Bunica de Barbu tefnescu Delavrancea(rezumat) Bunica era nalt i slbu,cu prul alb i cre,cu ochi cprui,cu gura strns

care ascundea nite dini ca de pieptene.Atunci,cnd venea de undeva,i oferea nepotului ntotdeauna cte ceva,ori alune,ori stafide,ori turt-dulce.Apoi bunica i nepotul se duceau la umbra dudului din fundul grdinii.Ea rsucea un fir lung i subire din furca cu caier de in,iar nepotul se culca pe spate cu capul n poala ei.Astfel privind spre cer,printre frunzele dudului,nepotul se las legnat de glasul dulce al bunicii,care-i spunea poveti. Nepotul se simea att de bine cu capul n poala bunicii,c numaidect adormea i doar,ca prin vis, reuea s asculte povestea.Poala bunicii era fermecat iar nepotul fericit dormea sub privirile i zmbetul ei.