renumit prin elementele de etnografie si folclor, se poate vizita urmatoarele obiective: muzeele din Baia Mare si Sighetul Marmatiei, peste 200 de monumente de arhitectura populara. Pline de frumusete si farmec sunt satele de pe Vaile Izei, Marei, Viseului si Tisei. Remarcabil este "Cimitirul Vesel" din Sapnta. Cai de acces aeriene, rutiere, feroviare.

6.2 Modalit ti de dezvoltare si promovare a turismului rural n judetul Maramures 297

Ca produse dominant intangibile, serviciile din spatiul rural nu sunt usor de promovat. Intangibilitatea e cel putin dificila de descris n publicitate, indiferent daca mediul este tiparit, TV sau radio. Publicitatea produselor turistice trebuie sa sublinieze punctele tangibile care vor ajuta turistii sa nteleaga si sa evalueze serviciile prestate. Punctele pot fi reprezentate de caracteristicile fizice ale prestarii serviciului sau unele obiecte relevante care simbolizeaza serviciul nsusi, ca de exemplu ANTREC - prin imaginea logo-ului sau sugereaza caldura si protectia formelor sau pensiunilor turistice rurale mpletite cu traditia si spiritul ecologic al ecosistemelor ce gazduiesc echipamentele si turistii.

Aspecte concrete ale activitatii promotionale n turismul rural romnesc; programul de promovare.

Turismul rural n tara noastra se afla ntr-o perioada de reafirmare si lansare a produselor sale att pe piata romneasca, ct si pe cea internationala.

Sarcina ANTREC n marketing si promovare este considerabila nefiind legata de promovarea unui produs stabilit catre o piata care este constienta de aceasta. Mult mai important si fundamental este faptul ca trebuie popularizat conceptul att pe piata interna ct si pe piata externa. Prin natura lor unitatile implicate n turismul rural sunt foarte mici. Apare necesar un program de marketing care sa promoveze la scara larga ntregul sector,

298

o companie de marketing de cooperare, sub aceeasi umbrela, n care vor concura toti operatorii. Planul strategic de marketing ANTREC urmeaza n mod fundamental o astfel de abordare prin care toti participantii vor avea posibilitatea de a beneficia n mod egal. Caracteristicile cele mai importante ale programului sunt:

- marcarea turismului rural prin imaginea acestuia mbunatatita ncepe sa se identifice cu o forma alternativa atractiva;

- recunoasterea, identificarea proprietatilor, folosirea unor nsemne uzuale pe placi de identificare;

- promovarea directa de catre public folosind publicitatea uzuala, postere si brosuri cu imagini, cu destinatie;

- material colateral de ajutor sub forma unui catalog succint care listeaza toate casele participante;

- servicii de rezervare locala si centrala care sa faciliteze realizarea rezervarilor;

- cercetarea pietei pentru a determina ce mbunatatiri trebuie facute n produs si n 299

marketing;

- un program educational de formare pentru operatori;

- trguri reprezentative comerciale si pentru consumatori;

- legaturi si cooperari cu organizatii internationale angajate n promovarea si dezvoltarea turismului rural;

- alegerea logo-ului si a sloganului reprezinta un aspect de marcare a produsului.

Promovarea turismului rural si agroturismului romnesc va fi facuta prin intermediul mai multor materiale publicitare, din rndul acestora se remarca tipariturile, constituite din:

- un ghid al echipamentelor de cazare;

- piese individuale promotionale pentru fiecare regiune;

- postere.

300

Toate aceste elemente ale activitatii promotionale sunt canalizate si spre evenimente promotionale, trguri, expozitii si conferinte.

ANTREC participa la trgurile de la Londra, Berlin, Milano, Paris, Silleda (Spania), la Bursa Internationala de Turism Bucuresti, la trgurile regionale de la Budapesta si Praga. Produsul turistic rural se presupune a fi perceput mai ales de cei cu un anumit grad de cultura, promovarea n acest caz va fi directionata n atragerea turistilor pe termen lung si scurt n cadrul unor sejururi de tratament n zona ruralului, circuite tematice sau culturale.

Pe piata externa avem categoriile de turisti straini care se considera a fi deschise catre promovarea turismului rural, dupa cum urmeaza: turistii de tranzit, turistii n circuit prin tarile vecine n special n Ungaria si tour-operatorii din tari aflate la distante rezonabile fata de Romnia pe cale rutiera, n special Germania, Austria, Italia.

Activitatea initiala pe piata externa va fi limitata la:

- promovarea turismului rural si agroturismului n aeroporturi si la punctele de trecere a frontierei, folosind expunerea de brosuri si postere;

- participarea mpreuna cu Ministerul Turismului la trgurile de la Londra, Berlin, Bucuresti.

301

O excursie n Maramures este o ncntare pentru turistul dornic de cunoasterea valorilor morale si spirituale ale locurilor, specifice poporului romn dar uitate n alte zone. Maramuresul este prin excelenta izvorul cel mai bine pastrat al traditiilor stramosesti. Este locul n care simplitatea se mbina armonios cu omenia, conferindu-le acea noblete plina de har. Daca sunteti excursionisti prin Maramures cu siguranta veti avea revelatia mplinirii personale, pentru ca aici sufletul se regaseste, trupul se mprospateaza. Vizitarea Maramuresului este ca o lectie de istorie, cultura si geografie fara profesor. Nu trebuie dect sa priviti si sa ascultati cu mare atentie spectacolul ce va nconjoara. Natura se desfasoara maiestoasa de jur mprejur iar viata localnicilor , att de linistita dar att de bogata, nu va va lasa indiferenti. Veti dori sa faceti parte, sa aflati, sa ncercati. Gazdele va vor ncnta si minuna si nu va va ramne dect regretul pentru un concediu att de scurt .

ara Maramuresului este o tara cu mare disponibilitate pentru turism, conferita de resursele variate, naturale si antropice cu care este nzestrata. Prin diversele forme de relief, prin clima sa propice practicarii turismului n tot timpul anului, prin flora, fauna si prin monumentele sale istorice si arhitectonice, poate sa satisfaca pretentiile celui mai exigent turist, romn sau strain.

Dupa decembrie 1989, turismul romnesc a intrat ntr-o noua etapa, si anume aceea a reformei economice, a asezarii sale pe principiile economiei de piata. Reforma este un proces profund, de durata si supus actiunii unor factori mai mult sau mai putin cunoscuti. Ca urmare, n momentul actual,turismul romnesc se afla ntr-o situatie de criza. Inflatia a facut ca tarifele si preturile practicate de hotelurile si restaurantele din statiunile traditionale de turism sa fie inaccesibile pentru majoritatea consumatorilor. Pe de alta parte, veniturile populatiei sunt destinate n ntregime cheltuielilor alimentare;

302

rezulta deci ca resursele pentru satisfacerea altor nevoi, implicit pentru petrecerea timpului liber, sunt practic inexistente.

Dar pe masura iesirii din criza economica actuala si a cresterii veniturilor reale ale populatiei, cererea turistica se va ameliora si avnd n vedere faptul ca turismul clasic va ramne n continuare destul de scump, se va orienta mai mult dect pna n prezent catre alte forme de turism. Una dintre acestea o reprezinta tocmai agroturismul.

Principalii factori ai aparitiei si dezvoltarii agroturismului sunt reprezentati de: societatea industrializata, poluarea excesiva a zonelor urbane, necesitatea petrecerii placute a timpului liber, asigurarea unor venituri suplimentare pentru gospodariile taranesti, valorificarea eficienta a resurselor naturale si antropice existente n zonele rurale, stoparea migratiei populatiei de la sate la orase, pitorescul asezarilor rurale si ospitalitatea locuitorilor din satele romnesti, excendentul de cazare existent n gospodariile taranesti.

Din cele prezentate rezulta ca analiza conceptului de agroturism necesita tratarea acestuia ca un domeniu deosebit de complex, putnd fi privit ca un subsistem cibernetic n cadrul sistemului economiei locale.

n cadrul sistemului economiei locale si a relatiilor acestuia cu mediul extern, agroturismul are un rol de regulator, de feed-back. Prin agroturism se realizeaza valorificarea superioara a cadrului natural, a ofertei de cazare si a diverselor servicii agroturistice puse la dispozitia turistilor de catre fermele si pensiunile agroturistice.

303

Agroturismul trebuie abordat din punct de vedere conceptual ca un pachet de servicii economice, socio-culturale, sportive, de agrement etc. puse la dispozitia turistilor, urmnd ca acestea sa se desfasoare n cadrul natural rural cu investitii minime si n conditii de protejare si conservare a mediului ambiant.

Agroturismul conduce la dezvoltarea zonelor rurale prin: reducerea somajului prin crearea de noi locuri de munca; oprirea exodului tineretului din sate spre orase; cresterea calitatii vietii, prin cresterea nivelului de trai al populatiei rurale; dezvoltarea infrastructurii locale (cai de acces, mijloace de comunicatie, institutii de interes public,etc.); modernizarea localitatilor rurale; cresterea nivelului cultural si educational al populatiei rurale; obtinerea de venituri suplimentare de catre exploatatiile agricole devenite agroturistice[71].

Prin agroturism se vor realiza efecte pozitive si asupra conservarii valorilor satului si colectivitatii rurale, transmiterii si perpetuarii tezaurului folcloric, reluarii traditiei caselor memoriale si muzeelor, punerii n valoare a monumentelor istorice, a vestigiilor arheologice si a celorlalte valori spirituale existente n satul romnesc.

n satele turistice etnografice si folclorice din zona Maramuresului (ex. Bogdan-Voda) pot fi oferite turistilor servicii de cazare si masa n conditii autentice (mobilier, dcor, echipament de pat n stil popular, meniuri traditionale servite n vesela si cu tacmuri specifice farfurii si strachini de ceramica, linguri de lemn etc., ceea ce nu exclude desigur posibilitatea utilizarii, la cerere, a tacmurilor moderne). n aceste sate se pot organiza expozitii artizanale permanente (cu vnzare), iar pentru turistii care nu ramn n localitate, ci numai viziteaza, se pot amenaja una sau mai multe gospodarii, cu muzeu etnografic n aer liber.

304

Pastrarea si perpetuarea folclorului si ndeosebi a etnografiei (portul, tehnicile de lucru, arhitectura, mobilarea si decorarea interioarelor etc.) n formele lor originale traditionale, se afla ntr-un declin, devenind tot mai izolate pe harta etno-folclorica a tarii. Formele si continutul de viata citadin au patruns si continua sa patrunda impetuos si ireversabil si n mediul rural.

Abordnd viitorul unei localitati rurale din perspectiva turistica si adaptndu-le acestui scop, consideram ca specificul lor etnografic poate si trebuie sa fie conservat si perpetuat. n caz contrar, interesul actual al turistilor pentru satul romnesc, pentru mediul rustic, n general, va scadea treptat. Cu mai multa receptivitate si cu putin interes din partea organelor administrative si de specialitate, se poate perpetua, chiar si n conditiile civilizatiei contemporane, specificul etnografic si spiritual al unor sate romnesti. Acest deziderat trebuie urmarit cu att mai mult, cu ct numerosi sateni din unele localitati manifesta vadit interes pentru mentinerea stilului de viata, aceste localitati avnd sanse sa devina baze turistice permanente, de popularitate internationala, deosebit de rentabile.

n concluzie se poate afirma faptul ca agroturismul contribuie la recreere, refacere si reconfortare, mbogatind cunostintele si nflorind personalitatea umana. nsa agroturismul de calitate nu poate fi realizat fara ca pensiunile si fermele agroturistice, sa dispuna de echipare sanitara moderna. Trebuie tinut seama ca, spre deosebire de structurile de primire din alte tari, cele din Romnia sunt oferite de turismul international prin intermediul unor agentii de turism, specializate fapt ce obliga la o exigenta maxima. Pentru aceasta, n etapa actuala, gospodariile taranesti trebuie sa fie sprijinite printr-o serie de facilitati pentru aceste activitati.

305

Specialistii apreciaza ca ntreaga politica de dezvoltare a turismului rural din Romnia trebuie sa se faca printr-o conlucrare ct mai strnsa cu EUROGITES, precum si prin colaborarea pe baza de parteneriat cu asociatii regionale sau nationale.

n acest sens, Asociatia Nationala pentru Turism Rural, Ecologic si Cultural din Romnia s-a afiliat la EUROGITES.. A fost adoptata legea privind scutirea de impozite pentru o perioada de zece ani pentru cei ce practica turismul rural. S-au aprobat norme de clasificare a pensiunilor, fermelor agroturistice. Adevarat, sunt multe de facut, att n legislatie ct mai ales n asigurarea infrastructurii. Multe regiuni din Romnia, unicate poate n lume, din punct de vedere al peisajelor, nu pot fi integrate n reteaua de turism. Lipsa cailor de acces, a telecomunicatiilor, a curentului electric sunt impedimente pentru practicarea turismului rural.

Ministerul Turismului, Comisia Zonei Montane si ANTREC trebuie sa se ocupe de editarea unui ndrumator (ghid) cu variante de organizare interioara a structurilor de primire turistice nou construite sau posibilitatile de adaptare a cladirilor existente.

Centrele teritoriale se vor ocupa de urmatoarele probleme: atragerea de noi membrii si crearea n zona a unui curent de opinii specifice de marketing; asigurarea cuprinderii n catalogul national a tuturor structurilor turistice rurale clasificate, organizarea cu sprijinul corpului de experti de la Asociatia Nationala de cursuri de pregatire profesionala pentru detinatorii de structuri turistice rurale; acordarea de asistenta tehnica la ntocmirea documentatiilor pentru clasificarea si participarea la activitatea comisiilor tehnice de clasificare a structurilor turistice din zona; organizarea, cel putin o data pe an, la nivelul fiecarui centru teritorial a unor actiuni promotionale de genul "Zilele portilor deschise pentru vacante la tara."

306

6.3 Determinarea indicelui de atractivitate al zonei Maramuresului

Indicele de atractivitate al unei zone se foloseste n scopul amenajarii turistice a acesteia si arata gradul n care aceasta zona beneficiaza de resurse turistice naturale sau antropice capabile sa atraga un flux mare de turisti n cazul amenajarii unor structuri materiale n aceasta zona.

Pentru a determina gradul de aractivitate al zonei Maramuresului vom utiliza un tabel dupa cum urmeaza[72]:

n prima coloana sunt evidentiate principalele elemente de atractie a zonei;

La baza urmatoarelor trei coloane sta coeficientul (indicele) de atractivitate (I) care

are urmatoarea formula de calcul:

I=

qi * ci unde: q ponderea fiecarui element (resursa) n total

c nivelul calitativ al acestor elemente (nota)

i = 1,2, ....... ,n numarul elementelor

307

qi = 1

Nivelul calitativ al elementelor (c) este reprezentat de o nota cuprinsa n intervalul [1-4], fiecare dintre ele avnd urmatoarea semnificatie privind atractivitatea lor:

1 insuficient

3 bine

2 suficient

4 foarte bine

Nota se acorda doar elementelor componente ale capitolelor I, II, III, IV, V, VI. n consecinta, indicele de atractivitate total va trebui sa fie cuprins n intervalul [1-4].

n aceste conditii tabelul va arata astfel:

Determinarea indicelui de atractivitate al zonei Maramuresului

Tabel nr. 6.1

Componentele ofertei turistice 308

Pondere (qi)

Nivel calitativ (ci)

Indice de atractivitate (I)

I. Resurse naturale

0,25

- peisaj

309

0.05

0,2

- clima

0,02

310

0,06

- retea hidrografica

0,02

0,06

- lacuri

0,01

311

0,02

- iazuri

0,01

0,02

- ape minerale terapeutice

312

0,03

0,09

- fauna de interes cinegetic

0,02

0,06

313

- paduri

0,02

0,06

- vegetatie de interes turistic

0,01

314

0,02

- rezervatii

0,02

0,08

- monumente ale naturii

0,02

315

0,06

- domeniu schiabil

0,02

0,06

II. Resurse antropice

316

0,30

- cetati

0,01

0,02

- ansambluri, curti, domenii ruinate

317

0,01

0,02

- castele, conace, palate

0,01

0,02

318

- cladiri civile urbane (primarii, teatre)

0,02

0,06

- ansambluri urbane (centre istorice ale oraselor)

0,02

319

0,06

- biserici din lemn

0,06

0,24

- biserici si ansambluri manastiresti

0,04

320

0,16

- monumente de arhitectura populara (locuinte satesti)

0,03

0,12

- ansambluri traditionale rurale

321

0,03

0,12

- monumente si situri arheologice

0,03

322

0,06

- etnografie

0,02

0,06

- folclor

0,02

323

0,06

III. Poluarea mediului

0,10

0,3

IV. Accesul

324

0,10

- rutier

0,05

0,15

- feroviar

325

0,03

0,09

- aerian

0,02

0,02

326

V. Forme de turism practicate

0,25

- montan

0,05

0,2

327

- balnear

0,04

0,12

- rural

0,06

328

0,24

- agroturism

0,06

0,24

- cultural

0,04

329

0,12

TOTAL

3,25

Sursa: prelucrare dupa Baltaretu Andreea, op. cit. p. 51

330

Indicele de atractivitate de 3,25 este cuprins ntre intervalul [1-4] si depaseste jumatatea intervalului de unde rezulta ca n zona aleasa se poate realiza o amenajare turistica n conditii optime. Resursele antropice detin o pondere putin mai mare dect cea a resurselor naturale ceea ce indica faptul ca turistii se vor deplasa n zona att pentru unele ct si pentru celelalte.

Aceast metod a fost folosit pentru a demonstra faptul c se pot face amenaj ri turistice n judet datorit potentialului turistic bogat pe care l prezint zona si capacit tii acesteia de a atrage turisti din toate colturile t rii ct si din str in tate.

6.4 Propuneri privind noi trasee turistice n judet. Prezentarea unui circuit turistic n judetul Maramures

Regiunea Maramuresului dispune de o gama mare de resurse turistice naturale si antropice dintre care putem enumera cele mai importante localitati, care sunt principalele obiective ale judetului n decursul a cteva circuite:

1) Baia Mare (o km)-Baia Sprie (10 km) aici gasim Rezervatia naturala Chiuzbaia- Mara (39 km) Cheile Tatarului- Desesti (42 km)-Harnicesti (45 km )- Giulesti (51 km )- Vadu Izei (59 km ) Centrul etnografic si Biserica din lemn Sf. Nicolae- Sighetul Marmatiei (65 km ) Gradina Morii si Muzeul arhitecturii populare maramuresene-Cmpulung la Tisa (78 km ) - Sapnta (84 km) Cimitirul Vesel si Centrul etnografic - Cmpulung la Tisa (90 km) -Sighetul Marmatiei (103 km) - Vadu Izei (109 km) - Giulesti (117 km ) -Harnicesti (123 km ) - Desesti (126 km ) - Mara (129 km ) - B. Sprie (158 km) Rezervatia naturala Chiuzbaia - Baia Mare (168 ).

331

2) Trgul Lapus (o km ) Cheile Lapusului - Cernesti (15 km ) - Copalnic (22 km) - Surdesti ( 37 km ) - Danesti (40 km ) - Sisesti ( 42 km ) - Baia Sprie (46 )Rezervatia naturala Chiuzbaia - Baia Mare (56 km).

3) Baia Mare (0 km )-Baia Sprie (10 km ) Rezervatia naturala ChiuzbaiaMogosa (19 km )Statiunea Mogosa - Baia Mare (28 km ) -Baia Sprie (38 km )

4)Baia Mare (o km ) - Baia Sprie (10 km ) Rezervatia naturala ChiutbaiaMogosa ( 19 km ) Statiunea Mogosa - Cavnic ( 25 km ) - Budesti (37 km ) Biserica din lemn Cuvioasa Prascheva si Centru etnografic (UNESCO) Calinesti ( 44 km ) - Brsana (55 km )Biserica din lemn Adormirea Maicii Domnului, Manastirea Brsana si Centru etnografic - Strmtura (61 km ) Rozavela (69 km ) Biserica din lemn Sf. Arhangheli Mihail si Gavril - sieu (71 km ) - Rozavlea ( 103 km ) - Strmtura (11 km ) - Brsana ( 117 km ) - Calinesti (128 km ) - Budesti (135 km ) - Cavnic (147 km ) Mogosa ( 153 km) Statiunea Mogasa -Baia Sprie (162 km) Rezervatia naturala Chiuzbaia Baia Mare (172 km).

332

5)BaiaMare (o km) - Baia Sprie (10 km) Rezervatia naturala Chiuzbaia Mogosa (19 km ) Statiunea Mogasa - Cavnic (25 km ) - Budesti (37 km ) Poiana cu narcise de 100 ha si Biserica din lemn Cuvioasa ParaschevaCalinesti ( 44 km ) - Brsana (55 km )Biserica din lemn Intrarea n Biserica Maicii Domnului si Manastirea Brsana - Petrova (65 km ) Padurea Ronisoara- Ruscova (74 km )Poiana cu narcise-Repedea- Viseu de Jos (84 km) - Viseu de Sus (90 km )Biserica Ortodoxa si Defileul Vaserului Viseu de Jos ( 96 km ) - Ruscova (106 km ) - Petrova ( 115 km ) -Brsana (125 km ) Calinesti (136 km ) - Budesti (143 km ) - Cavnic (155 km ) Mogosa (161 km) - Baia Sprie ( 170 km ) - Baia Mare (180 km).

Toate aceste trasee se pot parcurge cu masina, facndu-se popasuri de cteva ore sau cazari la pensiunile agroturistice din localitati pentru a putea vizita toata regiunea Maramuresului.

Aceste trasee se mai pot face cu bicicleta atunci cnd drumul este inaccesibil pentru masina iar turisti sunt cazati n apropiere sau se ncearca pastrarea mediului prin interzicerea accesului cu autovehicule, si astfel pe parcurge traseul pe jos sau cu bicicleta.

Prezentarea unui circuit turistic n judetul Maramures

333

Circuitul ales reprezinta un traseu ce strabate cea mai mare parte a judetului Maramures, avnd ca principal punct de atractie Cimitirul Vesel de la Sapnta. Alegerea acestui traseu se datoreaza bogatiei de atractii turistice naturale si antropice prezente n acest judet. Noutatea acestui traseu consta n redescoperirea si cunoasterea ntr-o lumina noua si mult mai atragatoare a punctelor turistice deosebit de atractive presarate de-a lungul unui cadru natural pitoresc.

Coordonatele principale ale programului se disting dupa cum urmeaza:

Traseul programului este urmatorul: Bucuresti Baia Mare Baia Sprie Mara Desesti H rnicesti Giulesti Vadu Izei Sighetu Marmatiei Cmpulung la Tisa S pnta Cmpulung la Tisa Sighetu Marmatiei Vadu Izei Giulesti H rnicesti Desesti Mara Baia Sprie Baia Mare Bucuresti.

Numar de turisti: 20

Numar de ghizi: 1 ghid specializat n arta si folclorul romnesc si vorbitor de limbi straine

Numar de soferi: 1

Mijloc de transport: Minivan

334

Numar de zile: 8 zile (7 nopti)

Perioada desfasurarii: 1-8 august 2006

Numar de km parcursi:

1.08.2006 - Bucuresti Baia Mare: 550 km

2.08.2006 Baia Mare Baia Sprie: 10 km

3.08.2006 Baia Sprie Mara - Desesti H rnicesti: 35 km

4.08.2006 - H rnicesti Giulesti Vadu Izei: 14 km

5.08.2006 - Vadu Izei Sighetu Marmatiei Cmpulung la Tisa: 19 km

6.08.2006 - Cmpulung la Tisa S pnta: 12 km

335

7.08.2006 S pnta - Cmpulung la Tisa - Sighetu Marmatiei - Vadu Izei Giulesti

H rnicesti Desesti Mara - Baia Sprie - Baia Mare: 90 km

8.08.2006 Baia Mare Bucuresti: 550 km

Total: 1 280 km

Prezentarea traseului pe zile

Circuitul turistic va urmari n principal vizitarea urmatoarelor puncte turistice:

Baia Mare Baia Sprie - Vadu Izei Sighetu Marmatiei S pnta

ZIUA 1: 1.08.2006

336

Ora 7.30: ntlnire n Piata Unirii, Bucuresti. Plecare cu Minivan-ul catre Baia Mare pe traseul Brasov, Tg. Mures, Bistrita cu scurte opriri.

Ora 16.30: Sosire Baia Mare, vizitare Biserica din Lemn, Biserica Sfnta Treime, casa Iancu de Hunedoara, Turnul lui stefan, Turnul M celarilor, Vechiul Han al orasului, Muzeul judetean.

Ora 20.00: Cazare si cina la hotel Mara (3*).

ZIUA 2: 2.08.2006

Ora 8.30: Mic dejun la hotel Mara (3*).

Ora 9.30: Plecare catre Baia Sprie unde se vor vizita rezervatia naturala Chiuzbaia, Creasta Cocosului, Lacul Albastru, Muzeul de Mineralogie si biserici de lemn.

Ora 19.00: Cazare si cina traditionala n ambianta unui taraf de muzica populara la pensiunea Vlad (3 margarete).

337

ZIUA 3: 3.08.2006

Ora 8.30: Mic dejun la pensiunea Vlad (3 margarete).

Ora 9.30: Plecare catre Mara Desesti H rnicesti unde se viziteaza Cheile T tarului, Biserica cu hramul "Cuvioasa Paraschiva" din Desesti ridicata n anul 1770, case, porti monumentale, sopronuri pentru fn si alte biserici din lemn.

Ora 19.00: Cazare si cina la pensiunea Ioana (2 margarete) n satul H rnicesti

ZIUA 4: 4.08.2006

Ora 8.30: Mic dejun la pensiunea Ioana (2 margarete).

Ora 9.30: Plecare catre Giulesti Vadu Izei, traseu care ofera pe lnga peisaje de un mare pitoresc si satisfactia vizitarii unora dintre cele mai vechi biserici din lemn, precum

338

si a unui sir ntreg de porti maramuresene, adevarate arcuri de triumf rustice. Aici se vor vizita Centrul etnografic si Biserica din lemn Sf. Nicolae.

Ora 19.30: Cazare si cina la Vila Doina n Vadul Izei

ZIUA 5: 5.08.2006

Ora 8.30: Mic dejun la Vila Doina

Ora 9.30: Plecare catre Sighetu Marmatiei Cmpulung la Tisa. Aici se viziteaza cl direa actualei biserici reformate cea mai veche constructie din orasul Sighetu Marmatiei ce dateaza din secolul al XI-lea, cl direa monumental a fostei prefecturi a judetului Maramures care, pe fronton, deasupra usii de la intrare, p streaz n original sterna veche a Maramuresului, Gradina Morii si Muzeul arhitecturii populare Maramuresene.

339

Ora 19.30: Cazare si cina la pensiunea Casa Iurca

ZIUA 6: 6.0.2006

Ora 8.30: Mic dejun la pensiunea Casa Iurca

Ora 9.30: Plecare catre S pnta unde se vor vizita Cimitirul Vesel si Centrul etnografic.

Cimitirul Vesel de la Sapnta (la 18 km de Sighetu Marmatiei), unic n lume, uluieste prin originalitatea sa. Crucile de lemn sculptate si pictate de mesterul popular Stan Patras, l-au transformat ntr-un adevarat muzeu. Coloritul crucilor si textele pline de umor eternizeaza ipostazele esentiale ale vietii si evidentiaza vigoarea spiritului romnesc care nu se teme de moarte. Se poate spune ca satele maramuresene reprezinta o imensa Galerie de arta populara. n zilele de sarbatoare decorul lor este completat de costumele localnicilor, puternic colorate, cusute cu migala si fantezie; obiceiurile reprezinta originale demonstratii de arta populara. Vestitele porti maramuresene sunt adevarate

340

carti de vizita ale sculpturii n lemn. Maiestrit lucrate, ele au ca ornament elementul traditional pentru ara Maramuresului: semnul soarelui, simbolul vietii.

Ora 19.30: Cazare si cina la pensiunea Adriana (3 margarete).

ZIUA 7. 7.08.2006

Ora 8.30: Mic dejun la pensiunea Adriana (3 margarete).

Ora 9.30: ntoarcere pe traseul Cmpulung la Tisa - Sighetu Marmatiei - Vadu Izei Giulesti - H rnicesti Desesti Mara - Baia Sprie - Baia Mare

Ora 19.30: Cazare si cina la hotel Mara (3*) n Baia Mare

ZIUA 8: 8.08.2006

341

Ora 8.30: Mic dejun la hotel Mara (3*)

Ora 9.30: Plecare catre Bucuresti pe traseul Bistrita, Tg. Mures, Brasov

Ora 17.30: Sosire n Bucuresti, Piata Unirii

Analiza de pret a circuitului turistic

Circuitul turistic maramuresean se desfasoara n perioada 1-8 august 2006, si prezinta n programul turistic urmatoarele obiective: n Baia Mare - Biserica din Lemn, Biserica Sfnta Treime, casa Iancu de Hunedoara, Turnul lui stefan, Turnul M celarilor, Vechiul Han al orasului, Muzeul judetean; n Baia Sprie - rezervatia naturala Chiuzbaia, Creasta Cocosului, Lacul Albastru, Muzeul de Mineralogie si biserici de lemn; Biserica cu hramul "Cuvioasa Paraschiva" din Desesti; Centrul etnografic si Biserica din lemn Sf. Nicolae n Vadu Izei; Gradina Morii si Muzeul arhitecturii populare Maramuresene n Sighetu Marmatiei; Cimitirul Vesel si Centrul etnografic din S pnta.

Beneficiarii acestui program turistic pot fi: - grup de turisti romni sau straini

- grup de familii

342

Organizatorul grupului si al circuitului turistic este ANTREC, unul din scopurile sale fiind acela de a promova imaginea judetului Maramures si de a l aduce n acelasi timp n atentia turistilor de pretutindeni.

Calculatia pretului de vnzare este nfatisata n urmatorul tabel, observndu-se prezentarea tipurilor de cheltuieli, alaturi de comision si asigurare, pentru ca n final sa rezulte pretul total de vnzare pe persoana, apoi totalul pretului de vnzare pentru ntreaga actiune, respectiv pentru cele 20 de persoane.

Calculatia pretului de vnzare

Tabel nr. 6.2

Nr.crt

Articole de calculatie

Elemente de cheltuieli

343

Elemente de calcul (RON)

Valoare (RON)

Cheltuieli directe

Cheltuieli cu cazarea

35 RON/np*7 nopti

344

245

4900

Cheltuieli cu alimentatia

40 RON/zi*8 zile

320

6400

345

Cheltuieli cu transportul

1280 km*2RON/100 km

25,6

512

Cheltuieli culturale

346

Cheltuieli cu ghidul

15

347

300

Cheltuieli cu soferul

15

300

348

Cheltuieli organizatorice

50

1000

Alte cheltuieli

349

Total cheltuieli directe (CD)

670,6

350

13412

10

Comision (10% * CD)

67,06

1341,2

11

351

Asigurare (3% * CD)

20,12

402,36

12

TVA (19% * comision)

352

12,74

254,83

13

Total costuri

353

770,52

15410,4

14

Rotunjiri

771

15420

354

15

Total pret de vnzare

771

15420

16

355

Total pret de vnzare n euro

220

4400

Sursa: Neacsu Nicolae, Cernescu Andreea Economia turismului. Studii de caz. Reglementari, Editura Uranus, Bucuresti, 2003

Concluziile ce se desprind n urma realizarii tabelului nr. 6.2 reflecta faptul ca pretul total de vnzare/persoana este de 771 RON echivalent a 220 euro.

Acest pret este accesibil nu numai pentru familiile cu venituri medii ci si foarte atragator n acelasi timp pentru straini.

356

Pretul vnzare persoana cuprinde urmatoarele servicii:

- cazare la hotelul Mara din Baia Mare, pensiunile Vlad, Ioana, Casa Iurca, Adriana si Vila Doina

- masa n stil traditional

- transport Bucuresti Baia Mare - Baia Sprie - Vadu Izei Sighetu Marmatiei S pnta Baia Mare Bucuresti

- servicii de ghid specializat n arta folclorului romnesc si vorbitor de limbi straine

Se acorda facilitati : tarifele pentru copii 0 6 ani: gratuit

tarifele pentru copii 6 -14 ani: reducere 50%

Pretul nu include costurile intrarilor la obiectivele turistice.

357

Circuitul turistic n zona Maramuresului va fi promovat prin intermediul agentiilor de turism, internetului si televiziunii. (ANEXA 2).

CONCLUZII

nzestrat cu un potential turistic deosebit de variat, diversificat si concentrat prin existenta unor forme de relief mbinate pe tot teritoriul, a unei clime favorabile practic rii turismului pe aproape tot parcursul anului, a unui potential faunistic si floristic bogat n specii si ecosisteme singulare n Europa, cu factori naturali de cur balnear , cu un patrimoniu cultural istoric si arhitectural de referint mondial , judetul Maramures se poate ncadra n rndul destinatiilor turistice atractive din Romnia si chiar din Europa.

Tursmul se practic din vremuri str vechi, nsa a cunoscut o dezvoltare major

ultimele doua secole; mai cu seam , primele definitii ale turismului au fost realizate n secolul al-XIX-lea de mari profesori ai domeniului precum: Guy Freuler, Edmound Picard, W. Hunziker, care au ncercat s formuleze si s delimiteze urm toarele notiuni: turist, excursionist, c l tor, vizitator.

Important zon turistic a t rii noastre, judetul Maramures este situat n extremitatea de N-NV a Romniei, la granita cu Ucraina, ntre 4702000 si 4800015 latitudine N si 2205230 si 2500730 longitudine E. Maramuresul are o suprafat de 6 304 km2 adic 2,37% din suprafata t rii si o populatie de 535 000 locuitori (2005) si se ntinde n partea de nord a Carpatilor Orientali, acolo unde acestia se desfac n dou ramuri: Rodna si Muntii Maramuresului, nchiznd depresiunea cu acelasi nume. n cadrul judetului ntlnim numeroarse orase, ns cele mai importante dintre ele sunt municipiile Baia Mare si Sighetu Marmatiei. 358

C ile de acces ale judetului sunt cele clasice: sosele, c i ferate, c i aeriene (aeroportul T utii M gher usi situat la 10 km de Baia Mare).

Judetul Maramures are o economie de tip industrial-agrar , principalele ramuri de activitate fiind agricultura, industria si constructiile.

Relieful judetului este predominant muntos, acoperind 43 % din suprafata acestuia. Clima este temperat continental , cu ierni aspre si veri r coroase. Reteaua hidrografic este bogat datorit regimului abundent al precipitatiilor n zonele montane, unde si au izvorul majoritatea rurilor, si are o lungime de peste 3000 km. Principalele ruri ale judetului sunt: Somes, L pus, Iza, Viseu, Vaser si Mara. n muntii Rodnei se g sesc si cteva lacuri naturale: Iezerele, Buh escu, ns cel mai important lac al judetului este Firiza (10 ha).

ntinderea mare a p durilor a constituit un mediu prielnic pentru dezvoltarea unei faune bogate: capra neagr , marmota de munte, cerbul carpatin, vulpea, iepurele etc. Tot aici ntlnim mai multe rezervatii naturale, cea mai important fiind Parcul National Muntii Rodnei Rezervatie a Biosferei, cu o suprafat de 3 300 ha.

Una din atractiile principale ale judetului sunt bisericile din lemn ce s-au mentinut de-a lungul timpului aproape nealterate si care detin adev rate recorduri: Biserica din Deal de la Ieud este cea mai veche biseric din lemn din Europa (1364) si Biserica din lemn din Surdesti este cea mai nalt biseric din lemn din Europa (1721).

359

S pnta uluieste lumea cu frumusetea unic a Cimitirului Vesel, creatia lui Ion Stan Patras, n care coloritul crucilor evidentiaz vigoarea spiritului romnesc care nu se teme de moarte, nu ngenuncheaz n fata ei, ci o consider o simpl trecere, necesar n rotirea ireversibil a ciclului vietii. Maramuresul este tara oamenilor tari si colturosi la chip ca piatra, tara oamenilor harnici si buni la suflet ca pinea cald .

Motivele ornamentale ale portilor maramuresene, cergile nflorate, covoarele, portul, ciopliturile m runte, icoanele pe sticl si multe alte comori traditionale prezente n acest judet ti vor dezv lui nclinatia spre frumos a maramuresenilor, transformat n m iestrie, n vocatie atunci cnd urm resti arhitectonica armonioas a bisericilor si caselor din lemn.

Pentru a deveni o destinatie turistic din ce n ce mai cautat judetul Maramures are nevoie de o baz tehnico-material mult mai dezvoltat , mai ales din punct de vedere al agrementului care, n ultimii ani, a devenit o motivatie foarte important n paracticarea turismului. Judetul este renumit pentru pensiunile agroturistice unde turistii pot reveni la o viat simpl , departe de banalul cotidian si de toate problemele legate de aglomeratia urban . n cadrul acestor pensiuni, turistii nu numai c se odihnesc dar pot lua parte si la activit tile specifice tinutului: ol rit, cioplitul lemnului, cusut, brodat etc.

Datorit potentialului natural si antropic foarte variat formele de turism ce se pot practica n judet sunt diverse: turism montan, balnear, cultural, stiintific, rural, agroturism.

360

Num rul turistilor sositi n ultimii ani s-a m rit, ceea ce nseamn c atractia c tre acest judet este n crestere, ns acestia nu au nnoptat mai mult de 2,3 zile, cu toate c unit tile de cazare sunt variate si numeroase. Coeficientul de utilizare a capacit tii de cazare era de doar 14 % n anul 2005 deoarece judetul detine unit ti de cazare ce functioneaz la capacitate maxim doar 3-4 luni pe an, mai ales n sezonul de var .

Principalele m suri ce ar trebui aplicate pentru realizarea unei activit ti turistice dezvoltate n zona Maramuresului sunt: crearea de programe si fonduri pentru cofinantarea de proiecte de dezvoltare regional , corelarea programelor nationale cu cele de interes local si regional, extinderea comunicatiilor n zonele de interes turistic, a transporturilor eficiente si moderne, promovarea potentialului turistic zonal prin participari la trguri de turism, prin realizarea de campanii publicitare, ntocmirea de brosuri cu informatii despre potentialul turistic al zonei si cu imagini sugestive n acest sens, mediatizarea pensiunilor si fermelor agroturistice.

Vizitarea Maramuresului este ca o lectie de istorie, cultur si geografie f r profesor. Nu trebuie dect s priviti si s ascultati cu mare atentie spectacolul ce va nconjoar . Natura se desf soar m iestoas de jur mprejur iar viata localnicilor , att de linistit dar att de bogat , nu v va l sa indiferenti. Veti dori s faceti parte, s aflati, s ncercati.

Desi suntem la nceput de drum, avem totusi succese n turismul rural din Romnia. De la luna, la luna tot mai multi turisti romni sau straini ne solicita pentru petrecerea vacantelor. Ce poate fi mai minunat dect un mic dejun cu lapte prospat, o plimbare pe cararile muntilor, ulita satului, cteva clipe n fata unei expozitii artizanale, o plimbare cu sania trasa de cai, cteva ore visnd n fata sobei? Cum sa nu alegi aceasta lume minunata a satului n locul hotelurilor zgomotoase?

361

BIBLIOGRAFIE

B LT RE U ANDREEA Amenajarea durabila a teritoriului, Editura Sylvi,

Bucuresti, 2003

B LT RE U ANDREEA Turism international. De la teorie la practica,

Editura Sylvi, Bucuresti, 2004

BRAN FLORINA, MARIN DINU, sIMON TAMARA Turismul rural. Modelul

european, Editura Economica, Bucuresti, 1997

CNDEA MELINDA, ERDELI GEORGE, PEPTENATU DANIEL, sIMON

TAMARA Potentialul turistic al Romniei si amenajarea turistica a spatiului, Editura Universitara, Bucuresti, 2003

CNDEA MELINDA, BRAN FLORINA Spatiul geografic Romnesc, Editura

Economica, Bucuresti, 2001

362

CIOCULESCU sERBOV, BONIFACIU SEBASTIAN, GRIGORESCU MIRCEA

Romnia. Ghid turistic, Editura Meridiane, Bucuresti, 1969

COCEAN P., VL SCEANU GH., NEGOESCU B. Geografia generala a

turismului, Editura Meteor Press, Bucuresti, 2003

CRISTEA A. Gestiunea activitatilor de turism, Editura Universitatii Crestine

Dimitrie Cantemir, Bucuresti, 2003

D NCUs MIHAI Zona etnografica Maramures, Editura Sport-Turism,

Bucuresti, 1986

FIRU

CORINA, CORI SIMIONA ION Romnia. Obiective turistice,

Editura Alcor, Bucuresti, 2002

GHINEA DAN Enciclopedia geografica a Romniei, Editura Enciclopedica,

Bucuresti, 2002

GL VAN VASILE Turism rural, agroturism, turism durabil, ecoturism,

Editura Economica, Bucuresti, 2003

363

MIHALACHE ST., STOIAN M., ISTRATE I., MANOLE V., BRAN FLORINA

Agroturism, turism rural, Editura Fax Press, Bucuresti, 1996

MINCIU RODICA Economia turismului, Editura Uranus, Bucuresti, 2000

MINCIU RODICA, BARON PETRE, NEACsU NICOLAE Economia

turismului, Editura Universitatii Independente Dimitrie Cantemir, Bucuresti, 1993

MIRCEA BOGDAN Prestari servicii agroturistice. Marketingul serviciilor

turistice, Editura Bioterra, Bucuresti, 2003

MITRACHE S., MANOLE V., BRAN F., STOIAN M., ISTRATE I.

Agroturism si turism rural, Editura Fax Press, Bucuresti, 2003

NEACsU NICOLAE, CERNESCU ANDREEA, Economia turismului. Studii de

caz. Reglementari, Editura Uranus, Bucuresti, 2003

NEGU SILVIU, SUDITU BOGDAN Geografie economica mondiala, Editura

Sylvi, Bucuresti, 2001

NISTOREANU PUIU Ecoturism si turism rural, Editura ASE, Bucuresti, 2003

364

POP MIHAI Arta lemnului n Maramures, Editura Meridiane, Bucuresti, 1968

POSEA GR., MOLDOVAN C., POSEA A. Judetele patriei. Judetul

Maramures, Editura Institutului de Geografie, Bucuresti, 1980

SIMION CRISTIAN OVIDIU, T N SESCU RODICA, BUIANU VERGINA

Management agricol si agroturistic, Editura Bioterra, Bucuresti, 2003

SNAK OSCAR, BARON P., NEACsU N. Economia turismului, Editura

Expert, Bucuresti, 2003

sTEF NESCU I. D. Arta veche a Maramuresului, Editura Meridiane,

Bucuresti, 1968

TUFESCU VICTOR Romnia: natura, om, economie, Editura stiintifica,

Bucuresti, 1974

Anuarul statistic al judetului Maramures, INSSE, Bucuresti

Revista Vacante si Calatorii, nr. 25/ian. 2002

365

Revista Vacante si Calatorii, nr. 35/nov.2002

www.agroturism.com

www.alpinet.org

www.antrec.ro

www.apmbm.ro

www.borsa.ro

www.carpati.org

www.emaramures.ro

www.fonduriue.mfinante.ro

366

www.hoinari.ro

www.incdt.ro

www.infotravelromania.ro

www.infoturism.ro

www.maramures.insse.ro

www.mturism.ro

www.romanianmuseum.com

www.romaniatravel.ro

www.romaniatourism.ro

www.ropedia.ro

367

www.turism-catalog.ro

www.vacantesicalatorii.ro

www.wikipedia.org

AGEN IA DE TURISM MARA HOLIDAY

V OFER UN CIRCUIT DE VIS N ARA MARAMUREsULUI

8 ZILE DE NEUITAT

Baia Mare Baia Sprie - Vadu Izei Sighetu Marmatiei S pnta

PENTRU NUMAI 220

Pretul vnzare persoana cuprinde urmatoarele servicii:

368

- cazare la hotelul Mara din Baia Mare, pensiunile Vlad, Ioana, Casa Iurca, Adriana si Vila Doina

- mas n stil traditional

- transport Bucuresti Baia Mare - Baia Sprie - Vadu Izei Sighetu Marmatiei S pnta Baia Mare Bucuresti

- servicii de ghid specializat n arta folclorului romnesc si vorbitor de limbi straine

Se acorda facilitati : tarifele pentru copii 0 6 ani: gratuit

tarifele pentru copii 6 -14 ani: reducere 50%

Ne puteti contacta la adresa noastr Str. Nuferilor, nr. 5, sect. 3, Bucuresti, tel. 3 22 22 22, e-mail: maraholiday@yahoo.com

NU EZITA I S NE CONTACTA I!

ANEXA NR. 5

369

Pensiuni din Maramures

Pensiunea Petreus Irina - pensiune cu 2 margarete

O pensiune frumoas , retras , asezat la 5 m de rul Botiza. Pensiunea dispune de o curte mare, plin cu flori, si de un foisor n care o s v puteti relaxa sau servi masa. St pna casei este amabil si v va delacta cu o multime de bucate traditionale.

Acces auto: la 700 m dup intrarea n Botiza o luati la stnga. Pensiunea este prima cas pe dreapta si are o poart traditional .

Limbi str ine vorbite: franceza, italiana, spaniola, engleza

Structura pensiunii :

Parter:

3 camere cu paturi duble 1 baie traditional , sufragerie

Casa: Parter: 2 camere cu 2 paturi simple

370

1 baie modern sufragerie

Casa traditional : Parter: 1 camer cu pat dublu 1 baie modern sala de mese

Etaj: 1 camer cu pat dublu 1 camer cu 2 paturi simple 1 baie modern

Camere: 5 Capacitate de cazare: 10 locuri

Facilit ti : camer cu obiecte traditionale transfer auto de la gara Iza

371

nc lzire cu sobe de teracot animale acceptate n curte curte mare pentru parcare gara: 22 km; statie autobuz: 300 m; aeroport: 100 km

Activit ti : plimbare pe jos la Ieud sau Poienile Izei vizite la bisericile din lemn din Maramures, Muzeul Satului din Sighet, Cimitirul Vesel din S pnta. plimbare cu c ruta sau sania sear muzical cu ceterasi vizit la mesteri artizani locali gr tar la iarb verde Preturi : Cazare: 5 EUR/persoana

Mas : 3 EUR/pers. mic dejun 4 EUR/pers. prnz 4 EUR/pers. cin

Contact :PETREUs IRINA si ROXANA

372

nr. 771, sIEU Jud. MARAMUREs Telefon: 004 0262 334 129 Mobil: 004 0727 724 895; 004 0742 994 215 Personal web: www.ruraltourism.ro/petreus

2. Pensiunea Berbecaru Victoria - pensiune cu 2 margarete.

O pensiune frumoas , format din dou case: una traditional si una modern , la distant de 50 m una de alta. Casa este bogat decorat cu multe covoare traditionale. St pna casei este mester artizan si v va ajuta s nv tati cum se fac covoarele traditionale. Casa traditional este un loc unde puteti reg si trecutul Maramuresului (r zboi, car de lemn, etc.)

Acces auto: pensiunea este a doua cas n dreapta bisericii vechi de lemn din centru Botiza, si are o poart traditional din lemn.

Limbi str ine vorbite: : franceza, engleza, germana, spaniola, japoneza

Structura pensiunii :

373

Casa: Parter: sal de mese 1 camer cu pat dublu 1 camer cu pat extensibil 1 baie modern

Etaj: 2 camere cu 2 paturi simple 2 camere cu pat dublu 1 baie modern , hol mare

Camere: 6 Capacitate de cazare: 12 locuri

Casa traditional : Parter: atelier camer muzeu 1 baie modern

Etaj: 4 camere cu 2 paturi simple

374

2 s li de baie moderne, teras

Camere: 4 Capacitate de cazare: 8 locuri

Facilit ti : transfer auto de la gara Iza nc lzire central cu lemne animale acceptate n curte curte mare pentru parcare gara: 22 km; statie autobuz: 50 m; aeroport: 100 km

Activit ti : puteti nv ta s teseti covoare si s le vopsiti cu colori vegetale

vizite la bisericile din lemn din Maramures, Muzeul Satului din Sighet, Cimitirul Vesel din S pnta. plimbare cu c ruta sau sania sear muzical cu ceterasi gr tar la iarb verde plimbare pe jos ghidat la Ieud sau Poienile Izei

375

Contact :

BERBECARU VICTORIA nr. 743, BOTIZA Jud. MARAMUREs Telefon: 004 0262 334 107; 004 0262 334 207 Mobil: 0723 775 848 Fax: 004 0262 334 107

Pensiunea Chindris Dumitru pensiune cu 2 margarete.

Pensiunea se afl n centrul comunei Ieud, dupa Prim rie cca 30m pe un drum imediat la dreapta. Directia spre pensiune este semnalizat . Pensiunea ofer o camer cu pat dublu, iar la cerere se poate asigura pensiune complet .

Limbi vorbite: franceza, engleza. 376

Facilit ti :

Acces cu automobilul Monumente istorice Informare Grup sanitar Baie cu cad Telefon

Televizor color n pensiune Animale acceptate

Pensiune complet

Posibilit ti de recreere oferite: echitatie, plimb ri, drumetii, pescuit.

377

[1] Negut Silviu, Suditu Bogdan Geografie economic Bucuresti, 2001, p. 190

mondial , Editura Sylvi,

[2] www.wikipedia.org

[3] Negut Silviu, Suditu Bogdan, op. cit., p. 204

[4] www.fonduriue.mfinante.ro

[5] Bran Florina, Marin Dinu, simon Tamara Turismul rural. Modelul european, Editura Economic , Bucuresti, 1997, p. 130

[6] *** Revista Vacante si c l torii, nr. 35/noiembrie 2002, p. 16

[7] *** Revista Vacante si c l torii, nr. 25/ianuarie 2002, p. 20

[8] Cndea Melinda, Erdeli George, Peptenatu Daniel, simon Tamara Potentialul turistic al Romniei si amenajarea turistic a spatiului, Editura Universitar , Bucuresti, 2003, p. 13

378

[9] Cndea Melinda, Erdeli George, Peptenatu Daniel, simon Tamara, op. cit., p. 14

[10] B lt retu Andreea Turism international. De la teorie la practic , Editura Sylvi, Bucuresti, 2004, p.13

[11] Cndea Melinda, Erdeli George, Peptenatu Daniel, simon Tamara, op. cit., p. 17-19

[12] Bran Florina, Marin Dinu, simon Tamara, op. cit., p. 130

[13] Mihalache St., Stoian M., Istrate Ion, Manole V., Bran Florina Agroturism, turism rural, Editura Fax Press, Bucuresti, 1996, p. 29

[14] Vasile Gl van Turism rural, agroturism, turism durabil, ecoturism, Editura Economic , Bucuresti, 2003, p. 147

[15] Cndea Melinda, Erdeli George, Peptenatu Daniel, simon Tamara, op. cit., p. 282

[16] Cndea Melinda, Erdeli George, Peptenatu Daniel, simon Tamara, op. cit., p. 275

379

[17] Cndea Melinda, Bran Florina Spatiul geografic romnesc, Editura Economic , Bucuresti, 2001, p. 291

[18] www.mturism.ro

[19] Cocean P., Vl sceanu Gh., Negoescu B. Geografia general a turismului, Editura Meteor Press, Bucuresti, 2003, p.278

[20] www.vacantesicalatorii.ro

[21] www.wikipedia.org

[22] www.romaniatravel.ro

[23] serbov Cioculescu, Sebastian Bonifaciu, Mircea Grigorescu Romnia. Ghid turistic, Editura Meridiane, Bucuresti, 1969, p. 325

[24] Dan Ghinea Enciclopedia geografic Bucuresti, 2002, p. 782

a Romniei, Editura Enciclopedic ,

380

[25] www.maramures.insse.ro

[26] www.maramures.insse.ro

[27] www.wikipedia.org

[28] Tufescu Victor Romnia: natur , om, economie, Editura Stiintific , Bucuresti, 1974, p. 89

[29] www.infoturism.ro

[30] Ghinea Dan, op. cit. p. 777

[31] www.carpati.org

[32] Ghinea Dan, op. cit. p. 780

[33] Ghinea Dan, op. cit. p. 781

381

[34] www.apmbm.ro

[35] Gr. Posea, C. Moldovan, Aurora Posea Judetele patriei Judetul Maramures, Institutul de Geografie, Bucuresti, 1980, p. 158

[36] www.hoinari.ro

[37] www.romaniatourism.ro

[38] www.wikipedia.org

[39] www.agroturism.com

[40] Firut Corina, Ion Cori Simiona Romnia. Obiective turistice, Editura Alcor, Bucuresti, 2002, p. 125

[41] www.ropedia.ro

[42] Minciu R. Economia turismului, Editura Uranus, Bucuresti, 2000, p. 175

382

[43] Minciu R.,, Op. Cit. pag 179

[44] Cristea A. Gestiunea activit tilor de turism, Editura Universitatea Crestin Dimitrie Cantemir, Bucuresti, 2003, p. 90

[45] Cristea A., op.cit. p. 223

[46] www.hoinari.ro

[47] www.alpinet.org

[48] www.borsa.ro

[49] www.emaramures.ro

[50] www.hoinari.ro

[51] www.hoinari.ro

383

[52] www.infotravelromania.ro

[53] D ncus Mihai Zona etnografic Maramures, Editura Sport-Turism, Bucuresti, 1986, p. 87

[54] www.turism-catalog.ro

[55] www.infoturism.ro

[56] Mitrache S., Manole V., Bran F., Stoian M., Istrate I. Agroturismul si turismul rural, Editura Fax Press, Bucuresti, 2003, p. 11

[57] www.incdt.ro

[58] Gr. Posea, C. Moldovan, Aurora Posea, op. cit. p. 175

[59] www.romanianmuseum.com

[60] Gr. Posea, C. Moldovan, Aurora Posea, op. cit. p. 163

384

[61] I.D. stef nescu Arta veche a Maramuresului, Editura Meridiane, Bucuresti, 1968, p. 73

[62] Pop Mihai Arta lemnului n Maramures, Editura Meridiane, Bucuresti, 1968, p. 56

[63] D ncus Mihai, op. cit p. 78

[64] Minciu Rodica, Baron Petre, Neacsu Nicolae Economia turismului, Editura Universitatii Independente Dimitrie Cantemir, Bucuresti, 1993, p.34

[65] Snak Oscar, Baron Petre, Neacsu Nicolae Economia Turismului, Editura Expert, Bucuresti, 2003, p. 491

[66] Nistoreanu Puiu Ecoturism si turism rural, Editura ASE, Bucuresti, 2003, p. 145

[67] Simion Cristian Ovidiu, Rodica T n sescu, Vergina Buianu Management agricol si agroturistic, Editura Bioterra, Bucuresti 2003, p. 175

[68] www.antrec.ro

385

[69] www.antrec.ro

[70] www.infoturism.ro

[71] Mircea Bogdan Prest ri servicii agroturistice Marketingul serviciilor turistice, Editura Bioterra, Bucuresti, 2003, p. 127

[72] B lt retu Andreea Amenajarea turistic durabil a teritoriului, Editura Sylvi, Bucuresti, 2003, p. 53

386