Toate panzele sus

PARTEA I: La poarta levantului

Pe la jumatatea lunii martie in 1881, corabia greceasca Penelopa cobora la vale pe bratul din mijloc al Dunarii, incarcata cu cereale, indreptandu se catre Pireu! "apitanul ei se numea #ir Iani $%inis era un negustor iscusit si marinar batran, bote&at de toate 'urtunile din ar%ipelagul grecesc!

In drumul ei de la (raila spre Pireu, Penelopa a 'acut o escala la $alati! Trenul de la (ucuresti sosi in acelasi timp cu corabia greceasca, si din vagonul de clasa intai a coborat un domn imbracat in %aine straine, Anton Lupan, personajul principal al acestui roman! )uindu se intr o birja, acesta merse in port! *ergand prin oras, a intrat la biroul domnului Iacomac%i unde l a intrebat de prietenul sau vec%i Pierre +aillant! Raspunsus 'u negativ si eroul nostru iesi descumpanit din birou! Inaintand spre birja, Anton Lupan s a oprit in 'ata unei tejg%ele unde se tragea cu pusca! ,n ins &drentaros s a apropiat de taraba si si a incercat si el norocul-, castigand toata averea proprietarului!

+a&and indemanarea insului de a manui pusca, Anton Lupan l a luat cu el! Intai i a a'lat numele, ca are un 'rate, apoi i a 'acut o propunere de a l insoti intr o e.peditie pana la capatul pamantului, iar raspunsul 'u clar po&itiv!

*ergand prin port, intalnesc corabia greceasca! Apoi s au inteles cu capitanul sa i ia si pe ei pana la )tambul, pentru sapte icosari! Anton Lupan a intrat in cabina ec%ipajului, care manca, salutandu i marinareste! Atunci il recunoscu imediat pe carmaciul corabiei, $%erasim, prieten vec%i de al lui! ) au ase&at si romanii la masa, au mancat!

A doua &i Penelopa a pornit, si intr o ora a 'ost la )ulina! /ir Iani a coborat pe c%ei si s a intalnit cu alti capitani! +antul a inceput sa scada si nu mai puteau pleca in &iua

aceea catre Pireu! Anton Lupan a va&ut un 'ar catre gura de varsare a Dunarii si s a indreptat intr acolo, iar Ieremia a plecat la varul sau, 0aralamb! 1 batrana statea pe malul marii, de la care acesta a'la ca pa&nicul 'arului se numea I'rim!

Plimbandu se pe plaja, a va&ut multe epave, dar una ii starnea mari emotii! )tand si re'lectand asupra epavei, isi dadu seama ca aceata era corabia lui cu care nau'ragiase Piere +aillant! Atunci un batran s a apropiat de el, c%iar mos I'rim, de la care a a'lat ca aceasta corabie a 'ost pradata de un oarecare pirat, )panu! ) a 'acut seara si batranul a plecat sa aprinda 'arul!

Anton Lupan a 'acut si el cale intoarsa pana la Penelopa, unde i a spus lui Ieremia ca vor ramane la )ulina, si unde l a convins pe $%erasim, carmaciul, sa l urme&e!

2iecare avea taina lui, Ieremia, $%erasim, Ismail, dar cea a lui Anton Lupan era cea mai misterioasa!

Acesta era singur cu tatal lui3 mama lui murise nascand un al doilea copil ca nu a trait mai mult de o &i! Pe la saptespre&ece ani, a luat vaporul Ar%iducele Abrec%t catre 2ranta, pentru a merge la studii! Ajuns la destinatie, s a inscris la liceul si apoi la Polite%nica din Paris, unde a studia &ece ani si unde si a 'acut un prieten bun, Pierre +aillant! Dupa terminarea scolii, in vacanta, au mers la )aint *alo, orasul natal a lui Pierre, unde a cunoscut o alta lume, marea, barcile, corabiile, oescarii si a inceput sa iubeasca aceata viata! Acolo s a speciali&at in 'abricarea de corabii de lemn! (unicul lui Pierre, mos Leon, locuia intr un sloop vec%i tras pe mal! Acolo cei doi prieteni au gasit niste scrisori si o carte care aveau sa le sc%imbe viata! )crisorile erau de la vestitul om de stiinta, "%arles Dar4in, dar nu intelegeau ce legatura avea mos Leon cu acel om de stiinta, pana ce au citit carte pubicata tot de "%arles Dar4in! De acolo au a'lat ca cei doi au incercat sa e.ploate&e un tinut neatins de picior omenesc, in Tara de 2oc, adica in sudul Americii de sud, dar nu au reusit! De acolo au mai a'lat ca tatal lui Pierre a murit tot in incercarea de a e.ploata tinutul! Acest lucru i a determinat pe cei doi prieteni sa se incapatina&e sa mearga intr acolo! Au inceput pregatirile terminand scoala, luindu si diploma de ingineri constructori de vapoare si prin a merge la )tambul! Acolo au lucrat la constructia de cai 'erate si din banii obtinuti in cativa ani, au cumparat o goeleta de la un marinar batran, *arta, pe care au numit o apoi L- esperance! Pierre +aillant a plecat cu ea catre )ulina carand mar'a iar Anton Lupan a ramas la )tambul muncind cat si pentru prietenul sau, deci luind salariu dublu! A trecut ceva timp si L- esperance nu se mai intorcea, dupa care constructorul a a'lat ca in timp ce goeleta naviga

catre )ulina, a 'ost 'urtuna si corabia s a inecat! Apoi Anton Lupan a luat un barca& pana la Pireu si apoi un vapor olande& pana in Indii! Intorcandu se acasa, la (ucuresti, a a'lat ca tatal sau nu mai era! Dupa ce a vandut casa si bunurile care mai erau in ea a plecat in cautarea unei corabii la gura de varsare a Dunarii!

Anton Lupan s a intors la Penelopa, a debarcat, imreuna cu Ieremia si cu $%erasim, iar intr un tar&iu l a convins si pe Ismail sa li se alature! Dimineata s au dus pe plaja si au inceput sa de&groape goeleta nau'ragiata si s o repare! Intre timp Ieremia l a adus si pe varul 0aralamb! Anton Lupan a trimis puscasul la $alati dupa materiale! "and acesta a venit, corabia era deja de&gropata si pusa pe sc%ele! Impreuna cu materialele, Ieremia a adus si un copil, *i%u, impreuna cu cainele sau, 5egrila, pe care l a gasit cu vaporul cu care a venit de la $alati! Restul oamenilor l au primit cu placere! Ieremia, 'ara voia capitanului, a ordonat unui plutas sa i aduca un trunc%i de copac la )ulina! In timp ce reparau corabia, au va&ut o pluta cu pan&e coborand la vale pe Dunare, lucru ne mai intalnit pana atunci! Ajuns aproape de gura de varsare, plutasul a 'ost atras de curenti dar, prin niste manevre demne de aplau&e, a adus pluta la mal, impreuna cu viitorul catarg! Dupa ce a 'ost putin certat de oameni, Anton Lupan s a apropiat de el, a a'lat ca il c%eama "ristea (usuioc si, atras de dibacia sa in navigatie, i a o'erit un post in viitorul ec%ipaj care va in'runta marile si oceanele! Raspunsul a 'ost 'ara dubii po&itiv, iar ec%ipa%ul goeletei L-esperance era din ce in ce mai imbelsugat! $andindu se mult, Anton Lupan s a gandit sa i sc%imbe numele in )peranta, cre&and ca este mai potrivit!

Dupa ce a 'ost complet reparata, corabia a 'ost data la apa, i au 'ost puse catargele si a 'ost dusa in port! Intai au 'acut un drum scurt de incercare pe mare, apoi s au intors la )ulina pentru a 'ace primul drum adevarat! In port au intalnit un e.portator, Leonida +elisaratos, si cu care capitanul s a inteles sa i transporte c%erestea la Pireu! $%erasim, un bun negustor, cre&and ca l a pacalit pe #ir Leonida cerand 'oarte multi beni pentru transport, a 'ost 'oarte nervos dupa ce a a'lat c%iar de la +elisaratos ca pretul c%erestelei la Pireu era de cinci ori mai mare decat cel pe care la cerut el!

6iua urmatoare, )peranta a parasit Dunarea si, pornind spre Pireu, naviga cu toate pan&ele sus!

PARTE A D1,A: ,ltima sirena

In drumul ei spre Pireu, )peranta 'ace prima escala la )tambul! Acolo Anton Lupan trece in registrul "apitanieii poposirea corabiei si ii cumpara o perec%e de ci&me lui *i%u! Plimbandu se pe stra&ile orasului, intra intr un %otel si aude un glas luandu si ramas bun de la un oarecare Pierre +aillant! Dupa ce tresari, a iesit in strada, cre&and ca este prietenul sau disparut, dar in &adar! "apitanul a ordonat ec%ipajului sa cercete&e gara si portul, dar si aceste au 'ost inutile! Pierre +aillant era de negasit!

Inainte de plecare, Anton Lupan s a decis sa ia un negustor, Agop din (a&ar, pana la Pireu si un calugar pana la insula )#7ros! Pe drum, calugarul statea in cabina si citea mai tot timpul, iar asta dadea de banuit, dar numai lui *i%u! Acesta, intr o &i, a scotocit prin sacul calugarului si a gasit un pasaport in care era trecut numele de Pierre +aillant! (aiatul s a dus imediat la capitan care dupa, ce a ordonat ec%ipajului sa se adune in jurul lui l a c%emat pe calugar pe punte, numindu l ca pe prietenul sau! Acesta a tresarit imediat dar a 'ost imediat incoltit de ec%ipaj si demascat in 'ata tuturor! $%erasim l a recunoscut imediat! Era )panu, piratul care a pradat corabia prietenului capitanului! 1amenii au pus imediat mana pe pusti si au constatat ca de 'apt presupusul calugar nu citea in cabina, ci in'unda pustile cumparate de Anton Lupan la )tambul! Piratul a 'ost imediat legat, iar capitanul a ordonat carmaciului sa se indrepte catre insula lui )panu! Ajunsi aproape de tarm, au va&ut o barca cu cinci oameni indreptandu se catre goeleta! Au spus intrebat daca un calugar nu i a rugat sa l ia pana aici si apoi au 'ost imediat inconjurati, legati si alaturati lui )panu in %ambar!

"apitanul impreuna cu alti cativa oameni inarmati au pornit in cautarea restului de pirati care mai erau pe insula! Traversand insula, au va&ut o alta corabie ancorata la cativa metri de insula! ) au indreptat intr acolo si, spre marea lor surprindere, era corabia lui #ir Iani, pe care de alt'el l au si gasit pe vas legat, impreuna cu un barbat si o 'ata, Adnana! Anton Lupan a'la de la aceasta ca mai erau doi pirati pe insula si ca )panu avea o comoara intr o pestera! "ei doi au plecat in cautarea comorii, dar

nu au gasit decat covoare, matasuri! Dupa ce s au intors la Penelopa, capitanul s a dus sa vada ce 'ac )panu si cu ai sai! )i dupa ce a ajuns pe plaja a incremenit! )peranta nu mai era acolo, iar in departare se vedea o corabie indepartandu se! Intors inapoi la Penelopa, acesta a preluat comanda de la #ir Iani pentru ca l a salvat din mainile lui )panu si a plecat in urmarirea )perantei!

In %ambarul )perantei stataeau acum legati Agop si Ismail, singurii ramasi pe punte dupa plecarea "apitanului! In timp ce Ismail dormea, Agop i a eliberat pe pirati de 'rica sa nu pateasca ceva si acum acestia conduceau corabia! )panu nu le dadea detinitilor de mancare decat paine si apa! Dupa un timp Ismail s a saturat is a reusit sa se elibere&e din 'rang%ii! Din %ambar in cabina capitanului unde statea )panu, era o usa bine acoperita pe care numai el si Anton Lupan o stiau si prin care a reusit sa 'ure niste slanina si niste vin! Intr o noapte cand numai )panu si un alt piret mai erau pe punte, Ismail a iesit pe acea usa, a luat o lingura de 'ier si i a poctin pe 'iecare din cei care mai erau pe punte, care au lesinat! Dupa ce i a legat si i a dus in %ambar, Ismail i a incuiat in cabina pe restul piratilor care dormeau! Asa u au trecut &ile cu bucatarul la carma! Intr o &i a venit 'urtuna si pan&ele au 'ost coborate, cand Ismail a va&ut in departare un corabie de pirati care ii urmarea cu pan&ele sus! Atunci, bucatarul le a ridicat si el, iar dupa putin timp piratii au ramas mult in urma, dar bucatarul nu a coborat pan&ele, ci a continuat patru &ile cu ele ridicate! A cincea &i era senin si tarmul era aproape! "orabia a ancorat! In jur erau numai palmieri! Era tarmul A'ricii! Iar, dintr un sein a aparut din nou corabia de pirati dar, dupa ce s a apropiat mai mult, Ismail a observat ca du erau pirati, ci era Anton Lupan!

Dupa ce tot ec%ipajul )perantei 'u unit din nou pe punte, capitanul i a inapoiat vec%ea 'unctie lui #ir Iani! Apoi a ordonat ca piratii adevarati sa 'ie adusi pe punte! Anton Lupan a incercat sa a'le de la )panu unde este Pierre +aillant dar nu a obtinut decat raspunsul ca este in viata si ca locul unde se a'la costa eliberarea lui si a unuia dintre pirati! "apitanul si a calca pe inima si nu a 'ost de acord!

Atunci )peranta a ridicat ancora si a plecat spre Pireu cu un vant 'oarte slab! Deodata, a'landu se langa parapet, )panu si piratul sau au sarit in apa cre&and ca pot inota pana la mal, iar spre deliciul celor care se a'lau pe bord, au 'ost imediat s'asiati de rec%ini!

"orabia a uitat repede aceste 'apte sangeroase si a pornit mai departe spre Pireu! Dar ia trebuit patru &ile )perantei sa ajunga pe coasta a'rican, iar acum intr o luna nu a strabatut nici trei s'erturi din drum! Dupa ceva timp au ajuns la Pireu! Aici au

debarcat c%eresteaua si se angajea&a sa duca trei sute de butoaie cu ulei de masline la *arsilia! Pe la jumatatea drumului, Anton Lupan a gasit pe cartile sale de navigatie o scrisoare de a lui )panu, probabil uitata! Dupa ce a citit o a intepenit &burandu i iar gandul spre prietenul sau! Din acea scrisoare a a'lat unde se a'la Pierre +aillant, si anume pe insula *usara%, in *area Rosie!

"apitanul i a spus imediat carmaciului sa 'aca cele ntoarsa si nu a mai oprit pana la Port )aid, de unde a cumparat tunuri pentru lupta cu piratii lui )panu! Inainte sa ajunga pe insula, oamenii s au deg%i&at pentru a nu 'i banuiti de la departare! Pe plaja erau numai lesuri mancate partial de pasari si de muste! Acolo a 'ost o batalie! Dupa ce si a luat oamenii si barca, Anton Lupan s a dus pe insula! 5u mai era nici un semn de viata! Deodata se au&i o bubuitura puternica si 5egrila, care era mai in 'ata a ca&ut la pamant dar s a sculat repede, dar numai in trei picioare! ,n glon89 in nimerise piciorul! De dupa o stanca iesi un pirat cu pusca in mana pe care o lasa apoi jos! )ilit de capitan, acesta a povestit cele ce s au intamplat pe insula, si anume ca pri&onierii, in 'runte cu Pierre +aillant, s au rasculat si au omorat toti piratii si au 'ugit cu o corabie construita c%iar de inginerul 'rance& pentru )panu!

Anton Lupan s a intors repede pe puntea )perantei si a ordonat plecarea! In putin timp au 'ost inapoi la Port )aid unde l a lasat pe ultimul pirat politiei si unde a a'lat din registrul capitaniei ca prietenul sau a inregistrat corabia 'acuta c%iar de el cu numele de L-esperance, dar nu si unde s a indreptat! "apitanul aluat deci&ia de a pleca spre *arsilia si apoi in lunga sa e.peditia la care visa de cand era copil! In drumul lor spre locul unde trebuiau sa lase cele trei sute de butoaie, Adnana 'redona melodii ca de sirena, ceea ce ia incantat pe cei de pe bord!

Ajunsi la *arsilia, Adnana s a dus acasa la tatal ei! "apitanul a ajutat o 'acandu i o brutarie, pe care 'ata a numit o, cu acordul ec%ipajului, )peranta! Intr o &i, in timp ce umbla pe c%ei, $%erasim a 'ost atacat si batut de un - -prieten-- mai vec%i, si i au 'ost 'urati putinii bani pe care ec%ipajul ii mai avea! In acest timp Anton Lupan a trimis srisoare la )aint *alo intreband de Pierre +illant, dar a a'lat printr o alta scrisoare primita de la mos Leon ca a plecat peste Atlantic sa si implineasca visul!

Tot ec%ipajul era descumpanit ca nu puteau pleca deoarece nu aveau bani! Dar, intr o &i, &ambetul le veni pe bu&e cand un cautator de aur, *artin )tricland le a cerut sa l duca pana in America de )ud, in Tara de 2oc, pe c%eltuiala sa! ,rmatoarea &i, si au luat ramas bun de la Adnana si au inceput calatoria! Au oprit pentru ultima data

in Europa la $ibraltar de unde au luat provi&ii si toate cele necesare unei lungi calatorii peste Atlantic! "%iar in acea &i au parasit tarmul batranului continent si au pornit spre America!

PARTEA A TREIA: "rucea sudului

Imediat ce au parasit strmtoarea, capitanul a ordonat carmaciului sa porneasca spre su de a dreptul coastei a'ricane! 5oul lor pasager, *artin )tricland, nu iesea deloc pe punte, ci statea in cabina lui, band cateva sticle de 4%is#7 pe &i! Dupa un timp de mers pe langa continent, corabia a inceput sa se indeparte&e incet, incet de acesta, cotind spre est! *ai tar&iu, omul de veg%e l a anuntat pe capitan de cateva corabii care se apropie de ei! Anton Lupan a iesit pe punte si ceea ce a va&ut nu i a venit sa creada! "ateva corabii de pirati ii urmareau! Apoi, Ieremia si varul sau 0aralamb,cei mai buni tintasi de pe goeleta, au si 'ost langa parapet cu pustile in mana! "eilalti si au adus si ei pustile dar nu s au apropiat de parapet! Dupa ce corabiile inamice s au apropiat destul de mult pentru a 'i oc%ite, gloantele au si inceput sa &boare pe deasupra capetelor ec%ipajului! "ei doi puscasi au inceput si ei sa oc%easca spre catargele dusmane cu gandul de a le opri din inaintare! 6is si 'acut, si ast'el ,una cate una, corabiile piratilor incetineau substantial, c%iar unele se si rasturnau! 2ericiti de isprava lor, Ieremia si 0aralamb au 'ost 'elicitati, iar pe urma toata lumea s a intors la postul lui si corabia si a continuat drumul linistita!

"and toti erau 'ericiti ca au scapat de pirati, omul de veg%e a anuntat din nou ce rau! "apitanul a venit iar pe punte si uitanduse in spatele corabiei, inlemni! Era armatanul, un vant puternic si 'ierbinte, care duce nisip de pe coasta A'ricii! Anton Lupan a ordonat tuturor sa intre in cabine si sa incuie usile, cu e.ceptia carmaciului, care spre ne'ericirea lui, era $%erasim! +antul a trecut repede, dar totul pe bord era alb, acoperit de nisip, iar omul de la carma avea nisip si prin nas!

Dupa ce au trecut de aceste primejdii, au mers cateve &ile bune 'ara aiba griji, dar intr o dimineata la ori&ont se vedea cerul intunecat! In cateva ore cerul era intunecat pe deplin! +antul batea puternic iar valurile incepeau sa creasca in inaltime! "urand a inceput si sa ploua! Acum aproape toata lumea era pe punte: unii strangeau pan&ele, altii legau di'erite lucruri pentru a nu 'i luate de valuri! "apitanul era ingrijorat deoarece presiunea atmos'erica scadea 'ara norma! +alurile acum ajungeau pana la parapet iar vantul arcuia catargele de credeai ca se vor rupe in acel moment! "orabia era leganata de valuri ce pe un bebelus de mama lui! ,raganul tinea de trei &ile si parea ca nu se va mai opri! Intre timp, *artin )tricland a iesit si el pe punte o data si a varsat toaa apa de baut de pe corabie de ciuda ca nimeni ni i a adus portia de 4%is#7 necesara acelei &ile! Acum $%erasim era la carma cand, in 'ata la goeletei, la cateva sute de metri, s a 'ormat un val urias de trei ori cat catargele! Toata lumea a intrat sub punte, numai carmaciul ba! Era sigur ca va salva corabia de la nau'ragiu! "amd valul s a apropiat, goeleta a inceput sa se urce si in cateva secunde era in var'ul valului care apoi s a departat lasand corabia ,,jos--! Acesta era semnul s'arsitului uraganului! A doua &i soarele a rasarit, trium'and in s'arsit in 'ata norilor!

1amenilor a inceput sa le 'ie sete si cand au va&ut butoaiele aproape goale au innebunit de 'urie! Au re&istat un timp 'ara apa! Intr una dintre aceste &ile ce calvar, 5egrila a sarit peste parapet in apa, si a 'ost cu greu salvat din gura rec%ilor in'ometati! "urand a inceput sa ploua iar ec%ipajul a 'ost din nou revigorat!

Dupa cinci&eci de &ile de navigatie pe mare, in s'arsit corabia cu pavilion romanesc a &arit uscatul si a intrat intr un mare port pe coasta (ra&iliei! "apitanul s a dus la capitanie si a 'acut actele de intrare in port! Apoi s a dus sa i scrie Adnanei sa ia primul vapor spre *ontevideo! "and s a intors inapoi la corabie, Anton Lupan a ramas 'ara rasu'lare! 2ata lasata de el la *arsilia era aici! Tatal ei a murit, ea a vandut brutaria si a luat un vapor pana aici! Dupa ce s au recunoscut si imbratisat, au urcat pe corabie! A doua &i au pornit spre sud de a lungul coastei Americii de sud!

6iua urmatoare au 'ost la *ontevideo, capitala ,ruguaiului, unde capitanul le a dat voie oamenilor sa se plimbet prin port! Ismail, batand stra&ile in lung si n lat, a juns intr un loc unde se vindea la licitatie on 'onogra', care canta un cantec turcesc! (ucatarul a participa si el la licitatie, in concurenta cu un trimis al presedintelui acele tari! Licitatia a tinut pana la o suta de pesos, pret dat de Ismail! "and acesta s a intors la corabie cu ordinul de plata, capitanul a incremenit! Alaturi de bucatar a

venit si cel care a vandut piesa, cerand banii! Pentru ca Ismail sa nu ajunga la inc%isoare, Anton Lupan a 'ost nevoit sa plateasca! "orabia si a continuat drumul si dupa cateva &ile a ajuns la (uenos Aires, capitala Argentinei! Aici capitanul le a dat din nou voie oamenilor sa se plimbe prin opras, iar Ismail, din nou, si a gasit ce 'ace! A ajuns intr un loc un se 'aceau lupte de cocosi! Dupa ce a intrat a va&ut ca lumea paria pe un anumit cocos si a vrut si el sa 'aca acelasi lucru! Ast'el, a pariat cu 'oarte multi oameni dar, spre de&amagirea lui cocosul pe care a pariata pierdut! 5eavand cu ce plati, Ismail a juns la inc%isoare! Tot ec%ipajul )perantei era de&amagit! *i%u s a dus intr o &i sa l vi&ite&e si bucatarul i a cerut un ultim serviciu! )a se duca la acel ring sa vada cere cocos a castigat urmatoarea lupta! Intimp ce se indrepta intr acolo, musul a va&ut la o pravalie pe cel care il batuse pe $%erasim la *arsilia! 2ara sa se mai gandeasca a 'ugit pana la corabie unde i a povestit cele va&ute capitanului! Insotit de cativa oameni din c%ipaj, Anton Lupan s a indreptat in graba catre acea pravalie! A asteptat sa se 'aca seara si, inainte ca 'aptasul sa inc%ida maga&inul, capitanul a intrat si la silit sa inapoie&e banii 'urati, si o despagubire! "u acesti bani Ismail a 'ost eliberat, dar nimeni nu mai avea incredere in el!

Dupa ce a &abovit cateva &ile in (uenos Aires, )peranta in s'arsit pornea la drum si in cateva &ile omul de veg%e anunta apropierea "apului celor unspre&ece mii de 'ecioare, locul de unde trebuia sa si inceapa Anton Lupan e.ploatarea Tarii de 2oc!

PARTEA A PATRA: Alcalu'ii

)peranta a ancorat in gol'ul 5arro4s pentru a 'ace ultimele pregetiri inainte de a incepe strabaterea stramtorii lui *agellan! *artin )tricland a coborat in port si a intrat intr un bar, "risto'or "olumb! Acolo a vorbit unui tanar, (lac# Pedro, care avea tatal in America de 5ord, spunandu i ca trebuie sa l urme&e pe el ca sa si revada tatal! )i ast'el oamenii de la bordul )perantei s au inmultit! In drumul ei prin

stramtoare, corabia a cunoscut uliaul, un vant venit din munti care bate 'oarte tare, si tot in acest drum *artin )tricland a ademenit oameni din triburile de pe mal sa l urme&e, promitandu le lucruri! Ast'el acesta a adunat peste o suta de oameni, numiti alcalu'i! Dupa ce a iesit din stramtoare, corabia s a indreptat spre sud pana la gura de varsare a unui rau! Acolo Anton Lupan a scapat de *artin )tricland lasandu l pe un mal al raului, iar el a ancorat pe celalalt mal! Acolo, alcalu'ii, siliti de stapanul lor, au inceput sa stranga 'ire de aur din nisipul de pe mal!

Pentru a ajuta evolutia lor, Anton Lupan le a 'acut ,,case- - alcalu'ilor, a 'acut un 'ierastrau ca sa i invete sa 'aca scanduri! 6i cu &i, sacii lui *artin )tricland se umpleau, dar alcalu'ii nu mai primeau ce li se promisese, ci numai un pa%ar cu spirt la s'arsitul 'iecarei &ile! Dupa ceva vreme petrecuta pe malul raului, Anton Lupan s a decis sa inceapa e.peditia planuita cu vec%iul sau prieten din copilarie, pe care nici bunicul nici tatal acestuia nu au i&butit sa o duca la bun s'arsit! Ast'el, insotit de Adnana, de plutas si de *i%u, capitanul pleaca sa cercete&e acea &ona a Tarii de 2oc, necalcata de picior omenesc, lasand sa pa&easca corabie pe $%erasim, pe Ismail, pe 0aralamb si pe Ieremia!

In cateva &ile capitanul era in var'ul muntelui din apropierea raului! De sus se vedeau goeleta si satul alcalu'ilor! Acel tinut neatins de dupa munte nu era deosebit! Era o padure mare, un lac si in departare se vedeau oceanul Atlantic si plaja! Au inceput sa coboare adunand 'el de 'el de plante, de ga&e, pe care le credeau mai deosebite! Dupa ce au ajuns la plaja s au intors inapoi, dar deviind putin drumul tur! Ajungand din nou la poalele muntelui, Adnana a &arit niste sc%elete omenesti! Erau toate gramada! Anton Lupan s a apropiat si a gasit la gatul unuia un lant de aur pe spatele caruia erau scrise doua initiale, A!+! ceea ce nu putea insemna decat Arnold +aillant, adica tatal lui Pierre! Amarati cum erau, in cateva &ile au 'ost din nou pe munte, seara! "apitanul a va&ut o lumina ce cobora spre corabie, iar apoi o 'lacara mai mare a i&bucnit! Atunci a cre&ut ca satul alcalu'ilor a luat 'oc!

Intre timp *artin )tricland a planuit cu (lac# Pedro moartea celor patru ramasi pe corabie si capturarea ei! In acea seara, un vec%i inamic de al acestuia a intrat in casa la el si s au luat la bataie! )trainul i a spus lui (lac# Pedro ca tatal lui era mort de cinci ani! *a%nit de tradarea lui )tricland, acesta a plecat in padure si s a intors cu o torta aprinsa, dand 'oc casei tradatorului, in care acesta inca se mai lupta cu inamicul! Apoi (lac# Pedro Pedro a traversat raul, dand 'oc la satul alcalu'ilor! Dupa ce $%erasim, 0aralamb si Iaeremia au parasit corabia sa vada ce se intampla, (lac# Pedro s a urcat pe goeleta si i a dat 'oc! Ismail s a repe&it repede spre 'aptas dar a

'ost ciuruit cu o pusca de (lac# Pedro pe care a gasit o pe jos! $%erasim si ceilalti au inceput sa stinga 'ocul, imediat a venit si Anton Lupan care, ingro&it de cele intamplate, a ajutat si el la stingerea 'ocului! A ars o bucata de punte si un catarg, dar astea se puteau repara! Ismail era in stare grava!

A doua &i )peranta a ridicat ancora si a pornit spre ,soaia, cel mai apropiat oras unde puteau gasi un doctor! Au ajuns acolo in cateva &ile si medicul l a consultat imediat pe Ismail! )pre 'ericirea lui, gloantele care i au strapuns trunc%iul nu au atins puncte vitale, dar un alt glon89 i a s'armat rotula! Re&ultatul 'a 'i o gangrena! Deci piciorul trebuia taiat, dar spre nervo&itatea capitanului, acel doctor nu avea sculele necesare unei ast'el de interventii! )peranta pleca la drum! Dupa catva timp, puroiul de la genunc%i s a ridicat simtitor! 2ara sa se mai gandeasca, Anton Lupan l a intrebat pe Ismail deca accepta sa i se taie piciorul, iar raspunsul a 'ost 'erm: ,,Taiam:--! "apitanul a adus in cabina un 'ierastrau si cutite! Dupa cateva &eci de minute acesta a iesit pe punte, plin de sange, anuntandu i pe ce care erau la aer ca Ismail se va 'ace bine!

In catva timp au ajuns la "apul 0orn, un loc unde mareele din Aatlantic se unesc cu cele venite din Paci'ic! )i ast'el se 'ormea&a valuri mari care pot &drobi o corabie de stanci! ,n ast'el de val a prins o si pe )peranta si a aruncat o pe o stanca! 5imic nu s a stricat, dar mareele au inceput sa scada, deci nu puteau sa se miste decat peste cateva &ile,cand mareele vor atindge aceeasi inaltime! Pentru a 'i urnita mai usor, capitanul a dat nisipul pe care il avea ca lest jos! )i ast'el dupa o lunga asteptare, goeleta a 'ost din nou pe apa!

Au mers pana la Punta Arenas unde au incarcat opt vagoane de carbuni! Acolo au asteptat doua luni pentru ca Ismail sa se vindece! In s'arsit Anton Lupan s a casatorit cu Adnana, pe care a indragit o de cand a va&ut o prima data si a dat mare petrecere! 6iua urmatoare )peranta a ridicat ancora, iesit din port, si nu dupa mult timp de mers, s au intalnit cu un pescar care i a dat capitanului o sticla in care era o scrisoare! Dupa ce a citit o, a ordonat carmaciului sa s%imbe directia! Acolo scria despre corabia prietenului sau ca a nau'ragiat, supravietuitorii printre care si Pierre +aillant si locul de unde a scris! "apitanul a cercetat %arta, era in mijlocul oceanului, dar nu era nici o insula! Probabil un alt taram necercetat! Atunci a iesit pe punte si i a indicat carmaciului directia rasarit, si st'el )peranta naviga spre est cu toate pan&ele sus!