Sunteți pe pagina 1din 24

ARGUMENT

Turismul este ansamblul relatiilor si faptelor constituite din deplasarea si sejurul


persoanelor pentru care locul de sejur nu este nici domiciliul, nici locul de desfasurare a
activitatii profesionale. Turismul a devenit in zilele noastre o activitate la fel de importanta
precum cea desfurat n alte sectoare-chei din economia mondial (industrie, agricultur,
comer). Turismul conduce la crearea unei game sporite de servicii si bunuri de consum ce
determina o stimulare a sectoarelor productive si prestatoare de servicii, cat si extinderea
unor sectoare si a unor zone noi, a unor localitati de interes national, la dezvoltarea si
mentiunea tezaurului cultural si folcloric, toate acestea ducand la atragerea unui numar tot
mai mare de vizitatori. Turismul face parte din sectorul tertial al economiei nationale.
Activitatea turistic este bine susinut de un valoros potenial turistic natural
antropic difereniat de la ar la ar, n funcie de care sunt organizate diferite tipuri de
turism. Mai cunoscute n practica turismului mondial sunt: turismul balnear maritim, cu o
larga dezvoltare n teritoriu, practicat pentru cura helioterm sau climateric sau avnd alte
motivaii terapeutice; turismul montan i de sporturi de iarn, practicat pe arie larg pentru
drumeie, cura climateric i practicarea sporturilor de iarna; turismul de cur balnear, prin
care se valorific nsuirile terapeutice ale unor factori naturali (izvoare termal i minerale,
nmoluri, aer ionizat); turismul cultural, organizat pentru vizitarea monumentelor de art,
cultur i a altor realizri ale activiti umane; turismul comercial expoziional, a crui
practicare este ocazionat de mari manifestri de profil (trguri, expoziii), care atrag
numeroi vizitatori; turismul festivalier, prilejuit de manifestri cultural-artistice (etnografice,
folclorice) naionale sau internaionale; turismul sportiv, de care cunoatem o mare extindere
pe plan naional i internaional, avnd ca motivaie diferite competiii pe discipline sportive,
interne i internaionale , pn la manifestri sportive de amploare (olimpiade, competiii
sportive regionale, campionate mondiale etc.); turismul de vntoare (safari), practicat de
rile occidentale, in general pe teritoriul Africi.
Principalele regiuni, areale si centre turistice ale tarii noastre sunt: Litoralul Marii
Negre (Mamaia, Constanta, Eforie, Mangalia), nordul Moldovei, zona Brasov - Valea
Prahovei, Delta Dunarii, Muntii Apuseni, orasele cu un potential cultural- istoric semnificativ
(Bucuresti, Iasi,etc), precum si statiunile balneoclimaterice de importanta internationala
(Felix, Baile Herculane,Tusnad, Moneasa, etc). Exista, de asemenea, statiuni turistice active
in sezonul de iarna (destinate sporturilor de iarna) cum ar fi:Borsa, Vatra

Dornei, Poiana

Brasov, Predeal, Sinaia, Paltinis, Muntele Mic, Stana de Vale, Baisoara.

Capitolul I
POTENIALUL TURISTIC NATURAL
I.1. Potenialul turistic - noiuni generale

Potenialul turistic reprezint condiia esenial a dezvoltrii turismului ntr-un anumit


perimetru i poate fi definit ca ansamblul elementelor ce se constituie ca atracii turistice i
care se preteaz unei amenajri pentru vizitare i primirea cltorilor. Diversitatea cadrului
natural ofer premisele unei dezvoltri viitoare a turismului asigurnd totodat i substratul
pentru o varietate de forme de turism. Prin varietatea formelor de relief: muni, podiuri,
litoral, cmpii, delt, Romnia se situeaz printre cele mai frumoase i apreciate destinaii ale
Europei. De-a lungul existenei sale de peste dou mii de ani, poporul romn a creat un
extrem de variat i bogat patrimoniu cultural, folosit n ntregime n scopuri turistice.
Ca parte component a ofertei turistice, alturi de echipamentele de producie, masa
de bunuri destinate consumului turistic, fora de munc, infrastructura turistic, structurile i
condiiile de comercializare, resursele turistice cuprind atraciile naturale i antropice dintr-o
zon, ar sau regiune geografic.
Fondul turistic natural in calitatea lui de element de baza a potenialului turistic se
compune in general din elemente generate de natura, cum ar fi: forme pitoreti de relief
glaciar, carstic si vulcanic; lacurile naturale si glaciare; ruri si in special malurile acestora ,
litoralele marilor si oceanelor; vi pitoreti si vi cu chei; defilee, cascade, peteri; pduri,
poieni; rezervaii naturale si monumente ale naturii; clima prin temperatura aerului a apei,
precipitaii, durata de strlucire a soarelui; fauna(fond cinegetic, piscicol).
Fondul turistic antropic, generat de societatea uman n decursul mileniilor se
compune din: obiective culturale; obiective istorice; obiective etnografice si folclorice;
obiective artistice; obiective tiinifice; manifestri culturale; manifestri sportive; manifestri
artistice; manifestri si obiective economice; aezri urbane si rurale; lucrri de arta,
hidrotehnice si de comunicaie.

I.2. Potenialul natural al turismului


Resursele naturale cuprind ansamblul condiiilor pe care le ofer cadrul natural prin
componentele sale: relief, clim, flor, faun, monumente naturale, rezervaii. Aceast ofert
primar potenial, alctuit din componentele naturale de peisaj, reprezint poteniale resurse
turistice i joac un rol determinant n dezvoltarea turismului. Elementele care trebuie puse n
valoare n mod special sunt:
-valoarea curativ (balneoclimateric) a bioclimatului sau a factorilor naturali ai zonei;
-valoarea recreativ, estetic i peisagistic, nu n puine rnduri determinant n
alegerea destinaiei (munte, deal, cmpie, litoral sau delt);
-cadrul de derulare al unor momente de destindere sau a unor hobby-uri (oglinzi de ap,
masive muntoase, peteri, torente, resurse cinegetice);
-valoarea cognitiv n cazul componentelor desemnate ca parcuri, grdini botanice sau
zoologice, rezervaii tiinifice sau monumente ale naturii.

1.2.1. Relieful
Relieful prin tipurile sale (glaciar, carpatic, vulcanic), prin treptele sale i altitudinile
sale, prin peisaj, formele bizare, fenomenele geologice, monumentele naturii se constituie ca
o atracie

turistic de sine stttoare, stimulnd drumeia sau odihna i recreerea ca

modaliti de petrecere a vacanei.


Formele de relief sunt asperiti ale scoarei terestre. nc de la naterea Pmntului
diveri factori au dus la apariia formelor de relief. Multe dintre formele actuale de relief s-au
format acum sute de milioane de ani, dar nu au rmas neschimbate, ci au fost i continu s
fie supuse permanent unor schimbri, determinate de diveri factori.
Forme de relief majore de gradul I
Formele de relief majore de gradul I sunt reprezentate de bazinele oceanice i
continente. Bazinele oceanice reprezint depresiunile scoarei terestre, ocupate de apele
mrilor i oceanelor.
Forme majore de gradul al II-lea
Aceste forme de relief sunt reprezentate de formele de relief de pe suprafaa celor
majore de gradul I. n cazul continentelor aceste forme sunt reprezentate de muni, dealuri,
podiuri i cmpii.

Munii sunt forme de relief nalte i se formeaz ca urmare a cutrii scoarei sau ca
urmare a erupiilor magmatice. Astfel, dup modul formare munii se clasific n muni de
ncreire i muni vulcanici sau de tip bloc.
Dealurile i podiurile reprezint forme de relief mai joase dect munii, dar mai
nalte dect cmpiile. Cmpiile sunt cele mai joase forme de relief specifice continentelor. Se
pot forma prin eroziunea unor forme de relief mai nalte sau prin depunerea de sedimente
(roci frmiate), transportate de ctre apele curgtoare sau de ctre vnt.
n cazul bazinelor oceanice, aceste forme de relief sunt reprezentate de dorsale, cmpii
abisale i gropi abisale, denumite i fose. Dorsalele sunt reprezentate de ctre lanuri de
munii subacvatici. Sunt foarte asemntoare cu lanurile muntoase continentale, formndu-se
prin aceleai procedee. Cmpiile abisale reprezint cmpiile specifice bazinelor oceanice i
prezint aceleai origini cu ale acestora. Fosele oceanice reprezint zone foarte adnci ale
bazinelor oceanice, de forma unor fose sau gropi.
Formele medii
Formele medii reprezint formele de relief care se formeaz pe suprafaa formelor
majore de gradul al II-lea i sunt reprezentate de forme precum peterile, microdepresiunile,
dunele de nisip, vile, luncile etc.

1.2.2. Hidrografia
Este reprezentata de o vasta reea de ruri de grani (Dunrea, Prut, Tisa) si interioare
(Olt, Arges, Mures, Siret, Jiu,etc) care, prin debitul lor, peisajele malurilor, fondul piscicol i
de agrement pune ara noasta intr-o poziie avantajoasa pe plan naional si internaional.
Lacurile naturale sau artificiale se constituie ntr-un veritabil potenial turistic,
remarcabile

fiind lacurile de munte glaciare, vulcanice, sau de baraj natural. Marea

majoritate se gsesc n zonele de cmpie i prezint att importan piscicol ct i de


agrement. Zona dealurilor i podiurilor se caracterizeaz prin dominaia lacurilor cu ap
srat utilizat balnear n staiunile care au aprut n apropiere Unele acumulri de ap cum
sunt iazurile sunt importante domenii pentru pescuit. Lacurile de cmpie, numeroase i n
mare parte amenajate de om, au importante valene turistice, balneare, de odihn i recreere.
Cu nu mai puin atractive sunt lacurile de litoral, unele cu ap dulce, altele cu ap srat sau
acumulrile de interes hidroenergetic

1.2.3. Clima
Prin temperaturile nregistrate, prin regimul precipitaiilor, prin durata de strlucire a
soarelui, prin caracteristici (tonifiant, stimulatoare), clima ofer condiiile desfurrii
turismului de iarn, climatic, de cur heliomarin. Unii indici climatici (de confort termic, de
stres climatic cutanat i pulmonar) evideniaz faptul c regiunile cu altitudini mijlocii cum
sunt dealurile i munii sub 100 metri prezint un climat mai puin solicitant dect litoralul,
zona Brganului sau cea a munilor nali care suprasolicit organismul.

1.2.4. Vegetaia
Prin bogia i varietatea speciilor, prin prezena unei flore specifice a unor
monumente ale naturii, vegetaia genereaz forme specifice de turism, cum sunt turismul
tiinific, turismul de vizitare a parcurilor i rezervaiilor sau completeaz celelalte categorii
de resurse sporindu-le valoarea peisagistic estetic.

1.2.5. Fauna
Prin valoarea sa cinegetic i piscicol, dar i prin valoarea estetic i tiinific,
fauna contribuie la dezvoltarea turismului fcnd posibil stimularea turismului de vntoare
pe zone, animalele cele mai cutate n acest scop fiind ursul, mistreul, cerbul, cprioara,
cocoul de munte i altele. Fauna acvatic i cea ihtiologic (pstrvul n lacurile de deal i
munte; cleanul, bibanul i carasul n lacurile de deal i cmpie; somnul, alul, nisetrul, cega,
pstruga n Dunre i Delta Dunrii) ntregesc celelalte elemente de potenial.

Capitolul II
Studiu de caz:
POTENTIALUL TURISTIC NATURAL DIN MUNTII
APUSENI

2.1. Prezentarea zonei montane

Munii Apuseni constituie o mare atracie turistica a tarii, drept pentru care au fost
clasificai ca fcnd parte din grupa munilor de o foarte mare complexitate turistica, alturi
de mult mai mediatizaii sa frai, munii din Carpaii Orientali si Meridionali.

2.1.1.Scurt istoric

Una dintre cele mai vechi urme de cultura materiala descoperite pe teritoriul Munilor
Apuseni care atesta existenta unor comuniti umane nc din deprtatele ere ale bronzului si
fierului, este constituita de aa-zisele "depozite de bronz de la Zlatna". Locuirea acestor zone
a continuat n perioada preromana si romana, primele aezri mai mari (unele chiar centre
urbane), fiind legate de exploatarile auro-argentifere atestate la Roia Montana (Alburnus
Maior) si Zlatna (Ampelum).
Anul 1201 este cel n care se vorbete despre prima atestare a "Terrei Abruth" - zona
Abrudului de azi.
Mai trziu, n Bula papei Clement al VI-lea, de la 1345, adresata voievozilor romni
din Transilvania, se amintete si de un voievod de "Tzopus" (ara opilor) cu numele de
Ambrozie.
n epoca moderna evenimentele majore care au avut loc sunt rscoalele lui Horea,
Cloca si Crian din 1784 si participarea moilor la revoluia din 1848 sub conducerea lui
Avram Iancu.
Data de 1 Decembrie 1918 este nregistrata n istoria acestor locuitori prin participarea
moilor n numr mare la Marea Unire Naionala.
6

Moii, (urmai ai dacilor), locuitorii zonei delimitate de perimetrul Munilor Apuseni,


pstreaz si azi ocupaiile strvechi precum sunt creterea animalelor si activitatile legate de
prelucrarea lemnului, arta mestesugareasca bine nsuita, dovada fcnd numeroasele obiecte
si unelte din lemn, ornate cu ncrustaii si motive decorative de o rara valoare si frumusee.

2.1.2. Caracterizare geografica

Munii Apuseni constituie coloana vertebrala a Carpailor Occidentali, fiind dezvoltai


sub forma unei palme. Au fost erodai de-a lungul timpului, fiind totodat cea mai
fragmentata grupa din Carpaii romneti datorita culoarelor i depresiunilor-golfuri care-i
strbat.
Aezarea i limitele
Fcnd parte din grupa Carpatilor Occidentali, Munii Apuseni au urmtoarele limite:
La sud, Culoarul Mureului;
La est, depresiunea colinara a Transilvaniei;
La vest, Dealurile de Vest;
Iar la nord, Valea Barcaului.
Alctuirea petrografica
Sunt alcatuiti din roci vulcanice (M. Metaliferi), isturi cristaline (M. Bihor, Vladeasa,
Gilau, Gaina), dar n deosebi din calcare, de unde si multitudinea fenomenelor carstice
(peteri, chei, coline, lapezuri si sohodoluri). Sunt intens mineralizai, bogai n metale si
nemetale.

Relieful
a) Munii
Apusenii reprezint cel mai nalt si mai complex sector de muni din Carpatii
Occidentali. Au altitudini de peste 1800 m. n zona centrala, iar n nord si sud nu ating mai
mult de 700-1000m.
7

Cuprind n partea centrala Munii Bihor (1849 m.), extinzndu-se la est n Muntele
Mare (1826 m.) si la nord n Munii Vladeasa (1836 m.). n prelungirea estica a Munilor
Bihor se afla Muntele Gina (1467 m.), iar n nord-est se afla Munii Gilau.
n sud-est sunt Munii Metaliferi (1018 m.) si Muntii Trscului, iar n vest Munii
Crisurilor: Munii Zarand (Vrful Drocea-836 m.), Munii Codru-Moma (Vrful Plesu-1112
m.), Munii Padurea Craiului si Munii Plopis (776 m.).
n nord, dincolo de Valea Barcaului, se desfasoara un complex de culmi muntoase,
alcatuite din sisturi cristaline, cu altitudini reduse, nconjurate de dealuri. Acest sector de
legatura ntre Carpatii Occidentali si Carpatii Orientali, numit "Jugul Intracarpatic" include
Muntii Meses si dealurile Prisnel, Preluca si Dealu Mare, depind foarte rar altitudinea de
800 m.
b) Depresiunile
n grupa Apusenilor, alturi de culmile muntoase se disting o serie de depresiuni:
Depresiunea Zarand;
Depresiunile golfuri Vad-Borod si Beius;
Depresiunile marginale Huedin si simleu;
Depresiunile intramontane Gurahont si Brad.
c) Pasurile
Cele trei pasuri din aceasta grupa sunt urmtoarele:
Valisoara (face legatura ntre Depresiunea Brad si Culoarul Muresului);
Ciucea (face legatura ntre Depresiunea Huedin si Depresiunea Vad - Borod);
Bucium (leaga culoarele vilor Ampoi si Aries).
Munii Apuseni nu au avut glaciatiuni, dar n schimb, aici se ntlneste un fenomen unic in
tara noastra: -muntele vine n contact direct cu cmpia- n dreptul muntilor Zarandului.

Clima

Climatul n care se nscriu Apusenii este cel montan cu influente oceanice, caracterizat
prin temperaturi medii anuale de 2-6 o C. la baza munilor, 0 o C. (sau chiar negative) pe
naltimi si inversiuni de temperatura n depresiuni. Precipitaiile iau valori de 700-1200
mm/an si chiar peste 1200 mm/an n zonele nalte (Bihor, Muntele Mare, Gilau).
Caracteristic este Vntul de vest. Se ntlnete fenomenul de foehn, care ptrunde n
zona depresiunilor Alba Iulia - Turda de pe valea Ariesului.

Apele
Reeaua hidrografica este bine dezvoltata, fiind reprezentata de rurile: Aries, Crisul
Repede, Crisul Negru, Crisul Alb, Somesul Rece si Somesul Cald; acestea din urma
conflueaza la Gilau.
Apele statatoare sunt reprezentate de lacuri naturale (Varasoaia - lac format intr-un tinut
calcaros), si lacuri artificiale (Fntnele, Tarnita si Gilau pe Somesul Cald).
n zona munilor vulcanici reeaua de ape freatice mineralizate reprezint apele
subterane (Moneasa- bicarbonate si sulfurate). n regiunile carstice aceste reele de ape sunt
discontinue si formeaz grote si peteri.
Vegetaia
Speciile de plante sunt grupate ntr-o etajare armonioasa dup altitudine:
Etajul foioaselor (fag, tei, frasin, mesteacn);
Etajul pdurilor de amestec;
Etajul coniferelor.
n zona subalpina (Bihor, Vladeasa) sunt caracteristice tufarisurile (jneapan, ienupar,
afin), iar n zona alpina pajitile alpine. n depresiuni si luncile rurilor apar stuful, papura,
trestia, salcia, plopul, arinul.

Fauna

Cele mai ntlnite animale din aceasta zona sunt lupul, vulpea, ursul, mistretul, cocosul
de munte (specifice padurilor) si acvila de munte (n zonele alpine).
Dintre pesti caracteristic este pastravul.

Solurile
n cea mai mare parte a acestor locuri sunt ntlnite argiluviosolurile (cenusii si brunroscate), care apar n etajul padurii, brune si brune-acide (climat umed si racoros), solurile
podzolice si spodosolurile.

2.1.3. Ci de acces
Datorita poziiei sale n cadrul tarii, grupa Munilor Apuseni este strbtuta de o reea
bine dezvoltat de cai de acces att pe osele, ct si pe ci ferate.
Perimetrul zonei este marcat de ctre drumurile si caile ferate ce trec prin Oradea,
Alesd, Huedin, Cluj-Napoca, Turda, Alba Iulia, Sebes, Simeria, Deva, Lipova, Paulis, Arad,
Ineu si Tinca.
n cadrul munilor se desfasoara o perdea de rute avnd ca puncte de intersecie
urmtoarele localiti: Lunca, Vrfurile, Brad si cel mai important, Cmpeni.
Din partea de nord se poate ajunge pe drumul secundar de la Huedin pn la Belis, mai
in amonte existnd numai drumuri forestiere. O alta varianta ar fi calea ferata pn la Cetatile,
iar de aici se poate urma acelai traseu rutier.
Se poate ajunge n Apuseni din Cluj-Napoca, urmndu-se drumurile E 60 sau E 81,
pn n Turda, iar de aici fie pe DN 75 pn la Cmpeni, cu posibilitatea de a se ajunge pn
in Abrud si chiar mai departe, fie pe calea ferata, urmnd acelai traseu, numai pn n Abrud.
Partea de sud-est are legtura cu municipiul Alba Iulia urmndu-se traseul DN 74 prin
localitile Zlatna, Abrud si Cmpeni.
Din sudul zonei se poate ptrunde n amonte pornind din Deva, pe la Brad de unde
avem de ales ntre doua variante de acces, fie pe la Buces spre Abrud, fie prin Baia de Cris,
spre Vrfurile.
Vestul Apusenilor este accesibil datorita infrastructurii reprezentate de ctre drumul 79
A de la Ineu la Brsa spre Halmagiu si Brad, (aceeai ruta fiind posibila si pe calea ferata),
sau de ctre drumul E 79 care trece prin Oradea, Beius, Halmagiu si Brad, n paralelul cruia
se poate calatori si pe calea ferata intre localitile Beius si Nucet.

2.2. Potenialul turistic natural apusean

n perioada actuala, cnd turismul a devenit o activitate de mare importanta sociala,


economica si, chiar politica, att pe plan naional ct si internaional, necesitatea cunoaterii
potenialului turistic, a valorificrii lui raionale se impune din ce n ce mai mult.
Determinarea potenialului turistic prin metode cantitative a preocupat pe muli
specialiti, rezultatele fiind de un real ajutor aciunilor de sistematizare turistica a teritoriului,
de amenajri si dotri corespunztoare valorii potenialului respectiv.
10

Componenta naturala, reprezint, prin peisaje spectaculoase, configuraia variat a


reliefului, condiiile climatice favorabile (frecventa redusa a fenomenelor negative, absenta
temperaturilor excesive), valoarea terapeutica si abundenta unor factori naturali, (ape minerale
si termominerale, nmoluri curative, topoclimat si microclimat, fauna si flora, etc );
Resursele turistice naturale sunt cele care, de-a lungul anilor s-au pstrat ntr-o forma
sau alta, neatinse de activitatile umane. Prin specificul, coninutul si valoarea lor, resursele
turistice naturale reprezint pe de o parte, atracii turistice, pretabile pentru vizitare, iar pe de
alta parte ele pot fi valorificate direct n activitatea de turism ca "materie prima".
Munii Apuseni ofer resurse turistice naturale prin componentele sale legate de:
relief, condiii climatice, ruri, lacuri, ape subterane, vegetaie si fauna, etc.
Teritoriul acestor muni dispune de un fond bogat si foarte variat de resurse naturale,
componente ale peisajului sau geografic cu importante atribute definite de numr si densitate
relativ mare si de valene estetice, stiintifice, recreative si educative superioare. Aceste valene
au fcut ca zestrea naturala a teritoriului, valorile sale originare, sa reprezinte si principalele
elemente de atragere si reinere a turitilor.
Principalul element atractiv l constituie relieful, valoarea sa turistica fiind amplificata
si de particularitatile celorlali factori geografici, clima, reea hidrografica, vegetaie, fauna.

2.2.1. Relieful Munilor Apuseni


Se nscrie drept cel mai variat potenial turistic, prezentnd interes prin valoarea sa
peisagistica, ct si prin posibilitatile de acces, de desfasurare a activitatilor turistice si de
amenajare pentru turism.
Munii Apuseni i impun frumuseea cadrului natural luat n ansamblu, remarcabil
pentru frumuseea peisajelor sale.
Sub acest aspect, cea mai interesanta este zona carstica a Munilor Bihor care, prezint
cea mai spectaculoasa, interesanta si originala zona carstica din tara noastr, similara sau
superioara unor zone carstice consacrate din Europa. Ea ntrunete cele mai reprezentative
formaiuni carstice de suprafaa (doline, vai carstice, izbucuri, ponoare, sorburi etc.) si de
adncime (peteri, avene), unele din ele comparabile cu formaiuni similare din alte pri ale
lumii, multe dintre aceste formaiuni reprezentnd de altfel, obiectivele turistice majore ale
Munilor Apuseni, printre ele evideniindu-se:
chei pitoreti si impresionante, precum sunt cele de pe Valea Grda Seaca (cheile
Grda Seaca, Cerbului; Tauzului, Brusturului, Sohodolului, Grdisoara), de la Coiba Mica, pe

11

valea Ordncusa, valea Ariesului Mare (cheile Mndrutului), Albacului, sau de la Zugai si
Valea Stearpa;
peteri de mrimi diferite, cu formaiuni spectaculoase sau elemente de interes
stiintific printre care: peterile Ghearul Scarisoara si Vrtop, peterile de pe Valea Grda
Seaca sau din apropierea ei, Coiba Mare, Coliba Ghitului, sura, Petera cu Apa de la Fata
Balacenii, izbucul sura Apei, pe Valea Ordncusa (pe Zgurasti) Petera lui Ionele, Petera
Ursilor etc;
izbucuri pe valea Grda Seaca (izbucul Tauzului, Coliba Ghiobului, Gura Apei);
cascade si praguri pitoreti, pe valea Grdisoara si Ariesul Mic (cascada Vrciog);
ponoare, doline, lapezuri n depresiunea nchisa, ocoale, n mprejurimile
catunelor Ghetari si Ocoale, si pe platoul carstic Scarisoara.
Relieful carstic reprezint aspecte pitoreti n perimetrul Muntele Mare, unde pot fi
admirate zonele de defileu de pe cursul mijlociu al Ariesului, cheile Posagii, Pociovalistei,
Runcului, Ocoliselului, Sagagelei, etc. renumitele izbucuri Feredeu si Bujori de pe valea
Posaga, cascadele sipote si izbucul de pe valea Ariesului, n aval de comuna Salciua, precum
si masivul calcaros Scarisoara - Bailoaia, cel mai interesant sector al acestor munti.
Munii Trascau sunt prezenti n teritoriu cu formaiunile calcaroase din versantul sudic
al masivului Bedeleu, peterile Huda lui Papara si Zmeilor, cheile Morilor, Ponorului,
Bulzului si cascadele de pe vile Poienii.
Munii Metaliferi, care prezint aspectele lor cele mai impuntoare n sectoarele cu
relief carstic alctuit din abrupturi spectaculoase create de vai sau vrfuri izolate. Astfel atrag
atenia abrupturile din Muntele Gaina, abrupturile calcaroase din dreapta Ariesului Mic si
Muntele Vulcan, lapezuri, doline, peteri (stiubeni, Lelesti si "La Crja"), izbucuri, rezervaia
naturala Dealul cu Melci, cascada Nemes, ntlnite tot n acest masiv, etc.
Pitorescul cadrului natural al zonei este sporit si de peisajele create de celelalte
formaiuni geologice aflate n alctuirea munilor ce strjuiesc Valea Ariesului, reinnd
atenia n mod deosebit "clile" vulcanice ce domina formele n general montane ale ramurii
estice (Munii auriferi) a Munilor Metaliferi, printre care Poienia, Detunatele (Goala si
Flocoasa), Vlcioiu si Gemenele. n morfologia de detaliu chiar si unele roci sedimentare din
alctuirea acestor muni au generat forme ce se impun n peisaj (stnci abrupte, vrfuri
ascutite, mici creste) cum ar fi Margaia de lng Lupsa, Negrileasa, Culmea Mogosului din
Muntii Trascau.
Frumuseile peisagistice constituie de asemenea o nsemnata bogatie a Munilor
Apuseni, acestea gsindu-se n marea majoritate a zonelor de vai sau de culmi montane
(Muntii Bihor n zona Vrtop, comuna Arieseni, Muntele Mare, Muntii Trascau, ). De la
12

platoul Muntelui Gina se zresc n deprtare sesurile Aradului, extremitatile vestice ale
Munilor Apuseni, pdurile de molid si de brad de la Dragu, Culmea Bihorului nvecinat, cu
cei 1848 m. ai si, fermectoarea vale a Crisului Alb cu satele ei, forma piramidala a Magurei,
Vrful Strmba, masivul pleuv al vulcanului si, n ultimul plan, dar nu mai putin nsemnata,
Detunata, cu coloanele ei de bazalt, monument al naturii.

2.2.2. Clima
Un alt element de atractie turistica l reprezint particularitatile climatului deoarece
favorizeaz desfasurarea de variate activitati turistice pe parcursul ntregului an. Zona
Munilor Apuseni are un climat continental moderat cu particularitati determinate de pozitia
sa, fiind sub directa influenta a maselor de aer umed si rcoros dinspre vest, peste care se
suprapun influente sudice si sud-vestice care aduc n tot timpul anului mase de aer cald de
origine tropicala. Se mai resimt de asemenea influentele circulaiei nordice si nord-estice
purttoare a unor mase de aer rece, de origine polara si respectiv arctica.
n acest cadru, cea mai mare parte a zonei Munilor Apuseni, are temperaturi medii
anuale de 6 o C, ele descrescnd spre marile naltimi. n funcie de regimul termic se constata:
zile de iarna, cu temperatura maxima sub 0 o C, n depresiuni, n intervalul
noiembrie-martie (30-35 zile) si octombrie - aprilie (60-100 zile), n zona nalta a Munilor
Bihor;
zile cu nghe se produc n intervalul septembrie - aprilie pe vile rurilor, uneori
si n august-iulie, la mare altitudine;
zile de vara, cu temperatura maxima de peste 25 o C, apar numai n bazinele
inferioare ale rurilor n perioada martie - noiembrie (circa 80 zile). Numrul lor scade o data
cu altitudinea, pn la o zi, sau deloc (peste 1500 m).
Datorita influentei circulaiei vestice umezeala aerului are valori medii de 75-85 %.
Nebulozitatea cea mai accentuata (6,5-7 zecimi) se nregistreaz n Munii Bihor si Muntele
Mare corespunztor umezelii de 85%. n zona nalta zilele cu cer acoperit sunt mai
numeroase, n timp ce zilele senine se remarca mai ales spre estul teritoriului.
n zona Munilor Apuseni precipitaiile sunt abundente, ele variind de la 1400 mm, n
vestul teritoriului, pe culmile nalte ale Bihorului si Muntele Mare pna la circa 1100 mm, la
Arieseni (800 mm) si Avram Iancu (680 mm) si mai putin de 800 mm spre est.
n lunile mai, iunie, iulie, se nregistreaz maximul pluviometric. Cele mai mici
cantiti de precipitaii cad n februarie si martie. Ninsorile cad timp de 50-60 zile n muni si
20-30 zile anual, n vale. Stratul de zpada dureaz 150 zile pe an n zona montana nalta si
13

30-50 zile n vale. n zona de munte stratul de zpada este stabil din luna decembrie pna n
luna martie. Regiunile cele mai favorabile pentru practicarea sporturilor de iarna sunt
naltimile de peste 900 m, unde stratul de zpada atinge 30-40 cm. Vntul este adaptat liniilor
mari ale reliefului. Astfel, n zona montana predomina circulaia vestica, la Cmpeni,
direciile dominante sunt cele de vest, sud-vest etc. Importanta pentru zona Munilor Apuseni
este existenta unui calm atmosferic mai ridicat ca n alte zone (ex. la Cmpeni el reprezint
60%), ceea ce pune n evidenta un topoclimat de adpost, n special n depresiunile de pe
Valea Ariesului.
Particularitatile climatului creeaz ambianta pentru activitatea de turism, dar constituie
n acelasi timp si un important factor natural de cura (climatoterapie); se disting trei tipuri de
bioclimat: excitant - solicitant (de cmpie); sedativ - indiferent (de dealuri si podi) si tonic stimulent (de munte). Unele dintre elementele climatice se constituie chiar n factori
indispensabili practicrii turismului (de exemplu zpada pentru sporturile de iarna)
reprezentnd n acelai timp si un important potenial turistic, interesnd activitatea de turism,
att n sezon, ct si n extrasezon.

2.2.3. Elementele hidrografice


Se constituie si ele ca resurse naturale de importanta turistica ridicata, impunndu-se
prin elementele estetice pe care le introduc n peisaj, prin aspectele stiintifice complexe ce le
prezint sau prin posibilitatile oferite pentru practicarea de activitati de recreere si de
agrement nautic.
Astfel, att Ariesul ct si afluenii si, prezint vai pitoreti marcate cu sectoare de chei
sau defilee spectaculoase, ntrerupte de bazine sau lunci. n lungul acestor vai este o
importanta reea de drumuri feroviare si poteci care asigura accesul n versantii munilor, n
toate direciile, ele alctuind de altfel si principala reea de trasee turistice.
Pentru balneoturism n sezonul estival functioneaza ca bazine, complexele lacustre de
la Turda, Cojocna, Ocna-Dejului, Baita-Gherla etc.
O atracie deosebita o constituie numeroasele fenomene hidrologice din zonele
carstice. Dirijate n subteran prin sorburi si ponoare (frecvente n platourile carstice
Scarisoara, Ghetari si Ocolis), apele strbat distante mari n interiorul calcarelor si reapar la
suprafata prin guri de petera, izvoare carstice sau izbucuri puternice (ex.: izbucurile Cotetul
Dobrestilor, Taut si Gura Apei).
n peisajul teritoriului exista o serie de lacuri antropice, unele amenajate la nceputul
secolului pentru asigurarea apei necesare exploatrilor minere. Este vorba de cele 9 lacuri
14

realizate n perimetrul comunei Roia Montana cu o suprafaa nsemnata, de 6,4 ha, dintre
care cel mai mare este Lacul Mare - 2,5 ha. Lacul Mihoiesti amenajat la confluenta Ariesului
Mare cu Ariesul Mic este alt lac de acumulare antropic, ce prinde contur n peisajul pitoresc al
Vaii Ariesului.

2.2.4. Vegetaia
n Munii Apuseni apar toate etajele si subetajele de vegetaie. Vegetaia subalpina se
ntlnete insular n Curcubata Mare si Muntele Mare, limita ei inferioara cobornd la 1550
m. Asociaiile de tufarisuri apar n alternanta cu pajitile alpine. Tufarisurile sunt formate din
jneapn, ienupr pitic, arin de munte, smrdar. Gramineele alctuiesc n special pajitile:
parusca, iarba vntului, firuta si mai multe dicotiledonate.
Etajul molidului este ntlnit n Munii Bihorului si Muntele Mare, mai jos de vegetaia
subalpina, limita inferioara cobornd pna la 1250-1350 m. Pdurile de molid mbrac
versantii abrupi ai acestor muni cobornd uneori spre vai. Elementul principal este molidul,
la care se adaoga bradul, fagul, iar n lungul vilor arinul alb.
Subetajul molidului se afla n etajul pdurilor de foioase cu mai multe etaje. Pdurile
de fag si rasinoase apar ntre 1300 m si 900 m, deci n toi munii situai n zona studiata.
Speciile caracteristice sunt fagul si bradul, la care se adaug molidul, paltinul de munte, tisa,
frasinul, carpenul, teiul, alunul s.a.
Pdurile de fag (fagetele) ocupa cea mai mare suprafaa de pdure din bazinului
Ariesului. Pajitile secundare, foarte rspndite n Munii Metaliferi, n Munii Trascau si n
depresiuni, ocupa azi locul fostelor pduri de fag defriate si aparin formaiei de paiusca cu
diverse specii. n sfrit, subetajul gorunetelor este dezvoltat la poalele Muntelui Mare,
Munilor Trascau si n regiunea deluroasa, limita superioara aflndu-se la 700-800 m.
Gorunetele sunt nsoite pe alocuri de stejar, grnia, cer, fag, carpen, frasin etc.
Vegetaia luncilor este deosebita de cea a etajelor strabatute de ruri, factorul hotartor
n cazul lor fiind inundaiile periodice, dar si apropierea apelor freatice. Speciile lemnoase
caracteristice luncilor sunt: salcia, rchita, plopul, arinul negru, iar dintre cele ierboase
rogozul, stnjenelul de balta etc. Vegetaia de lunca nsoteste mai ales rurile Aries, Ariesul
Mic, Abrud, Posaga, Ocolis, Iara.
Vegetaia de mlatina, cunoscuta si sub numele de "molhas" n graiul localnicilor, este
prezenta n Vrful Capatnii (1559 m) din Muntele Mare si este formata n special din
muchi, fanerogame, merior, roua cerului s.a.

15

Potenialul natural generat de vegetaie completeaz, de regula, gama atraciilor proprii


altor compartimente naturale din cadrul peisajelor geografice. Alteori, potenialul
fitogeografic devine esenial pentru activitati turistice, chiar n regiuni atractive (rezervaii
stiintifice, parcuri naionale, monumente ale naturii, parcuri dendrologice, etc).

2.2.5. Fauna
Din punct de vedere turistic fauna prezint importanta mai mult prin valoarea sa
cinegetica. Fauna de mare interes vntoresc se concentreaz n unitile montane, (urs,
mistre, cerb, cocos de munte etc) dar si n pdurile de deal si cmpie (cprior).
n pdurile de rasinoase psrile au reprezentani tipici: ierunca, piigoiul, buha, mierla
etc.
n fgete triesc: oarecele gulerat, viezurele, lupul, ursul brun, jderul de pdure,
cerbul, mistreul, iepurele si veveria. Dintre psri, tot acestor zone este caracteristica
ierunca. Cprioara este mai des ntlnita nsa n pdurile de stejar dect n fgete. Psrile sunt
foarte numeroase aici, ntlnindu-se: sturzul de vsc, potrnichea, ciocrlia de pdure, graurul,
ghionoaia sura s.a.
O atracie deosebita n cazul Ariesului si majoritii afluenilor si o prezint fauna
piscicola, cu o zonalitate bine evideniata:
zona pstrvului ocupa o buna parte din Ariesul Mare si aflueni, Ariesul Mic,
Bistra, Valea Mare, Lupsa, etc. (urca pna la 1400-1500 m, limita inferioara aflndu-se chiar
sub 600 m). Aici se pot gsi si alte specii de peti, precum sunt zglvoaca, sau boiteanul;
zona lipanului si moioagei se gaseste pe cursul superior si parial al Ariesului;
dar nainteaz si pe gturile afluenilor mai importani. Predominante sunt specii ca lipanul si
moioaga, sau mreana de munte;
zona scobarului cuprinde o buna parte din cursul mijlociu si inferior al
Ariesului. Specia dominanta este scobarul, urmata de clean;
zona cleanului, suprapusa cursului inferior al Ariesului, este dominata de
specia de la care i vine numele.

2.2.6. Rezervatiile naturale


Pentru a se pstra nealterata frumuseea lor, o parte din monumentele naturii sunt
ocrotite de lege, spre a putea fi transmise n ct mai buna stare generaiilor care vor urma,
chiar n condiiile puternicelor influente pe care le exercita omul.
16

Ocrotite si declarate monumente ale naturii sunt plante ca: floarea de colt, ntlnita pe
stncile calcaroase din Munii Bihor, Muntele Gina, Muntele Mare si Munii Trascau;
strugurele ursului de la Scarite-Belioara (Muntele Mare); pinul de pe stnca din albia
Ariesului de la Salciua; "Fagul mparatului" de la Baia de Aries; frasinul de la Aiton, avnd
vrsta de circa 300 de ani si circumferina de 7 m.
n cadrul faunei sunt declarate "monumente ale naturii" acvilele, corbii, psrile
insectivore.
De asemenea, n zona Munilor Apuseni se individualizeaz o serie de rezervaii
naturale de mare interes cu regim special de vizitare, dar cu mare atractivitate pentru turiti.
a) Rezervaiile geologice:
Dealul cu melci (1 ha) se afla n vestul comunei Vidra, reprezentnd un
celebru recif senovian prin ntinderea apreciabila, variaia speciilor de animale si marea
diversitate a organismelor. Forma dominanta o reprezint melcul Acteonella cu speciile
Gigantea si Lamavki Cenura, care, aa dup cum apreciaz specialitii, se afla ntr-un numr
foarte mare, respectiv sute de mii de exemplare, acumulate pe un spaiu relativ restrns n
marea senoviana (Cretacic superior), cu peste 70 milioane de ani n urma;
Detunata Goala si Detunata Flocoasa (24 ha) se constituie ntr-o faimoasa
rezervaie, remarcabila prin prezenta coloanelor de bazalt, de forma prismatic hexagonala.
Aflate n nesfrita "mare" de culmi ale Munilor Metaliferi, aceste vrfuri deja modeste ca
altitudine, reprezint puncte de puternica atracie pentru iubitorii naturii. n timp ce Detunata
Flocoasa (1258 m), care i datoreaz numele pdurii de molid, nu ofer din cauza acesteia,
posibilitatea examinrii structurii geologice Detunata Goala (1158 m) fiind lipsita parial de
pdure, dezvluie spectaculoasa "anatomie" magmatica;
Complexul carstic Scarisoara (200 ha) este format dintr-un sistem exo-carstic
cu o vale oarba ce are puncte de pierdere regresive si un sistem etajat de peteri, rezultat n
urma adncirii reelei hidrografice. Accesul n aceasta petera se face printr-un aven care d
ntr-un sistem de galerii etajate nsumnd 2500 m lungime si o denivelare de 220 m. Unele
galerii sunt active, apa disprnd ntr-un mic sifon, pentru a iei la zi prin izbucul ce formeaz
Prul Politii, un afluent al rului Grda.
Un al doilea sistem de drenaj, complet fosil, se gaseste deasupra precedentului, fiind
constituit din renumitele peteri Scarisoara si Pojarul Poliei. Intrarea n aceste peteri se face
prin avene, ambele avnd decoraiuni de calcit extrem de bogate si de spectaculoase. Petera
Pojarul Poliei se distinge prin formaiuni perlate (coralite) si cristalictite - un adevrat muzeu
cristalografic, fiind socotita astfel pe buna dreptate una din cele mai frumoase peteri din
tara. Faima peterii Scarisoara este data de blocul de gheata fosila, avnd grosime de 20 m si
17

un volum de 40.000 mc, care se pstreaz de circa 3000 de ani. El este alctuit din straturi
succesive de iarna (gheata pura) si de vara (praf, frunze, crengi, conuri de rasinoase s.a.).
Acest bloc este situat n marea sala a "Bisericii", de o parte a lui aflndu-se o adevrata lume
de basm, cea data de stalagmitele si coloanele de gheata, iar de cealalt cscndu-se un abis
care d spre Sala Mare, ce duce n rezervaia stiintifica, unde apar formaiuni concreionare de
mari dimensiuni (draperii, stalagmite, domuri etc).
Complexul carstic Scarisoara, pe lng faptul ca se constituie ca una dintre cele mai
interesante formaiuni de acest gen din tara sub raport stiintific, prezint totodat, datorita
frumuseii sale, o deosebita atractivitate turistica, fiind absolut necesara amenajarea ei pentru
vizitare.
b) Rezervaii botanice:
Rezervaia naturala de la Scarisoara - Belioara este situata la o altitudine de
1350 m n nordul masivului calcaros cu acelai nume din estul Muntelui Mare. Dei are
caracter botanic, nu este lipsit de interes nici relieful carstic, n general relieful calcaros, ce se
remarca prin peisaje de o mare spectaculozitate. Zona ocrotit este situata n partea superioara
a masivului, avnd aspectul unui platou. Aici cresc smocurile de ierbi epoase, nsoite de
plante saxofile. n aceasta subasociatie regionala se remarca si argintica, precum si strugurii
ursului, sau dupa numele dat de localnici sarbazele. Reprezentnd specia caracteristica a
rezervaiei, strugurii ursului se remarca printr-o nsemntate deosebita pentru procesele
migrationale ale florei din Romnia. De mare interes este si pdurea de pe versantul nordic al
masivului calcaros, unica n felul ei, alctuita din molid, pin, ienupr si bradu-ciumei, cetena
de negi si larice.
Cu alte cuvinte, rezervaia Scarisoara - Belioara impresioneaz att prin excepionala
importanta stiintifica, ct si prin frumuseea peisajului, dat n special de prezenta reliefului
carstic;
Rezervaia Capatna se afla pe culmile largi dintre Balomireasa si Muntele
Mare, unde se gsesc cele mai nalte tinoave din tara, numite de moi "molhasuri". Situata la
peste 1600 m, rezervaia este formata din muchii Sphagnum si Holytrichum, cu mai multe
specii de Vaccinum si elemente arctice foarte rare, plcuri de Pinus mugho s.a. Molhasurile de
la Capatna cuprind de asemenea numeroase alge, n varietati si forme noi;
Rezervaia Negrileasa este formata din poienile de narcise care apar n masiv.
c) Rezervaii forestiere:
Pduricea de larice de la Vildom este situata pe stncile calcaroase ale
Munilor Trascau, la sud de Aries. Laricele apare mai ales n locurile luminate, n plcuri sau
arborete destrmate. n timp ce n alte zone ale Carpatilor laricele creste la altitudini mai mari,
18

corespunztoare limitei superioare a etajului boreal, respectiv a coniferelor, n Munii Trascau


el se ntlnete n cadrul etajului nemoral (al fagului). Este vorba de prezenta unei formaiuni
relicte, rmasa aici din epoca glaciara;
d) Rezervaii mixte:
Cheile Turzii (125 ha) reprezint o uriaa spintectura n bara de calcare
jurasice, la jumtatea Culmii Petrestilor. Desfasurata pe 15 km lungime, ntre Buru si Tureni,
culmea respectiva este formata din stive de calcare jurasice cu grosimi de peste 600 m.
Avnd peste 2900 m lungime, cheia este strajuita de pereti verticali ce ating naltimi de
peste 300 m si care pe alocuri sunt surplombati. Rul Hasdate coboara de la 460 m, ct are la
intrarea n cheie, pna la 420, la iesire, realiznd astfel o panta medie de 13 m/km.
Deosebit de interesanta este fauna din rezervatia Cheile Turzii, dar mai ales flora
ntlnita aici. n timp ce n rul Hasdate traiesc specii comune de pesti si batracieni, fauna de
pasari este n schimb foarte bine reprezentata, numarnd 67 de specii, dintre cele mai
interesante fiind cojoaica de munte, presura de stnca, acvila etc. Dintre mamifere, vulpea este
cea mai comuna.
Flora din Cheia Turzii cuprinde raritati remarcabile, nu numai pentru Romnia, ci si
pentru Europa. Interesanta este astfel, o specie specifica de usturoi, care constituie de altfel
faima cheii, aceasta planta gasindu-se n afara tarii noastre numai n Turkestan.
Iata asadar ca Cheia Turzii, pe lnga importanta geologico-geomorfologica, se remarca
si n raport biogeografic prin existenta unor specii de animale, dar mai ales de plante, deosebit
de importante pentru stiinta. Astfel, toate componentele amintite mai sus fac din Cheile Turzii
una dintre cele mai renumite rezervaii ale naturii.
Zona Munilor Apuseni dispune de o mare bogie de factori naturali de cura, care pot
fi structurai dup importanta lor n turismul balnear n:
ape minerale si termominerale;
lacuri si nmoluri terapeutice;
plante medicinale;
factori climatici (aeroterapie si cura de teren);
cure de aeroionizare.

19

INSTRUCTIUNI PRIVIND SANATATEA SI


SECURITATEA IN MUNCA IN TURISM
In conformitate cu Legea securitii si sntii in munca nr. 319/2006, angajatorul
are obligaia de a asigura securitatea si sntatea lucrtorilor in toate aspectele legate de
munca.
Angajatorul are obligaia sa ia masurile necesare pentru:

asigurarea securitii si protecia sanatatii lucrtorilor;

prevenirea riscurilor profesionale;

informarea si instruirea lucrtorilor;

asigurarea spaiului organizatoric si a mijloacelor necesare securitii si sntii in


munca;

adaptarea la progresul tehnic;

nlocuirea a ceea ce este periculos, cu ceea ce nu este periculos sau cu ceea ce este mai
puin periculos;

adoptarea, in mod particular, a masurilor de protecie colectiva fata de masurile de


protecie individuala;

furnizarea de instruciuni corespunztoare lucrtorilor.

INSTRUIREA LUCRATORILOR
Angajatorul trebuie sa asigure condiii pentru ca fiecare lucrtor sa primeasc o instruire
suficienta si adecvata in domeniul securitii si sanatatii in munca, in special sub forma de
informaii si instruciuni de lucru, specific locului de munca si postului sau:

la angajare;

la schimbarea locului de munca sau la transfer;

la introducerea unui nou echipament de munca sau a unor modificri ale


echipamentului existent ;

la introducerea oricrei tehnologii sau proceduri de lucru ;

la executarea unor lucrri speciale.


OBLIGATIILE LUCRATORULUI
Fiecare lucrtor trebuie sa-si desfoare activitatea, in conformitate cu pregtirea si

instruirea sa, precum si cu instruciunile primite din partea angajatorului, astfel nct sa nu

20

expun la pericol de accidentare sau mbolnvire profesionala att propria persoana, cat si alte
persoane care pot fi afectate de aciunile sau omisiunile sale in timpul procesului de munca.
In mod deosebit, in scopul realizrii obiectivelor prevzute in articolul de mai sus,
lucrtorii au urmtoarele obligaii:

sa utilizeze corect mainile, aparatura, uneltele, substanele periculoase, echipamentele


de transport si alte mijloace de producie;

sa utilizeze corect echipamentul individual de protecie acordat si, dup utilizare, sa l


napoieze sau sa l pun la locul destinat pentru prestare;

sa nu procedeze la scoaterea din funciune, la modificarea, schimbarea sau nlturarea


arbitrara a dispozitivelor de securitate proprii, in special ale mainilor, aparaturii,
uneltelor, instalaiilor tehnice si a cldirilor si sa utilizeze corect aceste dispozitive;

sa comunice imediat angajatorului si/sau lucrtorilor desemnai orice situaie de


munca despre care au motive ntemeiate sa o considere un pericol pentru securitatea si
sntatea lucrtorilor, precum si orice deficient al sistemelor de protecie;

sa aduc la cunotina conductorului de munca si/sau angajatorului accidentele


suferite de propria persoana;

sa i nsueasc si sa respecte prevederile legislaiei din domeniul securitii si


sanatatii in munca vor fi folosite mijloace, metode si metode de aplicare a acestora;

sa dea relaiile solicitate de ctre inspectorii de munca si inspectori sanitari.

INSTRUIREA PERSONALULUI IN DOMENIUL


SECURITATII SI SANATATII IN MUNCA
Pentru instruirea personalului in domeniul securitii si sanatatii in munca vor fi
folosite mijloace, metode si tehnici de instruire, cum ar fi : expunerea, demonstraia, studiu de
caz, vizionarea de filme, diapozitive, proiecii, instruire asistata de calculator.
Instruirea lucrtorilor in domeniul securitii si sanatatii in munca cuprinde trei faze:

instruirea introductiva generala;

instruirea la locul de munca;

instruirea periodica.

MSURI I REGULI DE PREVENIRE I STINGERE A INCENDIILOR PENTRU


TURITI:

n spatiile de cazare:

21

este strict interzis n spaiile de cazare, a aparatelor electrice de orice fel: fiare de
clcat, reouri, radiatoare, termoplonjoane, spirtiere, aragaze turist, etc., care prezint
pericol de incendiu;

fumatul este permis numai n locuri special amenajate.

la unitatea de cazare se studiaz planul de evacuare n caz de incendiu, care trebuie s


se gseasc afiate pe spatele uilor camerelor de cazare.

se identific traseele de evacuare fa de camera de cazare i butoanele manuale de


semnalizare a incendiilor de pe nivel (unde exist);

n cazul n care cile de evacuare sunt blocate sau sunt depozitate necorespunztor
materiale combustibile, se informeaz personalul de la recepie.

se verific modul de oprire a sistemului de ventilare i climatizare a camerei de cazare


(n timpul unui incendiu, camera de hotel n care v aflai poate fi inundat cu fum i
gaze toxice dac nu se ntrerupe funcionarea respectivelor instalaii).

REGULI DE PSI PENTRU UNITILE DE TURISM:

Conducerea unitii turistice va asigura n permanen buna funcionare a mijloacelor


tehnice de intervenie din dotare (instalaii de hidrani interiori i exteriori, instalaii
speciale de semnalizare i stingere a incendiilor, stingtoare, etc.).

Se va controla permanent starea de funcionare a instalaiilor utilitare (electrice, de


nclzire, ventilaie /condiionare a aerului etc.). Nu se admit modificri sau
improvizaii la instalaiile utilitare. Orice lucrri de reparaii sau ntreinere la
instalaiile de acest tip se efectueaz numai de ctre personal autorizat.

Personalul unitilor de turism va fi instruit periodic asupra modului n care se face


alarmarea, anunarea, dirijarea i evacuarea persoanelor spre ieire, precum i asupra
modului de folosire a mijloacelor de intervenie.

Alarmarea i anunarea n caz de incendiu, se va face n aa fel nct s nu produc


panic n rndul turitilor.

Turitii din fiecare camer, trebuie s aib acces la dou ci de evacuare, independente
una fa de alta.

n camerele de cazare, pe partea interioar a uilor, se va afia schia cu traseul de


evacuare a turistului (spre ieirea principal i cea de serviciu). Pe noptier, la loc
vizibil, se vor gsi fluturai cu instruciuni n cel puin 3 limbi de circulaie
internaional, privind comportamentul n caz de incendiu.

22

Bibliografie

1. Dumitru Rus, - JUDEUL HUNEDOARA - GHID TURISTIC,


Editura "Sigma Plus", Deva, 1998
2. Gheorghe Anghel, - ALBA - GHID TURISTIC AL JUDEULUI,
Editura "Sport-Turism", Bucureti, 1982
3. Gh. Mahara / I. Popescu-Argesel, - MUNII TRASCU ghid turistic,
Editura "Imprimeriei de Vest", Oradea, 1993
4. Ignate Berindei, - BIHOR - GHID TURISTIC AL JUDEULUI,
Editura "Soprt-Turism", Bucureti, 1979
5. Marcian Bleahu - MUNTII CODRU-MOMA ghid turistic
Editura "Sport-Turism", Bucureti, 1978

23

24