Sunteți pe pagina 1din 2

Ochiul-instrument optic

Globul ocular este format din 3 membrane numite sclerotica,coroida si retina.In partea anterioara a ochiului se afla corneea,o membrana transparenta,de forma unei calote sferice.In spatele corneei se afla umoarea apoasa,transparenta.La circa 4 mm de cornee este situat cristalinul constituit dintr-o substanta transparenta,care joaca rolul unei lentile.Cristalinul este sustinut de muschii cilari care,prin contractie,pot modifica raza de curbura a fetelor cristalinului si,implicit,distanta focala a acestuia.In fata cristalinului se afla o diafragma numita iris,a carei deschidere este numita pupila.In spatele cristalinului se gaseste o alta substanta transparenta numita umoare apoasa.Pe suprafata interna a globului ocular se afla o membrana sensibila la lumina,numita retina,care acopera fata interioara a coroidei.Retina este membrana senzitiva a ochiului,in care sunt localizati receptorii optici.Este alcatuita din 10 straturi de celule.Inspre coroida se afla stratul celulelor pigmentare,apoi urmeaza stratul celulelor cu conuri si bastonase.Aceste celule convertesc energia fasciculului luminos in semnale electrice care sunt transmise,prin nervul optic,la creier,unde sunt analizate si produc 30 de imagini pe secunda.Fiecare imagine formata are o persistenta de circa 1\20 secunde.De aceea,cand se priveste un obiect in miscare,succesiunea celor 30 de imagini statice pe secunda produce senzatia de miscare continua. Dimensiunea pupilei si sensibilitatea retinei se modifica in functie de intensitatea fasciculului luminos incident.Irisul ajusteaza dimensiunea pupilei aproape instantaneu.Adaptarea retinei dureaza insa cateva minute.De exemplu,cand se intra din exterior luminos intr-o incapere intunecata,trec cateva minute pana cand retina se adapteaza la noul nivel de sensibilitate si ochiul poate distinge contururile obiectelor din incapere.

Din punct de vedere al opticii geometrice,ochiul omenesc constituie un sistem optic centrat format din 4 medii transparente:corneea,umoarea apoasa,cristalinul si umoarea virtoasa.Fiecare dintre aceste medii are propriul sau indice de refractie.Corneea are un indice de refractie n=1,376,iar umorile apoasa si sticloasa au indicele de refractie n=1,336.Cristalinul are indice de refractie cre variaza de la 1,406 in centru la 1,386 la margine.

Pentru formarea imaginii clare a unui obiect este necesar ca fasciculul luminos care patrunde in ochi prin pupila sa fie focalizat de cristalin pe retina indiferent de distanta la care este situat obiectul.Aceasta focalizare pe retina se realizeaza prin variatia distantei focale a cristalinului sub actiunea muschilor cilari. Cand se priveste un obiect departat,cristalinul are razele de curbura mai mici si razele de lumina sunt refractate mai putin.Cand se priveste un obiect apropiat cristalinul are razele de

curbura mai mici si razele de lumina sunt refractate mai puternic.Acest proces de adaptare a formei cristalinului in functie de distanta la care este situat obiectul privit este numit acomodare.Elasticitatea cristalinului scade cu cresterea varstei si capacitatea de acomodare a ochiului scade in timp.De aceea,distanta minima pentru o vedere clara,care la ochiul normal este de circa 20 cm,creste cu varsta. Principalele defecte ale ochiului sunt: miopia hipermetropia prezbitismul

Ochiul miop formeaza imaginea unui obiect indepartat intru-un plan situat in fata retinei.Miopia poate fi datorata faptului ca cristalinul este prea convergent sau ca ochiul are forma alungita.Pentru corectarea acestei deficiente se folosesc lentile divergente. Ochiul hipermetrop formeaza imaginea unui obiect apropiat intr-un plan situat in spatele retinei.Hipermetropia poate fi datorata faptului ca cristalinul este insuficient de convergent sau datorita formei turtite a globului ocular.Pentru corectarea deficientei se folosesc lentile convergente. Ochiul prezbit are o capacitate redusa de acomodare datorita pierderii elasticitatii cristalinului.De aceea vede bine numai obiectele indepartate.Prezbitismul se corecteaza tot cu lentile covergente.