Olguța și un bunic de milioane-recenzie-

„ Olguța și un bunic de milioane” ne prilejuiește întâlnirea cu o

fetiță de 12 ani tare simpatică, inteligentă și mereu cu replici ironice
pregătite de livrare în caz că situația o cere. E pasionată de citit și
fascinantă de biblioteci, se declară fan Sherock Holmes iar în ceea ce
privește muzica, genul jazz e cel pe care îl preferă. Are o situație
familială nu foarte plăcută. Mama ei este bolnavă, iar tatăl este plecat
la muncă în străinătate. Bunicul ei Constantin este putred de bogat, dar
Olguța nu l-a mai văzut de când era foarte mică. El este certat cu toată
familia și nu mai ține legătura cu fiul (tatăl Olguței) și fiica sa (mătușa
Nina) de mult timp.

Familia copilei este dezbinată, astfel încât ea nu-și recunoaște

mătușa atunci când aceasta apare la ușa casei. Fetița cu un nivel de
inteligență mult peste medie, o elevă neîndemânatică și puțin cam prea
„glumeață”, e luată prin surprindere și nu știe cum să reacționeze atunci
când simte că ceva este pe punctul de a se schimba în viața ei. Mătușa care
apare chiar în primul capitol este chemată chiar de mama copilei pentru
că aceasta urma să se opereze a doua zi.

În decursul câtorva zile viața ei se schimbă mai radical decât și-

ar fi imaginat odată cu apariția mătușii ei, din partea tatălui, cu care
era obligată să-și petreacă weekend-ul deși nu a recunoscut-o și nu a
avut niciodată o relație strânsă cu ea. Oricât de mult s-ar opune Olguța
schimbărilor care vor urma, nu mai are de ales pentru că lucrurile deja
s-au pus în mișcare din momentul în care mătușa ei le-a călcat pragul
casei. Olguța va fi nevoită să facă față unor situații neprevăzute și
necunoscute, să ia decizii în situații criză și să învețe în cine să aibă
încredere și în cine nu.

Comportamentul fetei e motivat de faptul că nu știe foarte multe

despre propria familie. Ea va descoperi pe parcurs nu doar că și-a trăit
copilăria printre secrete, dar și că e necesar să se schimbe pentru a
înțelege ceea ce se întâmplă în jurul ei. Abia în custodia mătușii își
descoperă mai cu atenție arborele genealogic și trebuie să se adapteze la
adevărurile de care habar nu a avut. Mai există un amănunt extrem de
interesant și de comic, care face deliciul cărții: Olga are un câine tare de
treabă.
. Momentul cel mai interesant îl reprezintă întâlnirea dintre nepoată
și bunic. Se dovedește că totul nu a fost nimic altceva decât un test, o probă
la care bătrânul o supune  pentru a vedea cât este de descurcăreață. La
întâlnirea de familie, certurile au fost date uitării și fiecare încearcă să
stabilească armonia să-i accepte pe ceilalți în ciuda diferențelor dintre ei.
Descoperim că bunicul întârziase pentru că își făcuse analizele de
compatibilitate pentru a putea dona un rinichi nurorii lui, mama Olgăi.

Ideea cărții „Olguța și un bunic de milioane” mă trimite cu gândul

la cartea „Vrăjitorul din Oz” scrisă de Lyman Frank Baum. Asemănarea
care se poate stabili între cele două cărți este tema comună-aventura.