Teleorman. Trasee Cultural-Turistice

MINISTERUL CULTURII DIRECTIAPENTRU CULTUR, CULTE
SI CULTELOR SI PATRIMONIUL CULTURAL NATIONAL

AJUDETULUI TELEORMAN
TELEORMANUL
TRASEE CULTURAL-TURISTICE
ALEXANDRIA
2007
MINISTERUL CULTURII SI CULTELOR
DIRECTIAPENTRU CULTUR, CULTE
SI PATRIMONIUL CULTURAL NATIONAL
TELEORMANUL
TRASEE CULTURAL- TURISTICE
Lucrare editat de
Directia pentru Cultur, Culte yi Patrimoniu Cultural National
a judetului Teleorman,
cu sprijinul
Ministerului Culturii yi Cultelor
Autori: Constantin |n[ariu
tefan Nedelcu[
Georgeta Done
MINISTERUL CULTURII DIRECTIAPENTRU CULTUR, CULTE
SI CULTELOR SI PATRIMONIUL CULTURAL NATIONAL
TELEORMANUL
TRASEE CULTURAL-TURISTICE
ALEXANDRIA
2007
INANEX:
HARTACULTURAL-TURISTICAJUDETULUI
TELEORMAN
Argument
ARGUMENT
Judet atestat documentar n vremea domniei lui
Mircea cel Btrn, Teleormanul este detintorul unui
important patrimoniu cultural, reprezentat prin vestigii si
situri arheologice, monumente si ansambluri de
arhitectur laice si ecleziastice, monumente de Ior public,
precum si un numr semniIicativ de bunuri culturale
mobile, expuse n muzee si colectii muzeale.
Ghidul de Iat urmreste punerea n valoare a
acestui patrimoniu si invit la cunoasterea lui, vizitatorul
Iolosindu-l pentru orientare si pentru o minim inIormare.
El se adreseaz deopotriv si detintorilor de
bunuri de patrimoniu cultural, n special autorittilor
publice judetene si locale, cu speranta unei mai mari
implicrii n semnalizarea, marcarea si, mai ales, n
Iinantarea lucrrilor de conservare si protejare a acestora.
Demersul nostru Iace parte dintr-un proiect
cultural mai amplu privind valoriIicarea patrimoniului
cultural local, care nu ar Ii Iost posibil Ir ntelegerea si
sustinerea Iinanciar din partea Ministerului Culturii si
Cultelor.
Numai prin colaborarea dintre Ministerul Culturii
si Cultelor, autorittile judetene si locale, Episcopia
Alexandriei si Teleormanului, institutiile judetene de
cultur poate Ii realizat o inIrastructur cultural care s
stea la baza dezvoltrii cultural-turistice a judetului.
AUTORII
Municipiul Alexandria
MUNICIPIULALEXANDRIA
Municipiul Alexandria este resedinta judetului Teleorman. Orasul este
asezat pe partea dreapt a rului Vedea, pe DN 6, la 88 km distant de Bucuresti. A
Iost Iondat n anul 1834, n timpul domniei lui Alexandru Dimitrie Ghica, al crui
nume l poart. Aici Iunctioneaz autorittile publice judetene si locale, cele mai
importante institutii ale administratiei centrale si judetene, dar si institutiile judetene
de cultur si ecleziale.
Catedrala Episcopal ~Sf.
Alexandru
Mun. Alexandria, str. Independentei,
nr. 7-9.
AIost construit n a doua jumtate a
sec. al XIX-lea (1869-1898), dup un
proiect al arhitectului Ion N. Soculescu.
Catedrala a Iost pictat de ctre SteIan
Luchian si Constantin Artachino, iar
vitraliile au Iost realizate de ctre RudolI
Ziegler.
n prezent adposteste numeroase
icoane, obiecte de cult, precum si
depozitul de carte veche al Episcopiei
Alexandriei si Teleormanului.
Cod: TR-II-m-A-14255
Muzeul 1udetean Teleorman
Mun. Alexandria, str. 1848, nr. 1.
AIost nIiintat ca Muzeu orsenesc n 1952,
pentru ca n 1981 s se transIorme n Complex
Muzeal Judetean. Din 1997 Iunctioneaz ntr-o
cldire nou.
Conserv colectii de arheologie,
preponderent neolitic si geto-dacic, provenind
din statiunile: Ciolnesti Deal, Silistea,
Vitnesti, Zimnicea, Orbeasca de Sus, Albesti,
Mgura - Bran, Mgura - Buduiasca etc.; tezaure
monetare descoperite la: Poiana, SIintesti,
Schitu, Poroschia, Alexandria, Ulmeni, Balta
Srat etc.; o colectie etnograIic zonal,
valoriIicat n expozitia permanent.
ntre 1998-2006 a participat la un proiect
international romno-englez de cercetare a
locuirii preistorice pe Valea Teleormanului,
alturi de Muzeul National de Istorie a Romniei
si Universitatea din CardiII.
n perioada 2003 - 2004 a derulat un
program de cercetare a procesului de
colectivizare a agriculturii n judetul Teleorman,
Iinantat de Guvernul Statelor Unite ale Americii,
prin intermediul Sectiei AIaceri Publice din
Bucuresti si Asociatiei "Prietenii Muzeului" din
judetul Teleorman.
n prezent, Iace parte din colectivul
programului romno-Irancez de cercetare a
locuirii paleolitice din zona Ciuperceni,
mpreun cu Misiunea Arheologic Francez n
Romnia, Muzeul Municipiului Bucuresti si
Institutul de Arheologie "V. Prvan" din
Bucuresti.
Scoala Veche
Mun. Alexandria, str. Liberttii, nr. 168.
Constructia a Iost ridicat n anul 1897, destinat
Iunctionrii a dou scoli, Scoala de bieti nr. 1 si
Scoala de Iete nr. 1. Grav aIectat de cutremurul din
1977, a Iost consolidat ntre anii 1991-1993.
Astzi, aici Iunctioneaz Scoala nr. 5.
Cod: TR-II-m-B-14262
Liceul Agricol
Mun. Alexandria, str. Liberttii, nr. 64.
Cldirea actualului Grup Scolar Agricol
Alexandria a Iost contruit, mpreun cu anexele
administrative, n anul 1923. Grav aIectat de
cutremurul din 1990, cldirea se aIl n plin proces
de consolidare-restaurare.
Podul metalic peste rul Vedea
Mun. Alexandria, str. Vedea.
Plasat n zona pdurii Vedea, a Iost primul pod din
metal construit n judetul Teleorman, n anul 1905.
Acesta a nlesnit legtura Alexandriei cu
Bucurestiul.
Casa Anghel Capr
Mun. Alexandria, str. Constantin Brncoveanu,
nr. 71.
Construit n anul 1922 de unul dintre bogatii si
inIluentii membri ai Iamiliei Capr, Anghel, ediIiciul
a Iost Iolosit ca locuint. Astzi, aici se aIl sediul
unor institutii publice.
Statuia domnitorului Alexandru Ioan Cuza
Mun. Alexandria.
Ridicat prin contributie public n anul 1915,
statuia alegoric a domnitorului Al. I. Cuza, oper
de art a sculptorului Ion Iordnescu, este amplasat
n parcul central al orasului.
Cod: TR-III-m-B-14516
Bustul hatmanului Mihit Filipescu
Mun. Alexandria.
Bustul, amplasat n Iata Primriei, l reprezint pe
hatmanul Mihit Filipescu, acesta avnd un rol
important n nIiintarea orasului. AIost executat de
sculptorul Emil Becker n 1934.
Bustul domnitorului
Alexandru Dimitrie Ghica
Mun. Alexandria.
Bustul, amplasat n Iata Primriei, a Iost ridicat
spre cinstirea Iondatorului orasului Alexandria,
Alexandru Dimitrie Ghica, domnitorul Trii
Romnesti ntre 1834-1842. AIost turnat de
sculptorul Emil Becker n 1934.
Monumentul eroilor din rzboiul pentru
ntregirea neamului
Mun. Alexandria.
Monumentul ridicat n 1934 a Iost realizat de
ctre Spiridon Georgescu, el Iiind apoi restaurat si
reamplasat n Iata Palatului Administrativ.
Municipiul Turnu Mgurele
MUNICIPIULTURNU MGURELE
Municipiul Turnu Mgurele este asezat pe malul stng al Dunrii, nu departe
de vrsarea rului Olt n Iluviu. Orasul a Iost Iondat n anul 1836, iar n perioada 1839-
1950 a Iost resedinta judetului Teleorman. Orasul mai pstreaz nc o serie de cldiri
din perioada interbelic, multe dintre ele clasate ca monumente istorice.
Este port la Dunre, iar rutier este legat de Alexandria pe DN 52, de Rosiorii
de Vede pe DN 65A, de Zimnicea pe DN 51A.
Cetatea medieval
Mun. Turnu Mgurele.
Amplasat la circa 4 km sud-vest de oras, cetatea
a Iost construit la sIrsitul sec. al XIV-lea, n
vremea lui Mircea cel Btrn. Ea a Icut parte din
sistemul deIensiv ridicat de domnitor pe linia
Dunrii n contextul luptelor antiotomane.
Cod: TR-I-s-A-14229
Biserica "Sf. Haralambie"
Mun. Turnu Mgurele, bd. Republicii, nr. 6.
Ridicat ntre anii 1901-1905, biserica
impresioneaz prin aspectul ei monumental. Este o
copie a Catedralei Episcopale de la Curtea de Arges,
Iiind construit dup planul arhitectului Irancez
Andre Lecomte du Nouy.
Ansamblul bisericii "Sf. Vineri"
Mun. Turnu Mgurele, str. SInta Vineri, nr. 4-6.
Amplasat pe strada care i poart numele, ntr-o
zon ce aminteste de statutul de capital de judet pe
care l-a avut orasul, ansamblul cuprinde biserica,
casa parohial si turnul clopotnit, ridicate n a doua
jumtate a secolului trecut.
Cod: TR-II-a-A-14502
Municipiul Turnu Mgurele
Statuia Dorobantului
Mun. Turnu Mgurele.
AIlat n centrul comercial al orasului, oper a
scultorului italian RaIIaello Romanelli, statuia a Iost
dezvelit n anul 1907, pentru cinstirea eroismului
dorobantilor n Rzboiul pentru independent.
Cod: TR-III-m-A-14523
Tribunalul, azi 1udectoria
Mun. Turnu Mgurele, str. 1 Decembrie, nr. 6.
Dat Iiind statutul de resedint de judet a orasului
ntr-o perioad de mari realizri arhitecturale,
constructia ridicat n anul 1914 are un aspect
monumental, Iiind opera arhitectului Dimitrie
Maimarolu. Frontonul si coloanele pun n valoare
scopul si importanta ediIiciului, caracteristici
pstrate pn n prezent.
Turnul de ap
Mun. Turnu Mgurele, str. 1 Decembrie, nr. 8.
Constructia a Iost ridicat n anul 1915, ca
obiectiv social pentru alimentarea cu ap a orasului.
Arhitectul a urmrit integrarea acestuia n
ansamblul centrului civic al orasului.
Casa Angelescu
Mun. Turnu Mgurele, bd. Republicii, nr. 4.
Casa d-nei. Elena St. Angelescu, prin amploare si
bogtia elementelor arhitecturale, domin piata
central, Iiind unul dintre cele mai Irumoase
monumente de arhitectur amplasate n aceast
zon.
Municipiul Rosiorii de Vede
MUNICIPIULROSIORII DE VEDE
Municipiul Rosiorii de Vede este cel mai vechi oras din judet. Este atestat
documentar la 1385, iar n perioada 1386-1837 a Iost resedinta judetului Teleorman.
Orasul pstreaz nc multe cldiri din perioada interbelic. Este cel mai important nod
de cale Ierat, asigurnd legtura spre Bucuresti, prin Videle, si spre Craiova, prin Caracal,
cu Alexandria si Zimnicea, precum si cu Turnu Mgurele.
Casa Stng
Muzeul municipal de istorie ~PETRE
VOIVOZEANU
Mun. Rosiorii de Vede, str. Dunrii, nr. 68.
Cldirea a Iost ridicat n anul 1927, cu destinatie
de banc, apoi locuint.
Din 1965 are destinatia de muzeu. Detine colectii
de arheologie, numismatic, etnograIie, etnologie
urban, arhiv istoric si art.
Casa municipal de cultur
Mun. Rosiorii de Vede, str. Al. I. Cuza, nr. 20.
n centrul civic al municipiului, Iosta 'Cas de
cultur a apartinut omului politic rosiorean, ajuns
senator, Ion Constantinescu Coltatu. Datnd din anul
1924, este o constructie tipic epocii avnd la baz
planurile arhitectilor si antreprenorilor italieni, la
mod la nceput de secol XX.
Primrie
Mun. Rosiorii de Vede, str. Dunrii, nr. 58.
Constructia a Iost ridicat n anul 1912 pe Iosta
proprietate a Elenei Perieteanu, lucrrile Iiind
conduse de ing. Francesco Venchiaretti. Lucrrile
interioare si Iinisajele au Iost continuate pn n anul
1920.
Ansamblul bisericii
"Sf. mprati" - Serdreasa
Mun. Rosiorii de Vede, str. Oltului, nr. 28.
Ridicat ntre anii 1832-1835, de ctre serdreasa
Maria M. Butculescu, sotia serdarului Marin R.
Butculescu, constructia initial suIerind numeroase
modiIicri ulterioare.
Cod: TR-II-a-B-14430
1udectorie
Mun. Rosiorii de Vede, str. Mrsesti, nr. 52A.
Situat pe bulevardul Mrsesti, cea mai
important arter comercial a municipiului, a Iost
construit n anul 1912 de administratia local a
timpului; domin si astzi arhitectural si social
acest ansamblu urban.
Casa Mamut
Mun. Rosiorii de Vede, str. SI. Teodor, nr. 13.
Casa Mamut, din acelasi ansamblu, a Iost
construit n anul 1899 de Iamilia unor Iunctionari
nstriti iar arhitectura ei, cu Iatadele ncrcate de
bruri si ancadramente cu stucatur cu motive
Ilorale, demonstreaz dorinta de a etala
prosperitatea acestora. Interiorul pstreaz nc
sobe, draperii si mobilier care dateaz din epoc.
Casa Daia
Mun. Rosiorii de Vede, str. SI. Teodor, nr. 10.
De o parte si de alta a strzii ,SInta Vineri se
aIl un ansamblu arhitectural care mai pstreaz
sapte dintre cele mai Irumoase case ale
municipiului, construite la sIrsitul sec. al IX-lea
sau la nceputul sec. al XX-lea. Capul de
perspectiv este dechis de 'Casa Daia, construit n
1920, cu arhitectur speciIic epocii pentru micile
trguri comerciale n plin avnt economic.
Bustul lui Nicolae Blcescu
Mun. Rosiorii de Vede, Parcul Grii de Nord.
Situat n cel mai mare parc al municipiului, bustul
a Iost ridicat n 1957 n memoria marelui
revolutionar romn.
Municipiul Rosiorii de Vede
Traseul 1: Alexandria - Drgnesti Vlasca - Videle - Srbeni
TRASEUL1:
ALEXANDRIA- DRGNESTI VLASCA- VIDELE - SARBENI
Traseul mijloceste vizitarea institutiilor culturale de important judetean din
Alexandria, dar mai ales a unor situri arheologice, monumente de arhitectur si de Ior
public din municipiul Alexandria si orasul Videle, precum si din comunele Vitnesti,
Drgnesti-Vlasca, Gratia si Srbeni, asigurnd totodat legtura cu trasee din judetul
Dmbovita. Aceast zon are ca particularitate numrul relativ mare de biserici din
lemn, o parte dintre acestea aIlndu-se si astzi n cult.
Ansamblul fostului conac
Victor Antonescu - capela
Mun. Alexandria, DN 6 Bucuresti- Alexandria.
Este amplasat n ansamblul arhitectural construit
la nceputul sec. al XX-lea de ctre omul politic
Victor Antonescu (1871-1947). Este semniIicativ
asemnarea izbitoare cu capela Stella Maris aIlat
n incinta castelului reginei Maria de la Balcic.
Cod: TR-II-a-B-14238
Situl arheologic Mgura ~La Biseric
Com. Mgura, pe partea stng a DJ 506 ntre
satele Bran si Guruieni, pe malul prului Clnita.
Asezare neo-eneolitic apartinnd culturii
Gumelnita (cca. 4700-3900 .Hr.). Pe acelasi
amplasament au mai Iost semnalate urme ale unor
locuiri din epoca bronzului si epoca Iierului
(Latene).
Cod: TR-I-s-B-14210
Biserica de lemn "Sf. Nicolae"
Sat Teleormanu, com. Mrznesti.
Lcasul a Iost construit din brne de stejar n anul
1815 n satul Hrsesti - Arges, de unde a Iost adus
pe actualul amplasament, probabil n anul 1832.
Situl arheologic Vitneyti ~Mgurice
Com. Vitnesti, sat Vitnesti, pe partea stng a
DJ 506.
Asezare neo-eneolitic apartinnd culturii
Gumelnita (cca. 4700-3900 .Hr.). Este cercetata
sistematic din anul 1993.
n curs de clasare.
Monument comemorativ:
~Sarja de la Prunaru
Sat Prunaru, com. Bujoreni.
Ridicat n 1930, monumentul comemoreaz sarja
de cavalerie care a avut loc pe data de 28 noiembrie
1916 si a Iost o operatiune component a "Btliei
pentru Bucuresti", ea Iiind executat de ctre
Brigada 43 mixt si Regimentul 2 Rosiori, sub
comanda gen. Alexandru ReIerandru.
Biserica de lemn "Sf. Cuvioasa Paraschiva"
Sat Bujoreni, com. Bujoreni, amplasat astzi n
cimitirul vechi.
A Iost adus de ctre preotul Stan Oncescu n anii
1860-1862 dintr-un sat de munte, unde Iusese
construit initial n anul 1711.
AIost restaurat n anul 2007, resIintit si utilizat
ca lcas de cult.
Ruinele bisericii de lemn
"Sf. Cuvioasa Paraschiva"
Oras Videle, str. Luncii, cartier Crtojanca,
amplasat n cimitir.
Ridicat probabil n anul 1782, biserica a Iost
restaurat initial n anul 1819, cnd i s-a adugat si
zidria exterioar pictat. Lcasul, grav aIectat de
cutremurul din 1977 si de inundatiile din 2005, se
aIl n plin proces de conservare-restaurare.
Biserica de lemn "Sf. Nicolae
Sat Sericu, comuna Blejesti.
Biseric n cult, amplasat astzi n centrul
localittii, lng scoal, a Iost ridicat n anii 1812-
1813.
n anul 1926 nvelitoarea de sindril a Iost
nlocuit cu una din tabl. TransIormrile aduse
acestui monument nu au aIectat Irumusatea
constructiei de lemn.
Scoala veche
Sat Sericu, com. Blejesti.
Cldirea a Iost construit n 1835 cu Iunctiunea
de conac ce adpostea crama boierului Costache
Bellu. Arhitectura acestui obiectiv s-a pstrat si
dup restaurarea eIectuat n 1995, locul cramei
Iiind luat acum de o colectie de obiecte
reprezentative pentru istoria local. n prezent are
Iunctiunea de scoal.
Biserica de lemn
"Sf. mprati Constantin yi Elena"
Sat Puranii de Sus, com. Purani.
Ridicat ntre 1800-1810, astzi n cimitirul din
centrul localittii, pstreaz mbinri speciIice artei
de prelucrare a lemnului precum si diIerite elemente
decorative din acest material.
Biserica de lemn "Sf. Dumitru
Sat Butesti, com. Silistea.
AIost ridicat n anul 1799, pictura, de mare
important, Iiind realizat n secolul urmtor de
ctre mesteri din Iamilia Zugravu, din Roata de Jos.
Este amplasat n cimitirul vechi.
Biserica de lemn "Sf. Nicolae
Sat Srbenii de Jos, com. Srbeni.
AIost construit ntre anii 1778-1779 si ridicat
pe temelie de zid n anul 1848.
Valoroas prin vechime, pstreaz planul
original, consolele din lemn proIilate si brul
caracteristic n Iorm de Iunie rsucit.
Traseul 2: Alexandria - Orbeasca - Ttrstii de Sus
TRASEUL2:
ALEXANDRIA- ORBEASCA- TTRASTII DE SUS
Traseul mijloceste vizitarea institutiilor culturale de important judetean
din Alexandria, dar mai ales a unor situri arheologice, monumente de
arhitectur si de Ior public din municipiul Alexandria si din comunele
Orbeasca, Frsinet, Olteni, Trivalea-Mosteni, Ttrstii de Jos, Ciolnesti,
Scurtu Mare si Ttrstii de Sus, asigurnd totodat legtura cu trasee din
judetul Arges.
Conacul Rainer
Sat Lceni, com. Orbeasca.
Situat pe str. Principal, n centrul satului, a Iost
ediIicat la 1900, mbinnd pe volumetrii diIerite
stiluri arhitecturale speciIice. Rezultul este un imobil
deosebit, care atrage atentia.
Situl arheologic "La Cetate"
Sat Orbeasca de Sus, com. Orbeasca.
Localizat pe terasa dreapt a rului Teleorman,
este cetatea IortiIicat cu sant si val vitriIicat de
pmnt, delimitnd o supraIat de 2,5 ha., datat
sec. IV - III .Chr.
Cod: TR-I-m-A-14213.01
Biserica de lemn "Sf. Nicolae"
Sat Merisan, com. Bbita.
Biserica a Iost adus din Vulturesti-Arges
probabil n anul 1860, astzi Iiind amplasat n
cimitirul satului. Se remarc icoanele de pe
catapeteasm, pictate n stil bizantin de George
Albany, precum si cele nou icoane portabile din
lemn, datnd din prima jumtate a sec. al XIX-lea.
Cula lui Costea
Sat Frsinet, com. Frsinet.
Constructie tipic pentru Oltenia din timpul
'crizei orientale, acest monument arhitectural
reprezint o raritate pentru aceast zon, ea Iiind
ridicat la nceputul sec. al XVIII-lea, cu destinatia
de locuint IortiIicat n Iata incursiunilor otomane.
Este situat n centrul localittii.
Biserica de lemn ~Cuvioasa Paraschiva
Sat Drcesti, com. Scurtu Mare.
AIlndu-se astzi n centrul satului, biserica a
Iost adus de la Cocu-Arges, n anul 1859,
vechimea ei Iiind mai mare. n anul 1873 a Iost
ridicat pe temelie de zid, iar n jurul anului 1890 a
Iost zugrvit n Iresc.
Ruinele bisericii ~Sf. Nicolae
Sat Slvesti, com. Ttrstii de Jos.
Ridicat la sIrsitul sec. al XVIII-lea, biserica a
apartinut Iostului sat Zlotesti, astzi inclus n satul
Slvesti. Desi intitial a Iost o constructie
impuntoare, ea a Iost abandonat dup anul 1910,
prin ridicarea altui lcas de cult.
Ruinele se aIl n centrul satului.
Ruinele bisericii fostei Mnstiri Baldovineyti
Sat Baldovinesti, com. Ciolnesti.
Datorit lipsei izvoarelor istorice, ipotezele att
despre tipul asezmntului de cult, ct si despre
data ridicrii sale sunt diIerite. Una dintre aceste
ipoteze plaseaz construirea lcasului de cult n
jurul anului 1700. Cert este caracterul de
monument istoric, demonstrat prin includerea n
lista din 'Almanahul Cultelor pe anul 1894.
Ruinele curtii boierilor Blceanu
Sat Ttrstii de Sus, com. Ttrstii de Sus.
Plasat n centrul localittii, lng Primrie, n
locul numit "La ziduri, monumentala constructie a
Iost ridicat de Iamilia boierilor Blceanu,
lucrrile Iiind terminate de Zoita Blceanu la
Iinalul sec. al XVIII-lea. Ansamblul arhitectural
este alctuit din dou incinte: curtea boiereasc
ntrit, cu locuinte si anexe, respectiv incinta mic,
unde se aIl biserica paraclis.
Traseul 3: Alexandria - Rosiorii de Vede - Balaci - Silistea Gumesti
TRASEUL3:
ALEXANDRIA- ROSIORII DE VEDE -
- BALACI - SILISTEAGUMESTI
Traseul mijloceste vizitarea institutiilor culturale de important judetean din
Alexandria, dar mai ales a unor situri arheologice, monumente de arhitectur si de Ior
public din municipiile Alexandria si Rosiorii de Vede, precum si din comunele Nanov,
Buzescu, Plosca, Vedea, Stejaru, Didesti, Drcsenei, Sceni, Dobrotesti, Balaci si
Silistea Gumesti, asigurnd totodat legtura cu trasee din judetul Arges.
Biserica "Sf. Arhangheli Mihail yi Gavril"
Sat Buzescu, com. Buzescu.
Asezat n centrul localittii, ridicarea
constructiei monumentale a Icut parte dintr-un plan
ambitios din timpul domniei lui Al. I. Cuza de
nIiintare, pe locul satului, a orasului Cuza. Desi
planul nu a Iost realizat, lucrrile la ediIiciul de cult,
ncepute n anul 1860 de ctre printul srb Milos
Obrenovici, au Iost Iinalizate n anul anul 1864 de
ctre Iiul su, Mihail Obrenovici si sotia sa, Elena.
Casa Andrei
Sat Plosca, com. Plosca.
Construit la nceputul sec. al XX-lea ca locuint,
ea se nscrie n stilul arhitectural al epocii, n care
marii boieri ai satului, Iolosind antreprenori italieni,
si ridicau resedinte orsenesti.
Este amplasat n centrul satului, Iiindu-i
schimbat destinatia initial prin transIormarea n
dispensar.
Biserica "Sf. Dumitru" a
fostei Mnstiri Drgneyti
Sat Cosoteni, com. Vedea.
Cea mai important biseric de zid din judetul
Teleorman a Iost ctitorit n anul 1647 de ctre
domnitorul Matei Basarab si rudele sale pe linie
matern. ntre anii 1992-2006 a Iost restaurat
printr-un program Iinantat de Ministerul Culturii si
Cultelor, urmnd a se interveni asupra picturii
interioare, pictura original pstrndu-se doar
partial.
Muzeul de etnografie Stejaru
Sat Stejaru, com. Stejaru.
Muzeul a Iost nIiintat n anul 1973 prin
strdania nvttorului Manea Stancu.
Astzi Iunctioneaz ntr-o cas trneasc, Iiind
expuse obiecte de arheologie si istorie, precum si
piese de etnograIie si art popular cu speciIic local.
Biserica "Nayterea Maicii Domnului",
"Sf. Ioan Boteztorul"
Sat Butculesti, com. Sceni.
Amplasat n cimitirul vechi, biserica a Iost
ridicat n anul 1843, avndu-l ctitor pe Costache M.
Butculescu.
Este construit n Iorm de nav, pe un plan
dreptunghiular, pictura, n stilul bizantin, Iiind
realizat de Ion Zugravul. Pstreaz nc icoane
datate 1803.
Primria, azi Muzeul de etnografie
Sat Drcsani, com. Drcsanei.
Situat n centrul satului, vechiul sediu al Primriei
a Iost construit la sIrsitul sec. al XIX-lea ntr-o
perioad de asezare a institutiilor administrative ale
Romniei moderne.
Muzeul de etnografie Drcyani
Sat Drcsani, com. Drcsenei.
Functionnd n vechiul sediu al Primriei, el nsusi
un monument istoric, muzeul etaleaz obiecte de
etnograIie si istorie local, adunate de neobositul
dascl si cercettor Anton A. Popescu.
Tot n aceeasi localitate Iunctioneaz si o colectie
muzeal despre nvtmntul local, organizat de
Anton A. Popescu n casa printeasc.
Expozitia Memorial ~Gala Galaction
Sat Didesti, com. Didesti.
Amplasata n centrul localittii, lng scoal,
expozitia a Iost organizat n anul 1979 de ctre
proIesorul Marin Falc. Sunt expuse obiecte,
documente si IotograIii privind viata si activitatea
lui Gala Galaction (1879 - 1961), numele literar al
lui Grigore Pisculescu, nscut n Didesti, scriitor,
preot si totodat proIesor de teologie la
universittile din Cernuti si Bucuresti.
Biserica "Sf. Voievozi"
Sat Dobrotesti, com. Dobrotesti.
Situat ntr-o zon cu puternice inIluente ale
boierilor Berindei, biserica a Iost ridicat n anul
1753 de ctre postelnicul Matei Berindei, asa cum o
arat att pisania ct si tabloul votiv, asupra cruia
nu s-a intervenit, unde sunt zugrvite Iigurile
ctitorilor.
Biserica "Adormirea Maicii Domnului
Sat Balaci, com. Balaci.
Ridicat ca paraclis n anul 1684 de ctre aga
Constantin Blceanu, ginerele domnitorului Serban
Cantacuzino, lcasul a devenit n timp biseric de
mir. Asezat n centrul satului, pe partea stng a
soselei spre Pitesti, biserica domin ntreaga
localitate.
Importanta istoric si arhitectural plaseaz
biserica n Iruntea monumentelor de cult din judet.
Fostul schit Dideyti
Biserica "Adormirea Maicii Domnului"
Sat Didesti, com. Didesti.
Istoria asezmntului a suscitat numeroase
controverse privind vechimea si caracterul su.
Primele documente certe dateaz nspre anul 1700,
cnd proprietarii mosiei, slugerul Radu Stirbei si
sotia sa Stanca, nchin schitul Mitropoliei Trii
Romnesti. Dup anul 1864 devine biseric de mir,
constructia actual Iiind rezultatul interventiilor de
dup sec. al XIX-lea.
Intrarea unei pivnite si zidul de incint sunt
elementele care amintesc de existenta unui
ansamblu mai amplu.
Ruinele curtii lui Constantin Aga Blceanu
Sat Balaci, com. Balaci.
'Curtea Blcenilor Iace parte, alturi de lcasul
de cult, dintr-un ansamblu ce a reprezentat dorinta
agi Constantin Blceanu de a ridica o adevrat
resedint voievodal, a crei constructie a nceput n
anul 1684. Din monumentala casa, neterminat
niciodat, se mai pstreaz doar ruinele pivnitelor,
amplasate n centrul satului, pe partea dreapt a
drumului national ce leag Alexandria de Pitesti.
Scoala veche
Sat Silistea-Gumesti, com. Silistea-Gumesti.
Construit n anul 1910, cldirea Iace parte din
stilul arhitectural care a caracterizat amplul proces
de dezvoltare a institutiilor scolare stesti de la
conIluenta secolelor XIX-XX.
Scoala n care a nvtat scriitorul Marin Preda este
astzi un important centru cultural al comunei.
Centrul memorial ~Marin Preda Siliytea
Gumeyti
Organizat n sediul vechii scoli, unde a descoperit
tainele literelor 'cel mai iubit dintre pmnteni,
asezmntul cultural expune obiecte, documente si
IotograIii privind viata si activitatea scriitorului
Marin Preda (1922-1980).
Casa memorial Marin Preda
Asezat n centrul localittii, reprezint un simbol
a ceea ce a Iost o parte din universul trnesc
interbelic reprezentat de Morometi, locul de unde a
venit pe lume Marin Preda.
Cod: TR-IV-m-B-14522
Traseul 4: Alexandria - Rosiorii de Vede - Turnu Mgurele - Islaz
TRASEUL4:
ALEXANDRIA- ROSIORII DE VEDE -
- TURNU MGURELE - ISLAZ
Traseul mijloceste vizitarea institutiilor culturale de important
judetean din Alexandria, dar mai ales a unor situri arheologice, monumente
de arhitectur si de Ior public din municipiile Alexandria, Rosiorii de Vede si
Turnu Mgurele, precum si din comunele Buzescu, Plosca, Vedea, Salcia si
Islaz, asigurnd totodat legtura cu trasee din judetul Olt.
Sat Buzescu, com. Buzescu.
Asezat n centrul localittii, pe soseaua
Alexandria - Rosiorii de Vede, biserica a Iost ridicat
n anul 1860. Are planul sub Iorm de cruce greac
si intrri pe Iiecare latur, elemente speciIice
arhitecturii srbesti.
Biserica "Nayterea Maicii Domnului"
Sat Plosca, com. Plosca.
Pozitionat n centrul localittii, biserica a Iost
ctitorit prin nvrednicirea lui Gheorghe Castris
Tesaloniceanu ntre anii 1810-1812. Anecesitat
mari interventii datorit aIectrii de ctre cutremurul
din 1838, lucrri ncheiate trei ani mai trziu.
Scoala veche
Sat Nanov, com. Nanov.
Construit la nceputul sec. al XX-lea, a Iost
initial conac boieresc, nationalizat si extins apoi n
perioada comunist. Scoala pstreaz pe Iatada de
la sosea elemente arhitecturale deosebite.
Casa memorial ~Zaharia Stancu
Sat Salcia, com. Salcia.
Amplasat n centrul localittii, casa n care s-a
nscut Zaharia Stancu (1902-1974) a Iost construit
n anul 1900. Sunt expuse obiecte, documente si
IotograIii privind viata si activitatea scriitorului.
AIost nIiintat si organizat n anul 1983 prin
strdania proIesorului Gheorghe Olmazu.
Cod: TR-IV-m-B-14521
Biserica "Sf. Nicolae
Sat Moldoveni, com. Izlaz.
Situat n centrul satului, lng biserica nou,
lcasul de cult a Iost ridicat ntre anii 1830-1837,
stenii Iiind ajutati de ctre proprietarul mosiei
Moldoveni, marele vornic Barbu Stirbei.
Deosebit este pictura n Iresc, iar planul
arhitectural initial o plaseaz ca monument
reprezentativ n epoc.
Monumentul comemorativ al Adunrii de la
Izlaz (1848)
Sat Islaz, com. Izlaz.
Monumentul se nalt n centrul localittii, pe
locul unde n 9 iunie 1848 s-a dat semnalul
declansrii Revolutiei muntene. Creatie a
sculptorului T.N. Ionescu, n anul 1969, acesta este
reprezentat printr-un bloc masiv de beton, avnd pe
el montate relieIuri executate prin travertin.
Podul peste rul Si
Mun. Turnu Mgurele.
AIlat pe DN 54, Icnd legtura ntre Turnu
Mgurele si Islaz, podul metalic peste rul Si a Iost
construit n anul 1917 n timpul ocupatiei germane.
El a reprezentat un obiectiv strategic important
pentru desIsurarea operatiunilor militare.
Traseul 5: Alexandria - Turnu Mgurele - Plopii Slvitesti
TRASEUL5:
ALEXANDRIA- TURNU MGURELE - PLOPII
SLVITESTI
Traseul mijloceste vizitarea institutiilor culturale de important
judetean din Alexandria, dar mai ales a unor situri arheologice si monumente
de arhitectur si de Ior public din municipiile Alexandria si Turnu Mgurele,
precum si din comunele Bogdana, Lita, Lunca, Uda-Clocociov si Plopii
Slvitesti, asigurnd totodat legtura cu trasee din judetul Olt.
Situl arheologic "Mgura de la podul
Nanovului"
Mun. Alexandria, DN 52 Alexandria-Tr.
Mgurele.
Amplasat n dreapta drumului national ce
leag Alexandria de Turnu Mgurele, n apropierea
podului 'Prul Rece, se aIl o asezare neo-
eneolitic de tip tell apartinnd culturii Gumelnita
(cca. 4700-3900 .Hr.).
Cod: TR-I-s-B-14183
Muzeul Memorial "Mihai Rdoi"
Sat Bogdana, com. Bogdana.
Muzeu privat, deschis n anul 1993, de ctre
ing. Dumitru Rdoi n memoria poetului-erou Mihai
Rdoi. Sunt expuse obiecte, documente si IotograIii
ale scriitorului, dar si obiecte privind istoria si
etnograIia local.
Muzeul Memorial "Liviu Rebreanu"
Sat Bogdana, com. Bogdana.
Muzeu privat n care sunt expuse obiecte,
documente si IotograIii privind viata si activitatea
scriitorului Liviu Rebreanu si a celorlalti scriitori
din Iamilia sa.
Cetate de pmnt
Sat Pleasov, com. Saelele.
Situat pe terasa nalt a Oltului, situl reprezint
o important asezare dacic, aprat cu val de
pmnt si sant adnc de cinci metri. Este datat sec.
III-I .Chr.
Cod: TR-I-m-B-14216
Biserica "Sf. Mare Mucenic Gheorghe
Sat Lita, com. Lita.
Se aIl n centrul localittii, Iiind ridicat ntre
anii 1867-1869. Este construit din crmid, iar
pictura, n stil bizantin, este realizat n ulei.
Biserica este ntregit de o Irumoas clopotnit a
crei arhitectur atrage privirile turistilor.
Cod: TR-II-m-B-1435
Mnstirea Plviceni
Sat Dudu, com. Plopii- Slvitesti.
La 7 km. vest de satul Dudu, pe malul stng al
Oltului, se aIl ruinele Iostei mnstiri Plviceni,
ctitorit, potrivit pisaniei de piatr, n anul 1648, n
vremea domniei lui Matei Basarab, de ctre marele
vornic Dragomir si jupnita sa Elina. Astzi se mai
pstreaz din vechea mnstire biserica, o parte a
turnului clopotnit si zidrie de incint.
Asezmntul monahal se aIl n plin proces de
conservare-restaurare, iar din anul 2000 a Iost
reintrodus n cult, aici Iiintnd o mnstire de
clugri.
TR-II-a-A-14338
Traseul 6: Alexandria - Zimnicea - Pietrosani
TRASEUL6:
ALEXANDRIA- ZIMNICEA- PIETROSANI
Traseul mijloceste vizitarea institutiilor culturale de important judetean
din Alexandria, dar mai ales a unor situri arheologice, monumente de arhitectur
si de Ior public din municipiul Alexandria si din orasul Zimnicea, precum si din
comunele Tignesti, Brnceni, Smrdioasa si Pietrosani, asigurnd totodat
legtura cu trasee din judetul Giurgiu.
Tell "Gorgan
Sat Tignesti, com. Tignesti.
Amplasat pe terasa nalt a rului Vedea, n stnga
soselei ce leag Alexandria de Zimnicea, asezarea
eneolitic de tip tell este atribuit culturii Gumelnita
(4800-3900 .Chr.).
Cod: TR-I-s-A-20212
Cetatea de pmnt de la Frumoasa
Sat Frumoasa, com. Frumoasa.
Fcnd parte din sistemul deIensiv al liniei
Dunrii construit de domnitorul Mircea cel Btrn
(1386-1418) n Iata atacurilor otomane, cetatea de
pmnt dateaz de la sIrsitul sec. al XIV-lea. Este
situat pe o nltime ce domin lunca Vedei, n
punctul 'La Cetate. Ansamblul IortiIicat ocup o
supraIat de 2,5 ha.
Cod: TR-I-s-A-14203
Sat Smrdioasa, com. Smrdioasa.
Construit din crmid n anul 1824 prin
contributia polcovnicului Cernea Popovici, arendas
al mosiei, biserica pstreaz, pe lng Irumosul
candelabru de aram, trei icoane suIlate cu aur,
deosebit de valoroase.
Biserica "Sf. Apostol yi Evanghelist Luca"
Sat Brnceni, com. Brnceni.
Situat n centrul localittii, biserica a Iost ridicat
pe locul unei biserici mai vechi din lemn, n anul
1850, avndu-l drept ctitor pe maiorul Misa
Anastasievici, originar din Serbia. Figur inIluent a
epocii, el si-a legat numele de numeroase ctitorii
laice si bisericesti din Muntenia. Pictura bisericii a
Iost realizat de Gheorghe Tattarescu.
Situl arheologic de la Zimnicea, punct "Cetate
Oras Zimnicea, punct 'Cetate.
Fcnd parte dintr-un complex cultural ce se
ntinde din epoca bronzului pn n epoca
medieval, alturi de necropol, cetatea ntrit de la
Zimnicea se aIl pe terasa nalt a Dunrii, Iiind
aprat de un val de pmnt si de santuri adnci.
Cetatea geto-dac este datat sec. IV-II . Chr. Peste
ea s-a suprapus, n sectorul nord-vestic, IortiIicatia
medieval ridicat la sIrsitul sec. al XIV-lea, n
timpul domniei lui Mircea cel Btrn.
Cod: TR-I-s-A-14233
Ruinele bisericii "Sf. Treime"
Sat Pietrosani, com. Pietrosani.
Situate n centrul satului, ruinele amintesc de ceea
ce a Iost ctitoria Iratilor Dimitrie si Hristodor
Lapaty. Biserica a Iost ridicat n anii 1812-1819,
reparat n 1887 de ctre printul Dimitrie Stirbey, iar
dup 1950 a Iost prsit, ncetndu-si rolul de
biseric parohial.
Ayezare - "Reca Mare"
Sat Pietrosani, com. Pietrosani.
Amplasat pe terasa nalt a Dunrii, n imediata
apropiere a localittii, ntr-o zon cu un bogat
inventar arheologic, se aIl o asezare tipic epocii
Iierului, cunoscut sub numele de 'Reca Mare.
Cod: TR-I-s-B-14214
Situl arheologic de la Zimnicea, punct
"Cmpul Mortilor"
Oras Zimnicea, punctul "Cmpul Mortilor".
Plasat n acelasi complex cultural, alturi de
cetate, n punctul 'Cmpul Mortilor, se aIl
necropola getic, avnd cea mai veche datare sec.
IV-II .Chr.
n aceeasi arie geograIic se aIl si morminte
medivale, plasate n sec. al. XIV-lea, n strns
legtur cu cetatea din sistemul IortiIicat al Dunrii.
Cod:TR-I-s-A-14234
INFORMATII UTILE
MINISTERULCULTURII SI CULTELOR
www.cultura.ro
- MONUMENTE ISTORICE
www.cultura.ro/Documents.aspx?ID55
- MUZEE SI COLECTII
- ARHEOLOGIE
- Institutul National al Monumentelor Istorice
www.inmi.ro
- Institutul de Memorie Cultural
www.cimec.ro
DIRECTIAPENTRU CULTUR, CULTE SI PATRIMONIUL
CULTURALNATIONALTELEORMAN
- Alexandria, str. Dunrii, nr 222, bl. 911, sc. E, ap. 40
- tel: 0247-313799
- tel/fax: 0247-311930
- http: www.teleorman.djc.ro
- e-mail: contactteleorman.djc.ro

Teleorman. Trasee Cultural-Turistice

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Teleorman. Trasee Cultural-Turistice

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

MINISTERUL CULTURII DIRECTIAPENTRU CULTUR, CULTE

SI CULTELOR SI PATRIMONIUL CULTURAL NATIONAL

S-ar putea să vă placă și