UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRONOMICE ŞI MEDICINĂ VETERINARĂ DIN

BUCUREŞTI
FACULTATEA DE MANAGEMENT, INGINERIE ECONOMICĂ ÎN AGRICULTURĂ ŞI
DEZVOLTARE RURALĂ
SPECIALIZAREA:MANAGEMENT ÎN AGROTURISM ŞI ALIMENTAŢIE PUBLICĂ

LUCRARE DE DISERTAŢIE

Perspective de dezvoltare ale agroturismului și turismului rural în

România în perioada 2012-2016

Coordonator Ştiinţific:
Lector Dr. Iorga Adina

Masterand:
Caliţa Sebastian
Bucureşti 2017

2
 CUPRINS

INTRODUCERE........................................................................................................................3

CAPITOLUL 1 Definirea conceptuală a activităţilor turistice desfăşurate în spaţiul rural 4

CAPITOLUL 2 Medodologia de cercetare...............................................................................11

CAPITOLUL 3.Evoluția turismului și agroturismului în perioada studiată(2012-2016)…14

3.1. Evoluţia structurilor de cazare..........................................................................................14
3.2. Capacitatea de cazare totala și macroregiunile................................................................20
3.3. Progresia capacităţii de cazare...........................................................................................22
3.4. Evoluţia numărului de înnoptări.......................................................................................33
3.5. Evoluţia sosirilor turiştilor.................................................................................................37
3.6. Evolutia indicelui de utilizare a capacității de cazare turistică ......................................43

CAPITOLUL 4. CONCLUZII...................................................................................................45

BIBLIOGRAFIE..........................................................................................................................48

ANEXE
INTRODUCERE

Țara noastră, prin diversitatea elementelor cadrului natural, prin numeroase dovezi ale
unei istorii şi culturi bogate, prin construcţiile dobândite de-a lungul timpului dispune de un bogat
potenţial turistic valorificat într-o oarecare măsură, mai mult sau mai puțin satisfăcător.
În acest context, prezentul studiu îşi propune să prezinte principalele tendinţe în evoluţia
turismului și agroturismului rural pe parcursul anilor 2012-2016, din perspectiva pensiunilor
turistice și agroturistice din România,in scopul de a soluţiona ascensiunea lenta din perioada
respectiva.

CAPITOLUL 1 Cuprinde elemente teoretice de definire ale turismului .

CAPITOLUL 2 Metodologia de cercetare și definirea factorilor principali ce participă în

desfășurarea activității de turism.

CAPITOLUL 3 Cuprinde prezentarea seriilor furnizate de Institutul Naţional de Statistică

și comentariile graficelor în scopul evidețierii evoluției sau involuției structurilor de cazare .

CAPITOLUL 4 Cuprinde concluziile, recomandările rezultate în urma studiului de caz efectuat și

analiza SWOT ce pune în evidenţă aspectele favorabile şi nefavorabile ale turismului.

BIBLIOGRAFIA cuprinde sursele informaţiilor folosite in aceasta lucrare.

ANEXELE cuprind tabelele cu seriile INSSE TEMPO ONLINE furnizate de Institutul Naţional
de Statistică.
Capitolul 1. Definirea conceptuală a activităţilor turistice desfăşurate în spaţiul rural

România ,cu o arie de aproximativ 237.500 km², aflată chiar în inima Europei, are o
moştenire culturală vastă, dar în mare parte neexploatată sau insuficient dezvoltată.
Dispunem de un puternic potenţial turistic dar nu îl valorificam suficient ,cu toate ca sunt
prezente multe elemente pozitive al acestuia precum varietata de forme de relief,avem lacuri unde
se organizează evenimente de pescuit sportiv,izvoare cu apă termală, izvoare de apa minerala,
lacuri de agrement, un maiestuos fond cinegetic proeminent in păduri de foioase şi conifere,
peisaje diverse de la cel al crestelor montane la cele de câmpie,la litoral și mai ales Delta.
Referitor la resursele naturale și la resursele turistice antropice, România este foarte bine
reprezentată, principalele atracții turistice fiind bogate etnografic, folcloric, prin arta populară
(dansuri ,obiceiuri,cântece), rezervațiile naturale, parcurile dendrologice, grădinile botanice,
platourile şi conurile vulcanice, vestigii ale unor aşezări dacice, dar și urmele de aşezări şi culturi
din paleolitic (Ştefăneşti pe Prut).Istoria poporului nostru se regăsește în numeroase mărturii
materiale şi spirituale ce pot fi văzute mai ales în provinciile turistice (muzee, monumente,
biserici, mănăstiri, cetăţi antice şi medievale, portul popular, ţesături, ceramică etc.).
Dacă ne gândim la capitala României, așa cum este prezentat și pe unul dintre cele mai
accesate site-uri,Municipiul Bucureşti, prin rolurile sale variate, prin locul în care este amplasat și
prin zonele cu valoare istorică, arhitectonică și de altă natură, reprezintă unul dintre principalele
centre turistice ale țării. Acesta se remarcă prin de amestecul eclectic de stiluri arhitecturale,
începând de la Curtea Veche, ruinele palatului din secolul al XV-lea al lui Vlad Țepeș (cel care a
fost fondatorul orașului) la biserici opulente, la case elegante în stilul Second Empire, la
arhitectura greoaie stalinistă din perioada ceaușistă și terminând cu Casa Poporului, o clădire
colosală cu mii de încăperi,recunoscută drept cea mai costisitoare clădire de tip administrativ din
lume.
Printre cele mai de seamă obiective turistice din capitală amintim Teatrul Național,
Ateneul Român și Arcul de Triumf, Palatul Băncii Naționale, Universitatea București ,Parcurile
Cișmigiu și Herăstrău cu Muzeul Satului, Muzeul Ţăranului, Muzeul Național de Istorie al
României, Muzeul Național ”Grigore Antipa”, Hanul lui Manuc ,Gradina Botanică, Parcul Ior
,etc.
1.1. Evoluţia conceptuală a turismului rural şi agroturismului pe plan internaţional

Primele forme de activităţi turistice ce pot fi integrate în noţiunea de turism rural se

consideră că au apărut la mijlocul secolului al XIX –lea în Elveţia. Astfel în zona Chateau d’Oex în

5
perioada 1840 -1908 a existat o îmbinare între formele de cazare locale (case, pensiuni şi hoteluri)
şi servicii turistice de agrement precum ciclismul, patinajul, tenisul, etc.
În decurs de aproape un secol această formă de turism s-a extins la nivel continental şi s-a
identificat prin caracteristici proprii şi o clientelă proprie.
Astfel, în Franţa, primele formele de turism rural s-au manifestat sub forma vacanţelor la ţară,
înlocuind turismul balnear ce domina secolul respectiv. A doua jumătate a secolului al-XX-lea a
reprezentat o perioadă de mare ascensiune pentru acest tip de turism 1 . În acest context, menţionăm
ţări precum Austria, Finlanda, Franţa, Germania, Irlanda, Norvegia, Spania, Anglia, Elveţia în care
turismul rural a avut o pondere ridicată, datorită schimbării comportamentului turiştilor (provocat
de extinderea vacanţei anuale, dorinţa de relaxare îmbinată cu cea de a cunoaşte şi zone cu tradiţii
interesante), a necesităţii dezvoltării economice a zonelor rurale şi protecţiei mediului.
În anii ’80, turismul rural a căpătat un nou avânt, intrând într-un nou stadiu de dezvoltare prin noi
valenţe şi anume: sursă de venit suplimentar pentru exploataţiile agricole; oferta de preparate
gastronomice specifice; relaxare în mijlocul naturii. Astfel, în urma unui sondaj realizat de Uniunea
Europeană prin care s-a demonstrat că peste 1/3 din populaţie preferă ca destinaţie turistică spaţiul
rural, s-a lansat o iniţiativă comună, respectiv campania „Lumea nouă” prin care s-a urmărit
promovarea turismului rural, protecţia mediului şi conservarea identităţii culturale.
A urmat o perioadă de extindere a noţiunii de turism rural şi necesitatea delimitării în cadrul său a
unor noi forme de turism adaptate condiţiilor specifice ale anilor 1990.
În acest context s-a adoptat o viziune comună asupra conceptului de turism rural în acesta fiind
înglobate toate formele de turism în mediul rural, agroturismul fiind una din formele componente.
Unele dintre definiţiile cele mai uzuale ale turismului rural menţionate în această perioadă sunt:
„Turismul rural reprezintă o formă de turism care se desfăşoară în mediul rural, ce valorifică
resursele turistice locale (naturale, economice, culturale şi umane) şi echipamentele turistice,
inclusiv pensiunile şi fermele agroturistice. Utilizează diverse spaţii de cazare: hanuri şi hoteluri,
adăposturi, sate de vacanţă etc. şi îmbracă forme variate de sejur” 2 (accepţiunea Organizaţiei
Mondiale a Turismului şi a unor asociaţii europene de turism).
„Turismul rural cuprinde toate formele de turism în mediul rural el cuprinde în acelaşi timp
activităţi turistice în aer liber şi activităţi de descoperire a naturii, a mediului cultural local, a
gastronomiei”3 (Fiquet, Franţa, 1992)
Turismul rural cuprinde toate activităţile având ca destinaţie spaţiul rural (ferme, rezervaţii naturale,
mici sate, etc.) şi care înglobează toate caracteristicile locale şi specificitatea regiunilor rurale în
scopul atragerii turiştilor …….(Comisia de turism, Canada, 2001)

1
FAO Report - 1983
2
Accepţiunea Organizaţiei Mondiale a Turismului şi a unor asociaţii europene de turism
3
Fiquet, Franţa, 1992

6
Turismul rural înglobează toate experienţele recreative ce implică vizite în mediul rural cu scopul
de a participa la activităţi, evenimente sau de a vedea atracţii ce nu se regăsesc în mediul urban;
aceste activităţi nu sunt în mod necesar de natură agricolă.. (Small Farm Center, USA, 2001)
În ceea ce priveşte agroturismul, acesta s-a evidenţiat sub formă conceptuală la începutul anilor
‘804. Denumirea sub care s-a regăsit a fost de „turism diferit” (Tourisme Different) şi a reprezentat
acel gen de turism în care clientul este găzduit la fermă sau în vecinătate şi beneficiază de servicii şi
instalaţii oferite în cadrul exploataţiei.
Aşa cum se observă, această formă de turism a început să se manifeste încă dinainte a fi identificată
ca oportunitate şi definită ca formă distinctă de turism. Delimitarea s-a conceptuală s-a realizat abia
la sfârşitul anilor ’90 şi trebuie să menţionăm că şi în prezent există o confuzie datorită diferitelor
noţiuni ce coexistă simultan în diferite ţări între agroturism, agriturism, turism agricol şi datorită
apropierii de noţiunea generală de turism rural.
Într-o viziune de ansamblu a acestei noţiuni, putem menţiona că există o problematică conceptuală
la nivelul tuturor ţărilor în care acest tip de turism se manifestă, deoarece în definirea acestuia se
pleacă fie de la accepţiunea largă că agroturismul cuprinde toate activităţile turistice ce se
desfăşoară într-o exploataţie agricolă, fie de la accepţiunea restrictivă de înglobare în această formă
de turism doar a unor produse de marcă recunoscute la nivel naţional5.

1.2. Evoluţia conceptuală a turismului rural şi agroturismului pe plan naţional

„Perioada scurtă cuprinsă între 1973-1974 nu a făcut posibilă organizarea activităţii de

turism în satele turistice şi nici amenajarea în mod corespunzător a acestora. Astfel, înainte de 1989,
nu s-a putut definitiva cadrul de organizare şi funcţionare a "satelor turistice", cu toate că unele
dintre ele erau cuprinse în circuitul turistic intern şi internaţional. Dar, o parte din satele turistice
amintite, au primit derogarea de a fi incluse în programele cu caracter cultural şi folcloric
contractate de către ONT Carpaţi–Bucureşti, cu diferite firme din străinătate. Acestea au fost:
Lereşti, Rucăr, Sibiel, Murighiol şi Crişan”.
„După decembrie 1989, în România s-a dezvoltat conceptul de turism rural cu cazare în
pensiuni turistice şi agroturistice sau alte structuri de primire rurale. Primele gospodarii înscrise în
reţeaua turismului rural au fost cele din zona Moeciu–Bran–Rucăr, apoi, într-un ritm mai rapid,
peste 2000 de gospodării răspândite pe meleagurile Bârsei, Dornelor, Maramureşului, Munţilor
Apuseni, împrejurimile Sibiului, Clujului etc., şi-au deschis porţile pentru primirea turiştilor.

4
L.A. Dernoi, Structuri agrare şi raţionalizarea exploataţiilor agricole, FAO
5
Lesauvage, Bernard, Le demande en matiere d’agriturisme, Agritourisme et developpement local, Edition ENITA,
1995

7
 „Dezvoltarea agroturismului şi a turismului rural, ca activităţi economice s-a evidenţiat la
nivel naţional odată cu înfiinţarea Asociaţiei Naţionale de Turism Rural, Ecologic şi Cultural –
ANTREC (1994), a cărui implicare s-a concretizat în: sprijinirea legiferării şi omologării
pensiunilor după grad de confort, publicaţii, simpozioane, demonstraţii de artă populară, formare
profesională, cataloage de prezentare a facilităţilor pensiunilor; site interactiv cu prezentarea a peste
600 de pensiuni, etc”.
Fără a se avea în vedere definirea corectă şi exactă a termenilor noi introduşi în ţara noastră
după modelul şi aşa destul de confuz al Franţei, anul 1994 a reprezentat totuşi pentru ţara noastră
începutul unor demersuri legislative în sprijinul dezvoltării turismului rural.
Astfel, prin Ordonanţa nr. 62/24.08.1994 s-au introdus prin lege conceptele de pensiune
turistică şi fermă agroturistică cu următoarele definiţii:
1.”Pensiunile turistice sunt structuri de primire pentru găzduire şi servire a mesei, cu capacitatea
cuprinsă între 3 şi 20 de camere,activitatea desfasurandu-se în locuinţele cetăţenilor sau în clădiri
independente, care asigură în spaţii special amenajate cazarea turiştilor şi condiţii de pregătire şi
servire a mesei”( Ordonanţa nr. 62/24.08.1994).
„Ferma agroturistică este un mod de organizare intern, ce se dă spre închiriere şi include servirea
mesei, alcătuită din 3- 20 de camere. Aceasta funcţionează în cadrul moșiilor care asigură hrănirea
turiştilor cu produse animale și vegetale proaspete, din surse proprii”6.
2. ”Turismul din categoria pensiunilor şi fermelor agroturistice include servicii all inclusive, de
agrement, precum şi alte opțiuni asigurate turiştilor pe timpul şederii”7.
„A urmat un interval de timp în care s-au luat o serie de manifestări legislative stimulative pentru
dezvoltarea turismului rural (Leg. nr. 187/1998), precum şi un număr de programe interministeriale
în scopul dezvoltării socio-economice”8 (HG 323/1996; HG 1007/1996).
Legea 187/1998 a adus şi unele modificări în definiţii, astfel:
„Pensiunile turistice sunt construcții localizate în mediul rural, ce au o capacitate de cazare de până
la 10 camere, de cel mult 30 de locuri, în locuinţele cetăţenilor sau în clădiri independente, care
asigură în spaţii special amenajate cazarea turiştilor şi condiţii de pregătire şi servire a mesei”.
„Pensiunile agroturistice sunt pensiuni turistice care pot asigura o parte din alimentaţia turiştilor cu
produse din producţia proprie”9 .
Tot în anul 1998 prin Ordonanţa nr. 58, se adaugă o serie de definiţii pentru sectorul turistic
din care amintim:

6
Ordonanţa nr. 62/24.08.1994
7
62/24.08.1994
8
HG 323/1996; HG 1007/1996
9
187/1998

8
Oferta turistică reprezintă totalitatea serviciilor prin care este pus în valoare patrimoniul turistic
(resursele turistice şi structurile realizate în scopul valorificării lor prin activităţi de turism), prin
utilizarea de personal specializat
Produs turistic – complex de bunuri materiale şi servicii, concentrate într-o activitate specifică şi
oferite pachet consumului turistic
Aceste două tipuri de spaţii de cazare şi servire a mesei pe care le-am menţionat se redefinesc şi se
contopesc într-o singura noţiune, şi anume pensiune turistică rurală, prin H.G. nr. 1328/2001 şi
O.M.T. nr. 188/2003.
„Actele legislative stipulează următoarele condiţii pentru organizarea unei pensiuni turistice rurale:
Amplasarea pensiunilor turistice rurale trebuie realizată în locuri ferite de surse de poluare şi de
orice alte elemente care ar pune în pericol sănătatea sau viaţa turiştilor”. (M.O. nr. 242bis/1999,
M.O. nr. 582bis/2002).
„Dotările din camere şi din grupurile sanitare destinate turiştilor vor fi cu exclusivitate la dispoziţia
acestora”.
„Spaţiile pentru prepararea şi servirea mesei, în cazul în care sunt destinate şi pentru consumatorii
din afară, numărul locurilor la mese fiind mai mare decât al celor de cazare, dar mai mic de 20 de
locuri la mese, se clasifică similar unităţilor de alimentaţie pentru turism, potrivit normelor specifice
elaborate de Ministerul Turismului”10 (M.O. nr. 242bis/1999, M.O. nr. 582bis/2002).
Precum se observă din scurta trecere în revistă a legislaţiei româneşti privind reglementarea
celor două forme de turism pe care le analizăm, se observă o reală confuzie de termeni, sau mai bine
spus o delimitare deficitară a conceptelor.
Literatura de specialitate încearcă o clarificare a acestei confuzii, dar fără a putea depăşi
limitările impuse prin lege, care nu delimitează clar produsele şi serviciile turismului rural de cele
ale agroturismului.
Pe de altă parte , definiţia agroturismului prezintă anumite deficienţe în opinia noastră, astfel încât
adevăraţii prestatori de agroturism (agriturism sau turism agricol cum ar trebui să fie considerat),
respectiv producătorii agricoli operaţionali sunt defavorizaţi şi puşi pe aceeaşi „treaptă” cu cei ce
deţin gospodărie ţărănească şi pot oferi o parte din alimentaţie din gospodăria proprie.
Turismul rural începe să fie analizat începând cu anul 1995-1996, când se oferă o primă definiţie,
respectiv: „turismul rural este o formă de turism care se desfăşoară în mediul rural, valorificând
resursele turistice locale (naturale, economice, culturale şi umane) şi echipamentele turistice,
inclusiv pensiunile şi fermele agroturistice. Utilizează diverse spaţii de cazare: hanuri şi hoteluri,
adăposturi, sate de vacanţă etc. şi îmbracă forme variate de sejur” (Vasile Glăvan). „Această

10
M.O. nr. 242bis/1999, M.O. nr. 582bis/2002
9
definiţie persistă şi în prezent, deşi prin lege noţiunea de fermă agroturistică a fost înlocuită de
noţiunea de pensiune agroturistică „(şi mai nou pensiune turistică rurală).
„În anul 2002 s-a mai adăugat drept completare o definiţie sumară a turismului rural, respectiv:
turismul rural este definit ca o formă particulară de turism bazată pe o anumită „artă” de a primi
turistul şi a unui comportament diferit de cel practicat în mod obişnuit în cadrul altor tipuri de
turism” (Tacu Alecsandru Puiu şi colaboratorii, Turismul rural românesc, 2002).
„Mai există o serie de analize ale conceptului din punct de vedere a diferiţilor factori ce intervin în
desfăşurarea activităţilor turistice în mediul rural, respectiv: mediul economic, mediul înconjurător,
societatea rurală, patrimoniul, etc”. (Buciuman E., 2003), multifucţionalitatea şi rolul în dezvoltarea
rurală(Tacu Alecsandru Puiu, Vasile Glăvan, Gabriela Prelipcean, 2004).
În ceea ce priveşte agroturismul, acest concept a început să fie studiat începând cu anul 1996, ca o
necesitate la schimbările survenite pe plan internaţional şi naţional privind structurile turistice.
Printre primele definiţii apărute le menţionăm pe următoarele:
- „Agroturismul este o formă particulară de turism, mai complexă, cuprinzând activitatea turistică
propriu – zisă (cazare, pensiune, circulaţie turistică, derularea programelor, prestarea serviciilor de
bază şi suplimentare etc.) cât şi activitatea economică de regulă agricolă practicată de gazdele
turiştilor (activităţi productive de prelucrare a produselor agricole în gospodărie şi de comercializare
a acestora de către turişti sau prin reţele comerciale) precum şi modul de petrecere a timpului
liber”11(Ioan Csösz)
- Definiţia fundamentală a agroturismului trebuie să pornească de la necesitatea găsirii de
soluţii pentru gospodăriile rurale, în sensul creşterii veniturilor prin valorificarea potenţialului
economic al acestora, dezvoltând servicii de găzduire şi de valorificare produselor proprii şi local
(Ştefan Mitrache şi colaboratorii,1996)
„Agroturismul mai poate fi definit ca o formă a turismului rural care utilizează pentru cazare şi
servire a mesei numai pensiunile turistice şi pensiunile agroturistice, beneficiind de un mediu
nepoluat şi pitoresc, de atracţiile turistice naturale şi de valorile cultural-istorice, de tradiţiile şi
obiceiurile prezente în mediul rural, de ospitalitatea fermierului”12(Vasile Glăvan, 2003).
Abia în anul 2003 se încearcă relaţionarea între conceptele de agroturism şi cel de agriturism
(turism agricol), concept care trebuia de la început adoptat în ţara noastră ca formă aparte a
agroturismului, pentru a se evita confuziile. Astfel, se consideră că, conceptul de agroturism se
circumscrie la nivelul gospodăriei, a fermei sau a exploataţiei agricole, fiind o activitate
complementară agricolă integrată în mod organic în economia exploataţiei agricole (Buciuman E,
Bold I. Draghici M, 2003).

11
Ioan Csösz
12
Vasile Glăvan, 2003
10
 Începând din 2003 există preocuparea de separare clară a turismului rural de agroturism.
Astfel, dacă turismul rural priveşte organizarea activităţii turistice în cadrul comunităţii rurale, a
unei zone, a unei regiuni, microregiuni sau bazin geografic din mediul rural (prin diferite forme de
manifestare: turism rural cultural, religios, ecologic, sportiv, etc.), agroturismul tratează fenomenul
13
turistic doar în interiorul exploataţiei agricole.
Totuşi, din punct de vedere legislativ delimitarea nu este încă făcută, dar s-au creat o
serie de măsuri de sprijinire a dezvoltării activităţii turistice din spaţiul rural. Astfel, prin Legea
347/14.07.2004, s-au acordat o serie de facilităţi și anume: Acordarea unor suprafeţe din terenurile
disponibile de către consiliile locale, în vederea construirii, dezvoltării şi exploatării pensiunilor
agroturistice;
- acordarea de priorităţi la realizarea infrastructurii, necesare desfăşurării activităţii.

13
Toma Elena, 2004
11
 Capitolul 2. METODOLOGIA DE CERCETARE
În continuare voi prezenta principalele concepte ale cercetării așa cum sunt ele
prezentate de Institutul Român de Statistică.
*Acest studiu de caz al evoluției turismului implică doar structurile ce sunt clasificate ,
unele dintre pensiuni rămânând neclasificate deoarece odată clasificate ele pot fi monitorizate . De
aceea ,unele structuri rămân neînregistrate în baza de date a INSTITUTULUI NAȚIONAL DE
STATISTICĂ, iar numărul total al structurilor de cazare prezentat în acest proiect poate fi diferit
(mai mare) față de numărul real de structuri de la nivel național, fiind discutată doar perspectiva
pensiunilor scriptice care pot diferi de numărul fizic al pensiunilor.
*Pensiunile agroturistice sunt clasificate cu margarete, iar cele turistice cu stele astfel:
„În Monitorul Oficial nr. 379 bis din 19 mai 2008 apare modificarea încadrării pensiunilor
turistice în:
A. Pensiuni turistice clasificate pe stele, indiferent de localizarea lor în mediul urban sau rural, cu
o capacitate maximă de cazare de până la 20 de camere”;
B. „Pensiuni agroturistice, clasificate pe flori, cu o capacitate maximă de cazare de până la 8
camere, cu obligația de a oferi masă cu produse naturale,gătite în gospodăria proprie și cu obligația
gazdelor de a se ocupa direct de programul turiștilor pe tot parcursul sejurului”. „În plus, pensiunile
agroturistice vor desfășura, în mod continuu în cadrul gospodăriei, cel puţin o activitate legată de
agricultură, creșterea animalelor, cultivarea plantelor,etc”( Monitorul Oficial nr. 379 bis din 19 mai
2008).
2.1 Turismul “este o activitate ce se referă la deplasarea, staţionarea de la câteva ore la
mai multe zile şi realizarea într-o localitate, pe un traseu sau într-o regiune a unui scop precum
recreerea, odihna, tratamentele balneare, instrucţia specifică, manifestări ştiinţifice sau de afaceri.
Prin urmare acesta exclude prestarea de servicii şi activităţi pe care turistul le desfăşoară
cotidian prin meserie,respectiv calificare“(POTENȚIALUL TURISTIC AL
ROMÂNIEIProf.univ.dr. Mihai Ielenicz ,Prof.univ.dr. Laura Comănescu).
2.2 Structura de primire turistică cu funcțiuni de cazare turistică este orice” construcție
locuibilă, care poate deservi în mod permanent sau sezonier cazare și alte servicii specifice pentru
turiști”.
2.3 Pensiunea turistică este „un amplasament de primire turistică, având o capacitate de
găzduire de pană la 20 camere, însumând maximum 60 de locuri, funcționând în locuințele
cetățenilor sau în clădiri independente, ce asigură în spații amenajate cazarea turiștilor și condițiile
de pregătire și servire ale mesei. Acestea sunt clasificate pe stele în funcţie de caracteristicile de

12
construcție, dotările, diversitatea culinară, dar şi calitatea serviciilor pe care le oferă” 14.
2.4 Pensiunile agroturistice –„ structuri de primire turistice cu o capacitate de cazare de
pană la 8 camere, funcționând în locuințele rezidenților sau în clădiri separate, care asigură în
spații special amenajate primirea turiștilor și condițiile de pregătire și servire ale mesei, precum și
posibilitatea participării la preocupările gospodărești sau meștesugărești”.
„În cadrul pensiunilor agroturistice se derulează cel puţin o activitate legată de agricultură,
creșterea animalelor, cultivarea a diferite tipuri de plante, livezi de pomi fructiferi sau se
desfașoară o activitate meșteșugărească, cu un studio de lucru. Din acesta rezultă diferite articole
de artizanat. Activitățile în cauză trebuie să aibă loc în mod continuu sau, în funcție de specific și
sezon, să aibă caracter de repetabilitate”.
„Periodicitatea de înregistrare a valorilor este anuală, locurile disponibile fiind determinate
pentru unitățile existente la sfârșitul anului respectiv, excluzând unitățile a căror activitate a fost
întreruptă pentru o perioadă mai îndelungată de timp în vederea realizării unor reparații capitale
sau pentru modificări importante ale capacității de cazare sau / și clasei de încadrare”.

2.5 Capacitatea de cazare turistică „existentă (instalată) constituie numărul de locuri de

cazare de folosință turistică trecute în ultimul act de recepție, omologare, clasificare al unității de
cazare turistică, inclusiv paturile adiționale care se pot instala în caz de nevoie”.
„Locurile aferente structurilor de primire turistică cu funcțiuni de cazare turistică
complementare (căsuțe, terenuri de campare, etc.) la o structura de cazare turistică fundamentale
(hotel, motel, camping etc.) și utilizarea acestor locuri sunt cuprinse în structura de bază”.
Periodicitatea de înregistrare a acestor valori este anuală, iar numărul de locuri este
determinat pentru unitățile existente la sfârșitul anului în curs”.

2.6 Capacitatea de cazare lunară „este exprimată în numărul de locuri disponibile pentru
turişti, înmulţite cu numărul de zile în care unităţile de cazare sunt deschise publicului, din care se
exclud zilele în care acestea sunt închise temporar din lipsă de turişti(în extra-sezon), pentru
reparaţii sau din alte motive”.
2.7 Înnoptarea turistică este „perioada determinată de 24 de ore, începând cu ora
hotelieră, în care o persoană este înregistrată în evidența spaţiului de cazare turistică și beneficiază
de găzduire in contul tarifului aferent spaţiului ocupat. Acest lucru se întâmplă chiar dacă durata
de şedere efectivă este inferioară intervalului menţionat. Se iau în considerare și înnoptările
aferente paturilor instalate adițional (plătite de clienţi). „

14
conform Institutului Român de Statistică

13
 2.8 Cazări ale turiştilor în unități de primire turistică cu scop de cazare turistică, pe
tipuri de structuri
În numărul turiştilor cazaţi în unităţile de cazare turistică se includ persoanele (români și
străini) care călătoresc în afara localităţilor în care îşi au domiciliul stabil, pentru un interval mai
mic de 12 luni și se cazează cel puţin o noapte in unități de cazare turistică, în regiuni vizitate din
țară; pretextul principal al călătoriei este altul decât acela de a iniția o activitate remunerată în
locul respectivș
2.9 Indicele de utilizare al capacității de cazare turistică se calculează prin relaționarea
numărului de înnoptări realizate la capacitatea de cazare turistică, din perioada respectiva.15

15
conform http://statistici.insse.ro/shop/?lang=ro

14
 CAPITOLUL 3. Evoluției turismului și agroturismului în perioada studiată(2012-
2016)
Principalul scop al studiului efectuat este acela de a pune in evidenta și in discuţie situaţia
din ultimii ani a turismului romanesc sub forma de grafice și tabele, pe baza seriilor ce se găsesc
pe site-ul INSTITUTULUI NAȚIONAL DE STATISTICĂ (INSSE TEMPO) și se găsesc ataşate
la finalul acestei lucrări, in categoria ANEXE. Cu ajutorul graficelor putem observa punctele slabe
și punctele forte ale structurilor de cazare, in urma cărora sa formulam o serie de recomadări
pentru accelerarea dezvoltării acestora.

3.1 Evoluţia structurilor de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică clasificate pe

tipuri de structuri, după categorii de confort și pe destinaţii turistice

3.1.1 Numărul de pensiuni și structuri de cazare ce sunt înregistrate la nivel naţional

In perioada 2012-2016 investiţiile in structurile de cazare nu au fost substanţial influenţate
de condiţiile economice dificile din ultimii ani din România, mai ales după perioada de criza
financiara in care piaţa imobiliara a fost foarte greu de accesat.
In anii 2012-2016 s-a înregistrat o creştere a numărului de pensiuni turistice cu un total de 283 de
unități mai multe la finalul lui 2016 fata de 2012, și o creştere mai mare a numărului pensiunilor
agroturistice ajungând la un total de 2028 de pensiuni agroturistice la finalul anului 2016, mai
mult cu 459 de pensiuni fata valoarea de la începutul studiului.

Tabel 3.1: Numărul de pensiuni și structuri de cazare la nivel naţional*

Ani
Tipuri de
Anul Anul Anul Anul Anul
structuri de
Județe Localități 2012 2013 2014 2015 2016
primire
UM: Număr
turistică
Număr Număr Număr Număr Număr
Total
TOTAL TOTAL
structuri 5821 6009 6130 6821 6946
Pensiuni
TOTAL TOTAL
turistice 1247 1335 1323 1527 1530
Pensiuni
TOTAL TOTAL
agroturistice 1569 1598 1665 1918 2028

Sursa: INS Tempo Online.

15
Structuri de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică clasificate pe tipuri de
structuri,împărțite categorii de confort și destinaţii turistice

3.1.2 Evoluţia numărului structurilor de primire turistică ,clasificate pe categorii de confort

Daca privim segmentarea capacitaţilor de cazare din România in funcţie de confortul

oferit, se observa ca, in anii 2013 și 2014, a avut loc o scădere a numărului pensiunilor cu
clasificarea de o floare și doua flori, in timp ce capacitățile cu clasificarea de trei flori/stele au
avut cea mai mare creştere și anume 139 de pensiuni de 3 margarete/stele in plus in 2013 fata de
2012 și 79 de pensiuni de 3 stele in plus in 2014 fata de 2013. Numărul pensiunilor de 5 stele a
crescut cu 4 in 2013 și cu 2 in 2014; ajungând la un total de 31 in 2014, in timp ce numărul
structurilor de 4 stele a crescut cu 69 in aceeaşi perioada, ajungând la un total de 313 pensiuni in
anul 2014.
Se observa de asemenea dezvoltarea și creşterea numărului pensiunilor pe parcursul anilor
2015-2016 . Se remarca creşterea confortului unor pensiuni, trecând de la categoria de 2 flori/stele
la categoria 3 stele/flori prin renovarea și modernizarea acestora.
Un număr îngrijorător de structuri înregistrate la 5 stele, multe dintre ele fiind neclasificate
sau clasificate ca o categurie inferioara deoarece aplicarea managementului calităţii este mai
uşoară la categoriile inferioare,creşterea fiind minora,cu doar 9 unitati in 5 ani având un total de
34 in 2016.

Grafic 3.1- Evoluţia numărului structurilor de primire turistică clasificate pe categorii de

confort ,din România,Numărul de pensiuni după categorii de confort;

16
 UM-Nr. Pensiuni.
(Pensiunile turistice sunt clasificate cu stele iar cele agroturistice cu flori)
Sursa: INS Tempo Online

3.1.3 Evoluţia numărului structurilor de primire turistică clasificate pe categorii după

destinații turistice
Ponderea pensiunilor este cea mai mare in zonele de deal și de munte, turiştii fiind foarte
interesaţi de eliberarea de stresul cotidian generat de aerul sufocant al orașelor, urmărind vizitarea
de mănăstiri, lacuri, peşteri, trasee montane, sky sau alte sporturi.
Din graficul de analiza se poate deduce ca cele mai numeroase structuri de primire
turistică cu funcţiune de cazare sunt pensiunile turistice și agroturistice din zona montana,
precedata de orașele reşedinţă de judeţ iar cealaltă jumătate din total fiind restul zonelor și
localităţilor din zonele de deal ,câmpie ,litoral și Delta Dunării.

Grafic 3.2- Evoluţia numărului structurilor de primire turistică (pensiuni) după destinaţii ,din
România,

17
 UM-Nr. Pensiuni
Sursa: INS Tempo Online

3.1.4 Județele cu cel mai mare număr de pensiuni turistice și agroturistice;

Județul Brașov împreuna cu restul zonei Transilvaniei deţin circa o treime din structurile de cazare
disponibile la nivel de tara, Brașovul fiind unul din cele mai preferate destinaţii alese de turişti,
acesta fiind intr-o continua dezvoltare observându-se o creştere cu aproximativ 150 unităţi de
cazare la finalul anului 2016 fata de rezultatul anului 2012,regiunea montana fiind aleasa fie
pentru liniştea naturii , pârtiile de sky, sezonul de vânătoare,sporturi extreme, hill climbing,
downhill cu vehicule de teren, peşteri,lacuri, plimbări prin natura, pentru a fotografia peisaje și
multe alte frumuseţi ale naturii .

Grafic.3.3- Top 10 județe cu cel mai mare număr de pensiuni turistice și agroturistice;

18
 UM-Nr. Pensiuni;
Sursa: INS Tempo Online ;

Grafic 3.4-Pensiuni in funcţie de județ;

(raportat la un total de 3558 pensiuni turistice și agroturistice in toate județele);

19
Sursa: INS Tempo Online ;

Din comparaţia realizată după criteriul numărului de structuri de cazare rezulta ca județul
Brașov împreuna cu restul județelor din Carpaţi deţin circa o treime din structurile de
cazare disponibile la nivel de tara ,după procentele înregistrate anul trecut. (raportat la un
total de 3558 pensiuni turistice și agroturistice in toate județele)
Complexitatea și atractivitatea potențialulului turistic al Carpaților Românești se poate
materializa in organizarea unor programe turistice specifice ca excursiile, drumeții, trasee și
itinerarii turistice pe trasee montane, marcate, în Munţii Bucegi, Făgăraș, Retezat, Parâng,
Ceahlău, Piatra Craiului, Postăvarul, Harghita și altele.

20
3.2. Capacitatea de cazare totala și macroregiunile;
Tabel 3.2. Totalul locurilor de cazare la nivel naţional;

Ani
Tipuri de
Anul Anul Anul Anul Anul
structuri de
Județe Localități 2012 2013 2014 2015 2016
primire
UM: Locuri de cazare
turistică
Locuri Locuri Locuri Locuri Locuri
Pensiuni
TOTAL TOTAL
turistice 25019 27325 27295 32051 32602
Pensiuni
TOTAL TOTAL
agroturistice 27453 28775 30480 35188 37394

Județele din România sunt grupate in 4 macroregiuni ce sunt alcatuite din regiunile:

MACROREGIUNEA UNU I. Regiunea NORD-VEST

II. Regiunea CENTRU
MACROREGIUNEA DOI I. Regiunea NORD-EST
II. Regiunea SUD-EST
MACROREGIUNEA TREI I. Regiunea SUD-MUNTENIA
II. Regiunea BUCURESTI - ILFOV
III.Ilfov
IV.Municipiul Bucureşti
MACROREGIUNEA PATRU I. Regiunea SUD-VEST OLTENIA
II. Regiunea VEST

Regiunile sunt formate din județele:

MACROREGIUNEA
MACROREGIUNEA UNU:
TREI:
Regiunea SUD-
Regiunea NORD-VEST
MUNTENIA
Bihor Argeş
Bistriţa-Năsăud Călărași
Cluj Dâmboviţa
Maramureş Giurgiu
Satu Mare Ialomiţa
Sălaj Prahova
Regiunea CENTRU Teleorman
Regiunea
Alba
BUCURESTI - ILFOV

21
 Mun. Bucureşti -incl.
Braşov
SAI
MACROREGIUNEA
Covasna
PATRU:
Regiunea SUD-VEST
Harghita
OLTENIA
Mureş Dolj
Sibiu Gorj
MACROREGIUNEA DOI: Mehedinţi
Regiunea NORD-EST Olt
Bacău Vâlcea
Botoşani Regiunea VEST
Iaşi Arad
Neamţ Caraş-Severin
Suceava Hunedoara
Vaslui Timiş
Regiunea SUD-EST
Brăila
Buzău
Constanta
Galaţi
Tulcea
Vrancea

22
 3.3. Progresia capacităţii de cazare in funcţie de macroregiuni in perioada 2012-2016
3.3.1Capacitatea de cazare turistică existenta clasificata pe tipuri de structuri de cazare
turistică, categorii de confort și destinaţii turistice

Conform graficului ,cea mai mare creștere a capacității de cazare o regăsim în Macroregiunea
Unu de la 25679 în 2012 la 36609 în 2016.

Grafic 3.5-Indici ale evoluției capacităţii de cazare in funcţie de macroregiuni in perioada 2012-
2016

UM-nr. locuri;
Sursa: INSSE Tempo Online ;

In cadrul pensiunilor turistice și a pensiunilor agroturistice Macroregiunea Unu oferă cea mai
mare capacitate turistică cu un număr de 16395 și respectiv 202014 de locuri. Cea mai redusa
capacitate de cazare o întâlnim in Macroregiunea Trei (doar 3646 și respectiv 3732 locuri de
cazare ).

23
Din observarea graficelor ce reprezintă capacitatea de cazare in funcţie de macroregiuni putem
concluziona un procent foarte mare al macroregiunii unu, fiind cea mai satisfăcătoare nevoilor
turiștilor de a fugi de mediul cotidian urban, macroregiunea unu cuprinzând o zona mare de județe
bogate in vegetație si diversitatea reliefului ce prezintă o atracție turistică în sine prin parcuri
naţionale,vârfuri de munţi cu forme diverse,baraje , izvoare, drumuri de munte si altele.

Grafic 3.6- Capacitatea de cazare clasificata pe Macroregiuni in 2016

Sursa: INS Tempo Online ;

3.3.2 Evoluția capacității de cazare a pensiunilor agroturistice clasificata pe categorii

de confort
Creșterea cea mai spectaculoasa a capacităiții de cazare se înregistrează în cadrul
pensiunilor agroturistice clasificate cu 4 flori de la 2886 în 2012 la 5140 în 2016. De asemenea s-a
înregistrat o creștere uşoară și constantă și a capacității de cazare a celor clasificate cu trei flori cu
8295 unități.

Tabel 3.3: Capacitatea de cazare a pensiunilor agroturistice clasificata pe categorii de confort a

zonelor din România ,prezentata pe ani

24
 Ani
Categorii Anul Anul Anul Anul
Anul 2012
de Destinaţii turistice 2013 2014 2015 2016
confort UM: Locuri
Locuri Locuri Locuri Locuri Locuri
5 flori Total 348 356 466 491 500
Staţiuni din zona
- litorala, exclusiv
orașul Constanta 20 20 20 20 20
Staţiuni din zona
-
montana 240 242 217 225 234
Zona Delta Dunării,
-
inclusiv orașul Tulcea : : 14 : :
Alte localități și
-
trasee turistice 88 94 215 246 246
4 flori Total 2886 3537 3912 4817 5140
- Staţiuni balneare 92 124 74 122 122
Staţiuni din zona
-
montana 1370 1760 2019 2514 2612
Zona Delta Dunării,
-
inclusiv orașul Tulcea 102 141 113 121 85
Bucureşti și orașele
- resedință de județ,
exclusiv Tulcea : : : 68 41
Alte localități și
-
trasee turistice 1322 1512 1706 1992 2280
3 flori Total 13138 14286 15854 19371 21433
- Staţiuni balneare 633 589 412 406 406
Staţiuni din zona
- litorala, exclusiv
orașul Constanta 102 102 124 102 102
Staţiuni din zona
-
montana 4877 5871 6643 7632 8358
Zona Delta Dunării,
-
inclusiv orașul Tulcea 306 246 297 264 263
Bucureşti și orașele
- resedință de județ,
exclusiv Tulcea 58 137 48 493 467
Alte localități și
-
trasee turistice 7162 7341 8330 10474 11837
2 flori Total 10270 9782 9504 9648 9526
- Staţiuni balneare 255 217 127 131 135
Staţiuni din zona
- litorala, exclusiv
orașul Constanta 26 26 26 : 40
Staţiuni din zona
-
montana 3516 3516 3916 4141 4049
Zona Delta Dunării,
-
inclusiv orașul Tulcea 180 81 81 10 10
- Bucureşti și orașele 122 151 : 20 20
resedință de județ,

25
 exclusiv Tulcea
Alte localități și
-
trasee turistice 6171 5791 5354 5346 5272
1 floare Total 811 814 744 861 795
- Staţiuni balneare 34 36 13 13 13
Staţiuni din zona
- litorala, exclusiv
orașul Constanta 91 91 69 91 91
Staţiuni din zona
-
montana 229 236 231 295 296
Bucureşti și orașele
- resedință de județ,
exclusiv Tulcea : : : : 16
Alte localități și
-
trasee turistice 457 451 431 462 379

Sursa: INS Tempo Online ;

Se evidenţiază tendinţa de creştere a numărului de locuri in pensiunile agroturistice și

cabane rurale clasificate cu 3 și 4 stele, cu o explozie in apariţia unor noi structuri in 2015,
înregistrându-se mai mult cu 4708 locuri la finalul anului 2015 fata de cele înregistrate in
anul 2014.
Acest lucru se datorează faptului că majoritatea au fost dezvoltate pe locuinţele deja
existente ale celor ce le-au întreprins ,cu anumite renovări.
In total se observa o creştere cu pana la 27% la finalul anului 2016 fata de valoarea
înregistrată la începutul perioadei studiate și anume in anul 2012.

Grafic 3.7.Evolutia pensiunilor agroturistice pe categorii de confort a zonelor din România

,prezentata pe ani (UM.Locuri)

26
 Sursa: INS Tempo Online ;

3.3.3 Evoluția capacității de cazare a pensiunilor turistice pe categorii de

confort

Tabel 3.3b : Capacitatea de cazare a pensiunilor turistice clasificate pe categorii de confort a

zonelor din România ,prezentata pe ani

Ani
Anul Anul Anul Anul Anul
Categorii 2012 2013 2014 2015 2016
Destinaţii turistice
de confort
UM: Locuri
Locuri Locuri Locuri Locuri Locuri
5 stele Total 197 283 246 356 362
- Staţiuni balneare 24 24 24 24 :
Staţiuni din zona
-
montana 84 126 122 203 227
Bucureşti și orașele
- resedință de județ,
exclusiv Tulcea 68 104 71 100 67

27
 Alte localități și
-
trasee turistice 21 29 29 29 68
4 stele Total 2705 3134 3115 3744 4212
- Staţiuni balneare 352 388 452 529 553
Staţiuni din zona
-
montana 1146 1371 1442 1484 1701
Zona Delta Dunării,
- inclusiv orașul
Tulcea 67 69 69 69 68
Bucureşti și orașele
- resedință de județ,
exclusiv Tulcea 868 963 797 1144 1216
Alte localități și
-
trasee turistice 272 343 355 518 674
3 stele Total 13892 15823 16184 19263 19828
- Staţiuni balneare 1528 2070 1810 2194 2319
Staţiuni din zona
- litorala, exclusiv
orașul Constanta 116 158 158 155 217
Staţiuni din zona
-
montana 3115 3602 3874 4632 4600
Zona Delta Dunării,
- inclusiv orașul
Tulcea 106 110 110 115 130
Bucureşti și orașele
- resedință de județ,
exclusiv Tulcea 5472 5763 5751 6705 6800
Alte localități și
-
trasee turistice 3555 4120 4481 5462 5762
2 stele Total 7472 7322 6968 7930 7487
- Staţiuni balneare 1026 892 1000 1111 1104
Staţiuni din zona
- litorala, exclusiv
orașul Constanta 132 207 197 213 183
Staţiuni din zona
-
montana 1392 1683 1441 1564 1434
Zona Delta Dunării,
- inclusiv orașul
Tulcea 20 58 58 58 58
Bucureşti și orașele
- resedință de județ,
exclusiv Tulcea 2521 2267 2078 2621 2482
Alte localități și
-
trasee turistice 2381 2215 2194 2363 2226
1 stea Total 740 741 720 721 676
- Staţiuni balneare 14 24 36 36 36
Staţiuni din zona
- litorala, exclusiv
orașul Constanta : : 10 : :
Staţiuni din zona
-
montana 225 200 184 160 153

28
 Bucureşti și orașele
- resedință de județ,
exclusiv Tulcea 264 276 283 340 326
Alte localități și
-
trasee turistice 237 241 207 185 161
Sursa: INS Tempo Online ;

Din întreg studiul se concluzionează tendinţa de creştere a numărului de locuri in

pensiunile turistice clasificate cu 3 și 2 stele masiv, cu o explozie in apariţia unor noi structuri anii
2015-2016, înregistrându-se mai mult cu 5132 locuri in pensiuni la finalul anului 2016 fata de
cele înregistrate in anul 2014, reprezentând o creştere cu pana la 19 %.
Se observa ca cea mai mare parte a locurilor de cazare erau distribuite la
pensiunile de 2 și 3 margarete sau stele.
Pensiunile din categoriile superioare de confort, 4 respectiv 5 margarete(stele) sunt în
număr foarte mic datorită puterii financiare scăzute a celor care doresc să investească în acest
domeniu sau lipsa interesului pentru a investi in a avea cele mai bune condiţii este cauza
numărului mic.

Grafic 3.8- Evoluţia capacității de cazare a pensiunilor turistice pe categorii de confort a zonelor
din România prezentata pe ani (UM. Locuri)

29
Sursa: INS Tempo Online ;

3.3.4 .Capacitatea de cazare turistică lunara in funcţiune prezentata pe tipuri de

structuri ,împărțită pe macroregiuni de dezvoltare 16
Macroregiunea Unu deține cea mai mare capacitate turistică de cazare turistică lunara pentru
pensiuni agroturistice. Macroregiunea doi înregistrează o ușoară creștere.

Grafic 3.9. Capacitatea de cazare turistică lunara ,pentru pensiuni agroturistice, împărțită pe
macroregiuni

16
Sursa: INS Tempo Online

30
 Unitate de măsură: Locuri –zile
Sursa: INS Tempo Online

Macroregiunea Unu deține cea mai mare capacitate turistică de cazare turistică lunara pentru
pensiuni turistice. Macroregiunea Patru înregistrează o ușoară creștere.

Grafic 3.10. Capacitatea de cazare turistică lunara pentru pensiuni turistice împărțită pe
macroregiuni

31
 Unitate de măsură: Locuri –zile
Sursa: INS Tempo Online

3.3.5. Ponderea și Capacitatea de cazare turistică existenta pentru pensiuni turistice

și agroturistice pe județe
Cea mai mare capacitate de cazare turistică se observă în Județele Brașov(11484 de locuri),
Harghita (4999 de locuri) și Suceava(4734 de locuri), Sibiu(3889 de locuri ).

Tabel 3.4

Anul
Județe 2016

Locuri
Total Locuri 69996
Argeş 3131
Brașov 11484
Caraş-Severin 2859
Cluj 2544
Harghita 4999

32
 Maramureş 3232
Mureş 3507
Prahova 2808
Sibiu 3889
Suceava 4734
Alte județe 26809

Ponderea capacității de cazare turistică și agroturistică este de 16% în județul Brașov, 7% în

Harghita și 7 % în Covasna, 6% în Sibiu.
Grafic 3.11. Ponderea locurilor pe principalele județe ale tarii

Sursa: INS Tempo Online

33
 3.4.Evolutia numărului de înnoptări in structuri de primire turistică pe tipuri de
structuri, tipuri de turişti, macroregiuni

3.4.1.Evoluția numărului de înnoptări clasificate pe categorii, pe tipuri de turiști

Numărul înnoptărilor în pensiuni turistice a crescut constant în perioada 2012-2016 cu o
creștere spectaculoasă a numărului înnoptărilor realizate de străini(+114083 înnoptări ). Numărul
înnoptărilor în pensiunile agroturistice a crescut în perioada analizată cu 628622 înnoptări pentru
români și respectiv cu 62813 pentru străini.

Tabel 3.4.1.Evoluția numărului de înnoptări clasificate pe categorii, împărțite pe tipuri de turiști,

în perioada 2012-2016
Ani
Tipuri de
Tipuri Anul Anul Anul Anul Anul
structuri de
de 2012 2013 2014 2015 2016
primire
turişti UM: Număr
turistică
Număr Număr Număr Număr Număr
Pensiuni
Total
turistice 1083763 1197200 1273114 1664533 1881750
- Romani 956482 1053187 1128686 1454948 1640386
- Străini 127281 144013 144428 209585 241364
Pensiuni
Total
agroturistice 906504 996475 1081521 1368992 1597939
- Romani 828541 910133 990179 1256092 1457163
- Străini 77963 86342 91342 112900 140776
Seriile tempo on-line

Grafic 3.12.- Înnoptări in structuri de primire turistică clasificate pe tipuri de turişti

Se remarcă o creștere a numărului înnoptărilor în pensiuni turistice și agroturistice mai ales în
cazul turiștilor români.

34
Sursa: INS Tempo Online

3.4.2 Înnoptări in structuri de primire agroturistică clasificate pe categorii de confort

Creșterea cea mai spectaculoasă a înnoptărilor in structuri de primire agroturistică se înregistrează
la unitățile clasificate cu 3 flori.

Grafic 3.13: Tendinţa înnoptărilor in structuri de primire agroturistică clasificate pe categorii de

confort

35
Sursa: INS Tempo Online ;

3.4.3.Pondere înnoptări in structuri de primire

Cea mai însemnată creştere a înnoptărilor in structuri de primire agroturistică se înregistrează la
unitățile clasificate cu 3 flori.
Din studiul înnoptărilor prezent in figurile de mai sus ,majoritatea turiştilor , în 2016, au preferat
pensiunile cu un nivel scăzut 2 margarete dar mai ales mediu de confort, respectiv 3 margarete,
care a fost accesat in proporţie de 59% cu un număr de 932 649 înnoptări in pensiuni agroturistice
și 2 681 702 înnoptări in pensiuni turistice.

Grafic 3.14:Pondere înnoptări in structuri de primire turistică împărțite pe categorii de confort

36
Sursa: INS Tempo Online

37
3.5.Evolutia sosirilor turiștilor in structuri de primire turistică

3.5.1 Sosiri ale turiștilor in structuri de primire turistică cu funcţiuni de cazare

turistică, clasificate pe tipuri de structuri de cazare
Numărul sosirilor turiștilor români în pensiuni turistice a crescut cu 72% și a celor străini cu 89%.
În același timp numărul sosirilor turiștilor români în pensiuni agroturistice a crescut cu 79% și a
celor străini cu 1,15%.

Tabel 3.5.1:Evoluţia numărului de sosiri in structurile de cazare împărțite pe ani

Ani
Tipuri de Tipuri Anul 2012 Anul 2013 Anul 2014 Anul 2015 Anul 2016
structuri de UM: Nr. persoane
primire tur. turişti
Nr. Nr. Nr. Nr. Nr.
persoane persoane persoane persoane persoane
Pensiuni
Total
turistice 586119 653464 704129 899494 1020606
- Romani 529236 590069 635182 806696 912982
- Străini 56883 63395 68947 92798 107624
Pensiuni
Total
agroturistice 447113 501746 549302 672756 813454
- Romani 416939 463563 507868 622187 748320
- Străini 30174 38183 41434 50569 65134

Sursa: INS Tempo Online

Din analiza sosirilor reiese faptul ca străinii sunt insuficient interesaţi de serviciul oferit de
turismul rural al României deoarece aceştia reprezintă un total de doar 9% din nivelul sosirilor in
pensiuni turistice și agroturistice, fapt datorat poate infrastructurii tarii, lipsei ofertei, pachetelor
de prezentare a atracţiilor zonelor sau ofertei mai atractive a tarilor vecine ce oferă servicii mult
mai bune, turiştii accesând in 2016 cea mai mare parte din locurile de cazare prezente la 3 stele cu
o cifra de 58%, 2 stele cu 20% iar 4 stele cu 19%, structurile de 5 stele fiind accesate de doar 2%
dintre turişti.

Grafic 3.15 : Sosiri ale turiștilor in structuri de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică
clasificate pe categorii de confort in anul 2016

38
Sursa: INS Tempo Online ;
Grafic 3.16-Indicele Sosirilor in anul 2016;

39
Sursa: INS Tempo Online

3.5.2.Sosiri ale turiștilor in structuri de primire turistică județe și localități.

Numărul sosirilor turiștilor în in structuri de primire turistică este cel mai ridicat în județele
Brașov(295525 de sosiri),Mureș(121477 de sosiri) Cluj(118861 de sosiri), Suceava (116263 de
sosiri ).

Tabel 3.5.2: Sosiri ale turiștilor in structuri de primire turistică județe și localități;
UM: Număr persoane

Alba 66916 Mureş 121477

Arad 58598 Neamţ 81736
Argeş 67539 Olt 3165
Bacău 41994 Prahova 74772
Bihor 57045 Satu Mare 10662
Bistrița-
Sălaj
Năsăud 19263 12121
Botoşani 11785 Sibiu 129725
Brașov 295525 Suceava 116263
Brăila 8563 Teleorman 859
Buzău 18229 Timiş 64740
Caraş-
Tulcea
Severin 52498 4651
Călărași 525 Vaslui 12279
Cluj 118861 Vâlcea 46780
Constanta 11598 Vrancea 12028
Municipiul
Covasna
20466 Bucureşti 3755
Dâmboviţa 21326 Hunedoara 16467
Dolj 12134 Ialomiţa 1567
Galaţi 6014 Iaşi 31182
Giurgiu 1491 Ilfov 6860
Gorj 27318 Maramureş 62977
Harghita 70566 Mehedinţi 31740

3.5.3. Evoluţia sosirilor turiștilor in structuri de primire turistică,împărțite pe ani;

Se remarcă o creștere constantă a sosirilor turiștilor în pensiuni turistice și agroturistice în

perioada 2012-2016.
Grafic 3.17: Sosiri ale turiștilor in structuri de primire turistică împărțite pe ani

40
Sursa: INS Tempo Online

3.5.4. Clasificarea pe județe ale sosirilor;

Numărul sosirilor turiștilor în in structuri de primire turistică este cel mai ridicat în
județele Brașov(16%),Mureș și Sibiu(7%), Cluj și Suceava(6%), Harghita, Neamț și Prahova cu
doar 4%.

Grafic 3.18: Top 10 județe după Sosiri ale turiștilor in structuri de primire turistică județe și
localități

41
Sursa: INS Tempo Online .

3.5.5 . Principalii indici ai sosirilor turiștilor in structuri de primire turistică cu funcţiuni de

cazare turistică, clasificare după destinaţii turistice;

Sosirile turiștilor în structuri de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică în anul

2016 s-a realizat în următoarele destinaţii turistice: București și orașele reședință de județ,
exclusiv Tulcea (50%), stațiuni din zona montană, alte localități și trasee turistice(16%), stațiuni
din zona litorală, exclusiv orașul Constanța(9%), stațiuni balneare(8%), zona Delta Dunării,
inclusiv orașul Tulcea(1%).

Grafic 3.19- Sosiri ale turiștilor in structuri de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică,
clasificarea pe destinaţii turistice;

42
Sursa: INS Tempo Online

43
3.6. Evolutia indicelui de utilizare a capacităţii de cazare turistică in funcţiune prezentate pe
tipuri de structuri de primire turistică și pe categorii de confort

Vom prezenta in 2 grafice indicele de utilizare a capacității turistice pe fiecare categorie de

structura ,pentru pensiuni agroturistice și turistice pentru a putea prezenta mai uşor o comparaţie
intre cele doua pe parcursul perioadei 2012-2016.
Indicele de utilizare a capacităţii de cazare turistică pentru pensiuni agroturistice de
5 flori a cunoscut o scădere drastica între anii 2012 și 2013 de la 19,1 la 15,7 apoi o creștere
constantă până la 18,7 în 2016.

Grafic 3.20: Indicele de utilizare a capacităţii de cazare turistică pentru pensiuni

agroturistice clasificate pe categorii de confort;in anii2012-2016

Sursa: INS Tempo Online

Indicele de utilizare a capacității de cazare turistică pentru pensiuni turistice de 5

stele a cunoscut o creștere constantă între anii 2012 și 2016 de la 18,2 la 29.

44
Grafic 3.21: Indicele de utilizare a capacității de cazare turistică pentru pensiuni turistice
clasificat pe categorii de confort;

Sursa: INS Tempo Online

45
CAPITOLUL 4: CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI

4.1 Turismul românesc a crescut semnificativ până în anul 2016 acumulând un total de
3558 de pensiuni clasificate, cu peste 60 000 locuri de cazare,din păcate majoritatea fiind de o
clasificare de 2 margarete (975 pensiuni), respectiv 3(2023 pensiuni) stele, țara noastră fiind o țară
de nivel mediu a condițiilor oferite și cumpărate .
Și totuși, în total sunt circa “8000 de pensiuni cu peste 120 000 locuri de cazare, însă
aproximativ jumătate din capacitatea de cazare estimată se găseşte în unităţi neclasificate”,
potrivit celui mai amplu studiu referitor la turismul de pensiune din România, realizat în cadrul
proiectului “Întreprinzători în turism - Pensiuni în România”realizat in în perioada 2011-2012.
Cunoscându-se situația pensiunilor nefiscalizate, Ministerul Turismului a publicat că va încerca să
creeze o bază de date de entități care nu sunt clasificate până la sfârșitul lui 2017 și va penaliza în
continuare site-urile care promovează aceste entități ce furnizează pachete turistice nefiscalizate.
4.2 Conform analizei evoluţiei indicatorilor prezentaţi:număr pensiuni turistice clasificate,
capacitate de cazare existentă, număr sosiri şi număr înnoptări înregistrate; în perioada 2012-2016
se evidenţiază tendinţa de creştere a acestora.
Țara noastră are un potenţial foarte mare ce o poate transforma intr-o destinaţie pentru tot
timpul anului, dacă vor fi înţelese şi maximizate toate oportunităţile oferite de aşezările moştenirii
naturale şi culturale. Turismul şi călătoriile pot fi, de asemenea, o industrie a întregii ţări, din
moment ce o bună parte din agricultură a fost abandonată, având potenţialul de dezvoltare și de
angajare al unui procent important din populaţia care trăieşte în mediul rural din România.
Patria noastră are foarte mult de oferit, dar numai investiţii masive pot conduce la
dezvoltarea siturilor culturale, precum mănăstirile pictate din Bucovina, cetatea istorică din
Sighişoara şi cetăţile dacice din munţii Orăştiei.
4.3 Dacă privim asupra evoluției zonelor țării noastre, Brașovul este foarte bine organizat
și exploatat la capitolul turism împreună cu lanțul Carpatic, litoralul este altă destinaţie urmărită
de turiști. În schimb, restul zonelor lasă de dorit când vine vorba de performanțe,acestea fiind
foarte puțin organizate, lucru ce se observă și din indicele de utilizare al capacității prezentat în
graficele de mai sus, în care se observă procente de 10-20% din totalul de structuri de cazare.
Bucureştiul necesită o atenție sporită când vine vorba de turismul în afaceri şi conferinţe
care există deja şi care, odată cu intrarea in UE a crescut masiv. La acesta putem adăuga și târguri
şi expoziţii.

4.4 O problemă esențială este și aceea că suntem vizitați de doar 9-10% străini din totalul
turiștilor ce ne calcă pragul, ceea ce este cel puţin îngrijorător, și arată nu doar că suntem

46
nesatisfăcători nevoilor turiștilor. De asemenea, și faptul că noi, românii, drept turiști, ne
mulțumim cu servicii mediocre, acceptând condiții de 2, respectiv 3 stele, fără să ne plângem de
acestea, chiar dacă mulți dintre noi am vizitat cel puțin o țară străină și am putea face o
comparație între serviciile oferite de noi și ei în aceeași valoare monetară.
4.5 Depistarea gradului de satisfacţie al turistului în legătură cu calitatea serviciilor oferite
prin prisma gradului de confort lipsește. Prin crearea unui chestionar de recenzii ale clienților la
check-out, aplicarea unui management al calității, în general sau prin diversificarea ofertei
turistice şi promovarea agresivă a judeţului ca destinaţie turistică, aceste acțiuni ar conduce la
creşterea calității și competitivităţii acestora pe piaţa turistică internă cât şi externă, dar numai prin
înțelegerea proprietarilor de pensiuni că nu este suficient să fie doar proprietari, ci trebuie să şi
investească timp și resurse pentru a oferi circuitului turistic local un plus de valoare prin servicii
de calitate.

4.6 Din analiza SWOT se desprind în urma cercetării efectuate sunt următoarele :
A .Puncte tari :
- Cumpărarea de alimente şi băuturi cu specific local;
- Încadrarea in climatul temperat-continental si condiţii naturale bune pentru activităţi de turism
precum ski și drumeţii montane etc;
-Muntii Carpaţi reprezintă un element esenţial pentru turism
-Biodiversitatea parcurilor naţionale si a Deltei;
-Manastiri, situri ,muzee, peşteri
-Orașul Sibiu ,capitala culturală a Europei în anul 2007;
B.Puncte slabe :
- Nu avem drumuri!
-Transportul in comun este sub orice critica din punct de vedere al salubrizării si igienizării;de
cele mai multe ori lipsind si aerul condiţionat .
-Trenurile au întârzieri ,
- Slabă dezvoltare a infrastructurii mai ales în mediul rural;
- Educaţia antreprenorială este slaba;
- Lipsa unui management al calităţii;
-Brașovul este singura regiune a ţării în care serviciile generează cele mai importante locuri de
muncă;
C. Oportunităţi
- Încurajarea organizării de întreprinderi turistice şi mărirea activității şi diversificarea economiei
locale;

47
- Producerea manufacturii locale de bunuri;
- Crearea unor pieţe noi şi realizarea unor importuri și exporturi;
- Îmbunătăţirea condițiilor de trai;
- Creșterea oportunităţilor economice;
- Stimularea populaţiei de a discuta şi a se apropia de cultura turiştilor străini;
- Sprijinirea populaţiei în privința promovării culturii locale proprie şi a mediului;
- Amplificarea numărului locurilor de muncă pentru rezidenţi;
- Oportunitățile de a deprinde noi calificări și aptitudini pentru angajaţi;
- Protejarea și fructificarea resurselor culturale şi a patrimoniului construit;
- Sporirea dezvoltării activităţilor culturale, meşteşugurilor şi artelor;
- Îmbunătățirea nivelului de școlarizare al populaţiei locale;
D.Ameninţări:
- Resursele financiare insuficiente,
- Infrastructura turistica şi utilităţile insuficiente
- Valorificarea redusă a produselor agricole

Sugestii de direcţii de dezvoltare pentru turism

- Este necesar să existe produse şi servicii pentru care turiştii să accepte să cheltuiască
-Este necesar a minimiza sumele care nu intră în bugetul local, reducând dependenţa turiştilor
pentru bunuri şi servicii din afara regiunii vizate
-Ridicarea plafoanelor de cumpărare per vizitator, prin oferte speciale
-Furnizarea de servicii de ghidaj şi alte servicii complementare
-Evenimente în regiunile gazdă
-Creşterea numărului de vizitatori
- Mărirea perioadei de şedere
-Atragerea unor nişe de piaţă mai bogate
-Încurajarea comunităţilor locale de a menţine sau a restabili organizarea celor mai importante
festivaluri culturale și a tradiţiilor.17

17
Mirela MAZILU ,PERSPECTIVE POZITIVE – PENTRU TURISMUL ROMANESC,TG. Jiu,2011, pg.115

48
BIBLIOGRAFIE

Csösz Ioan(1996) – Agricultorul montan – Editura Mirton Timişoara

Glavan Vasile(2003) Turism rural. Agroturism. Turism durabil. Ecoturism, Editura Economica,
Bucureşti
L.A. Dernoi, Structuri agrare şi raţionalizarea exploataţiilor agricole, FAO
Lesauvage, Bernard( 1995) Le demande en matiere d’agriturisme, Agritourisme et developpement local, Edition ENITA

Mitrache St., Manole V., Stoian M., Bran Fl., Istrate i.( 1996) – Agroturism şi
Turism rural – Editura Fax Press Bucureşti
Toma Elena (2004)Raport de cercetare.Cercetări privind oferta de produse şi servicii
specifice turismului rural şi agroturismului – forme de manifestare, căi de diversificare

Lucrarea se trece COMĂNESCU L.(anul de publicare), titlul, editura

Monitorul Oficial nr. 379 bis din 19 mai 2008

- INSSE TEMPO ONLINE (INSTITUTULUI NAȚIONAL DE STATISTICĂ)

http://statistici.insse.ro/shop/?lang=ro
-“POTENȚIALUL TURISTIC AL ROMÂNIEI “ de Prof.univ.dr. si Mihai Ielenicz Prof.univ.dr.
Laura Comănescu
http://www.unibuc.ro/prof/ene_m/docs/2016/oct/29_12_50_595_PTR-III.pdf
-Articolul: “Evolutia numarului si capacitatii de cazare a hotelurilor si pensiunilor din Romania “de
Mihaela Mate
http://www.unibuc.ro/prof/ene_m/docs/2016/oct/29_12_50_595_PTR-III.pdf
http://www.hotnews.ro/stiri-opinii-15667920-analiza-evolutia-numarului-capacitatii-cazare-
hotelurilor-pensiunilor-din-romania.htm
-“ANALIZA EVOLUŢIEI ŞI A PERFORMANŢELOR OFERTEI TURISTICE DIN ROMÂNIA ŞI
DIN TRANSILVANIA” Monica Maria Coroş şi Adina Letitia Negruşa
http://www.academia.edu/9096840/ANALIZA_EVOLUTIEI_SI_A_PERFORMANTELOR_OFER
TEI_TURISTICE_DIN_ROM%C3%82NIA_SI_DIN_TRANSILVANIA
-PERSPECTIVE POZITIVE - PENTRU
TURISMUL ROMANESC -Prof. univ. dr. Mirela MAZILU
-MANAGEMENTUL CALITĂŢII TOTALE ÎN TURISMUL RURAL
VICTORIA GHE. CIUGUDEAN
http://www.usamvcluj.ro/files/teze/ciugudean.pdf
-POTENŢIALUL TURISTIC NATURAL AL ROMÂNIEI
Autor: Laura COMĂNESCU
https://www.scribd.com/doc/77108303/6-Potentialul-Turistic-Al-Romaniei

ANEXE

49