CONSTANTIN BRANCOVEANU

Data nasterii: 1654, Brancoveni, Romaneti, Tara Romaneasca;

Decedat: 15.08.1714, Istambul.

Domn al Tarii Romanesti, intre anii 1688-1714, descendent al unei familii de boieri olteni
inrudita cu Craiovestii. Este a doua domnie ca durata, dupa cea a lui Mircea cel Batran, in Tara
Romaneasca.
Brancoveanu a reusit cu o suprema abilitate sa mentina un echilibru intre cele trei puteri
(Rusia, Imperiul Habsburgic si Imperiul Otoman) care ravneau la Principatele Romane. Astfel a
asigurat 25 de ani de pace si prosperitate tarii.
A fost unul dintre domnitorii romani care a incurajat cel mai statornic invatamantul, cultura
si artele. In 1694 este infiintata “Academia Sfantul Sava din Bucuresti”. Sprijina infiitarea
tipografiilor de la Snagov, Ramnic si Targoviste.
Edificiile ridicate de domn, Manastirea Hurezi, Palatele de la Mogosoaia si Potlogi, toate
decorate intr-o explozie de ornamentatie necunostuta.
Desi Poarta Otomana i-a acordat in 1699 domnia pe viata, in 1714 a fost acuzat de tradare,
este mazilit, intemnitat la Constantinopol, la Cetatea Celor Sapte Turnuri. Este executat prin
decapitare, impreuna cu cei patru fii ai sai si a ginerelui sau Stolnicul Cantacuzino. Trupurile
le-au fost aruncate in mare, de unde au fost recuperate de catre sotia sa. Istoria a consemnat ca
Brancoveanu a murit demn, fara să renunte la credinta si si-a îndemnat si fii sa moara ca niste
printi. Este confirmata si legendara propunere a sultanului de a trece la islam in schimbul vietii.
„Inainte de a se ridica securea asupra capului lor fura intrebati daca voiesc sa se faca turci
si atunci vor fi iertati. Glasul cel inabusit de credinta al batranului Brancoveanu rasuna si zise
inspăimântat de această insultă: «Fiii mei! Iată, toate avuţiile şi tot ce am avut am pierdut. Să nu
ne pierdem însă şi sufletele! Staţi tare şi bărbăteşte, dragii mei, şi nu băgaţi seama de moarte»", se
arată în raportul veneţianului Andreea Memno.”
Biserica Ortodoxa l-a trecut in randul sfintilor fiind sarbatorit pe 16 august.