UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRONOMICE SI MEDICINA

VETERINARA BUCURESTI

FACULTATEA DE INGINERIE SI MANAGEMET IN ALIMENTATIE PUBLICA SI

AGROTURISM

Organizarea si amenajarea turistica a spatiului geographic din localitatea

Durau (jud. Neamt)

Bica Alexandru

Mateciuc Emilian-Catalin

Grupa 8215
 2011

Cuprins

I. Pontentialul turistic natural

1. Prezentarea generala a statiunii

2. Relieful
3. Clima
4. Reteaua hidrografica
5. Vegetatia si fauna
6. Natura protejata
7. Recomandari pentru tratare afectiuni

II. Potentialul turistic antropic

1. Cadrul socioeconomic
2. Asezarile omenesti - organizarea administrativ-teritorială
3. Economia

III. Potentialul turistic, cultural, istoric

IV. Forme de practicare a turismului in judeţul Neamţ
V.Reţeaua unităţilor de cazare şi alimentaţie publică
din Durau
VI. Hotelurile şi restaurantele din judeţul Neamţ

Anexe
Bibliografie

2
 Introducere in judetul Neamt

Judeţul Neamţ este străjuit de creste albe şi brazi înalţi, cu dealuri line la poalele
Romanului şi vârfuri semeţe ce înconjoară oraşul Piatra Neamţ. Aici, muntele, apa lacurilor şi
dealurile se adună în tăcere de parcă s-au întâlnit pentru a păzi această zonă de o frumuseţe
naturală unică.

Totodată, oraşul Bicaz de sub apa cea mare a Bistriţei si oraşul Târgu Neamţ care
păstrează cetatea medievală a lui Ştefan cel Mare oferă turiştilor mărturii importante despre
istoria, cultura şi bogăţiile acestor locuri.

Momente din istoria si frumuseţea acestor meleaguri moldave au fost aşternute cu

dibăcie pe hârtie de către mari scriitori români, cum ar fi: Alexandru Vlahuta, Ion Creanga,
Mihai Eminescu, Mihail Sadoveanu, Calistrat Hogas si filozoful Vasile Conta. Alaturi de ei,
au imortalizat în ulei pe pânze, văile, apele şi înălţimile ce se împletesc pe văile Bistriţei sau a
Siretului, peisajele montane şi frumuseţea lăcaşurilor de cult, mari pictori români ca: Nicolae
Grigorescu, Nicolae Tonitza, Alexandru Baesu, Lascar Vorel, Iulia Hălăucescu şi Victor
Brauner.

3
 Acest ghid turistic al judeţului Neamţ conţine informatii succinte despre mânăstirile
Neamţului, despre muzee şi case memoriale, despre cetaţi medievale, meşteri populari, despre
parcuri şi rezervaţii naturale şi nu în ultimul rând despre posibilităţile de agrement.

Vezi şi ghidul turistic al Muntelui Ceahlău, ghidul turistic al zonei Izvorul Muntelui şi
ghidul turistic al oraşului Piatra Neamţ.

Mănăstiri din judeţul Neamţ

Judeţul Neamţ este ţinutul unde se găsesc cele mai vechi şi cele mai multe mănăstiri
din Moldova considerate adevărate centre de cultură medievală. Deosebită este Mănăstirea
Neamţ, cea mai veche mănăstire din Moldova, denumită şi “Ierusalimul Ortodoxiei Române”,
care pune la dispozitia vizitatorilor în muzeu un bogat tezaur şi cea mai veche bibliotecă
mănăstirească, contribuind astfel la dezvoltarea culturii şi artei romăneşti medievale.

Mănăstirea Agapia este împodobită spre nemurire de sfinţii pictaţi de Nicolae

Grigorescu intre anii 1858 – 1861 şi deţine o impresionantă colecţie muzeală de artă medieval
şi religioasă şi o bibliotecă care cuprinde cărţi şi manuscrise vechi.

Mănăstirea Secu dăinuie de peste 500 de ani şi adăposteşte o impresionantă colecţie

muzeală de obiecte bisericeşti, icoana Cipriota si mormântul ctitorului ei, Nestor Ureche.

4
 Mănăstirea Sihăstria, prin cele trei secole de existenţă adăposteşte o colecţie si o
bibliotecă cu o mare valoare istorică şi culturala şi este cunoscută pentru duhovnicii Părintele
Cleopa şi Părintele Paisie Olaru.

Mănăstirea Văratec situată în satul mănăstiresc Văratec deţine o colecţie de artă veche
bisericească şi este locul unde se află mormântul Veronicăi Micle.

Mănăstirea Bistriţa cu o mare valoare istorică şi arheologică unde se păstrează şi

Icoana Sfânta Ana – făcătoare de minuni şi mormântul domnitorului Alexandru cel Bun, se
numără printre cele mai vechi mănăstiri din Moldova.

La această mănăstire a stat până în 1990 părintele Iustin Pârvu de la Mănăstirea Petru
Vodă, un alt loc plin de linişte între mănăstirile din Moldova.

Mănăstirea Pângăraţi datează din anul 1560 şi are o arhitectură unică între mănăstirile
din Moldova prin includerea în aceeaşi clădire a două biserici suprapuse.

Mănăstirea Durău construită de către una din fiicele domnitorului Vasile Lupu, a fost
împodobită cu pictură în ceară, în tehnica encaustică, de către Nicolae Tonitza şi ucenicii săi –
printre care şi Corneliu Baba.

Vizitarea acestor vechi mănăstiri din Moldova situate în judeţul Neamţ va oferi şansa
pelerinului şi turistului să înţeleagă şi să simtă câte ceva din spiritualitatea bisericii ortodoxe
din Moldova şi implicit din judeţul Neamţ.
Muzee si Case memoriale

În judeţul Neamţ turiştii pot regăsi în muzeele de istorie, de artă, de ştiinţele naturii si
etnografice obiecte care vorbesc despre trecutul şi prezentul judeţului Neamţ, despre
obiceiurile şi tradiţiile oamenilor care au locuit în acest ţinut.

În muzeele de istorie din judeţul Neamţ turiştii vor găsi mărturii ale acestor locuri în
care originile primilor oameni se pierd în negura timpurilor. In judeţul Neamţ au fost
descoperite urmele civilizaţiei Cucuteni. Aici este locul unde Ştefan cel Mare a construit
mănăstiri şi renumita cetate medievală Cetatea Neamtului. Viziteaza aceste locaţii şi fă o

5
călătorie imaginară în trecutul primilor oameni din aceste locuri, fii martorul creaţiilor
artistice şi îmbogăţeşte-ţi cunoştinţele în muzeele din judeţul Neamţ.

Muzeul de Istorie şi Etnografie din Târgu Neamţ prezintă o sinteză a bogăţiei istoriei
medievale a oraşului Târgu Neamţ, dar şi a meşteşugurilor tradiţionale din Depresiunea
Neamţ, pornind de la tors şi ţesut până la prelucrarea produselor agricole, a lemnului, a
metalelor şi a ceramicii.

Muzeul de Istorie şi Etnografie din Bicaz este destinat istoriei monografice a Văii
Bistriţei şi este structurat pe trei spaţii distincte, alături de care sunt expuse 102 picturi donate
oraşului de pictoriţa Iulia Hălăucesu.

Muzeul de Istorie şi Arheologie din Piatra Neamţ înfiinţat de către preotul Constantin
Mătasă expune din bunurile culturale clasate în Tezaurul patrimoniului cultural naţional care
prezintă evoluţia comunităţilor umane de pe aceste meleaguri începând cu paleoliticul
superior şi până în epoca contemporană.

Muzeul de Artă Eneolitică Cucuteni din Piatra Neamţ este primul muzeu Cucuteni din
Romania şi are expuse în jur de 300 de piese din Cadrul Culturilor Precucuteni şi Cucuteni,
incluse în categoria „tezaur“ a patrimoniului cultural naţional.

6
 Muzeul de Istorie din Roman este organizat în 15 săli având un număr impresionant
de obiecte, începând cu epoca pietrei cioplite şi până la primul razboi mondial.

În muzeele de artă din judeţul Neamţ turistul va putea admira o colecţie impresionantă
de lucrări artistice, deosebite prin calitatea şi tehnica execuţiei.

Muzeul de Artă din Piatra Neamţ prezintă o viziune panoramica asupra evolutiei
artelor vizuale (pictura, grafica, sculptura, tapiserie) create de artiştii români la sfârşitul
secolului al XIX-lea şi în secolul al XX-lea.

Muzeul de Artă din Roman expune lucrări de pictură, grafică şi sculptură care pun în
valoare arta românească a artiştilor legaţi într-un fel sau altul de zona Roman: Maria Ciurdea
Steurer, Iosif Steurer, Stavru Tarasov, Jean Cosmovici, Constantin Isachie şi Nicu Enea.

Muzeul de artă “Iulia Hălăucescu” din Tarcău inaugurat în clădirea în care a funcţionat
“fosta şcoală a învăţătorului” din Tarcău expune aproape 120 de lucrări plastice, dar şi obiecte
personale ale artistei care a fost supranumită “doamna acuarelei româneşti” Iulia Hălăucescu.

Colectia Mănăstirească de la Mănăstirea Agapia este dedicată marelui pictor Nicolae

Grigorescu şi expune cele 29 de lucrări originale ale pictorului care au fost lucrate în perioada
în care acesta a pictat şi interiorul Mănăstirii Agapia.

7
 În judeţul Neamţ sunt locurile unde au copilărit şi au tărit mari scriitori şi oameni de
cultură ai neamului românesc. Despre acest ţinut spectaculos s-au scris nenumărate poveşti
care de-a lungul veacurilor au impresionat copii şi adulţi de toate vârstele.

Casa Memorială “Calistrat Hogaş” din Piatra Neamţ inaugurată in casa in care a locuit
scriitorul Calistrat Hogas are un stil architectural deosebit şi expune documente de familie,
manuscrise, mobilă originală şi obiecte personale ale scriitorului.

Casa Memorială “Ion Creangă” din Humuleşti, Neamţ este casa unde s-a născut şi a
copilărit Nică a lui Ştefan a Petrei. Casa a fost construită în anul 1830 de bunicul
povestitorului. Aici găsim cuptorul şi stâlpul hornului unde stă agăţată sfoara cu motocei la
capăt cu care se jucau maţele, descrisă de povestitor în “Amintiri din copilărie” sau prichiciul
vetrei cel humuit, de care scriitorul se ţinea când a început să meargă copăcel.

Casa Memorială “Veronica Micle” din Târgu Neamţ este casa pe care poeta Veronica
Micle a îndrăgit-o foarte mult şi care expune obiecte şi documente despre viaţa şi activitatea
literară a muzei poetului nostru naţional, Mihai Eminescu.

Casa Memorială “Alexandru Vlahuţă” din comuna Agapia, Neamţ este casa în care s-a
născut şi a copilărit scriitorul Alexandru Vlahuţă şi locul unde s-a incercat reconstituirea
atmosferei specifice epocii în care a trăit acesta.

Casa Memorială Visarion Puiu si Muzeul Mihail Sadoveanu din satul Mănăstirea
Neamţ este locul în care scriitorul Mihail Sadoveanu şi-a petrecut amurgul vieţii. Aici,

8
expozitia păstrează ambianţa de epocă şi cuprinde piese de mobilier, pianul, sabia de samurai,
un sah de fildes, documente, obiecte personale, fotografii, portretele părinţilor şi a scriitorului.

Casa Memorială “I. I. Mironescu” din Tazlău, Neamţ este casa în care s-a născut şi a
locuit doctorul şi scriitorul I. I. Mironescu din Tazlău şi expune obiecte personale, fotografii,
schiţe, cărţi şi mobilier care au aparţinut acestuia.

Parcuri şi rezervaţii naturale

Fortele dezlănţuite ale naturii au creat în zona judeţului Neamţ un adevărat muzeu în
aer liber a cărui exponante sunt aceste peisaje unice, interesante şi deosebit de spectaculoase
care formează parcurile şi rezervaţiile naturale protejate. Printre aceste peisaje de-a dreptul
fascinante se regăsesc numeroase obiective turistice ce pot fi vizitate.

Parcul Naţional Ceahlău, care reprezinta cea mai mare atractie turistica din Carpatii
Orientali, se întinde pe o suprafaţă de 7.742,5 ha şi cuprinde trei arii protejate: Rezervatia
Ştiinţifica “Ocolasul Mare”, Rezervaţia natural botanica “Poliţa cu Crini” si Monumentele
naturii “Cascada Duruitoarea” şi “Avenul Mare” în care sunt protejate peste 1100 specii de
flori şi 90 de specii de păsări şi animale. An de an traseele montane din muntele Ceahlau sunt
frecventate de mii de turisti.

9
 Parcul Naţional Cheile Bicazului – Hasmas cu următoarele puncte de atracţie:
Rezervaţia Cheile Sugăului, Cheile Laposului, Pestera Munticelu, Peştera tunel sau Peştera
glodului şi Cheile Bicăjelului.

Parcul Natural Vânători Neamţ are ca obiectiv protejarea şi conservarea populaţiei de

zimbri şi cuprinde următoarele rezervaţii naturale: Codrii de Aramă, Pădurea de argint,
Rezervaţia de Zimbrii şi Faună Carpatină “Dragoş Vodă” şi Pădurea de Smarald.

În judeţul Neamţ au fost declarate arii de protectie speciala avifaunistica următoarele

lacuri: Lacul Bâtca Doamnei, Lacul Vaduri şi Lacul Pângăraţi. Aceste lacuri constituie o
verigă importantă în păstrarea biodiversităţii şi a habitatelor naturale pentru toată zona estică
din continentul European.

O altă rezervaţie naturală a Neamţului o reprezintă Lacul Cuiejdel. Acesta este cel mai
mare lac de baraj natural din România cu o frumuseţe peisagistică deosebită care atestă
unicitatea şi importanţa acestuia.

Cetăţi

Cetăţile şi conacele boiereşti, veritabile monumente istorice care stau mărturie la

mareţia de altădată a judeţului Neamţ, cum ar fi impresionanta Cetate a Neamţului – un
obiectiv istoric medieval din oraşul Târgu Neamţ deosebit de important şi spectaculos, mai
ales acum după lucrările de renovare şi restaurare.
Meşteri populari

Tradiţiile populare din zona judeţului Neamţ sunt duse mai departe prin măiestria şi
dăruirea meşterilor populari. Acestia reuşesc să creeze adevărate obiecte de artă populara
tradiţională care au servit de-a lungul timpului necesităţilor ţăranului român iar acum, aceste
creaţii au devenit obiecte cu caracter ornamental.

10
 I. Analiza potentialului turistic
A. Potentialul turistic natural

1. Prezentarea generala a statiunii

Durau este o statiune climaterica Montana, permanenta, de odihna, in judetul Neamt.

Statiunea Durau este situata la o altitudine de 780-800 metri la poalele Muntilor Ceahlau, in
judetul Neamt si nu foarte departe de orasul Piatra Neamt (cca. 60-65 km).
In Durau se poate ajunge pe calea ferata prin Piatra Neamt pana in orasul Bicaz de unde se iau
mujloace auto pana in statiune. Pe sosea se urmeaza drumul national DN15 care pleaca din
Targu Mures si trece prin Reghin-Toplita-Borsec-Bicaz-Piatra Neamt-Bacau. De pe drumul
national, din apropierea localitatilor Grinties sau Bicaz (depinde din ce parte veniti) se intra pe
drumul judetean care duce spre comuna Ceahlau si spre statiune. Prin Bacau trec doua sosele
europene E85 (Bucuresti-Buzau-Ramnicu Sarat-Focsani-Bacau- Roman-Suceava) si E577
(care vine dinspre Brasov). De asemenea, la Bacau exista aeroport.

2. Relieful

Relieful judeţului Neamţ se suprapune parţial Carpaţilor Orientali, Subcarpaţilor

Moldovei şi Podişului Moldovenesc. Aşadar unităţile de relief predominante în judeţ sunt cea
muntoasă, reprezentată de Carpaţii Orientali (prin munţii Bistriţei, masivul Ceahlău, munţii
Hăşmaş, munţii Tarcău şi munţii Stânişoarei), care ocupă 278.769 ha (51% din suprafaţa
judeţului). De asemenea putem aminti unitatea subcarpatică, reprezentată de Subcarpaţii
Moldoveneşti, şi cea de dealuri, ale Podişului Central Moldovenesc.
Neîndoielnic, din întreg lanţul Carpaţilor Orientali, Masivul Ceahlău este cel mai
impresionant, atât prin frumuseţea deosebită a peisajului oferit, cât şi prin aspectul său
impunător. Toate acestea l-a făcut unul dintre munţii cei mai căutaţi de către turiştii din ţară,
dar şi din străinătate. Prezenţă vie în folclorul local, înconjurat de o aureolă magico-
mitologică, imaginea Ceahlăului se reflectă distinct în paginile de literatură sau în operele

11
artiştilor plastici, ca de altfel întreg ţinutul Neamţului. Pe lângă acesta, nu putem să nu
menţionăm Cheile Bicazului, străbătute de râul Bicaz.
Formaţiunile carstice existente pe raza judeţului Neamţ sunt în număr de cinci. Peştera
Munticelu (Ghiocelu) este situată pe versantul stâng al Văii Bicazului, în Masivul Surduc-
Munticelu, la extremitatea nordică a Munţilor Hăşmaş, pe raza comunei Bicazu Ardelean.
Peştera are 120 de metri lungime şi nu este accesibilă publicului. Peştera Toşorog este situată
în nord-estul Munţilor Hăşmaş, pe Valea Bradului, la 28 de kilometri sud-est de oraşul Bicaz,
tot pe teritoriul comunei Bicazu Ardelean. Nici aceasta nu este accesibilă publicului.
Complexul Detunate se află în masivul Ceahlău, pe teritoriul oraşului Bicaz. Peştera Groapa
cu Var este pe teritoriul comunei Ceahlău iar Peştera 3 Fântâni se află în comuna Dămuc.

Statiunea Durau se gaseste la poalele Muntilor Ceahlau, care fac parte din grupa centrala a
Carpatilor Orientali, intr-o poiana insorita, in partea de nord-vest a masivului. Muntele
Ceahlau include numeroase atractii turistice; culmi montane inalte, de peste 1 800 m:
Panaghia, Toaca, Lespezi, Batca lui Ghedeon, Ocolasu Mare – altitudine maxima 1 907 m;
abrupturi puternice dantelate si forme bizarre – Turnurile Ocolasului Mare, Turnul lui Budu,
Caciula Dorobantului; cascada Duruitoarea, in imediata apropiere a statiunii; intinse paduri de
brad si foioase, care adapostesc un important fond cinegetic si numeroase specii floristice
ocrotite; schitul Durau; ruinele Palatului Cnezilor, cu biserica refacuta (1830 - 1838); in
apropiere, lacul de acumulare Izvoru Muntelui (797 m altitudine), Cheile Bicazului. Muntele
Ceahlau este declarat Parc National.

3. Clima

Clima judeţului Neamţ este temperat continentală. Caracteristicile climei sunt determinate
de variaţiile de altitudine şi de particularităţile circulaţiei atmosferice.
Temperatura medie anuală creşte progresiv de la vest spre est, din zona montană spre regiunea
dealurilor subcarpatice şi de podiş. Cât privesc maximele termice, temperatura maximă
absolută de 38,6 oC (august 1952 ) s-a înregistrat la Piatra-Neamţ, în timp ce minima de -33,2
oC (februarie 1954) s-a înregistrat la Roman.
Precipitaţiile au valorile medii cele mai mari în regiunea montană, scăzând cu cât ne
deplasăm spre est (Ceahlău-Toaca peste 700 mm, Piatra-Neamţ 649 mm, Roman 529 mm).

12
 Climatul statiunii Durau este deasemenea temperat continental cu influente mai reci si
umede, dar predomina cel montan, cu caracteristicile specifice; prezinta interes persistenta si
grosimea stratului de zapada (60 – 70 zile/an, in perioada octombrie – aprilie, cu o grasime
medie de 18 – 20 cm). aerul este foarte curat, puternic ozonat, lipsit de poluare. Fenomenul de
producere a avalanselor este mai rar, pe suprafetele foarte reduse, doar la altitudini de peste 1
500 m, mai ales in perimetrul abruptuilor de pe culmile inalte.
Factori naturali de cura
Durau se caracterizeaza printr-un climat tonic-stimulant, aer curat, lipsit de praf si
alergeni; adaugand si atmosfera bogata in ozon - principalii factori naturali de cura.

4. Reţeaua hidrografică

Lungimea totală a râurilor ce traversează judeţul Neamţ este de peste 2000 km. Dintre
acestea, Bistriţa are 118,0 km, Moldova 70,0 km, Cracău 58,0 km, Ozana 54,0 km, Siret 42,1
km.
Din punct de vedere al debitelor, cele mai importante râuri ale judeţului sunt Siret,
Moldova şi Bistriţa. Din punct de vedere al regimului de alimentare, apele subterane au o
pondere de 15-30%, iar cele din topirea zăpezii între 30-40%.
Lacurile existente pe teritoriul judeţului sunt artificiale, fiind amenajate în scopuri
complexe (hidroenergetice, pentru atenuare viituri, irigaţii, piscicultură, rezervă de apă,
agrement). Dintre toate, acumularea Izvorul Muntelui este cea mai importantă, având o
suprafaţă de aproximativ 3120 ha şi un volum de apă de aproximativ 1251 milioane m3.

5. Vegetatia si fauna

Vegetaţia judeţului Neamţ aparţine în cea mai mare parte etajului forestier (peste 51% din
suprafaţă) şi într-o mică măsură silvostepei, care pătrunde pe Valea Siretului. Cea mai mare
parte a zonei forestiere o ocupă pădurile amestecate, limita sa superioară ajungând până la
1500 m în Munţii Tarcău, de unde coboară în regiunea subcarpatică, sub 500m. O atenţie
deosebită se acordă protejării florei şi faunei, care constituie adevărate monumente ale naturii.
Parcul Naţional Ceahlău, cu o suprafaţă de 5200 ha, cea mai mare rezervaţie naturală din
judeţ, adăposteşte numeroase specii rare de plante şi animale, cum ar fi: floarea de colţ,

13
laricele din renumitele “Poliţe cu crini”, capra neagră, râsul etc. Pe Valea Tarcăului se întinde
rezervaţia forestieră Goşman, un codru cu specii de fag şi conifere a căror vârstă este cuprinsă
între 135 şi 270 de ani. La Branişte, lângă Târgu Neamţ, pe o distanţă de 10 km, se păstrează
o pădure de stejar cu exemplare de peste 300 de ani. Între localitătile Agapia şi Văratec sunt
două rezervaţii sugestiv intitulate “codrii de aramă” şi “pădurea de argini” în care predomină
gorunul şi mesteacănul şi a căror denumire se datorează lui Eminescu, bun cunoscător al
acestor meleaguri. În apropierea Mănăstirii Neamţ se află Rezervaţia de Zimbri şi Faună
Carpatină “Dragoş Vodă”.

6. Natura protejata

- 10 rezervaţii forestiere ("Padurea de argint", "Codrii de aramă", Pângăraţi etc.);

- 3 rezervaţii paleontologice şi fosiliere (Munţii Cozla, Pietricica şi Cernegura din
Piatra-Neamţ);
- 5 rezervatii geologice (Cheile Sugaului, Cascada Duruitoarea etc);
- 3 parcuri dendrologice cu arbori seculari;
- 12 rezervatii floristice, faunistice, acvatice, peisagistice şi mixte;
- 5 monumente ale naturii: 4 stejari seculari şi un ulm secular (Piatra Teiului etc.).
Ariile naturale de interes naţional şi local ocupă suprafaţa de 38.448 ha. Dintre acestea,
poate cele mai impresionante sunt Parcul Naţional Ceahlău, cu o suprafaţă de 7.742 ha şi
Parcul Naţional "Cheile Bicazului", cu 3.315 ha. O altă arie protejată, de interes naţional, este
rezervaţia naturală de la Vânători şi care cuprinde 26.380 ha.
Dintre ariile protejate de interes local pot fi amintite rezervaţia forestieră de la Dobreni,
lacul Izvorul Muntelui (cu 150 ha), rezervaţia floristică "Dealul Vulpii" şi rezervorul fosilifer
"Cernegura" (aflate în apropiere de Piatra-Neamţ), Cheile Şugăului - Munticelu, peşterile
Toşorog şi Munticelu (din zona Bicaz Chei), stânca de la Şerbeşti (com. Ştefan cel Mare). De
asemenea, nu putem să nu amintim şi de Pădurea de argint sau Codrii de aramă, situate între
localităţile Agapia şi Văratec.
La acestea se adaugă Rezervaţiile Naturale Dobreni, Goşman, Brateş, Borca, Lacul
Cuiejdel (cel mai mare lac de baraj natural din România) şi Secu, Rezervaţia "Codrul Secular
Runc", ariile naturale protejate Pietricia, Cozla şi Agîrcia (din zona Piatra-Neamţ), ariile
speciale avifaunistice Lacurile Pângăraţi şi Vaduri.
La nivelul judeţului Neamţ au fost declarate situri de importanţă comunitară "Natura
2000" următoarele arii naturale protejate: CEAHLĂU (Parc Naţional aflat în administrarea CJ

14
Neamţ), CHEILE BICAZULUI - HĂŞMAŞ (Parc Naţional aflat în administrarea Regiei
Naţionale a Pădurilor), CHEILE ŞUGĂULUI - MUNTICELU (Rezervaţie naturală aflată în
custodia Clubului Montan Român), PĂDUREA GOŞMAN (în custodia Direcţiei Silvice
Neamţ), VANATORI-NEAMŢ (Parc Natural aflat în administrarea RNP).

7. Recomandari pentru tratare afectiuni

Statiunea Durau este indicata atat pentru odihna, cat si pentru tratarea nevrozelor astenice,
a starilor de debilitate, de surmenaj fizic si intelectual, potential pentru reactii alergice
respiratorii si pulmonare, stare de covalescenta dupa diverse afectiuni, sindroame
neurastenice, anemii secundare.
Statiunea Durau este recomandata pentru odihna si tratament al nevrozelor astenice, a
starilor de slabiciune, a anemiei, pentru refacerea dupa eforturi psihice sau intelectuale. Dintre
factorii naturali amintim aerul curat, fara praf si particule alergice, atmosfera ozonata sunt
principalii factori naturali de cura.

15
 B. Potentialul turistic antropic

1. Cadrul socio-economic

Populaţia judeţului Neamţ în martie 2002 număra 554.516 locuitori (faţă de 583.686
locuitori înregistraţi la 1 ianuarie 1994). Dintre aceştia, 36,6% locuitori în mediul urban şi
63,4% în mediul rural.
Densitatea populaţiei este de 94 loc./kmp (comparativ cu 98 loc./kmp în 1992). Cele mai
mari densităţi se întâlnesc în zonele municipiilor Piatra Neamţ şi Roman.
Conform datelor obţinute în urma recensământului din 18-27 martie 2002, populaţia
stabilă a judeţului Neamţ numără 554.516 locuitori, din care masculină 49,1% (272.339
locuitori) respectiv feminină 50,9% (282.177 locuitori). Conform unui bilanţ statistic al
Direcţiei Regionale de Statistică Neamţ, la sfârşitul anului 2006, populaţia judeţului Neamţ a
fost de 568.808 locuitori, din care 280.670 bărbaţi şi 288.138 femei.

Sporul natural al populaţiei judeţului Neamţ pe ultimii doi ani este negativ: -1,4 la mia de
locuitori în anul 2007, respectiv -1,8 la mia de locuitori în 2008 (4.950 naşteri vs. 5.979
decese în 2008).

La 1 ianuarie 2008, populaţia judeţului Neamţ a fost de 566.740 locuitori, în scădere cu

2.068 de persoane faţă de 1 ianuarie 2007.
Populaţia judeţului Neamţ la recensămintele anterioare:
- 25 februarie 1948: 357.348 locuitori
- 21 februarie 1956: 419.949 locuitori
- 15 martie 1966: 470.206 locuitori
- 5 ianuarie 1977: 532.096 locuitori
- 7 ianuarie 1992: 578.420 locuitori
- 18 martie 2002: 554.516 locuitori
• Suprafaţa este de 5.896,16 km2, reprezentând 2,5% din suprafaţa României.
• Populaţia activă a judeţului: 227.106 persoane, din care masculină 126.044 şi
feminină 101.062.
16
 • Populaţia inactivă a judeţului: 327.410 persoane, din care masculină 146.298 şi
feminină 181.112.
• Pensionari: 132.590 persoane, din care masculin 62.789 şi feminin 69.801.
• Persoane aflate în şomaj: 35.656
Ramuri economice preponderente: industria chimică, industria metalurgică, industria
prelucrării lemnului, industria uşoară, industria materialelor de construcţii şi industria
alimentară
Mass-media: cotidianele Ceahlăul, Realitatea, Monitorul de Neamţ şi Roman, Ziarul de
Roman, Vestea ("decedat" în luna mai, 2009), posturile de televiziune 1TV, ACTUAL TV,
TvM-Prima TV, Tele M, posturile de radio Radio M Plus, Radio Terra, Radio Unu. Pe lângă
acestea amintim subredacţiile Rario Deea şi Radio "Trinitas" (ce funcţionează în cadrul
Seminarului Teologic din Piatra Neamţ).
Datele ne-au fost furnizate de către Direcţia Judeţeană de Statistică Neamţ.

2. Asezarile omenesti - organizarea administrativ-teritorială

Conform Legii nr. 5 din 6 septembrie 1950, zona Neamţ a aparţinut de raionul Bacău.
Odată cu Legea 55/1968 se revine la organizarea administrativ-teritorială tradiţională
românească (judeţ, municipii, oraşe, comune, sate) şi se înfiinţează astfel judeţul Neamţ aşa
cum este el astăzi.
Organizarea administrativ-teritorială însumează 421 localităţi, cuprinzând două municipii
(Piatra-Neamţ, care este şi reşedinţă de judeţ şi Roman), trei oraşe (Bicaz, Roznov şi Târgu
Neamţ), 78 de comune şi 339 de sate (prin promulgarea Legii 407 din 17.10.2003 s-a înfiinţat
comuna Ghindăoani, prin reorganizarea comunei Bălţăteşti, prin Legea 408 din 17.10.2003
comuna Roznov a fost declarat oraş iar prin Legea nr. 84 din 5.04.2004 comuna Brusturi-
Drăgăneşti i s-a atribuit denumirea Brusturi şi s-au înfiinţat 3 noi comune).

Judeţul Neamţ s-a situat multă vreme pe primele locuri în privinţa ratei şomajului.
Judeţul Neamţ este înfrăţit din 1991 cu regiunea Champagne-Ardenne, fiind primul judeţ
care a realizat acest lucru cu o regiune occidentală. Numeroase comune s-au înfrăţit cu
localităţi din Franţa sau Belgia. Există relaţii de colaborare cu Germania, Elveţia, Olanda,
Italia sau Danemarca.

17
Populaţia, pe grupe de vârstă în judeţul Neamţ

număr persoane
2006 2007 2008 2009 2010

Total 585955 586229 587448 575767 572255

Grupe de vârstă
0 - 14 ani 128511 115535 112873 107448 103116
15 - 59 ani 359626 360700 363394 357367 358000
60 ani şi peste 97818 109994 111181 110952 111139

Sursa Institutul Naţional de Statistică Direcţia Regională de Statistică Neamţ

Se observă o scădere a numărului de persoane în anul 2010 faţă de anul 2009. Grupa de
vârstă 15-59 ani este cea mai importantă şi cuprinde în decursul anilor numărul cel mai mare
de persoane. Grupa de vârstă 60 ani şi peste deţine un procent important din totalul populaţiei.

18
 3. Economia

Judeţul Neamţ a urcat 16 locuri în topul falimentelor. De pe locul 19, la finele anului
2006, a ajuns pe locul 3 încă din prima jumătate a anului 2007 (potrivit unui studiu realizat de
analiştii de la Coface). Materialul reliefează faptul că în anul 2007 în judeţul Neamţ s-au
înregistrat cele mai multe falimente în domeniul comerţului.
Pe întreg parcursul lui 2009 şi-au suspendat activitatea 3.129 de comercianţi, 430 s-au
dizolvat şi 986 au solicitat radierea. În total, 4.545 de agenţi economici nemţeni. Au mai
rămas, la 31 decembrie 2009, 19.165 de comercianţi activi. Dintre aceştia, 7.465 de PFA-uri
şi 11.700 de firme.
Rata şomajului, de 8% la sfârşitul anului 2009 (15.669 de şomeri), a situat judeţul Neamţ
pe primul loc la nivel naţional, alături de Brăila şi Suceava. Deasemenea judeţul Neamţ a
înregistrat cea mai mare rată a şomajului din perioada 1989-2009. La sfârşitul anului 2009,
numărul total al contractelor individuale de muncă aflate în evidenţa ITM Neamţ era de
62.866.
În judeţul Neamţ producătorii din agricultură au ajuns în situaţia de a-şi desface marfa în
alte zone ale ţării, unde primesc bani mai frumoşi. În acest timp nemţenii cumpără produse
similare aduse de la turci, coreeni, sau alte naţii, ţări în care agricultura nu este "o prioritate
naţională", dar oportunităţile de a-şi desface marfa pe piaţa românească, la preţuri umflate de
multiplele intermedieri, nu sunt de neglijat.

19
 C. Potentialul turistic, cultural, istoric

Din Durau se pot organiza drumetii montane spre: varfurile Ocolasu Mare si Toaca din
Masivul Ceahlau de 1907 m si respectiv l904 m altitudine, cascada Duruitoarea, rezervatia
complexa faunistica si floristica Ceahlau etc, Cheile Bicazului, cabanele Fantanele, Izvoru
Muntelui si Dochia, Lacu Rosu si, de asemenea exista posibilitatea practicarii sporturilor de
iarna. Se pot organiza excursii cu vizitarea oraselor Targu Neamt sau Piatra Neamt.

In zona exista numeroase obiective istorice si de arta din care amintim doar cateva:
 in Piatra Neamt: Muzeul de Istorie, Curtea Domneasca, Cetatea Dacica de la Batca
Doamnei, Biserica Sfantul Ioan Domnesc (sfarsitul anilor 1400)
 Casa Memoriala Ion Creanga in satul Humulesti (Anexa 1)
 Manastirea Agapia- comuna Agapia, ridicata de hatmanul Gavriil Coci in anii 1642-
1647(Anexa 2)
 Manastirea manastirea Bistrita- aflata in comuna Viisoara si ctitorita in 1407 de Alexandru
cel Bun
 Manastirea Durau- comuna Ceahlau, a fost ridicata in sec. XVII si are picturi de Nicolae
Tonitza (Anexa 3)
 Manastirea Neamt- in comuna Vanatori din judetul Suceava, a fost ridicata de Petru Musat
in sec. XIV (Anexa 4)
 Manastirea Razboieni- se afla in comuna Razboieni si a fost ridicata de Stefan cel Mare in
anul 1496
 Manastirea Secu- in comuna Pipirig, a fost ridicata de vornicul Nestor Ureche la inceputul
anilor 1600 (Anexa 5)
 Manastirea Sihastria- in comuna Pipirig, a fost ridicata in anii 1740
 Manastirea Varatec- comuna Agapia (satul Varatec), jud. Neamt, a fost ridicata in anul
1785

Trasee:
 Cabana Izvorul Muntelui - Curmătura Lutu Roşu - Răchitiş - Piatra cu Apă -
Detunate - Cabana Dochia
 Cabana Izvorul Muntelui - Stânca Dochiei - Santinela - Jgheabul cu Hotar - Cabana
Dochia

20
 Cabana Izvorul Muntelui - Poiana Maicilor - Clăile lui Miron - Ocolaşul Mic - Cabana
Dochia
 Staţiunea Durău - Cabana Fântânele - Piatra Lată - Panaghia - sub Vârful Toaca - Cabana
Dochia
 Staţiunea Durău - Poiana Viezuri - Cascada Duruitoarea - Poiana Săiuşului - Cabana
Dochia
 Satul Neagra - Piciorul Negrei - Poiana Văratec - Poiana Maicilor - Ocolaşul Mic - Cabana
Dochia
 Comuna Bicazul Ardelean - Telec - Curmătura Scaune - Jgheabul lui Vodă - cabana
Dochia
Statiunea dispune de o partie de schi si de o instalatie de teleschi cu o lungime de 400
m si o capacitate de transport de 500 persoane/ora. Exista insa si unele partii neamenajate pe
care se chiaza in prezent, cum ar fi Durau – tatia Peco, Valea Morarului – Cascada
Duruitoarea (Anexa 6), Jgheabul lui Voda-Stanile Platou, Vechea prtie parasita Durau, pentru
avansati.
Desi conditiile climaterice nu sunt la fel de favorizante ca si in alte statiuni, in Durau
poate fi practicate sporturi de iarna in lunile ianuarie – martie; de asemenea, statiunea ofera
posibilitatea dezvoltarii turismului de odihna, a drumetiei montane, a alpinismului, a
turismului cultural sau a celui stiintific.

Manastirea Durau

Actuala biserica de la Durau s-a ridicat in locul unui vechi schit de maici, existent aici
inca de la inceputul veacului al XVII-lea. Dupa aproape doua secole maicile s-au risipit si in
locul lor au sosit calugari de la Schitul Hangu. Un Pomelnic de la Durau mentioneaza la 1822
ca schitul de la poalele Ceahlaului se afla sub ascultarea “manastirii cea de piatra din vale”.
De altfel, cand in 1830 egumenia Schitului Hangu este arendata protosinghelului
Gavril pe timp de 10 ani, una dintre clauzele contractuale prevedea si construirea unei noi
biserici la Durau.
Decaderea Schitului Hangu a dus la lichidarea raporturilor de subordonare pe care era
nevoita sa le intretina asezarea monahala de la Durau.
In 1830, pe cheltuiala unor negustori instariti din targul Piatra, a inceput constructia
bisericii actuale, care se incheie in 1835, dupa cum ne informeaza inscriptia din pridvor.

21
 In cea de-a doua jumatate a secolului al XIX-lea si la inceputul veacului urmator s-au
construit in jurul bisericii mai multe case calugaresti, marea majoritate a acestora fiind
demolate, dupa 1970, cu prilejul construirii Statiunii climaterice Durau. Ca si Palatul Cnejilor,
Duraul a constituit un preferat loc de intalnire si de popas pentru numeroase
personalitati ale vietii politice, literare si cultural-artistice.
Mitropolitul Veniamin Costache, a carui resedinta se mai pastreaza si astazi, Emil
Garleanu, N. Gane, Alexandru Vlahuta zaboveau indelung pe prispele caselor manastiresti sau
pe potecile Ceahlaului. Barbu Delavrancea, Caragiale, Aurel Baesu, Mihail Sadoveanu erau
oaspeti obisnuiti ai Duraului, iar Gheorghe Panu - cunoscut om politic, jurist si gazetar - si-a
petrecut aici timp de 20 de ani toate vacantele, uzand de toata influenta sa pentru
infrumusetarea si dezvoltarea manastirii.

22
 D. Forme de practicare a turismului in judeţul Neamţ

Turismul este practicat sub influenţa unor motivaţii ce constituie un criteriu de clasificare
în funcţie de care distingem formele de turism ce urmează

1. Turismul cultural se bazează. pe obiectivele turistice culturale din zona studiată: casele
memoriale (Creangă, Veronica Micle, Vlahuţă, Sadoveanu), muzee (Muzeul de istorie şi
etnografie Tg. Neamţ, Muzeul de artă populară de la Tîrpeşti), cetatea şi mănăstirile
medievale (Neamţ, Agapia, Văratic, Secu, Sihăstria) şi peisajul natural al zonei, cu
rezervaţiile sale: „Pădurea de argint", Pădurea de stejari de la Branişte, Parcul forestier
Vânători - Neamţ.

2. Turismul balnear, este susţinut în zonă de către Staţiunea balneoclimaterică

3. Turismul de week-end, oferă posibilităţi de odihnă în zonă pe o durată scurtă de sejur(2-
3 zile). Atracţiile pentru această formă de turism sunt: cadrul natural, aerul nepoluat, climatul
blând, accesul facil, cursurile de apă şi posibilităţile de drumeţii în zona Parcului Forestier
Vînător i- Neamţ sau de agrement ecvestru şi cicloturism.

4. Turismul rural şi agroturismul

În zona Agapia – Filioara - Văratic funcţionează o reţea de peste 15 pensiuni agroturistice
clasificate şi omologate de Ministerul Turismului.( Anexă )

5. Turismul ecumenic, reprezentat de pelerinaje la mănăstirile din zonă, efectuate de

turiştii români atraşi de slujbele ocazionate de diferite sărbători religioase sau turiştii străini
atraşi de arhitectura tradiţională, pictura interioară şi obiectele de artizanat produse în
atelierele mănăstireşti. .

6. Turismul de afaceri - include deplasările în interes oficial, comercial, deplasări

considerate activitate turistică deoarece participanţii utilizează servicii turistice (cazare, masă,
transport) şi antrenează în cele mai frecvente cazuri şi vizitarea unor obiective turistice.
Această

23
 7. .Turismul sportiv - devine o formă de recreere activă, coparticipativă. Se desfăşoară tot
timpul anului în aer liber sau în baze sportive acoperite. Aici se încadrează

8. Turismul de agrement - este o formă de turism practicată de amatorii de distracţii, de

peisaje naturale atrăgătoare şi care, în general nu urmăresc odihna în timpul vacanţelor, ci
schimbarea de decor, de mediu şi de viaţă .

24
III . Propuneri de organizare si amenajare turistica a spatiului administrativ al statiunii Durau

In staţiune se preconizează să apară o pîrtie de schi, cu telescaun şi telegondolă.

Mitropolia Moldovei şi Bucovinei şi Consiliul Judeţean vor să colaboreze pentru ca în
Staţiunea Durău să se realizeze o importantă investiţie - o pîrtie de schi cu telegondolă şi un
telescaun. Preşedintele Consiliului Judeţean Neamţ, Vlad Marcoci, a declarat că, în urmă cu
cîteva zile, s-a întîlnit cu IPS Daniel, cu care s-a pus de acord pentru iniţierea procedurilor
pentru semnarea protocolului Mitropolie - Consiliu Judeţean, pentru obţinerea de fonduri
necesare dezvoltării Staţiunii Durău. „Urmează să efectuăm formalităţile astfel încît la prima
şedinţă a Consiliului Judeţean să putem propune încheierea unui protocol foarte util pentru
Neamţ - colaborarea între Mitropolie şi Consiliul Judeţean în vederea obţinerii de fonduri
necesare pentru o pîrtie de schi pe terenul bisericii, plus o instalaţia de transport pe cablu -
telescaun şi telegondolă. Investiţia ajunge la circa şase milioane de euro, fonduri
guvernamentale şi europene. Mitropolia va participa cu terenul, iar Consiliul Judeţean trebuie
să caute sursele pentru cofinanţarea unui astfel de proiect, bani care să provină de la
comunitatea europeană“, a declarat preşedintele Vlad Marcoci. El a mai spus că, după găsirea
banilor, în maximum un an, investiţia va deveni funcţională. Odată cu realizarea pîrtiei de
schi, trebuie neapărat amenajat drumul Bistricioara - Durău din interiorul staţiunii, care este
foarte distrus.
Deocamdată s-au alocat bani doar pentru acoperirea gropilor de pe el, dar problema nu
se rezolvă în felul acesta. „Dacă vom găsi bani pentru pîrtia de schi, vom găsi şi pentru
repararea drumului. IPS Daniel a îmbrăţişat propunerea noastră şi a promis că va lupta cot la
cot cu noi pentru realizarea acestui proiect. Suprafaţa pe care va fi amenajată pîrtia este de 12-
14 hectare, a căror valoare depăşeşte 1,2 milioane de euro. Beneficiile care vor apărea de pe
urma acestui proiect vor fi împărţite între Consiliul Judeţean şi Mitropolie“, a mai spus
preşedintele Marcoci.
Primăria Piatra Neamţ vrea de mai multă vreme să pună în practică un astfel de
proiect, pînă în prezent reuşind să pregătească terenul, în sensul că s-a stabilit suprafaţa care
va fi defrişată pentru amenajarea instalaţiei de telescaun şi telegondolă.

Investiţiile „montane“ nu se termină la pîrtia de schi

25
 O altă problemă importantă pentru judeţul nostru o reprezintă repararea axialului -
drumul care duce de la Izvorul Muntelui în staţiune, dar conducerea CJ Neamţ susţine că
investiţia este imensă, de peste 15 milioane de euro, bani care nu există. Acolo nu trebuie
reparat doar asfaltul, pentru că există porţiuni întregi de drum prăbuşit şi care necesită
consolidări, trebuie reabilitate poduri şi podeţe, tuburi de drenaj etc. Intenţiile bune ale
Mitropoliei nu se reduc doar la asigurarea terenului pentru pîrtia de schi din staţiunea Durău,
reprezentanţii ei intenţionînd ca pe suprafaţa plată pe care o deţine în Durău, acolo unde
aterizau şi de unde decolau elicopterele, să înfiinţeze un complex sportiv multifuncţional. În
contexul investiţiilor din zona muntelui Ceahlău, Autoritatea Naţională pentru Turism
promovează un subproiect de finanţare a unor refugii necesare persoanelor care înnoptează pe
munte şi salariaţilor de la Salvamont. „Angajaţii Salvamontului trebuie să stea cît mai aproape
de turişti, de aceea consider benefică ideea de a avea cabane în care să funcţioneze.
Judeţul Neamţ are potenţial turistic, dar nu este folosit la întreaga lui capacitate. Cei de
pe Valea Muntelui ar putea trăi decent numai din aceste activităţi de turism. Vom încerca să
promovăm un proiect iniţiat de Autoritatea Naţională pentru Turism, care constă în realizarea
a cinci refugii, nişte cabane dotate cu tot ce le trebuie, cu bani de la Guvernul României.
Există cererea de finanţare pentru 80.000 de euro, care înseamnă contravaloarea studiilor şi
proiectelor pe care le vom demara în această vară. Dacă ni se aprobă banii pentru refugii, cred
că la anul acestea vor fi gata“, a mai spus preşedintele Consiliului Judeţean Neamţ.

Consiliul Judeţean (CJ) Neamţ a demarat procedurile pentru licitaţie, iar investiţia
trebuie terminată în 12 luni de la începerea lucrărilor.

Drumul dintre Izvorul Muntelui şi Durău, numit şi Axial, va fi modernizat în urma

unui proiect de 56 de milioane de lei finanţat de Guvern. „Se vor realiza 20 de kilometri de
drum asfaltat cu lăţimea de 6 metri, acostamente, şanţuri, parapeţi etc. În paralel, facem
demersuri pentru finanţarea altui proiect, de consolidare a versanţilor, al Ministerului
Mediului şi cu o cofinanţare de la Consiliul Judeţean Neamţ“, a precizat Vasile Pruteanu,
preşedintele CJ Neamţ.

Axialul este situat pe teritoriul Parcului Naţional Ceahlău şi oferă privelişti superbe.
Distanţa dintre Bicaz şi Durău, de circa 60 de kilometri, este scurtată pe la Izvorul Muntelui
cu aproximativ 30 de kilometri.

26
 Drumul a fost redeschis circulaţiei publice în noiembrie 2008, după ce a fost asfaltat,
dar absenţa lucrărilor de stabilizare a terenului a făcut ca în acest moment să fie plin de gropi.
„Legea permite efectuarea de lucrări la drumurile aflate în parcuri naţionale şi nu sunt
probleme în privinţa afectării zonei protejate“, a precizat Constantin Andraş, directorul
Administraţiei Parcului Naţional Ceahlău. „Lucrarea în sine va fi în beneficiul prestatorilor de
servicii turistice din zonă, al turiştilor interesaţi de atracţiile judeţului, al locuitorilor din zonă,
dar şi pentru transportatorii care vor putea scurta drumul spre Tulgheş – Borsec – Târgu
Mureş“, a adăugat şeful CJ.

Pentru primarul Bicazului, Constantin Catrinoiu, lucrul cel mai important este punerea
în evidenţă a localităţii Izvorul Muntelui, aflată în componenţa oraşului. „Pentru noi e
important că se dezvoltă zona Izvorul Muntelui, unde sunt multe cabane şi pensiuni turistice.
Rezultatele imediate vor fi cele aduse de activitatea propriu-zisă din cadrul lucrărilor, iar pe
termen lung se va dezvolta turismul“, a spus Constantin Catrinoiu.

În afară de Axial, traseul scurt între Bicaz şi Durău mai trece pe 8,8 kilometri de drum
impracticabil, de la intersecţia cu drumul naţional care trece pe baraj până la cabana Izvorul
Muntelui. „Am discutat şi problema aceasta şi vom moderniza şi acest drum, într-un proiect
diferit, pe cheltuiala Consiliului Judeţean, după 10 mai“, a precizat Vasile Pruteanu.

27
IV. Promovarea turismului si publiciatea turistica

Masivul Ceahlău, de o frumuseţe unică, este cel mai important din întregul lanţ al
Carpaţilor Orientali. El domină cu semeţie munţii din jur, cu înălţimile Ocolaşu Mare (1907
m), Panaghia şi Toaca (1904 m), Bâtca Ghedeon (1845 m), Lespezi (1801 m), care pot fi
zărite din multe părţi ale Moldovei şi Transilvaniei.

Culmile muntoase sunt separate de văi, străbătute de pâraie care formează „duruitori”,
cum le spun localnicii: Cascada Duruitoarea, pe Pârâul Rupturii, duruitoarele din fundul
Ghedeonului, pe Pârâul Izvorul Muntelui.

La o altitudine de 800 m, la poalele Ceahlăului se găseşte staţiunea Durău, a cărei

dotare turistică cuprinzătoare, atât în ceea ce priveşte hotelurile cât şi cabanele, sporeşte
gradul de atractivitate.
În apropierea staţiunii, Asociaţia pentru Promovarea Turismului Ceahlău – Durău
oferă turiştilor acces la 10.000 mp de luciu de apă, pe lacul Izvorul Muntelui, pentru
practicarea pescuitului sportiv şi pentru agrement cu ambarcaţiuni cu motor, pentru care este
amenjată o rampă de lansare.

Peisajul turistic este completat şi de ofertele istorice şi culturale ale zonei: Palatul
Cnejilor, Schitul Durău, Mănăstirea Ceahlău.

Staţiunea Durău reprezintă un punct de plecare şi spre alte obiective turistice din
apropiere: Cheile Bicazului, Lacu Roşu, mănăstirile din Neamţ (Agapia, Văratec, Secu,
Neamţ, Sihăstria), Cetatea Neamţului, etc.

28
 V. Metoda TECDEV(technique et développement)

Elementele Important Nivelul Indicele Nivelul Indicele Abatere

ofertei a calitativ de calitativ de a
turistice (pondere al atractivit al atractivit
a) statiunii ate al statiunii ate al
elementel etalon statiunii reale statiunii
or ofertei etalon reale
turistice (ci)
(%) (I)

(qi)

1 2 3 4 5 6 (2*5) 7 (6-4)

I. Mediul 40.0 - 153.0 - 376 223

natural

1. Relief 10.0 - 40.0 - 100 60

Diversitate 3.0 3 9.0 10 30 21

Accesibilitate 3.0 5 15.0 10 30 15

Originalitate 4.0 4 16.0 10 40 24

2. Clima 8.0 - 29.0 - 70 41

Temperatura 3.0 3 9.0 9 27 18

medie

Precipitatii 2.0 5 10.0 9 18 8

Curenti de 1.0 4 4.0 9 9 5

aer

Nr. de zile 2.0 3 6.0 8 16 10

insorite

3.Hidrografie 5.0 - 15.0 - 47 32

Rauri 2.0 5 10.0 10 20 10

Lacuri 2.0 2 4.0 9 18 14

Cascade 1.0 1 1.0 9 9 8

4. Flora 6.0 - 27.0 - 57 30

29
Diversitate 3.0 5 15.0 9 27 12

Estetica 3.0 4 12.0 10 30 18

5. Fauna 6.0 - 18.0 - 52 34

Diversitate 4.0 4 16.0 9 36 20

Grad de 2.0 1 2.0 8 16 14

periculozitate

6. Puritate 5.0 - 24.0 - 50 26

Aer 2.0 5 10.0 10 20 10

Apa 2.0 5 10.0 10 20 10

Sol 1.0 4 4.0 10 10 6

II. Structuri 25.0 - 88.5 - 366.5 278

materiale

1. De cazare 10.0 - 35.0 - 84 49

* Cantitativ 7.0 - 20.0 - 57 37

Diversitate 1.5 2 3.0 9 13.5 10.5

Capacitate 2.0 4 8.0 7 14 6

Amplasare 2.0 3 6.0 8 16 10

Estetica 1.5 2 3.0 9 13.5 10.5

* Calitativ 3.0 5 15.0 9 27 12

2. De 4.0 - 12.5 - 33.5 21

alimentatie

* Cantitativ 3.0 - 9.5 - 24.5 15

Diversitate 1.0 3 3.0 9 9 6

Capacitate 1.0 4 4.0 7 7 3

Amplasare 0.5 3 1.5 8 4 2.5

Specific 0.5 2 1.0 9 4.5 3.5

* Calitativ 1.0 3 3.0 9 9 6

3. De 3.0 - 11.0 - 29 18
transport

Pe cablu 2.0 4 8.0 10 20 12

Pe roti 1.0 3 3.0 9 9 6

30
4. De 8.0 - 30.0 - 71 41
agreement

* De zi 5.0 - 21.0 - 47 26

Sportiv 3.0 5 15.0 9 27 12

Divertisment 2.0 3 6.0 10 20 14

* De noapte 3.0 3 9.0 8 24 15

III.Infrastructu 15.0 - 68.0 - 69 1

ra

1. De acces 7.0 - 30.0 - 69 39

Feroviar 3.0 4 12.0 10 30 18

Rutier 3.0 5 15.0 10 30 15

Aerian 1.0 3 3.0 9 9 6

Naval 0 0 0 0 0 0

2. De 8.0 - 38.0 - 80 42
alimentare

Apa 3.0 5 15.0 10 30 15

Energie 3.0 5 15.0 10 30 15

electrica

Combustibil 2.0 4 8.0 10 20 12

IV.Suprastruc 10.0 - 36.0 - 77 41

tura

1. Generala 4.0 - 12.0 - 32 20

De organizare 2.0 3 6.0 8 16 10

De paza 2.0 3 6.0 8 16 10

2. Turistica 6.0 - 24.0 - 45 21

De organizare 3.0 4 12.0 8 24 12

De paza 3.0 4 12.0 7 21 9

V. Mediul 5.0 - 14.0 - 65 51

economic

1. Sectorul 1.0 2 2.0 9 9 7

primar

31
2. Sectorul 1.0 1 1.0 9 9 8
secundar

3. Sectorul 3.0 - 11.0 - 47 36

tertiar

De consum 2.0 4 8.0 10 20 12

De productie 1.0 3 3.0 9 27 24

VI. Mediul 5.0 - 13.0 - 41 28

cultural

1. Manifestari 2.0 3 6.0 9 18 12

culturale

2. Patrimoniu 1.0 3 3.0 9 9 6

construit

3. Patrimoniu 2.0 2 4.0 7 14 10

neconstruit

TOTAL 100.0 372.5 925.5 622

32
 II. Stadiul actual de amenajare turistica a arealului din statiunea Durau

Unitatea de Cate- Nr. Facilitãti

Adresa
cazare goria camere
- camere cu 2 paturi
Complex Turistic - restaurant Intrarea In
32
Vanatorul - terasă Statiunea Durau
***
- parcare
- camere - 2 si 3 paturi
Pensiunea Hanul
11 - baie cu duş Releu Tv nr.
lu ` Movila
** - restaurant 60 locuri 301A Neamţ
- camere - 2 si 3 paturi
Pensiunea
*** 4 - baie cu dus Releu nr. fn
Raluca
- T.V. color
- camere cu 2 paturi
- restaurant 40 locuri
Pensiunea Antia *** 13 - TV cablu Intrarea in
- spaţii verzi pentru odihnă, statiune
- parcare asigurată
- camere cu 2 şi 3 paturi
- restaurant-pensiune 36 locuri
Pensiunea Zona Releu Tv nr.
17 - TV cablu
Alpinul *** 325
- spaţii verzi pentru odihnă,
- parcare asigurată
- camere cu 2 paturi
Pensiunea Principala Durau
** 8 - TV cablu
Annabella nr. 5668
- parcare asigurată
- camere cu 2 paturi
Pensiunea Paulo - baie cu dus Principala nr. 266
** 11
- T.V. color
Pensiunea Perla ** 15 -camere cu 2 si 3 paturi Releu

33
 - baie cadã
-camere cu 2 paturi
-T.V. cablu
Pensiunea Ileana *** 10 -spatii verzi Principala nr. 399
-parcare asigurata

-camere cu 2 locuri
Pensiunea , 2 Km De Durau
- baie cadã
Margareta nr. fn
*** 4 - T.V. color
- agrement
- camere cu 2 paturi
- restaurant 40 locuri
Poieni Durau nr.
Pensiunea Ioana *** 20 - TV cablu
254
- spaţii verzi pentru odihnă,
- parcare asigurată
camere - 2 si 3 paturi
Pensiunea Radu ** 12 - baie cu dus Poieni nr. 1
- T.V. color
- camere cu 2 paturi
Complex Turistic - restaurant
*** 16 Zona Releu nr. 1
Arted - TV cablu
- spaţii verzi
- camere cu 2 paturi
Pensiunea Agnes ** 15 - restaurant 40 locuri -
- TV cablu

-camere cu 2 locuri
Pensiunea Mara *** 7 Zona Releu
- baie cadã
- T.V. color
- terasa
Pensiunea Casa
** 10 - acces bucatarie complet utilata Statiunea Durau
Bella
- curte cu gratar
Pensiunea *** 7 - camere cu 2 paturi Releu nr. 317
Albastrica - restaurant 40 locuri
- TV cablu

34
 - spaţii verzi pentru odihnă,
- parcare asigurată

-camere cu 2 locuri
Pensiunea Maria *** 16 Releu
- baie cadã
- T.V. color
incalzire centrala

Pensiunea
*** 3 baie proprie Principala nr. 510
Lavinia

tv in camere
- camere cu 2 paturi
Pensiunea - restaurant , intrarea in Durau
*** 8
Rapsodia - terasă nr. fn
- parcare
- camere cu 2 paturi
Pensiunea - restaurant
*** 7 Durau nr. 326
Gabriela - TV cablu
- spaţii verzi

III. Hotelurile şi restaurantele din judeţul Neamţ

35
Hotel Ozana** Statiunea Baltatesti
Hotel Ecotur Ceahlau
Hotel Bradul *** Durau
Hotel Bistriţa ** Durau
Hotel Brânduşa ** Durau
Hotel Cascada** Durau
Hotel Central *** Piatra-Neamţ
Hotel Ceahlău ** Piatra-Neamţ
Hotel Bulevard** Piatra-Neamţ
Hotel Roman** Roman
Restaurant Casa Românească Roman
Restaurant Ceahlău Piatra Neamţ
Restaurant Conceta Roman
Restaurant Han Izvoare Dumbrava Roşie
Restaurant Huci Roman
Restaurant Moldova Roman
Restaurant Nefertiti Piatra Neamţ
Restaurant Romtudo Roman
Restaurant Terasa Gospodinelor Piatra Neamţ
Restaurant Union Piatra Neamţ

36
 Hotel Bradul, Durau

Anexe

Anexa 1 Casa Memoriala Ion Creanga – sat Humulesti

37
Anexa 2 – Manastirea Agapia

Anexa 3 – Manastirea Durau

38
Anexa 4 – Manastirea Neamt

Anexa 5 – Manastirea Secu

39
Anexa 6 – Cascada Duruitoarea

40
SOSIRI ÎN PRINCIPALELE STRUCTURI DE PRIMIRE TURISTICĂ CU FUNCŢIUNI DE
CAZARE TURISTICĂ, PE TIPURI DE STRUCTURI DE PRIMIRE TURISTICĂ

Tipuri de structuri 2009 2010 2011

de primire turistică dec. dec. ian. feb.1)
T Total
356016 387762 349769 366914
din care:
Hoteluri 261688 286172 263267 281446
Moteluri 13693 14463 13047 12575
Vile turistice 13247 14454 12506 11500
Cabane turistice 5049 6113 5982 5851
Pensiuni turistice 30177 32783 27908 29808
Pensiuni
20176 22318 16675 16238
agroturistice
Sursa Institutul Naţional de Statistică Direcţia Regională de Statistică Neamţ

ÎNNOPTĂRI ÎN PRINCIPALELE STRUCTURI DE PRIMIRE TURISTICĂ CU

FUNCŢIUNI DE CAZARE TURISTICĂ, PE TIPURI DE STRUCTURI DE PRIMIRE
TURISTICĂ
Tipuri de structuri 2009 2010 2011
de primire turistică dec. dec. ian. feb.1)
Total
832248 891115 701266 749213
din care:
Hoteluri 624545 680489 528763 585254
Moteluri 22178 23135 22352 21490
Vile turistice 33469 32974 24963 21030
Cabane turistice 10853 12748 11270 10473
Pensiuni turistice 59275 66590 55208 58247
Pensiuni
46509 47520 33747 30198
agroturistice
Sursa Institutul Naţional de Statistică Direcţia Regională de Statistică Neamţ

41
Harta turistica a judetului Neamt

42
 Anexe

Bibliografie

Nicolae Neacsu, Petre Baron – Economia turismului, Editura Expert,

Bucuresti, 2001

Andreea Cernescu - Economia turismului. Studii de caz si

reglementari, Editura Uranus, Bucuresti, 2002

*** www.neamt.ro/Date_gen/Ceahlau/Traseu.html
*** www.hoinari.ro/cauta.php.s=Durau
*** www.infoturism.ro/Neamt/Durau
*** www.infoturism.ro/Neamt/Durau/ManastireaDurau

43