BIOFIZICA PERCEPTIEI

VIZUALE
ELEMENTE DE OPTICA
MEDICALA
 OCHIUL –STRUCTURA, FUNCTIE
 Ochiul omenesc este singurul organ capabil
sa perceapa (si sa raspunda specific la )
spectrul vizibil al radiatiei electromagnetice.
 Spectrul vizibil al luminii 380-760 nm.
Ochiul -structura
 Ochiul este compus din
sclerotică si coroidă,
ţesuturi subţiri , rezistente,
în care se găsesc
următoarele ’’piese
optice”:
 Cornee
 Umoare apoasă
 Cristalinul
 Irisul
 Umoare sticloasă
(vitroasă)
 Retina
 Nervul optic.
SCLEROTICA – ligament subtire, protejeaza corneea.
CORNEA –mediu transparaenr, cea mai importanta suprafata
refractiva, fara vase de sange dar cu multe terminatii nervoase.
In spatele corneei, este CAMERA ANTERIOARA, care contine un
lichid clar, apos, numit UMOARE apoasa.
Chorioida se gaseste intre sclerotica si retina. Ea contine multe
vase cu functie nutritiva. In pozitie anterioara coroidei sunt doua
corpuri ciliare.
 Membrana exterioară a ochiului –
sclerotica, este opacă peste tot cu
excepţia porţiunii din faţă, care este un
ţesut transparent de forma unei calote
sferice, numită cornee. Ea protejează
cristalinul de corpurile străine : praf, fum,
ceaţă, etc.
 Medii transparante
 Lumina pătrunde în ochi prin cornee şi străbate cele
trei medii transparente:
 umoarea apoasă – lichid situat în spatele corneei ,cu
indice de refracţie n=1,33;
 cristalinul - ţesut transparent situat la 4 mm în spatele
corneei, cu n=1,405 are formă lenticulară şi
îndeplineşte aceleaşi funcţii ca şi o lentilă convergentă
, deosebindu-se de cele de sticlă prin aceea că are
distanţa focală variabilă.
 Muşchii ciliari ai cristalinului prin contracţie sau
extensie pot modifica raza de curbură şi deci distanţa
focală. Cristalinul este elementul esenţial din punct de
vedere optic.
 umoarea sticloasă(vitroasă) – mediu optic cu n=1,33 ce
conduce lumina pe retină.
 Retina si irisul
 Retina este o membrană subţire formată din celule senzoriale
(terminaţii ale nervului optic), care percep lumina , numite conuri
şi bastonaşe. Conurile sunt specializate în perceperea luminii din
timpul zilei, capabile să dea senzaţii diferite pentru diferite culori.
Bastonaşele sunt specializate în perceperea luminii de intensitate
slabă practic incapabile să distingă culorile.

 Cristalinul are forma unei lentile nesimetrice biconvexe, ce poate

fi bombată mai mult sau mai puţin, modificându-şi astfel
convergenţa încât imaginea să cadă pe retină.

 Irisul este o membrană (ai cărei pigmenţi dau culoarea ochilor)

care în centru are o deschidere circulară de diametru variabil
numită pupilă. La lumină mai intensă irisul îşî micşorează pupila
pentru a proteja retina. Irisul, reglând dimensiunile pupilei (între 2
şi 8 mm în diametru), reglează fluxul de lumină care intră în ochi.
 Retina
 Retina este o membrană subţire (500 μm) alcătuită din
prelungirea nervului optic şi care conţine un număr
mare de celule senzoriale, care percep lumina.
 Retina realizează traducerea semnalelor luminoase
într-o multitudine de semnale bioelectrice (potenţiale
de acţiune), care se propagă spre lobii occipitali ai
sistemului nervos central.
 Ea este formată din trei straturi de celule nervoase ,
celulele ganglionare, celulele bipolare şi celulele
fotoreceptoare. Axonii primului strat, al celulelor
ganglionare formează nervul optic. Lumina traversează
două straturi de celule înainte de a ajunge pe celulele
fotoreceptoare. Straturile verticale sunt interconectate
prin celule de distribuţie orizontale al căror scop este
de a analiza imaginea din punct de vedere dinamic (de
exemplu pentru a determina direcţia unai miscari.
Structura retinei
 Conuri si bastonase
 Bastonaşe  Conuri
 Număr 130x106  7x106
 Vedere nocturnă  Diurnă
 Sensibilitate mare,  Slabă
exceptând roşul
 Acuitate spaţială slabă  Puternică
 Variaţie spectrală vedere  vedere colorată
necolorată
 Adaptare importantă şi lentă  slabă şi rapidă
 Pigment unul singur  trei pigmenţi
rhodopsine (11 cis-retinal-opsine)
The chromophor: 11-cis retinal
 Dupa reactia fotochimica: all-trans retinal
 Chimia fotopigmentilor
• Bastonasele contin pigmentul rhodopsina (11 cis-retinal-
opsine) care sufera o reactie fotochimica, transformandu-se in
Opsina (all-trans - retinal opsine) + 1 electron. Electronul
rezultat induce producerea potentialului de actiune.

•Pe timpul noptii OPSINA (all- trans-form) ise transforma in

pigmentul original, RHODOPSINA (11-cis form) sub efectul
catalitic al vitaminei A. Deci vitamina A este importanta in
sintreza fotopigmentilor. O deficienta de vitamina A produce
HEMERALOPIE ( imposibilitatea de a vedea pe timpul noptii).

•Cele trei tipuri de conuri contin fotopigmenti : Erytrolab,

Chlorolab, Cyanolab,( sensibili la rosu, galben, albastru) .
 Acomodare
 Vedem obiecte aflate la distanţe diferite faţă de ochi
datorită capacităţii de acomodare a cristalinului.
 La ochiul normal, imaginea unui obiect situat la infinit
se formează pe retină, la 15 mm de cristalin, distanţă
egală cu distanţa focală a acestuia:
 f=0,015 m
 C = 1/0,015= 66,66 δ (convergenţa minimă a
cristalinului).
 Când privim un obiect mai apropiat, cristalinul îşi
micşorează distanţa focală. Modificarea distanţei
focale (deci şi a convergenţei) în scopul aducerii pe
retină a imaginii se numeşte acomodare.
 Acomodare
 Un ochi normal, aflat în repaus, are focarul situat pe
retină, astfel încât toate obiectele situate la infinit
(practic la distanţe mai mari ca 15 m) formează
imaginile pe retină fără nici un efort de modificare a
convergenţei cristalinului.
 Apropiind obiectul, cristalinul îşi modifică convergenţa,
adică se acomodează, astfel ca imaginea să rămână tot
pe retină.
 Acomodarea se face prin două mecanisme:
- modificarea mecanică a razei de curbură a cristalinului;
- modificarea indicelui de refracţie a cristalinului. Acest
lucru este posibil prin modificarea structurii lamelare a
cristalinului.
Acomodarea ochiului este posibilă între un punct la
distanţa maximă (punct remotum , d > 15 m) şi un
punct la distanţa minimă (punct proximum , d ≈ 15 cm).
Ochiul vede cel mai bine la o distanţă de aproximativ 25
cm, numită distanţa vederii optime.
 Sensibilitatea spectrala a conurilor si bastonaselor.
Conurile si bastonasele sunt sensibile la lungimi de unda
diferite ale spectrului vizibil.

Deci retina contine patru foto-receptori : bastonasele si trei tipuri de conuri,

fiecare dintre ele specializate pentru absorbtia unei alte portiuni a spectrului
vizibil :
- Conuri care absorb lungimi de unda mari (rosu)
- Conuri care absorb lungimi de unda medii (verde)
- Conuri care absorb lungimi de unda mici (albastru) .
Microscopie electronica a conurilor si bastonaselor.
 Teoria HELMHOLTZ –YUANG.
Vedera colorata.


Datorita existentei celor trei pigmenti speciali in cele trei
tipuri de conuri, oamenii pot percepe 3 culori de baza-
rosu, verde, albastru-dar si o varitate de culori mixte .
Vederea normala in culori se numeste TRICROMATA.

 Daca lipseste un tip de conuri (sau nu este functional) ,

vederea este DICROMATA, si pot aparea afectiuni precum
deuteroanopie, protanopie or tritanopie .

 Daca toate cele trei tipuri de conuri sunt nefuctionale,

vederea este MONOCROMATA, boala este ereditara.
 Defecte de vedere. Miopia.
 ochiul miop se caracterizează prin aceea că
imaginile nu se formează pe retină, ci în faţa
ei. El nu poate vedea obiecte mai depărtate
decât punctul său remotum care este la o
distanţă mică (de câţiva metri, în funcţie de
gradul de miopie). Defectul se corectează
cu ochelari alcătuiţi din lentile divergente,
astfel ca imaginea finală să se formeze pe
retină.
Miopia, corectare cu lentile
divergente
 Aplicatie
 Aplicăm formula lentilelor
cristalinului, cu distanţa 1 1 1
focală fc, aflat la distanţa X2 de  
retină: x2 xR fC
 Sistemul de lentile format din
cristalin cu distanţa focală fc
1 1 1 1
şi ochelari cu distanţa focală   
f0, trebuie să fixeze pe retină
un obiect situat la infinit: x2  f C f0
 Scazand relatiile (2) - (1) 1 1
, fo < 0  lentilă  0
divergentă. f0 xR
 Calcul
 O persoana are punctul remotum la 0,5 m. Se considera distanta
cristalin-retina ca fiind ~20 mm. Ce ochelari trebuie sa poarte?
 Formula lentilelor, puterea (convergenta) ochiului in stare relaxata
 P= 1/f .
1 1
Pf    52dioptrii
0,5 0,02
 Lentilele pe care le va purta vor duce punctul remotum la infinit:

1 1
Pi    50dioptrii
 0,02
 Diferenta dintre puterea (convergenta) ochiului cu lentile de
corectie si convergenta ochiului relaxat este
 P= Pi – Pf = 50-52= -2 dioptrii . Deci trebuie sa foloseasca lentile
divergente (convergenta negativa).
 Hipermetropia
 Hipermetropia şi prezbitismul sunt defecţiuni
ale cristalinului, care nu poate pune la punct pe
retină imaginea obiectelor apropiate. Imaginea
se formează în spatele retinei. Trebuie corectat
punctul proximum.
 La defectul de prezbitism puterea de acomodare
slăbeşte cu vârsta sau din cauza bolilor,
cristalinul păstrând , datorită obişnuinţei de a
privi în depărtare , o distanţă focală mare
(slăbeşte capacitatea de bombare a cristalinului).
Hipermetropia, corectare cu lentile
convergente.
 Aplicatie
 Aplicăm formula lentilelor 1 1 1
cristalinului cu distanţa focală fc, aflat  
la distanţa X2 de retină: x2 x P fC
 Sistemul de lentile cristalin (fc) şi
ochelari (fo) trebuie să pună la punct 1 1 1 1
pe retină imaginea unui obiect situat   
la distanţa minimă de vedere
x2  fC f0
distinctă = -25 cm (conform
convenţiei geometrice de semne).
 Scadem (1)-(2)
1 1 1 1   xP
  sau  0
f0  xP f0 x P
 Calcul
 O persoana are punctul proximum la 2m de ochi. Se
considera distanta cristalin-retina ca fiind ~20 mm. Ce
ochelari trebuie sa poarte?
 Puterea (convergenta) a ochiului relaxat este
1 1
PN    50dioptrii
2 0,02
 Pentru a putea forma imaginea la distanta de vedere optima
adica la 0,25 m, va avea nevoie de o putere egala cu :

1 1
PN '    54 dioptrii
0,25 0,02

 Deci corectia trebuie facuta cu lentile de putere

 P= 54 - 50= 4 dioptrii.
 Astigmatism

 Se datoreaza curburii nesferice a corneei, astfel incat pe

diferite directii sunt si curburi diferite. In fata retinei sunt
astfel mai multe focare, fiecare corespunzator unei alte
curburi a corneei. Corectia se face cu lentile cilindrice
orientata pe o axa care sa compenseze curbura corneei.
 IMPORTANT
 Acomodarea ochiului este deci posibilă între:
 Un punct situat la o distanţă maximă-punctul remotum XR
care, pentru ochiul normal, este la infinit (practic, peste
15 m ochiul priveşte fără acomodare).
 Un punct situat la o distanţă minimă-punctul proximum
XP este de 10-15 cm la tineri şi aproximativ 25 cm la
adulţi ( ochiul priveşte cu acomodare maximă).
 Un ochi normal distinge cele mai multe detalii ale unui
obiect dacă acesta se află la o distanţă de aproximativ 25
cm, numită distanţa vederii optime δ.
 Pentru intreg ochiul, puterea optica este de aprox. 59
dioptrii , corneea - 43 Dioptrii, iar lentilele din jur ei 16
Dioptrii.
 Animation movie

http://www.physpharm.fmd.uwo.ca/undergrad/medsweb/L1Eye/Eye.swf
 Ce sunt lentilele?
 Sunt piese din material optic transparent
delimitate de două suprafeţe.
 In functie de geometrie, lentilele pot avea
ambele suprafete sferice sau cu o suprafata
sferica si una plana