Sunteți pe pagina 1din 16

Universitatea Cretin Dimitrie Cantemir Facultatea de Management Turistic i Comer

Determinarea gradului de atractivitate a staiunii Climneti

Universitatea Cretin Dimitrie Cantemir Facultatea de Management Turistic i Comer

1. Prezentarea generala a statiunii - Asezarea geografica - Cai de acces - Scurt istoric 2. Potentialul turistic al statiunii - Resurse turistice natural - Resurse turistice antropice - Principalele trasee turistice din zona 3. Baza tehnico-materiala - Unitatile de cazare si alimentative publica - Structura pe tipuri pe categorii de confort - Instalatii si modalitati de agrement - Instalatii si modalitati de tratament - Factorii terapeutici naturali utilizati efectiv in cura - Posibilitati de tratament 4. Circulatia turistica - Structura pe nationalitati - Perioada 5. Determinarea gradului de atractivitate - Tipul de turisti - Analiza SWOT - Propuneri - Minimixt de marketing

Universitatea Cretin Dimitrie Cantemir Facultatea de Management Turistic i Comer

1. Prezentarea generala a statiunii

Statiunea Calimanest-Caciulata este o statiune balneoclimaterica permaneta, de interes general, in judetul Valcea. Se afla la o atitudine de 270-300 metri. Asezarea geografica

Statiunea este asezata pe malul drept al raului Olt, la iesirea acestuia din Carpatii Meridionali, in depresiunea subcarpatica Jiblea-Calimanesti, la o distanta de 18 km de Ramnicu Valcea, 81 km de Sibiu si 198 km de Bucuresti. - Cai de acces - Rutiere: Bucuresti-Pitesti-Sibiu (DN 7); Craiova-Ramnicu Valcea (DN 65C)-CalimanestiCaciulata (DN 7); Targu Jiu-Ramnicu Valcea (DN 67)-Caciulata (DN 7) - Feroviare: Bucuresti-Piatra Olt-Ramnicu Valcea-Calimanesti-Caciulata.

Scurt istoric

Primele documente scrise despre aceste meleaguri dateaza din 20 mai 1388, cand pe malul drept al Oltului de la Cozia, voievodul Mircea cel Batran, a ctitorit manastirea Cozia. Fiul lui Mircea cel Batran, Radu Prasnaglava, la 19 iunie 1421, intareste manastirii Cozia, toate daniile anterioare facute de tatal sau. Intre anii 1520-1521, in ostrovul Calimanestiului, se rezideste, din porunca lui Neagoe Basarab, schitul, despre care inca din anul 1500, Radu cel Mare mentiona ca este de foarte multa vreme parasit. O adevarata perla a arhitecturii romanesti medievale este bolnita manastirii Cozia, ctitoria lui Radu Paisie, ridicata in 1542 dupa planurile si invatatura lui Maxim maistorul . Tot aici, intre zidurile manastirii, doamna Tudora, mama voievodului Mihai Viteazul, intrand in cinul calugaresc cu numele de Theofana monahia, si-a trait ultimele ei zile. In august 1612, Radu Mihnea, vizitand manastirea Cozia, hotaraste sa scuteasca satul Calimanesti de toate dajdiile cate sunt peste an in schimbul intretinerii drumului de pe Valea Oltului de catre sateni. Prin actul din 17 aprilie 1618, Alexandru Ilias acorda dreptul egumenului si soborului manastirii sa judece pe locuitorii din Calimanesti pentru pacatele lor, neadmitandu-se nici o interventie a administratiei civile locale sau centrale.Cunoscute de localnici de multa vreme, izvoarele minerale de aici si-au castigat mai tarziu faima de izvoare de sanatate. In 1827 in Curierul romanesc medicul balneolog C.Marcial mentioneaza efectul terapeutic al apelor de la Calimanesti, iar in 1829 tot in aceasta revista dr.Mayer care fusese

Universitatea Cretin Dimitrie Cantemir Facultatea de Management Turistic i Comer trimis de domnitorul Grigore Ghica, sa caute ape minerale in tara a facut o scurta descriere si a celor din Calimanesti. Informatiile acestea consemneaza inceputurile afirmarii apelor minerale de la Calimanesti dincolo de granitele judetului si statului. Descoperirea in jurul anului 1848 a izvorului numit azi nr.1 in Caciulata a deschis noi perspective acestei zone balneare. Izvorul de la Caciulata este captat incepand din 1854, de catre Alexandru Golescu Negru, cunoscut revolutionar pasoptist care dandu-si seama de calitatile curative deosebite ale acestui izvor, a venit mai multi ani de-a randul aici si a adus mereu alti suferinzi facand o larga propaganda apelor minerale din zona. In aceasta perioada, insusi domnitorul tarii se intereseaza indeaproape de aceste ape, acesta fiind motivul vizitei la apele minerale de la Calimanesti a doctorului Carol Davila la 28 mai 1855.Ramanand impresionat de calitatile curative ale apelor minerale din aceasta zona, Carol Davila propune infiintarea aici a unui stabiliment balnear pentru ostasi, asemanator celui aflat deja in functiune la Olanesti si Herculane. De asemenea, el recomanda imparatului Napoleon al III-lea al Frantei, care suferea de rinichi si stomac, sa urmeze un tratament cu apa de Caciulata, apa transportata la Paris cu diligenta. In perioada 1868-1869 doctor Bernard face prima analiza chimica a izvorului Caciulata, iar peste cativa ani la Expozitia de la Viena( 1873) apele minerale de la Calimanesti- Caciulata sunt apreciate si medaliate. Catre sfarsitul anului 1882 si inceputul anului 1883, cu ajutorul statului, sunt deschise lucrarile de constructie ale Stabiliment balnear de la Calimanesti. Atunci s-a facut si constructia pavilionului balnear central in stil elvetian realizat din piatra, caramida si lemn, care a fost terminata la sfarsitul anului 1884 si inaugurata in sezonul urmator. Stabilimentul balnear( pavilionul) era conceput ca o unitate balneara complexa, in incinta lui putandu-se servi masa, asigura cazarea si administra tratamentele. Numarul in continua crestere a vizitatorilor la Calimanesti face ca la inceputul ultimului deceniu al secolului trecut amenajarile de aici sa beneficieze de o noua investitie din partea statului, materializata prin introducerea luminii elctrice in anul 1890. La Expozitia internationala de alimentatie si ape minerale de la Bruxelles din 1893 probele prezentate la concursul apelor minerale, obtin sufragiul tuturor specialistilor materializat in cea mai inalta distinctie Diploma de Gran Prix si medalia de aur. Incepand din anul 1907, la Calimanesti de deschide un laborator urologic unde se faceau la cerere sau la indicatia medicilor curenti analize chimice si biologice. Izvoarele minerale, in special Caciulata 1, devenisera deja cunoscute in tara si peste hotare si in fiecare vara numarul celor veniti in statiune crestea mereu. In anul 1905 a facut cura cu apa din izvorul Caciulata si transportata la paris, Emil Louber, presedintele Frantei. In 1912 Arhiducele Leopold Salvator al Austro- Ungariei, insotit de suita sa, se trateaza la Caciulata si ramane impresionat de cele vazute aici. Inceputa imediat dupa 1910, actiunea de refacere si reamenajare a statiunii balneare Calimanesti vizeaza ca aceasta sa devina de rang european. Dupa parerea specialistilor, izvoarele sale rivalizeaza cu cele de la Aschen, Aix-les-Bains, Eux Bonnes,Baden. In afara de Hotelul balnear cu dotarile aferente se construieste in 1912, printre altele si Cazinoul din Ostrov. Anul 1924 marcheaza si deosebite schimbari in aspectul general al localitatii Calimanesti, care capata din ce in ce mai mult atributele urbanizarii. Pe langa constructiile particulare mai mici si cochete ce dau un aspect urban localitatii, sunt ridicate o serie de vile, hoteluri, bazarul si tatrul cu terasa spre Olt. 4

Universitatea Cretin Dimitrie Cantemir Facultatea de Management Turistic i Comer Astazi statiunea Calimanesti-Caciulata are alt aspect. Daca odinioara doar arhitectura Pavilionulu Central si al altor cateva constructii trezeau interesul vizitatorului, astazi se pot admira liniile simetrice ale unor vile precum si siluetele bine geometrizate ale noilor hoteluri Traian si Valcea (construite in anii 1973-1974) si ale noului complex turistic de la Cozia (1400 locuri) construit in anii 1976 (Hotel Caciulata) ;1977 (Hotel Cozia) si 1980 (Hotel Oltul). Au fost de asemenea construite, numeroase unitati de alimentatie publica printre care cele mai reprezentative sunt Hanul Cozia, Perla Oltului si Turist. La Cozia, strandul termal Caciulata, Seaca si Arutela , au fost amenajate campinguri care suplinesc activitatea de cazare in varfurile de sezon. 2. Potentialul turistic al statiunii Resurse turistice natural

Resursele turistice naturale din staiune i din mprejurimi sunt reprezentate de: Munii Cozia - masiv muntos situat n sud-vestul Munilor Fgra, prezint forme de relief de un pitoresc deosebit (abrupturi, creste zimate, turnuri, mici escavaii de peteri, forme antropomorfe, ca de pild: "Sfinxul Coziei", "Ciobnaul", "Ursul", "Faraonul", etc.). Altitudinea maxim este 1660 m (vf. Cozia). Parcul Naional Cozia - Masivul Cozia este strbtut de apele rului Olt prin defileul Gura Lotrului-Cozia, fiind constituit ntr-un parc (17.100 ha) de o deosebit originalitate cu un specific aparte care s-a pstrat n decursul vremurilor, mai ales sub aspect geologic, naturalistic i peisagistic. Din punct de vedere botanic exist aici una dintre cele mai pitoreti i valoroase colecii de plante din judeul Vlcea i poate chiar din ar. Doar sub aspect floristic n acest spaiu sunt identificate aproximativ 800 de specii decorative. Se gsesc laolalt plante alpine, subalpine, plante termofile i plante rare (garofia de munte, iedera alb, laleaua pestri, mixandrele de stnc, floarea de col). i fauna este bine reprezentat, cele mai importante specii fiind capra neagr i rsul dar i speciile de origine mediteranean scorpionul i vipera cu corn Defileul Otului - parte integrat a parcului, este un coridor ecologic deschis psrilor n migraia lor spre Europa (Lstunul de stnc) Oltul - n aval de confluena cu rul Cibin, Oltul i croiete, pe o distan de circa 40 km (ntre Turnu Rou i Climneti), unul dintre cele mai mari i spectaculoase defilee din Carpaii romneti, strpungnd transversal, de la nord la sud, Carpaii Meridionali. Munii Cpnii - se ntind de la Climneti pn la Vaideeni, avnd cele mai ridicate nlimi n partea vestic a Masivului Nruiu (455 m n Crligele Olnetilor). Din acest nod geografic pornesc spre nord numeroase contraforturi muntoase scurte i nclinate, iar spre Olt culmi cu aspect de muchii punctate de vrfurile: Sturii - 1380 m, Foarfeca - 857 m, Plaiul Lotriorului - 876 m, Vrful Olnetilor 1416 m, Dosul Pmntului - 1219 m, Fruntea lui Dat 1179 m. Resurse turistice antropice

Resursele turistice antropice din staiune i din mprejurimi sunt reprezentate de: Ansamblul Mnstirea Cozia - cel mai vechi i mai important monument de arhitectur i art medieval din ara Romneasc, este situat la 5 km de staiune i dateaz din anii 13875

Universitatea Cretin Dimitrie Cantemir Facultatea de Management Turistic i Comer 1388, fiind ctitoria domnitorului Mircea cel Btrn, care este ngropat aici. Lng mormntul domnului i doarme somnul de veci mama lui Mihai Viteazul, clugria sub numele de Teofana. n cadrul Mnstirii, se pot vedea picturi murale datnd din 1391. Din ansamblul arhitectonic de la Cozia se remarc biserica Bolniei, construit la nceputul secolului al XVI-lea, care pstreaz n interior frescele originale, printre chipurile zugrvite fiind i portretul lui Mirecea cel Btrn i a fiului su. Muzeul Mnstirii Cozia adpostete o valoroas colecie de icoane Monument UNESCO. Mnstirea Turnu - ce poart hramul Intrarea n Biseric a Maicii Domnului, a fost ctitorit n anul 1676 de ctre mitropolitul Varlaam. Este un monument istoric i de arhitectur religioas. n apropierea acestui vechi aezmnt monastic se pstreaz i astzi unele vestigii istorice renumite cum ar fi: castrul roman "Arutela", stnca de piatr numit "Masa lui Traian" i bile termale de la Bivolari - pe malul stng al Otului. Schitul Ostrov, ctitorit de Neagoe Basarab i construit ntre anii 1518-1522. Pstreaz picturi murale interioare din 1752. Este situat pe o insul din mijlocul Oltului, unde este amenajat i un parc cu circa 50 de specii de arbori i arbuti Mnstirea Stnioara (5 km de staiune), ctitorit n anul 1747, este un vechi monument istoric i de arhitectur religioas

Principalele trasee turistice din zona

Caciulata - Pausa - Dealul Pausa - Curmatura "La Troita" - Poiana Stanisoarei - Muchia Vladesei - Muntele Durduc. Marcaj: banda albastra. Durata: 3-4 ore. Observatii: Traseu accesibil tot timpul anului pe segmentul Caciulata - Pausa - Stanisoara si recomandabil numai vara intre Stanisoara si Muchia Vladesei. Gara Turnu - Curmatura "La Troita" - Curmatura "La Melita" - Muntele Scortaru - Stana Turneanu - Muchia Turneanu. Marcaj: banda rosie. Durtata: 4 ore. Observatii: Traseu accesibil tot timpul anului (Gara Turnu - Curmatura "La Troita"), pe timp de iarna accesibil doar turistilor cu pregatire tehnica si bine echipati (Curmatura "La Troita" - Stana Turneanu). Caciulata - Cozia - Poiana Bivolari - Stana "La Musetel" - Curmatura "La Troita" Poiana Stanisoarei. Marcaj: banda galbena. Durata: 2-2 1/2 ore. Observatii: Traseu usor accesibil tot timpul anului.

3. Baza tehnico-materiala - Unitatile de cazare si alimentatie publica

Constituie elementul principal al bazei materiale, specific statiunilor balneare si este alcatuita din unitati variate de cazare grupate astfel: -de baza(vila,pavilion, motel, hotel etc) -complementare(camping, casute bungalow)

Universitatea Cretin Dimitrie Cantemir Facultatea de Management Turistic i Comer

In unitatile de cazare ale statiunii Calimanesti-Caciulata in ultima perioada s-a trecut la imbunatat gradului de confort, prin innoirea mobilierului, reconditionarea acestuia, permanentizarea incalzirii si apei ca datorate centralelor termice ce functioneaza cu apa geotermala. Cresterea numarului de turisti in tranzit cat si a satisfacerii necesitatilor populatiei din localitate a determi extinderea si modernizarea retelei de cazare in hoteluri, moteluri, popasuri turistice, campinguri etc. Statiunea Calimanesti-Caciulata dispune de circa 1.620 de locuri de cazare in cele cinci hoteluri societatii Calimanesti-Caciulata SA, dar si de altele in vilele si hotelurile particulare care au aparut in zona. Hotel Caciulata Descriere: Situare: in centrul statiunii. Dotari generale: ascensor, club, piscina acoperita, piscina in aer liber, s agrement (fitness), parcare, teren de fotbal, teren de tenis, tenis de masa, cosmetica, spalatorie, curatatorie, serv masaj, punct farmaceutic, cabinet medical, bar de zi, restaurant, biliard, baza de tratament, schimb valutar, seif, 1 camere duble, 6 apartamente. Accesul cu animale este interzis. Dotari camere: camere duble: baie cu dus, telefon international, minibar, tv cablu; apartamente: baie cu d telefon international, minibar, tv cablu, living si dormitor. Servicii masa: se acorda in unitatea restaurant Caciulata, categoria I, in sistem meniu fix. Factori natu turistici: stranduri termale, Vf. Cozia 1644 m. Facilitati copii: copiii intre 0-7 ani au gratuitate la cazare, 7-14 50% din tariful de cazare. Facilitati tratament: baza de tratament proprie, servicii de masaj, afectiuni ale tubu digestiv, hepato-biliare, renale, ale cailor urinare, metabolice si de nutritie, reumatismale. Hotel Cozia Descriere: Situare: in centrul statiunii. Dotari generale: ascensor, club, piscina acoperita, piscina in aer liber, sala agrement (fitness), parcare, teren de fotbal, teren de tenis, tenis de masa, cosmetica, spalatorie, curatatorie, serviciu masaj, punct farmaceutic, cabinet medical, bar de zi, restaurant, biliard, baza de tratament, schimb valutar, seif, 198 camere duble, 2 apartamente. Dotari camere: camere duble: baie cu dus, tv cablu, telefon, minibar; apartament: baie cu dus, tv cablu, telefon, minibar, living, dormitor. Servicii masa: se acorda in unitatea restaurant Cozia, categoria I, in sistem meniu fix. Factori naturali turistici: stranduri termale, Vf. Cozia 1644 m. Facilitati copii: copiii intre 0-7 ani au gratuitate la cazare, 7-14 ani 50% din tariful de cazare. Facilitati tratament: afectiuni ale tubului digestiv, hepato-biliare, renale, ale cailor urinare, metabolice si de nutritie, reumatismale inflamatorii, neurologice periferice, respiratorii si boli asociate. Hotel Central Descriere: Dotari generale: ascensor, piscina acoperita, sala agrement, parcare, teren de fotbal, spalatorie, curatatorie, serviciu masaj, cabinet medical, bar de zi, restaurant, baza de tratament, seif. Este permis accesul cu animale. 40 camere single, 105 camere duble. Dotari camere: camere single: baie comuna; camere duble: baie proprie sau pe hol. Servicii masa: se acorda in unitatea restaurant Central, categoria I, in sistem meniu fix. Factori naturali turistici: stranduri termale, Vf. Cozia 1644 m. Facilitati copii: 0-7 ani cazare gratuita, 714 ani 50% din tariful de cazare cu pat suplimentar asigurat.

Universitatea Cretin Dimitrie Cantemir Facultatea de Management Turistic i Comer Facilitati tratament: baza de tratament proprie, afectiuni ale tubului digestiv, hepatobiliare, renale, ale cailor urinare, metabolice si de nutritie, reumatismale inflamatorii, neurologice periferice, respiratorii si boli asociate. Vilele Liliacul si Trandafirul *** Constructii finalizate in anul 2003, dispun de 56 de locuri in camere cu pat dublu, restaurant si bar, baza proprie de tratament. Camerele sunt dotate cu TV color, minibar, baie cu dus, uscator de par si ventilatie.

Pensiunea Craiul Muntilor Situata la poalele Muntilor Cozia, la 15 km de Rm.Valcea, intr-o zona retrasa, linistita, departe de forfota asezarilor omenesti, pensiunea Craiul Muntilor este locul ideal pentru o relaxare totala si eliberarea stresului zilnic. Memorabile partide de vanatoare se pot organiza pentru speciile de vanat mari :urs, cerb, capra neagra sau vanat mic si de balta :fazan, iepure, vulpe, rate etc. Staiunea Climnesti-Cciulata dispune de uniti de alimentaie public, nprincipal integrate unitilor de cazare, ndeosebi marilor hoteluri, dar seevideniaz i uniti independente.Datorit profilului staiunii i necesitii unor sejururi prelungite, alimentaiaeste foarte important i necesar a se realiza n incinta structurilor de cazare,serviciilor de alimentaie fiind chiar incluse n pachetul de servicii achiziionat deturistul venit n cur. S.C. Climneti-Cciulata pune la dispoziie turitilor venii n staiune: - 4 restaurante cu 1680 locuri n saloane i terase acoperite sau descoperite; - 4 baruri de zi cu 120 de locuri; -2 bufete cu 20 de loocuri n saloane i 120 de locuri pe terase acoperite idescoperite; Hotelul Traian, n administraia S.C. Sind Romnia, deine un restaurant de 400 de locuri i bar. Servirea mesei se face pe baz chip-carduri. Concluzionnd, putem spune c, dac situaia reelei de alimentaie public nstaiune este avantajoas, n ceea ce privete gradul de diversificare al serviciilor.Trebuie menionat c acesta este insuficient. n condiiile economii de pia seurmrete ca reeaua de alimentaie s se lrgeasc i s se diversifice. Structura pe tipuri pe categorii de confort

UNITATI DE CAZARE: 1. Hotel Caciulata*** 2. Hotel Central* 3. Hotel Cozia** 4. Hotel Cristal** 5. Hotel Oltul** 6. Hotel Traian*** 7. Hotel Valcea* 8. Hotel Oltour**

406 locuri 306 locuri 406 locuri 96 locuri 486 locuri 526 locuri 268 locuri 28 locuri 8

Universitatea Cretin Dimitrie Cantemir Facultatea de Management Turistic i Comer 9. Vile, popas turistic Total 3309 locuri 5870 locuri cazare

Instalatii si modalitati de agreement

Aezarea pitoreasc a staiunii Climneti-Cciulata creeaz condiiifavorabile pentru desfurarea unei activiti balneare ntr-o ambian plcut,reconfortant.Baza de agrement a staiunii cuprinde numeroase mijloace i dotri destinates asigure posibiliti largi i diversificate pentru petrecerea plcut a timplui liber de ctre turiti. Agenia de turism a S.C. Climnesti-Cciulata ofer la cerere excursii n jude i n alte zone, cu mijloace proprii de transport, dispunnd de microbuzeMercedes.Activitatea de producie a S.C. Climneti-Cciulata S.A. este susinit deun laborator de cofetrie i patiserie, o gospodrie anex pentru creterea porcilor,4 sere pentru flori, plante ornamentale, legume i zarzavaturi, un atelier pentrupreparate din carne, sal polivalent cu 240 de locuri i 3 sli de conferin cu untotal de 120 de locuri. Agrementul este completat de discoteci, bowling, jocuri mecanice, baruri cu program non stop, excursii, orientare turistica, piscine interioare si exterioare cu apa geotermala, terenuri de sport, pescuit, vanatoare, sporturi nautice, drumetii montane sau vizitarea unor obiective turistice; Manastirea Cozia, Manastirea Turnu, Schitul Ostrov, Ruinele Castrului Roman Arutela, Manastirea Stanisoara, Muzeul Satului Bujoreni, orasul Rm. Valcea sau orasul medieval Sibiu. Se mai pot vizita obiective turistice si monumente istorice din imprejurimi: statiunile Voineasa, Olanesti, Govora, Ocnele Mari, Manastirile Horezu, Bistrita, Arnota, Dintr-un Lemn, Muzeul Brukenthal, Dumbrava Sibiului, etc.

Instalatii si modalitati de tratament

Dup naionalizarea de la 11 iunie 1948, staiunea a trecut n proprietateastatului i a luat fiin ntreprinderea Balnear de Stat pe principii economice, cudirector coordonator medial i director adjunct administrativ, pn n 1960. PrinHCM 9/60 se hotrte o nou organizare a staiunilor. n 1970 se unific Serviciul Medical Balnear cu ntreprinderea de Gospodrie Oreneasc i se formeaz Complexul Balnear Climneti n cadrul cruiafuncioneaz i policlinica Balnear. Dup 1990 ncepe procesul de privatizare, dar Policlinica Balnear rmne n continuare. Concomitent cu spaiile de cazare s-a dezvoltat i o baz de tratamentmodern, integrat n baza de cazare, care se compune din trei segmentedistincte: -baza de tratament Cozia cu o capacitate de 2258 proceduri pe zi; -baza de tratament Cciulata, cu o capacitate de 1942 proceduri pe zi; -baza de tratament Climneti-Cciulata, cu o capacitate de 2160 proceduri pe zi. Aceasta atest existena unei baze materiale de tratament, una din cele maidezvoltate din ar, diversificat, apt s satisfac toate cerinele de tratamentpentru afeciunile ncadrate n profilul staiunii. Seciile de fizioterapie sunt dotate cu toat gama de aparatur la nivelmondial: magnetodiaflux, ultrascurte, fotariu, cureni cu impulsuri, cureni dinamici,ultrasunet, solux, bi 9

Universitatea Cretin Dimitrie Cantemir Facultatea de Management Turistic i Comer de lumin, aerosol terapie.Stau la dispoziia pacienilor laboratoare de analize clinice, laboratoare deexplorri funcionale i camere de gaed cu program permanent.n cadrul bazelor de tratament exist un personal medical de o naltcalificare profesional i cu o bogat experien n domeniul balneologiei, cu careconducerea staiunii colaboreaz foarte bine.

Factorii terapeutici naturali utilizati efectiv in cura

Staiunea Climneti Cciulata este printre puinele localiti din ar ce ntrunete n chip fericit de cur: factorul climatic i topoclimatic local i factorulhidromineral reprezentat de apele minerale. Bioclimatul temperat-continental cuinfluene mediteraneene este unul sedativindiferent i este tolerat n mare msuratt de oameni de o vrst naintat ct i de ceilali de alte varste i stri i stride sntate.Climneti Cciulata, ca staiune balneoclimateric ocup un loc deosebit ntre celelalte staiuni similare din ar datorit structurii geologice complexe,izvoare minerale pentru cur intern, ct i ape termale ce provin de la mariadncimi pentru cura extern.Dei numeroase izvoare au o compoziie variat, totui caracteristicageneral a tipului de ap mineral a zonei este de ap sulfuroas, clorurat,bicarbonat sodic, hipoton, cu o concentraie de sruri ntre 0,5 i 29g/1.Sursele termale de ap sunt puse n valoare cu ajutorul unor sonde de mareadncime ceea ce a creat posibilitatea crerii unor surse cu concentraie mare,folosite n cura extern, pentru tratarea afeciunilor reumatismale, ale aparatuluilocomotor, ale sistemului nervos. Apele izvoarelor minerale sunt clasificate n funcie de temperatur,mineralizare i compoziia chimic.n funcie de temperatur: -ape reci (sub 20*C) sunt cele mai numeroase i se folosesc n curaintern; -ape termale, care sunt de trei categorii: -Hipotermale(20-34*C):Cozia 3 i 4; -Termale(42-43*C): forajele Cciulata 1001, Cozia 1 i 5.Acestease folosesc n cura extern, sub form de bi; -Geotermale(87-90*C): forajele Cciulata 1006,Cciulata 1007 iCozia 1008. Se folosesc n cura extern, sub form de bi, dup ce au fost nprealabil rcite pn la 37-38*C. Aceste surse mai au i o alt ntrebuinare, cea de nclzire a hotelurilor.Dup mineralizare sunt:-ape oligominerale (sub 1g%):Cciulata 7 i 14; -ape hipotone (1-8g%):majoritatea surselor; -ape izotone(8-9g%): Cciulata; Dup compoziia chimic sunt: -ape sulfuroase; -cloro-sodice; -calcice; -bromurate; -magneziene; -slab iodurate. Izvoarele din zon au o compoziie chimic i o concentraie a srurilor variate. Posibilitati de tratament

10

Universitatea Cretin Dimitrie Cantemir Facultatea de Management Turistic i Comer Afectiuni ale tubului digestiv (gastrite cronice, hipoacide, constipatia cronica, colite cronice); afetiuni hepato-biliare (dischinezia biliara, colecistita cronica necalculoasa sau calculoasa, tulburari dup ficat operat colecistectomie, hepatia cronica, pancreatita cronica); afeciuni renale i ale cailor urinare (litiaza renala neoperata sau operata, litiaza cailor urinare, pielonefrita cronica, infecii urinare, glomerulonefrita cronica stabilizata); afeciuni metabolice si de nutritie (diabetul zaharat, stari de hiperuricemii, de hiperlicemii, obezitate); afectiuni reumatismale degenerative (spondiloza cervicala, dorsala i lombara, artroze, poliartroze); afectiuni reumatismale inflamatorii (stari alergice articulare dupa reumatism articular acut sau dupa infecii de focar); afectiuni reumatismale abarticulare (tendinoze, tendomioze, tendoperiostoze, periartrita scapulohumerala); afectiuni posttraumatice (redori articulare posttraumatice, stari dupa operatii pe muschi, oase si articulatii, stari dupa entorse, luxatii si fracturi); afectiuni neurologice periferice (pareze, stari dupa poliomielita); afectiuni respiratorii (persoane expuse la noxe respiratorii, microbiene sau virotice, astmul alergic, bronsitele si traheo-bronsitele cronice, bronsiectazia); afectiuni asociate (ginecologice, otorinolaringolo-gice, dermatologice, cardiovasculare, endocrine, nevroza astenica, boli profesionale).

4. Circulatia turistica Structura pe nationalitati

Zona Climneti-Cciulata nregistreaz tot mai multe sosiri turistice, faptdatorat diversitii i valorii potenialului turistic antropic i natural existent aici.Circulaia turistic, acest flux de turiti, este reprezentat cu ajutorulvolumului i structurii cererii turistice.n analiza circulaiei turistice se au n vedere urmtorii indicatori:-numrul de turiti-numrul de nnoptrisejurul mediu-densitatea circulaiei turistice. Numrul de turiti Analiznd datele existente se observ c dup anul 1989, numrul turitilor sosii n staiunea ClimnetiCciulata a sczut. ncepnd cu anul 2000 se nregistreaz o cretere a acestui indicator, de la31616 n 2000 la 44600 n 2005. Aceast cretere se nregistreaz att la numrulde turiti, ct i la turitii strini. Numrul de nnoptri Un alt indicator ce ajut la msurarea i caracterizarea fluxurilor turistice este numrul de nnoptri sau numrul total de zile-turist calculat ca produs ntre numrul total de turiti i durata activitii turistice efectuat acestora exprimat n zile.n anii 2004 i 2005 observm c n primul an numrul turitilor este tot mai mic dect n cel de-al doilea, dar numrul nopilor de cazare are o evoluie invers, astfel in anul 2003 s-a nregistrat un numr total de 41733 de turiti dintre care 40462 turiti romni, iar numrul nnoptrilor a fost de 360027. n anul 2004 numrul turitilor a fost de 43574 dintre care 42360 turiti romni, iar numrul nnoptrilor a fost de 340920. Sejurul mediu Durata medie a sejurului se exprim prin raportul dintre numrul total de zileturist(NZT) i numrul total de turiti (NT), respectiv: DS= NYT / NT 11

Universitatea Cretin Dimitrie Cantemir Facultatea de Management Turistic i Comer n ceea ce privete ultimii ani, 2002-2004, se observ c gradul de ocupare a capacitii existente n staiune a crescut progresiv : de la 58,22% n 2002 la 65,66 n 2004.Valorificarea eficient a bazei tehnico-materiale este condiionat de manifestarea efectiv a cererii turistice. Atragerea unui numr sporit de turiti ridicarea gradului de utilizare a capacitii existente i implicit veniturilor realizatedin diverse prestaii turistice.

Densitatea circulaiei turistice Densitatea circulaiei turistice este indicatorul care pune in relaie direct circulaia turistic cu populaia autohton a staiunii.Se exprim ca raport ntre numrul de turiti ce viziteaz staiunea sau numrul total de zile turist i populaia autohton zonei receptoare. Populaia oraului Climneti este, potrivit ultimelor statistici de 8966 locuitiri.Oraul Climneti primete n fiecare an turiti al cror numr depete de 4-5 ori populaia local.
Nr. turiti Turiti romni Turiti strini Nr. nnoptri

Anul

2004 2005

41733 43576

40462 42360

1271 1216

360027 340920

Perioada

Turismul de circulaie/tranzit este favorizat de amplasarea staiunii pe drumul european E 81 (Halmeu Satu Mare Cluj Napoca Sebe Sibiu Piteti Bucureti), ce leag Ardealul de capital. Turismul la sfrit de sptmn este o form de turism care este tot mai larg practicat de populaia din mediul urban. Amplasarea staiunii la 18 km de Rmnicu Vlcea, 49 km de Curtea de Arge stimuleaz aceast form de turism Turismul de odihn i recreere - se practic i n prezent, mai ales n perioada estival.

5. Determinarea gradului de atractivitate Tipul de turisti

12

Universitatea Cretin Dimitrie Cantemir Facultatea de Management Turistic i Comer Statiunea balneara Calimanesti-Caciulata este frecventata in mod deosebit de persoane varstnice cu diverse afectiuni, insa persoanele mai tinere practica acest tip de turism la sfarsit de saptamana sau in perioada estivala.

Analiza SWOT Puncte forte:


- existenta unor de resurse balneare unice pe plan european.; - nivelul de pregatire al cadrelor medicale din domeniu; - gama variata de proceduri de cura; - preturi reduse n comparatie cu alte tari; - existenta unor piete traditionale pentru turismul balnear din Romnia Germania, Franta, Belgia, Israel.

Puncte slabe:
- structuri de primire si tratament de slaba calitate; - asigurarea la un nivel scazut a serviciilor de tratament, recreere si divertisment; - infrastructura de acces, utilizare si colectare a resurselor balneare nvechita si insuficienta; - exploatarea intensiva, a substantelor si resurselor minerale din statiunile balneare; - infrastructura locala slaba ( acces, utilitati); - mediul ambiant al statiunilor prost ntretinut, lipsa spatiilor verzi specifice si mbatrnirea parcurilor balneare;

Oportuniti:
cresterea solicitarilor pe plan international/national privind turismul balnear; - tendinta de mbatrnire a populatiei pe plan mondial; - cresterea facilitatilor specifice nu tratamentului recuperator ci de preventie wellness; - cresterea numarului de touroperatori specializati

Ameninri:
- scaderea puterii de cumparare a populatiei; - oferta similara a unor destinatii traditionale Ungaria, Cehia; - cresterea competitiei pe plan regional prin aparitia unor destinatii noi Croatia, Slovenia superioare din punctul de vedere al facilitatilor; - anularea subventiilor statului, prin intermediul

13

Universitatea Cretin Dimitrie Cantemir Facultatea de Management Turistic i Comer


si specialisti n turismul balnear; - atentia factorilor de decizie n politica de munca/asistenta sociala n prevenirea accidentelor si pastrarea capacitatii de efort pe perioada ndelungata; Casei de Pensii, pentru turismul balnear; - conservarea unor modele de management depasite n conditiile accesului n U.E; - neconstituirea parteneriatelor public privat pentru dezvoltarea complexelor de wellness pe plan regional.

Propuneri

n prezent, balneologia romneasc i are un rol bine definit, att pe planintern, ct i pe plan internaional. Apele minerale romneti sunt apreciate n ntreaga lume cucerind medalii ladiferite trguri i concursuri de specialitate.Staiunile balneo-climaterice au acum multiple posibiliti de cazare i centremedicale cu aparatur de ultim generaie, cu bi termale n aer liber sau bazineacoperite, inhaloterapie, aerohelioterapie etc., unde i desfoar activitateamedici specialiti de talie mondial. Astzi se tie c la staiunile balneo-climaterice nu mai apeleaz doar suferinziici i persoanele sntoase i aparent sntoase, cu predispoziii spre mbolnvire.Pentru copii sunt organizate programe speciale, pentru ca n vacane acetias beneficieze de factorii balneoclimaterici ai staiunii, cci o minte sntoas sea fl ntr-un corp sntos. n cazul staiunii Climneti-Cciulata putem aprecia c exist o mare diversitate de structuri de cazare, de la hotel la camping. De asemenea,capacitile de tratament din staiune sunt superioare comparativ cu cele ale altor staiuni de profil din ar. Dac baza material din staiune este bine dezvoltatstructural, totui se gsete ntr-un grad de uzur fizic i moral destul deridicat.Se cere i existena unor structuri de cazare cu un grad mai mare de confortdect cel existent. O alt cerin ce se impune n cadrul acestei staiuni, este cea de diversitatesuperioar a serviciilor, prin includerea unor servicii de agrement, tiut fiind faptul c oferta turistic este o combinaie de elemente materiale i servicii, n careacestea din urm joac un rol important. Se asist, totui n staiunea Climneti-Cciulata, la o specializare a ofertei de servicii pentru noi segmente ale cererii:turismul de afaceri i congrese, oferta balnear pentru sportivi. Aflat pe o arter de intens circulaie naional i internaional, staiunea ClimnetiCciulata atrage i un numr mare de vizitatori aflai in tranzit.Din acest motiv, este de dorit o dezvoltare a structurilor de cazare ce rspundprioritar acestui tip de turism tiut fiind faptul c n regiune exist doar o singurstructur de cazare de acest gen.Un punct forte al staiunii l constituie faptul c este o staiune permanent,unde turismul este posibil tot timpul anului. Minimixt de marketing

Una dintre cele mai importante probleme referitoare la valorificarea potentialului turistic o constituie conturarea si utilizarea unei politici promotionale active capabile sa puna in

14

Universitatea Cretin Dimitrie Cantemir Facultatea de Management Turistic i Comer evidenta toate laturile si aspectele prin care statiunea Calimanesti Caciulata sa devina un punct de atractie turistic, pentru turistii din diferite zone ale lumii. Problema ce trebuie rezolvata, prin strategia promotionala consta in in aceea de a evidentia caracterele deosebite ale ofertei turistice, in comparatie cu ofertele altor statiuni si caile prin care acestea sunt puse la dispozitia solicitantilor sai.Realizarea unei asemenea cerinte urmeaza a fi realizata print-o strategie fundamentata, care, pe de o parte sa aiba in vedere obiective generale propuse realizarii in domeniul valorificarii patrimoniului turistic, iar pe de alta parte, sa apeleze la tactici specifice bazate pe forme promotionale adecvate principalelor produse turistice. Tratamentul cu ajutorul apelor minerale, termominerale are in Romania traditie.Prin calitatea factorilor naturali de cura-ape minerale, namoluri terapeutice, climat de crutare- statiune Calimanesti- Caciulata este renumita in lumea intreaga.Este situata intr-o zona naturala deosebit de pitoreasca, cu aer curat, nepoulat. Are posibilitatea terapeutica si materiala de a efectua, in acelasi timp profilaxie, tratament, recuperare. Tratamentele balneare obisnuite sunt asociate cu tratamente faramaceutice originale romanesti : Aslavital, Boicil, Pell Amar si cu apiterapie, fitoterapie. Se remarca efectele benefice ale factorilor naturali de cura din aceste statiuni si in tratarea stresului. In vederea intensificarii actiunilor promotionale romanesti pe pietele turistice internationale, avand ca efect cresterea fortei de atractie si competitivitatii turistice, apare necesara sporirea acestor activitati atat la noi in tara cat si in strainatate.Se simte nevoia gasirii unor posibilitati de crestere a numarului si diversificarii materialului de promovare privitor la produsele oferite de marile unitati primitoare de turisti, in scopul careia este necesara o mai mare antrenare a acestora in orasul Rm.Valcea. In cresterea si diversificarea actiunilor de promovare, in sporirea eficientei acestora, in conformitate cu cerintele fiecarei piete turistice, un rol important il joaca si cercetarea stiintifica, ale carei posibilitati in acest domeniu sunt nelimitate. Promovarea produselor turistice presupune : -declansarea unor actiuni promotionale de amploare, prin includerea ofertei turistice a statiunii in cataloagele marilor firme touroperatoare ; -prezentarea ofertei turistice la manifestarile internationale specifice( reuniuni, congrese, expozitii) ; -lansarea ofertei turistice pe pietele netraditionale din diferitele zone ale lumii ; -perfectionarea si modernizarea tehnicilor de promovare; -individualizarea produselor turistice si folosirea de insemne pe diferite articole care pot fi oferite drept suveniruri regionale; diversificarea publicatiilor turistice editate in mai multe limbi de circulatie internationala si distribuirea lor in tara si in strainatate.

15

Universitatea Cretin Dimitrie Cantemir Facultatea de Management Turistic i Comer Bibliografie http://ro.wikipedia.org http://www.primariacalimanesti.ro/ http://www.romturism.ro http://www.calimanesti-caciulata.ro/

16