Academia de Studii Economice Facultatea de Marketing

Profesor coordonator: prep.drd. Nica Ana-Maria

Studeni:
- Cruntu Alina - Ciuc Maria Nicoleta - Codre Florin Alexandru Grupa 1 Grupa 1732 , Seria A

Bucureti, 2013

Cuprins

Introducere Capitolul 1: Conceptul de ofert n cadrul industriei turismului Capitolul 2: Prezentarea judeului Gorj 2.1. ncadrare geografic 2.2. Ci de acces 2.3.Resurse naturale i antropice 2.4. Populaie 2.5. Istorie Capitolul 3: Analiza capacitii de cazare n perioada 2003-2005 Capitolul 4: Previziuni Concluzii Bibliografie

Introducere

n cadrul acestui proiect ne-am ales drept reper judeul Gorj, ntruct considerm c este un jude cu un important potenial turistic, aflat n prezent n plin expansiune din acest punct de vedere. Potentialul turistic al judetului Gorj, ca si gradul sau de atractivitate, este in stransa legatura cu formele de relief, clima, hidrografie, flora si fauna.

Capitolul 1: Conceptul de ofert n cadrul industriei turismului

n cadrul industriei turismului, conceptul de ofert este cunoscut sub denumirea de ofert turistic. Oferta turistic este format din ansamblul atraciilor turistice care pot motiva vizitarea lor. Practic, oferta turistica a unei ri (zone, staiuni) cuprinde totalitatea elementelor care pot fi puse n valoare la un moment dat pentru stimularea cererii turistice. In judetul Gorj, la sfarsitul anului 2009 , capacitatea de cazare existenta a fost de 1974 de locuri, iar capacitatea de cazare n functiune in anul 2010 a fost de 556,3 mii locuri/zile. Indicele de utilizare neta a capacitatii n funtiune, tot in 2010, a fost de 19,0%.

Anii Total Unitatile de cazare turistice pe tipuri de unitati -nr unitati Sursa: INS

Hoteluri Hanuri si moteluri Cabane turistice Pensiuni turistice Vile turistice si bungalouri Hosteluri

2005 36 8 2 2 21 1 1

2006 41 11 3 1 23 1 1

2007 40 13 1 1 24 1 1

2008 40 12 1 1 24 1 1

2009 61 16 1 5 37 1 1

Sosiri 2005
hoteluri 3% 3% 23% 5% 60% 6% hanuri si moteluri Cabane turistice Pensiuni turistice Vile turistice si bungalouri Hosteluri 2%

Sosiri 2009
hoteluri hanuri si moteluri 26% 1% cabane turistice pensiuni turistice vile turistice si bungalouri hosteluri 2%

61%

8%

Putem observa ca o pondere mare in numarul unitatilor de cazare o ocupa pensiunile turistice, urmate de hoteluri acestea avand totusi o capacitate de cazare mai mare dupa cum putem observa in tabelul si graficele urmatoare. Anii Total Hoteluri Capacitatea de cazare turistica existenta , pe tipuri de unitati
Sursa: INS

2006 1480 916 107 14 306 si 48

2007 1439 952 127 14 284 48

2008 1357 845 69 14 343 24

2009 1967 1095 83 89 614 24

2010 1974 944 105 127 612 24

Hanuri si moteluri Cabane turistice Pensiuni turistice Vile turistice

bungalouri hosteluri 62 62 62 62 162

Unitati de cazare
1500 1000 500 0 2006 2007 2008 2009 2010 hoteluri hanuri si moteluri cabane turistice pensiuni turistice vile turistice si bungalouri hosteluri

Se poate observa o crestere a capacitatii pentru pensiunile turistice , fiind urmatoarele dupa hoteluri/moteluri si urmate de cabane turistice, fapt ce evidentiaza preferinta turistilor pentru zonele rurale. Capacitatea totala de cazare a Romaniei a inregistrat o crestere moderata in perioada analizata, pe fondul dublarii locurilor de cazare din pensiuni clasificate, unui trend usor ascendant al capacitatii de cazare din hoteluri, si reducerea capacitatii aferente altor tipuri de unitati.

Capitolul 2: Prezentarea judeului GORJ

Judeul Gorj deine un foarte valoros potenial turistic, caracterizat printr-un cadru natural generos prin priveliti montane frumoase, lunci cu flori, pduri seculare, lacuri glaciare, poteci inguste, chei, peteri, rauri limpezi, dar i prin importante i variate atracii turistice antropice, valoroase comori istorice i artistice la care se adaug pstrarea unor vechi ocupaii i meteuguri, a unor frumoase datini i obiceiuri populare, care au fcut ca judeul Gorj s fie unul dintre cele mai atractive zone turistice din Romania. Situat in partea de sud-vest a Romaniei, acesta are o suprafa de 5.602 km2, din teritoriul rii. La 31 decembrie 2004, organizarea administrativ a teritoriului judeului era urmtoarea : 2 municipii i 7 orae, 61 comune i 411 sate, din care 35 aparin de municipii i orae.

2.1. ncadrare geografic

Judeul Gorj este unul dintre cele 41 de judee ale Romniei. Reedina lui este municipiul Trgu Jiu. Izvoarele istorice atest c nc din paleoliticul mijlociu purttorii culturii i-au gasit adpost n Gorj. Prima unitate administrativ-teritorial atestat documentar pe actualul teritoriu al judeului a fost judeul Jale. Teritoriul judeului Gorj a fost o parte a regiunii istorice Oltenia de Nord. Acest jude a fost vreme ndelungat o unitate administrativ distinct. Din secolul al X-lea pn n secolul al XIII-lea judeul a fost o parte distinct a formaiunii politice condus de Litovoi. Doar la sfritul secolului al XV-lea se poate vorbi de Gorj ca jude.

Judeul Gorj este situat n partea sud-vestic a Romniei, pe cursul rului Jiu. Este limitat de judeele: Dolj (sud-est), Mehedini (sud-vest), Cara-Severin (nord-vest), Hunedoara (nord) i Vlcea (est). La nivelul judeului Gorj, pe parcursul celor 12 zile de recensmnt, au fost recenzate 155.695 de locuine i 345.771 de persoane. Din punct de vedere al nivelului general de dezvoltare, judeul Gorj se afl ntr-o poziie mai puin favorabil, deoarece regiunea din care face parte este caracterizat de un nivel de dezvoltare mai sczut. El dispune de aproximativ 250.000 de hectare de teren agricol arabil i este unul dintre judeele bogate n resurse naturale att din punct devedere al cantitilor ct i al diversitii. Cu un potenial turistic diversificat, judeul Gorj este reprezentat de cadru natural pitoresc, monumente de art i arhitectur de mare valoare artistic.

2.2. Ci de acces
Rutiere : - DN66 (E79) Deva - Petrosani (HD) -Defileul Jiului - Targu Jiu - Craiova; - DN67C Novaci - Pasul Urdele 2228m - Sebes (AB), - DN67 Targu Jiu - Ramnicu Valcea; - DN67B Targu Carbunesti - Dragasani (VL) - Pitesti; Linia ferata - Simeria (HD) - Petrosani - Defileul Jiului - Tg. jiu - Filiasi - Craiova; Aeroport - Nu.

2.3.Resurse naturale i antropice

Resurse naturale: paduri, pasuni, teren arabil, carbune, petrol (titei), gaze de sonda, minereuri neferoase, marmura, calcar, argila, nisip, produse animaliere; Resursele naturale ale judeului Gorj au fost determinate de evoluia formelor de relief, acesta este unul complex fiind format din muni ( Munii Cpanii, Godeanu, Parang, Valcan), dealurile Piedmontului Getic, lacuri i rauri ( lacul Iovan, rauri Amaradia, Cerna, Gilort, Jiu, Motru, Olte), peteri ( petera Polovragi, Muierilor, Gura Plaiului), chei i defilee (Cheile Olteului, Tismanei, Sohodolului, Corcoaia, si defilul Jiului) i staiuni (Scelu i Ranca). Conform legii 5 /2000, judeul Gorj cuprinde un numr de 36 de arii naturale protejate din categoria rezervaiilor naturale. Totodat pe teritoriul Gorjului se afl poriuni din 2 mari arii naturale protejate: Parcul Naional Domogled-Valea Cernei i Defileul Jiului (stabilitprin HG 1581 /2005). Majoritatea acestor arii naturale este grupat in zona de nord, montan a judeului . Printre rezervaiile naturale pot fi amintite 6 peteri, chei (ale Olteului, Sohodolului, Corcoaiei), 5 locuri fosilifere i 4 pduri protejate. In 2005, "au fost inventariate toate tipurile de habitate din judeul Gorj i au fost identificate i localizate pe amplasamente toate cele 38 de arii natural protejate din jude, precum i identificate alte 4 zone ce necesit msuri speciale de protecie i conservare". Conform estimrilor CJ Gorj, suprafaa total protejat in 2005 este de 477,8kmp, respectiv 8,5% din suprafaa total a judeului. In prezent, pe teritoriul judeului sunt 17 arii

natural pentru care funcioneaz structuri administrative i au fost realizate Planuri de Management pentru Arii Speciale de Conservare. Identificarea de noi arii i instituirea de msuri de protecie i conservare este un obiectiv european, care urmrete cuprinderea in reeaua Natura 2000 a cat mai multor zone i habitate de via slbatic.

Figura nr. 2.1 Arii naturale protejate (sau de interes turistic) n regiunea Sud-vest Oltenia

Judeul Gorj i capitala sa se afl in vecintatea unor importante arii protejate i de interes turistic i cultural.

Figura nr. 2.2 Rezervaii naturale n judeul Gorj

In figura din stanga se poate remarca o clar grupare a valorilor mediului natural in zona de nord a judeului.

PETERA POLOVRAGI - Valea Olteului dezvolt in banda de calcare jurasice situate in sudul Munilor Parang i a Munilor Cpanii un relief abrupt de cca. 200-300 m, care adpostete minunatele chei ale Olteului i renumita Peter de la Polovragi - obiective turistice bine cunoscute. Cheile Olteului, cu pereii lor paraleli, distanai la 3-4 m in partea inferioar i la 10-20 m in partea superioar, permit in cantitate redus ptrunderea luminii, urmrirea mai multor niveluri de eroziune, in lungimea crora pot fi observate numeroase guri de peter, in cea mai mare parte inaccesibile. Cea mai mare i cea mai interesant dintre peterile vii Olteului este "Petera lui Pahomie" de la Polovragi, un vechi meandru subteran al Olteului, spat in versantul stang al cheilor la 20 m fa de talveg i la 200 m de la intrarea in chei. Petera prezint un deosebit interes din punct de vedere geomorfologic i peisagistic. PETERA MUIERILOR, splendid monument al naturii, este situat geografic in Depresiunea Getic a Olteniei, pe teritoriul comunei Baia de Fier, judeul Gorj. O ramificaie asfaltat de 7 km pornind in stanga oselei ce leag oraul Targu Jiu de Ramnicu Valcea pornete din dreptul satului Poenari spre comuna Baia de Fier, aezat la intrarea in cheile paraului Galbenul. Traversand calcarele jurasice - neocomiene amintitul parau a creat pe versantul drept al cheii cel mai vizitat obiectiv speologic din Romania. Intre miile de peteri ale Carpailor puine au un trecut atat de bogat in intamplri ca Petera Muierilor de la Baia de Fier. Numele de Petera Muierilor, aa cum au denumit-o vechii locuitori ai comunei Baia de Fier, provine din faptul c, in timpuri strvechi, bantuite de rzboaie pe cand brbaii plecau la lupt impotriva celor care le inclcau ara, femeile i copii se ascundeau in aceast peter, transformat in adpost bine aprat i nedescoperit de ctre nvlitori. Potenialul turistic ANTROPIC al JUDETULUI GORJ Mnstirea Polovragi se afl aezat n zona de contact a Carpailor cu Subcarpaii n apropierea Peterii Polovragi (pe care a i avut-o in administrare timp de 300 de ani), la intrarea in Cheile Olteului. Mnastirea are o vechime de peste 500 de ani. Comuna Polovragi i trage numele de la o plant rar ce crete pe aici, "polovragi", folosit de un vraci vestit ce tria n petera din munte pentru a vindeca oamenii de boli ale stomacului i oaselor. Spturi arheologice fcute la Polovragi au dat la iveal urmele unei ceti i ale unui cimitir de pe vremea dacilor. La Polovragi , n fiecare an, n ziua de 20 iulie, are loc o mare nedeie, unde se adun gorjeni, vlceni dar i transilvneni. Staiunea Rnca, situat de-a lungul oselei Transalpina, are 2 prtii dotate cu teleschi i instalaie nocturn, fiind cea mai renumit staiune de schi din Carpaii Olteniei. Fiind declarat ca avnd cel mai mare potenial turistic de iarn nevalorificat din Romnia, staiunea deine un domeniu schiabil foarte mare, situat ntre altitudinile de 1600 m i pn la 2100 m. Zona este n dezvoltare, numrul de spaii de cazare i alimentaie public crescnd de la an la an. Mnstirea Icoana (Crasna Carpini) a fost ridicat la initiativa unui preot originar din zona respectiva, in anul 1997.

Mnstirea (Schitul) Crasna a fost ntemeiat n anul 1636 de marele Pitar Dumitru Filianu, fiind o mnstire de clugri. Muzeul Arhitecturii Populare Curtioara, nfiinat n anul 1975, cuprinde un numr de 30 de obiective care surprind modul de via al gorjenilor de-a lungul timpului. El a fost construit n jurul ansamblului format din Cula Cornoiu i celelalte edificii ridicate de familiile care l-au stpnit. Castrul Roman de la Bumbeti Jiu avea rolul de a apra i asigura intrarea n defileul Jiului precum i de a supraveghea populaia dacic de aici. Castrul a fost construit i folosit ntre cele dou rzboaie de cucerire a Daciei de ctre romani (101-102 i 105-106); a fost construit iniial dintr-un val de pmnt iar mai apoi, n anul 201, s-au ridicat ziduri de piatr. Astzi se mai pstreaz doar latura de est (167 de metri) i parial latura de sud (88 de metri). In anul 2002 n interiorul castrului s-a descoperit un tezaur roman imperial alctuit din 92 de monede din argint, care acoper o perioad de aproape 50 de ani. Ruinele Mnstirii Viina, situata la intrare in Defileul Jiului, a fost construita din piatra in timpul lui Mircea cel Batran (1386 1418). Mnstirea Lainici la altitudinea de 450 m. Numele mnstirii este dat de trectoarea unde se afl, cuvntul LAINICI fiind de origine greceasc i avnd semnificaia de trectoare prin muni de piatr. n apropierea mnstirii, la o altitudine de 750 800 m, se afl Schitul Locurele, sfintit in anul 1860. Casa Memorial Constantin Brncui a fost inaugurat in anul 1971, fiind un monumet de arhitectur rnesc. Constantin Brncui (1876 -1957 ) a fost un sculptor romn cu contribuii covritoare n sculptura contemporan. Mnstirea Tismana este cea mai veche mnstire din ara Romneasc. Ctitorul mnstirii a fost clugrul Nicodim. Legenda spune c Nicodim a umblat mult pe valea raului i frumuseea peisajului a fost hotrtoare n alegerea locului pentru ridicarea lcaului sfnt, pe stnca Strminei, cu o cascad ale crei ape se prvleau de la nlimea de 40 m n albia rului. Au fost i alte motive n alegerea locului: pstrvul rului, pdurile de castan comestibil, nucul i via-de-vie care crete i n stare slbatic, dar i evenimentele istorice legate de meninerea independenei rii Romneti i stvilirea naintrii influenelor catolice la sud de Carpai. Pe spatele unui document al domnitorului rii Romneti Dan al II-lea sunt consemnate dou date i anume c biserica s-a sfinit n anul 6886, adic 1377-1378 i c Nicodim a murit n anul 6915 (1406-1407). n apropierea mnstirii se gasete Schitul Cioclovina. Fig.10 Casa Memoriala Tudor Vladimirescu, Com. Vladimir, Gorj Casa Memorial Tudor Vladimirescu - cel care avea sa conduca revolutia de la 1821. Casa este o locuinta tipic taraneasca, cu pridvor de lemn. Cele doua camere ale sale reusesc sa redea atmosfera satului romanesc de la nceputul secolului al XIX-lea si sa zugrveasca prin imagini si documente viaa si activitatea lui Tudor. Este situat la 50 km sud est de Tg-Jiu.

 RESURSE ANTROPICE CU POTENTIAL TURISTIC IN ORASUL TG-JIU Municipiul Trgu Jiu poart numele rului Jiu, care l strbate, initial fiind cunoscut ca Targ saptamanal organizat pe malul Jiului, targ ce se tine si astazi in ziua de joi a saptamanii. Este mentionat pentru prima data ca Targul de la Jiu in urma cu 600 de ani si ca oras in urma cu 400 ani. Gradina publica s-a infiintat in 1856, in zavoiul de pe malul stang al Jiului. Ansamblul sculptural Constantin Brncui de la Trgu-Jiu, cunoscut i sub numele de Ansamblul monumental de la Trgu-Jiu, este un omagiu adus eroilor czui n timpul primului rzboi mondial, proiectat i construit de Constantin Brncui. Cele trei componente sculpturale monumentale, singurele din toat creaia artistului situate n aer liber Masa Tcerii, Poarta Srutului i Coloana Fr Sfrit, sunt dispuse pe aceeai ax, orientat de la apus spre rsrit, cu o lungime total de 1.275 m. Masa tcerii, lucrat n calcar, reprezint masa dinaintea confruntrii n btlia la care urmeaz s participe combatanii. Timpul este prezent, fiind reprezentat prin 12 scaune-clepsidre, care l msoar. Totul decurge n tcere. Poarta srutului, construit din travertin arat ca un arc de triumf, simboliznd triumful vieii asupra morii sau trecerea spre o alta viata. Motivul sarutului, prezent pe stalpii portii, ar putea fi interpretat si ca ochii care privesc spre interior. Brancusi a fost ajutat in executarea acestei piese de doi cioplitori in piatra: Ion Alexandrescu din Bucuresti si Golea din Dobrita. Intreaga lucrare este dispusa pe un ax de otel incastrat intr-o fundatie de beton cu latura de 5 m. Coloana Infinitului reprezinta inaltarea la cer. Inaugurat la 27 octombrie 1938, Coloana are o nlime de 29,35 metri i este compus din 15 moduli octaedrici, respectiv avnd la extremitile inferioar i superioar cte o jumtate de modul. Modulii erau numii mrgele de ctre Brncui. Sculptura este o stilizare a coloanelor funerare specifice sudului Romniei. Denumirea ei original a fostColoana recunotinei fr sfrit i a fost dedicat soldailor romni din Primul rzboi mondial czui n 1916 n luptele de pe malul Jiului. Brncui nsui o denumea "un proiect de coloan care, mrit, ar putea sprijini bolta cereasc". Almirea Coloanei s-a fcut la faa locului, aplicnd prin pulverizare srm de alam. Aceasta tehnologie a fost utilizat la vremea respectiv pentru prima dat n Romnia i a fost adus special din Elveia. Greutatea total a Coloanei (nucleu + "mrgele") este de 29.173 kg. Biserica Sfintii Apostoli Petru si Pavel se afla pe axul Cii Eroilor si a fost integrata creatiei brncuiene, realizand o legatur intre elementele ansamblului sculptural. Ridicat pe locul unei alte biserici ce data din anul 1777, cladirea a fost reconstruita intre anii 1927 si 1938 si inaugurata odata cu complexul executat de Brncui, 7 noiembrie 1937. Pictura in stil neobizantin a fost executat in fresca de catre pictorul gorjean Iosif Keber. Palatul comunal (azi Prefectura) a fost construit in anul 1898. Decoratia exterioar i cea interioara, in stil maur, dau o nota de unicitate si monumentalitate constructiei. In 1904 se instaleaz telefoanele si se achizitioneaz un ceas ce va fi montat in turla in anul 1905. Biserica Sfintii Voievozi , aflata in Piata Victoriei, in fata Palatului Comunal, este ctitoria negustorilor Dobre Sirbu si Radu Cupetu ale caror portrete pot fi vazute in pronaos. Constructia s-a realizat intre 1748-1764, imobilul fiind cunoscut si sub numele Biserica Negustorilor, Biserica Domneasca si chiar Biserica de la Jiu. Planul bisericii este in forma de cruce.

Constructia a suferit de-a lungul timpului mai multe interventii care nu i-au alterat forma originala. Colegiul National Tudor Vladimirescu, cladire monumentala (construita in 1896-1898). Vizavi, Statuia lui Tudor Vladimirescu, conductorul Revoluiei de la 1821 i al pandurilor ridicata pe locul unde a avut loc o intalnire intre Tudor Vladimirescu si panduri inainte de a pleca la Pades. Casa Memorial Ecaterina Teodoroiu - Casa dateaz din anul 1884. n aceast cas a vzut lumina zilei Ctlina - eroin naional. Aceasta a participat voluntar la luptele din Primul Rzboi Mondial. A czut eroic n fruntea plutonului pe care l comanda, ca sublocotenent, n luptele de la Mreti august 1917. Muzeul Judeean Gorj a fost fondat n anul 1894, prin strdania lui Alexandru tefulescu. Cldirea a fost renovat n anii 2007-2008. Sunt expuse materiale din paleolitic, neolitic, din epoca bronzului, perioada dacic, daco-roman, documente din timpul primelor formaiuni statale, din feudalism i din perioada modern. Muzeul de Art a fost nfiinat n anul 1984, iar din 1993 funcioneaz n sediul situat n Parcul Central al municipiului. Ofer vizitatorilor icoane romneti vechi de o valoare artistic deosebit, studii i picturi de Vasile Blendea i Iosif Keber, pasteluri, exponate din secolul al XVII-lea aparinnd colilor flamand i italian, picturi de Alexandru Ciucurencu, Corneliu Baba i muli ali artiti clasici i contemporani.

Fig.11 - Colegiul Naional Tudor Vladimirescu, Tg-Jiu

2.4. Populaie
Case gorjene

La nivelul judeului Gorj, pe parcursul celor 12 zile de recensmnt, au fost recenzate 155.695 de locuine i 345.771 de persoane. Astfel, n municipiul Trgu Jiu au fost nregistrate 81.163 de persoane, n Motru 18.001, Rovinari 12.627, Bumbeti-Jiu 9.373, iar n TrguCrbuneti 8236. De asemenea, n Trgu Jiu a fost nregistrat cel mai mare numr de locuine 33.803, n timp ce cel mai mic numr a fost nregistrat la nivelul comunei Samarineti, unde au fost numrate doar 805 locuine. Distribuia pe medii a populaiei totale n anul 2010 a pus n eviden preponderena populaiei rurale cu un numr de 202.128 de persoane (53%), fa de populaia din mediul urban, ce nsumeaz 179.515 de persoane (43%). La nivelul judeului Gorj

exist ntre 25.000 i 30.000 de romi. Alin Bobu, consilier pe problemele romilor n cadrul Instituiei Prefectului, a declarat (n 2011): n judeul Gorj exist cinci categorii de persoane care aparin etniei: igani nevorbitori (lutarii), igani de vatr (precum cei din Obreja i Peteana), igani cldrari (precum cei din Meteor i Pleotina), rudarii (precum cei de pe strada Luncilor i Baia de Fier) i ursarii (doar aproximativ 60 de persoane la Dneti). Dintre acetia doar iganii de vatr i cei cldrari vorbesc limba igneasc i ca atare n aceste comuniti vor fi recenzori care cunosc limba. Directorul Direciei Judeene de Statistic Gorj spune ns c nu aceasta este populaia Gorjului deoarece nu cuprinde persoanele plecate pentru o perioad ndelungat din jude, persoanele din unitile speciale, care au fost recenzate separat i persoanele care s-au autorecenzat. Populaia judeului Gorj s-a redus 41.000 de persoane fa de anul 2002, cnd a avut loc ultimul recensmnt al populaiei i locuinelor. Specialitii spun c scderea populaiei s-a nregistrat ca urmare a natalitii sczute, precum i a plecrii gorjenilor n strintate. Conform prognozelor INS, populaia judeului va fi n 2013 de 379,9 mii de Evoluia demografic persoane fa de anul 2010 cnd a fost de 380.000 de persoane. Previziunile INS prevd c populaia regiunii va fi n anul 2015 de 372,4 mii persoane, iar n 2025 de 348,8 mii persoane, nregistrnd o scdere n perioada 2005-2025 de 9,5% fa de 15,4% ct se preconizeaz pentru nivelul regiunii sud-vest Oltenia. De asemenea, la nivelul judeului populaia de vrsta colar, menine tendina de scdere, pe toate grupele de vrst colar; n anul 2015 populaia total de vrst colar (3-24 ani) va fi 91.000 de persoane, iar n 2025 de 74,5 mii persoane, scderea pe intervalul de timp 2003-2025 urmnd a fi de 18,14%.

2.5. Istorie
Izvoarele istorice atest c nc din paleoliticul mijlociu purttorii culturii i-au gasit adpost n peterile locului, osemintele lor fiind scoase la iveal de arheologi i speologi la Baia de Fier i Broteni. Aezrile de la Bleti, Crasna, Vladimir, Runcu i Teleti stau mrturie locuirii judeului n epoca neolitic i cea a bronzului. Cercetrile arheologice sistematice efectuate de instituii specializate, ntre care i Muzeul Judeean Gorj Alexandru tefulescu, au dus la descoperirea complexului de fortificaii romane de la Bumbeti-Jiu, a castrelor cu val de pmnt de la Ctunele, Pinoasa-Vrt, precum i a aezrilor civile romane de la Scelu, Ciocadia, Trgu Jiu, Slobozia - Brseti, care atesta o via roman intens, fapt ce va duce la o simbioz daco-roman, etap important n formarea poporului i limbii romne. Teritoriul judeului Gorj a fost o parte a regiunii istorice Oltenia de Nord. Acest jude a fost vreme ndelungat o unitate administrativ distinct. Din secolul al X-lea pn n secolul al

XIII-lea judeul a fost o parte distinct a formaiunii politice condus de Litovoi. Teritoriul pe care l acoper astzi a fost numit judeul Jale, n documente datnd din 1385, cnd a fost sub conducerea lui Dan I i din 1387, de-a lungul domniei lui Mircea cel Btrn. Doar la sfritul secolului al XV-lea se poate vorbi de Gorj ca jude. Prima unitate administrativ-teritorial atestat documentar pe actualul teritoriu al judeului a fost judeul Jale. Din aceeai dat sunt consemnate i localitile Tismana i Dabaceni, ultima fiind fosta reedin a Gorjului. De pe aceste meleaguri se declaneaz micarea de la 1821 care a reprezentat n istoria Principatelor Romne sfritul vechiului regim feudal i nceputul epocii moderne. Acest proces de renatere naional n Principatele Romne l are n fruntea sa pe Tudor Vladimirescu, originar din Vladimir, care n ianuarie 1821, la Pade, d citire proclamaiei ctre popor, un adevrat program al revoluiei. Evenimentele din anul 1848 vor cuprinde i judeul Gorj, Proclamaia eliberatoare fiind citit la Trgu Jiu, la 20 iunie 1848. Se remarc activitatea, n cadrul guvernulu i provizoriu, a generalului Gheorghe Magheru i Christian Tell, originari din Gorj, ce vor reprezenta judeul n Adunarea Constituional. 30 ani mai trziu, efective militare gorjene vor participa la rzboiul de independen. Se remarc arja escadronului III Gorj din regimentul 2 Clrai, n luptele de la Vidin n octombrie 1877. Sacrificiul ostailor gojeni n obinerea independenei, s-a ridicat la peste 241 mori. Din 1998 Judeul Gorj face parte din Regiunea de Dezvoltare 4 Sud-Vest Oltenia.

Capitolul 3: Analiza capacitii de cazare

Uniti de cazare
Structurile turistice de primire constituie componenta cea mai important a bazei tehnicomateriale a turismului. Unitile de cazare turistic cuprind localurile de utilitate public clasificate i astfel amenajate incat s permit cazarea turitilor i prestarea de servicii specifice potrivit categoriei de incadrare. Ele se clasific pe stele, in funcie de caracteristicile constructive, calitatea dotrilor, instalaiilor i serviciilor prestate. Lipsa acestor structuri la nivelul judeului Gorj reduce semnificativ posibilitile de dezvoltare a turismului.

Tabel nr. 3.1 Numrul de camere existente n unitile de cazare i capacitatea de cazare turistic n funciune n judeul Gorj n 2003 Din analiza tabelului de mai sus se desprind urmtoarele concluzii: O cretere a numrului de uniti de cazare, in condiiile dublrii numrului de moteluri i pensiuni turistice urbane in anul 2003, dar i a creterii numrului de pensiuni turistice rurale i cabane , restul unitilor fiind constante. O scdere a numrului de locuri de cazare cu 3,3% Numrul de camere din unitile de cazare prezint o scdere cu 3,2% i asta datorit reducerii numrului de camere in cabanele turistice. O scdere a capacitii de cazare turistic cu aproximativ 4%, reducerea datorandu-se scderii locurilor in unitile tip cabane turistice, la 8478 locuri in 2003, dar sunt i uniti al cror numr de locuri se menine constant, cum sunt hostelurile i pensiunile urbane.

Tabel nr. 3.2 Numrul de camere existente n unitile de cazare i capacitatea de cazare turistic n funciune n judeul Gorj n 2004 Din analiza datelor din tabelele nr. 3.1 i 3.2 se pot trage urmtoarele concluzii: numrul de uniti de cazare se menine constant, i anume 26 structuri de primire turistic; o cretere mic a numrului de locuri de cazare turistic cu 0,9% fa de 2003, datorat apariiei unui popas turistic; o cretere a numrului de camere din unitile de primire turistic cu 2,5%, care se poate datora creterii numrului de camere din unitile de primire turistic de tip motel i pensiune rural; o reducere a capacitii de cazare turistic cu 4,3%, fapt datorat scderii locurilor de cazare in structurile de primire turistic de tip motel i vile turistice. Celelalte uniti turistice prezentand in anul 2004 o cretere a numrului de locuri zile.

Tabel nr. 3.3 Numrul de camere existente n unitile de cazare i capacitatea de cazare turistic n funciune n judeul Gorj n 2004 fata de 2003

Din figura nr. 3.3 se observ c numrul unitilor de cazare se menine constant, adic 26 uniti, apoi numrul de locuri de cazare i numrul de camere din unitile de cazare au crescut nesemnificativ cu 11 locuri i respective 14 camere, iar in final se observ o reducere a capacitii de cazare turistic cu 14605 de locuri zile.

Tabel nr. 3.4 Numrul de camere existente n unitile de cazare i capacitatea de cazare turistic n funciune n 2005 n judeul Gorj Din analiza datelor din Tabelele nr. 3.2 i 3.4 i se desprind urmtoarele concluzii: o cretere a numrului de uniti de cazare cu 38,5%, in condiiile dublrii numrului de pensiuni rurale in anul 2005, a apariiei unei pensiuni turistice urbane, dar i a scderii numrului de hoteluri; o cretere a numrului de locuri de cazare cu 12,8% in anul 2005, datorit creterii numrului de locuri din hoteluri cu 4,1%, din pensiuni turistice urbane cu 78,7% i din pensiuni turistice rurale cu 92,7%; o cretere a numrului de camere din unitile de cazare cu 11% in anul 2005, datorit creterii numrului de camere din pensiunile turistice urbane i rurale cu 84,2%, respective 91,7%;

o cretere a capacitii de cazare turistic cu 3,2%, datorit creterii capacitii de cazare in pensiuni turistice rurale i popasuri turistice cu 13839 locuri-zile, respectiv 403 locuri-zile. Din toat perioada analizat anul 2005 este cel mai bun i productive pentru organismele din turism, evoluia activitii turistice este cea mai favorabil.

Tabel nr. 3.4 Numrul de camere existente n unitile de cazare i capacitatea de cazare turistic n funciune n 2005 n judeul Gorj fata de 2004

Din figura nr. 3.2 se observ o cretere a numrului de uniti de cazare cu 10 uniti, apoi numrul de locuri de cazare i numrul de camere din unitile de cazare au crescut semnificativ cu 150 locuri i respective 62 camere, iar in final se observ o cretere a capacitii de cazare turistic cu 10367de locuri zile. Sosiri ale turistilor n Gorj n perioada 2006-2010: Anii Sosiri Innoptari Sursa: INS Se poate observa ca sosirile de turisti fluctueaza foarte mult din 2006 pana in 2010, atat la sosiri de turisti romani cat si la cei straini. Cel mai reprezentativ an a fost anul 2008, din toate punctele de vedere, si ca sosiri si ca innoptari. Evolutia sosirilor turistice si a numarului de nnoptari turistice n perioada 2006-2010 : Anii Sosirii (mii) nnoptari (mii) Durata medie sejurului (zile) 2006 2007 51,6 98,1 a 1,90 58,1 105,5 1,81 2008 63,2 119,7 1,89 2009 59,1 116,0 1,96 2010 54,9 105, 7 1,92 57,38 109 1,90 0,825 1,9 0,005 1,015 1,018 1,002 1,5 1,8 0,26 Romani Straini Romani Straini 2006 54967 2193 92541 5553 2007 54589 3469 96076 9416 2008 59564 3626 110152 9579 2009 56159 2903 107478 8492 2010 52422 2545 97600 8126

Durata medie a sejurului

2 1.95 1.9 1.85 1.8 1.75 1.7 1.96 1.9 1.81 1.89 1.92 Durata medie a sejurului

2006

2007

2008

2009

2010

Analizand evolutia circulatiei turistice putem observa existenta unei corespondete aproape perfecte ntre numarul de sosiri si numarul de nnoptari, ceea ce face ca indicatorul durata medie a sejurului sa se pastreze la o valoare aproape statica pentru perioada 2006-2010, cu valori cuprinse ntre 1 si 2 zile. Interesant este faptul ca desi numarul de turisti a scazut n anii 2009, respectiv 2010, numarul de nnoptari a avut putin de suferit, chiar crescand in 2009 pentru ca apoi sa scada subtil in 2010. Acest fenomen a fost posibil ca urmare a faptului ca turistii care au sosit au petrecut mai mult timp, ceea ce arata atractia turistica a zonei. Anul cu cel mai mic numar de turisti care au stationat n Gorj a fost anul 2006, cand doar 98094 de turisti au nnoptat n zona iar anul cu cele mai multe innoptari a fost 2008. Totusi cea mai mare durata medie a sejurului a fost inregistrata in anul 2009 iar cea mai mica in 2007. Numarul sosirilor a fost n medie, n perioada 2004-2008, de 57,38 mii , cu o crestere absoluta de 825 si un progres de 1,5%. Comparativ, numarul nnoptarilor a fost n medie, n perioada analizata, de 109 mii u.m, nregistrand o crestere absoluta de 1,9 mii , progresul fiind de 1,8%. In judetul Gorj segmentul cel mai bine reprezentat este cel de 3*, peste 50% din numarul total estimat de pensiuni fiind in aceasta categorie. Segmentul superior de confort reprezinta 7% din numarul de unitati, respective 7% din numarul de locuri de cazare. Ponderea estimate a unitatilor clasificate este de cca 40%, acelasi procent inregistrandu-se si in ceea ce priveste capacitatea de cazare (numarul de locuri). In ceea ce priveste capacitatea medie a pensiunilor, aceasta creste odata cu gradul de confort, de la 12-13 locuri la pensiunile de 2* la 19-20 de locuri la cele din categoria superioara, de 4*. O pondere mare o reprezinta unitatile neclasificate si fara grad de confort mentionat, acestea reprezentand aproximativ un sfert din numarul unitatilor de cazare si tot atat din cel al numarului de locuri, Ca si in cazul judetului vecin Dolj, pensiunile clasificate sunt in medie putin mai mari decat cele neclasificate. De exemplu la categoria 2* pensiunile clasificate au in medie 7 camere si 13 locuri, in timp ce per total media este de 6 camere si respectiv 12 locuri. Diferenta se mentine si in ceea ce priveste pensiunile de 4* ( 11 camere si 21 de locuri la cele clasificate, respectiv 9 camere si 21 de locuri per total). Zona Ranca este principalul areal cu pensiuni din judetul Gorj, aici aflandu-se aproximativ jumatate din pensiunile judetului. Fiind o zona cu o puternica dezvlotare turistica in ultimii ani, asteptarile sunt ca numarul acestora sa continue sa creasca pe termen lung ( exista 55

de pensiuni in zona). A doua zona este apropiata de prima si este reprezentata de locatitatile Novaci, Baia de Fier si Polovragi, unde in present exista cca 30-35 de pensiuni. Zona TismanaPades-Closani este intr-un stadiu incipient al dezvoltarii turismului de pensiune, astfel ca in present numarul pensiunilor active nu trece de 10-15. In orasul Targu Jiu sunt cateva pensiuni, axate pe turismul de business si tranzit (6 pensiuni). 1. Statistici privind cazarea turistilor in judetul Gorj Sosiri ale turistilor in tipuri de turisti Tipuri de Tipuri unitati de turisti cazare Romani Hoteluri Straini Total turisti Pensiuni, Romani vile si Straini cabane Total turistice turisti Romani Total: toate Straini tipurile de unitati de Total cazare turisti Sursa: INS unitati de cazare, pe principalele tipuri de unitati si pe Anul 2002 26.492 1.670 28.162 5.031 236 5.267 35.566 2.336 37.625 Anul 2005 26.837 1.745 28.582 3.523 135 3.658 35.391 2.234 37.625 Anul 2008 41.951 3.236 45.187 8.589 85 8.674 59.564 3.626 63.190 Anul 2009 39.824 2.565 42.389 9.018 217 9.235 56.159 2.903 59.062 Anul 2010 33.334 2.124 35.458 9.398 260 9.658 52.422 2.545 54.967

La nivelul judetului Gorj, anii 2009 si 2010 au adus o scadere a numarului de sosiri de turisti, pe fondul instalarii efectelor crizei conomice mondiale si in Romania. Ambele segmente de turisti( romani si straini) au scazut in 2009 fata de 2008 din punct de vedere al sosirilor, cu 45%( turisti romani) si respectiv 25%(cei straini). In 2010 scaderea a continuat dar intr-un ritm mult mai scazut, ambele segmente scazand cu 8-9%. In ceea ce priveste categoria pensiuni, fenomenul a fost putin diferit: in 2009 s-au inregistrat cresteri la ambele categorii de turisti, de 2% pentru cei romani si 12% pentru cei straini, iar in 2010 s-au inregistrat scaderi doar lantotal si la turisti romani, cei straini inregistrand o usoara crestere, de 3% a sosirilor. Criza si-a aratat efectele si la numarul total de turisti comparative cu anul 2002. Dupa ce in anul 2008 se ajunsese la o crestere de 23% fata de anul de referinta mentionat, in anul 2010 numarul total de turisti a revenit aproximativ la nivelul anului 2002. Turismul de pensiune a cunoscut insa o alta evolutie, numarul de sosiri crescand de 2,5 ori intre 2002 si 2010. Cea mai mare parte a cresterii se datoreaza sosirilor de turisti romani, insa se poate observa si o crestere seminificativa in ceea ce priveste numarul turistilor straini.

Capitolul 4: Previziuni pe 3 ani

Ca locuitor al orasului Tg-Jiu, din judetul Gorj, prevad probabil ca o buna parte din locuitorii acestui judet, ca in viitorul apropiat turismul v-a inflori in judetul nostru deoarece in ultimii ani in zonele cu potential turistic si-au facut aparitia noi pensiuni, hoteluri si restaurante cu preturi cel putin acceptabile ce atrag turistii dornici sa viziteze printre multe altele operele marelui sculptor Constantin Brancusi, statiunea noastra montana Ranca strabatuta mai nou de Transalpina, Pestera Muierii de asemenea un obiectiv turistic pe care sincer va recomand sa il vizitati si nu in ultimul rand manastirile de pe raza judetului nostru printre care amintim Manastirea Lainici, Tismana, Polovragi. Gradul de ocupare variaza in functie de zona, specificul pensiunii si, nu in ultimul rand, de capacitatea administratorilor de a-si atrage clientii. In zona montana Ranca gradul de ocupare ajunge iarna, in weekenduri, la 70-100%, in restul anului valorile fiind mai modeste, spre 50% ( luand in calcul doar weekend-urile). Ranca este o zona care incepe sa fie cunoscuta si in tara pentru posibilitatile de practicare a turismului activ. In marea lor majoritate, turistii de aici sunt veniti din Oltenia, fie familisti, fie tineri, fara pretentii prea mari la conditiile de cazare, dar mari amatori de distrctie. Ar putea fi denumita perla montana a Olteniei. Este o statiune ideala pentru sporturile de iarna deoarece zapada se mentine, in mod normal, din septembrie pana in mai. Accesul a fost mult facilitate prin modernizarea drumului care leaga statiunea de Novaci si Sebes, DN 67 C (Transalpina), drumul in sine devenind o atractie turistica si generand un numar semnificativ de turisti. In prezent exista 4 partii de schi, insa dezvoltarea de facilitate pentru sporturi de iarna cu siguranta nu se va opri aici, statiunea aflandu-se de cativa ani intr-o continua si, am putea spune, galopanta dezvoltare. Ranca este cunoscuta ca destinatie de agreement din anii 1930, insa abia dezvoltarea din ultimii ani o transforma intr-un adevarat oras-statiune. La ora actuala Ranca exista un numar de de aproximativ 55 de pensiuni. Ranca aspira sa devina un reper turistic important si in sezonul cald, astfel ca de cativa ani sunt organizate vara si toamna evenimente care sa mareasca fluxul de turisti, ca de exemplu un marathon de mountain bike, raliuri, concursuri de parapanta si Festivalul Toamnei. Acesta din urma doreste sa puna in valoare bogata mostenire etno-folclorica a zonei printr-o parade a portului popular, parade de cai, concursuri de gatit in aer liber si diverse spectacole sustinute de ansambluri folclorice. Metoda trendului liniar Anii Numar sosiri 2008 2009 2010 2011 51,6 58,1 63,2 59,1 -2 -1 0 +1 1 4 0 1 -103,2 -59,1 0 59,1 55,86 56,62 57,38 58,14 18,1476 2,1904 33,8724 0,9216 +b ( - )

2012

54,9

+2

109,8

58,9

16

2013 2014 2015 Sursa: INS

59,725 60,55 61,375

Ca urmare a rezultatelor am hotarat ca Metoda trendului liniar este cea mai buna pentru a prognoza numarul de sosiri pe viitor si anume pe urmatorii 3 ani.

numar de sosiri
80 60 51.6 40 20 0 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 58.1 63.2 59.1 54.9 59.725 60.55 61.375 numar de sosiri

Dupa cum bine se vede si pe grafic numarul de sosiri in judetul Gorj pe urmatorii 3 ani ( 2013, 2014, 2015) va creste semnificativ fata de anul 2012 dar mentinand cota din anii trecuti (2009,2010,2011).

Concluzii
Fr indoial, Gorjul este un jude dinamic, in continu extindere i schimbare. Una din caracteristicile comunitii gorjene este aceea c este deschis ctre schimbare i prezint abilitatea de a urma noi iniiative. In concluzie judetul Gorj este un judet in plina dezvoltare din punct de vedere turistic , un judet care are potential ca in urmatorii ani sa devina un important obiectiv turistic al minunatei noastre tari.

Bibliografie

http://www.gorjtourism.ro/atractii%20turistice%20in%20Gorj.html

http://ro.wikipedia.org/wiki/Jude%C8%9Bul_Gorj#Popula.C8.9Bie.5 B16.5D

http://www.comune.ro/?/judet/ijud21/ http://www.eu-turistul.ro/analiza-pietei-turistice-romanesti/5-ofertaturistica.html