Sunteți pe pagina 1din 11

6-BIOFIZICA PERCEPTIEI VIZUALE

ELEMENTE DE OPTICA MEDICALA

OCHIUL STRUCTURA, FUNCTIE

Ochiul omenesc este singurul organ capabil sa perceapa (si sa raspunda specific la )
spectrul vizibil al radiatiei electromagnetice.
Spectrul vizibil al luminii 380-760 nm.

Ochiul structura
Ochiul este compus din sclerotic si coroid, esuturi subiri , rezistente, n care se gsesc
urmtoarele piese optice:
Cornee
Umoare apoas
Cristalinul
Irisul
Umoare sticloas (vitroas)
Retina
Nervul optic.

SCLEROTICA ligament subtire, protejeaza corneea.


CORNEA mediu transparaenr, cea mai importanta suprafata refractiva, fara vase de sange dar
cu multe terminatii nervoase.

1
In spatele corneei, este CAMERA ANTERIOARA, care contine un lichid clar, apos, numit
UMOARE apoasa.

Chorioida se gaseste intre sclerotica si retina. Ea contine multe vase cu functie nutritiva. In
pozitie anterioara coroidei sunt doua corpuri ciliare.

Membrana exterioar a ochiului sclerotica, este opac peste tot cu excepia poriunii din
fa, care este un esut transparent de forma unei calote sferice, numit cornee. Ea
protejeaz cristalinul de corpurile strine : praf, fum, cea, etc.

Medii transparante
Lumina ptrunde n ochi prin cornee i strbate cele trei medii transparente:
umoarea apoas lichid situat n spatele corneei ,cu indice de refracie n=1,33;
cristalinul - esut transparent situat la 4 mm n spatele corneei, cu n=1,405 are form
lenticular i ndeplinete aceleai funcii ca i o lentil convergent , deosebindu-se de
cele de sticl prin aceea c are distana focal variabil.
Muchii ciliari ai cristalinului prin contracie sau extensie pot modifica raza de curbur i
deci distana focal. Cristalinul este elementul esenial din punct de vedere optic.
umoarea sticloas(vitroas) mediu optic cu n=1,33 ce conduce lumina pe retin.

Retina si irisul
Retina este o membran subire format din celule senzoriale (terminaii ale nervului
optic), care percep lumina , numite conuri i bastonae. Conurile sunt specializate n
perceperea luminii din timpul zilei, capabile s dea senzaii diferite pentru diferite culori.
Bastonaele sunt specializate n perceperea luminii de intensitate slab practic incapabile
s disting culorile.

2
Cristalinul are forma unei lentile nesimetrice biconvexe, ce poate fi bombat mai mult
sau mai puin, modificndu-i astfel convergena nct imaginea s cad pe retin.
Irisul este o membran (ai crei pigmeni dau culoarea ochilor) care n centru are o
deschidere circular de diametru variabil numit pupil. La lumin mai intens irisul
micoreaz pupila pentru a proteja retina. Irisul, reglnd dimensiunile pupilei (ntre 2 i 8
mm n diametru), regleaz fluxul de lumin care intr n ochi.

Retina
Retina este o membran subire (500 m) alctuit din prelungirea nervului optic i care
conine un numr mare de celule senzoriale, care percep lumina.
Retina realizeaz traducerea semnalelor luminoase ntr-o multitudine de semnale
bioelectrice (poteniale de aciune), care se propag spre lobii occipitali ai sistemului
nervos central.
Ea este format din trei straturi de celule nervoase , celulele ganglionare, celulele
bipolare i celulele fotoreceptoare. Axonii primului strat, al celulelor ganglionare
formeaz nervul optic. Lumina traverseaz dou straturi de celule nainte de a ajunge pe
celulele fotoreceptoare. Straturile verticale sunt interconectate prin celule de distribuie
orizontale al cror scop este de a analiza imaginea din punct de vedere dinamic (de
exemplu pentru a determina direcia unai miscari.

Conuri si bastonase
Bastonae
Numr 130x106
Vedere nocturn
Sensibilitate mare, exceptnd roul
Acuitate spaial slab
Variaie spectral vedere necolorat
Adaptare important i lent
Pigment unul singur

Conuri
7x106
Diurn
Slab
Puternic
vedere colorat
slab i rapid
trei pigmeni

3
Chimia fotopigmentilor
Bastonasele contin pigmentul rhodopsina (11 cis-retinal-opsine) care sufera o reactie
fotochimica, transformandu-se in Opsina (all-trans - retinal opsine) + 1 electron.
Electronul rezultat induce producerea potentialului de actiune.
Pe timpul noptii OPSINA (all- trans-form) ise transforma in pigmentul original,
RHODOPSINA (11-cis form) sub efectul catalitic al vitaminei A. Deci vitamina A este
importanta in sintreza fotopigmentilor. O deficienta de vitamina A produce
HEMERALOPIE ( imposibilitatea de a vedea pe timpul noptii).
Cele trei tipuri de conuri contin fotopigmenti : Erytrolab, Chlorolab, Cyanolab,( sensibili
la rosu, galben, albastru) .

Acomodare
Vedem obiecte aflate la distane diferite fa de ochi datorit capacitii de acomodare a
cristalinului.
La ochiul normal, imaginea unui obiect situat la infinit se formeaz pe retin, la 15 mm
de cristalin, distan egal cu distana focal a acestuia:
f=0,015 m
C = 1/0,015= 66,66 (convergena minim a cristalinului).
Cnd privim un obiect mai apropiat, cristalinul i micoreaz distana focal.
Modificarea distanei focale (deci i a convergenei) n scopul aducerii pe retin a
imaginii se numete acomodare.

Acomodare
Un ochi normal, aflat n repaus, are focarul situat pe retin, astfel nct toate obiectele
situate la infinit (practic la distane mai mari ca 15 m) formeaz imaginile pe retin fr
nici un efort de modificare a convergenei cristalinului.
Apropiind obiectul, cristalinul i modific convergena, adic se acomodeaz, astfel ca
imaginea s rmn tot pe retin.
Acomodarea se face prin dou mecanisme:
- modificarea mecanic a razei de curbur a cristalinului;
- modificarea indicelui de refracie a cristalinului. Acest lucru este posibil prin modificarea
structurii lamelare a cristalinului.
Acomodarea ochiului este posibil ntre un punct la distana maxim (punct remotum , d > 15 m)
i un punct la distana minim (punct proximum , d 15 cm). Ochiul vede cel mai bine la o
distan de aproximativ 25 cm, numit distana vederii optime.

Sensibilitatea spectrala a conurilor si bastonaselor.


Conurile si bastonasele sunt sensibile la lungimi de unda diferite ale spectrului vizibil.
Deci retina contine patru foto-receptori : bastonasele si trei tipuri de conuri, fiecare dintre ele
specializate pentru absorbtia unei alte portiuni a spectrului vizibil :

4
- Conuri care absorb lungimi de unda mari (rosu)
- Conuri care absorb lungimi de unda medii (verde)
- Conuri care absorb lungimi de unda mici (albastru) .

Teoria HELMHOLTZ YUANG.


Vedera colorata.
Datorita existentei celor trei pigmenti speciali in cele trei tipuri de conuri, oamenii pot
percepe 3 culori de baza- rosu, verde, albastru-dar si o varitate de culori mixte . Vederea
normala in culori se numeste TRICROMATA.
Daca lipseste un tip de conuri (sau nu este functional) , vederea este DICROMATA, si pot
aparea afectiuni precum deuteroanopie, protanopie or tritanopie .
Daca toate cele trei tipuri de conuri sunt nefuctionale, vederea este MONOCROMATA,
boala este ereditara.

Defecte de vedere. Miopia.


ochiul miop se caracterizeaz prin aceea c imaginile nu se formeaz pe retin, ci n faa
ei. El nu poate vedea obiecte mai deprtate dect punctul su remotum care este la o
distan mic (de civa metri, n funcie de gradul de miopie). Defectul se corecteaz cu
ochelari alctuii din lentile divergente, astfel ca imaginea final s se formeze pe retin.

Miopia, corectare cu lentile divergente

Aplicatie

1 1 1

x2 x R f C
Aplicm formula lentilelor cristalinului, cu distana focal fc, aflat la
distana X2 de retin:

Sistemul de lentile format din cristalin cu distana focal fc i ochelari cu distana focal
f0, trebuie s fixeze pe retin un obiect situat la infinit:

5
1 1 1 1

x2 fC f0

Scazand relatiile (2) - (1) , fo < 0 lentil divergent.


1 1
0
f 0 xR

Calcul
O persoana are punctul remotum la 0,5 m. Se considera distanta cristalin-retina ca fiind
~20 mm. Ce ochelari trebuie sa poarte?
Formula lentilelor, puterea (convergenta) ochiului in stare relaxata
P= 1/f .
1 1
Pf 52dioptrii
0,5 0,02

Lentilele pe care le va purta vor duce punctul remotum la infinit:


1 1
Pi 50dioptrii
0,02

Diferenta dintre puterea (convergenta) ochiului cu lentile de corectie si convergenta


ochiului relaxat este
P= Pi Pf = 50-52= -2 dioptrii . Deci trebuie sa foloseasca lentile divergente (convergenta
negativa).

Hipermetropia
Hipermetropia i prezbitismul sunt defeciuni ale cristalinului, care nu poate pune la
punct pe retin imaginea obiectelor apropiate. Imaginea se formeaz n spatele retinei.
Trebuie corectat punctul proximum.
La defectul de prezbitism puterea de acomodare slbete cu vrsta sau din cauza bolilor,
cristalinul pstrnd , datorit obinuinei de a privi n deprtare , o distan focal mare
(slbete capacitatea de bombare a cristalinului).

Hipermetropia, corectare cu lentile convergente.

6
Aplicatie
Aplicm formula lentilelor cristalinului cu distana focal fc, aflat la distana X2 de
retin:

1 1 1 1

x2 fC f0
Sistemul de lentile cristalin (fc) i ochelari (fo) trebuie s pun la punct
pe retin imaginea unui obiect situat la distana minim de vedere distinct = -25 cm
(conform conveniei geometrice de semne).

1 1 1 1 1 1 1 xP
sau 0
x2 x P f C f 0 xP f0 x P
Scadem (1)-(2)

Calcul
O persoana are punctul proximum la 2m de ochi. Se considera distanta cristalin-retina ca
fiind ~20 mm. Ce ochelari trebuie sa poarte?
1 1
PN 50dioptrii
2 0,02
Puterea (convergenta) a ochiului relaxat este
Pentru a putea forma imaginea la distanta de vedere optima adica la 0,25 m, va avea
nevoie de o putere egala cu :
1 1
PN ' 54 dioptrii
0,25 0,02

Deci corectia trebuie facuta cu lentile de putere

7
P= 54 - 50= 4 dioptrii.

Astigmatism

Se datoreaza curburii nesferice a corneei, astfel incat pe diferite directii sunt si curburi
diferite. In fata retinei sunt astfel mai multe focare, fiecare corespunzator unei alte
curburi a corneei. Corectia se face cu lentile cilindrice orientata pe o axa care sa
compenseze curbura corneei.

IMPORTANT

Acomodarea ochiului este deci posibil ntre:


Un punct situat la o distan maxim-punctul remotum XR care, pentru ochiul normal, este
la infinit (practic, peste 15 m ochiul privete fr acomodare).
Un punct situat la o distan minim-punctul proximum XP este de 10-15 cm la tineri i
aproximativ 25 cm la aduli ( ochiul privete cu acomodare maxim).
Un ochi normal distinge cele mai multe detalii ale unui obiect dac acesta se afl la o
distan de aproximativ 25 cm, numit distana vederii optime .
Pentru intreg ochiul, puterea optica este de aprox. 59 dioptrii , corneea - 43 Dioptrii, iar
lentilele din jur ei 16 Dioptrii.

Ce sunt lentilele?
Sunt piese din material optic transparent delimitate de dou suprafee.
In functie de geometrie, lentilele pot avea ambele suprafete sferice sau cu o suprafata
sferica si una plana

Transmisia luminii printr-o lentila Proprietatile lentilei rezulta din modul in care lumina
este refractata la interfetele sale

8
Formarea imaginilor in lentil

In lentile convergente, imaginea poate fi:


Reala cand obiectul este situat la o distanta mai mare decat distanta focala
Virtuala cand obiectul este situat intre focar si lentila

Formarea imaginilor in lentile


Intr-o lentila divergenta imaginea finala este intotdeauna virtual

Imagini reale si imagini virtuale


O imagine reala:
Se formeaza prin intersectia razelor de lumina emise de obiect, dupa ce traverseaza
lentila
Poate fi vizualizata pe un ecran
O imagine virtuala:
Razele de lumina provenite de la obiect nu se

9
intersecteaza dupa ce traverseaza lentila
Imaginea se formeaza la intersectia prelungirii in sens invers drumului optic a razelor de
lumina
O imagine virtuala nu poate fi vizualizata pe un ecran

Imagini reale: proiectoare


Sursa de lumina diapozitiv (obiect) lentila (convergenta) imagine (pe un ecran
Imagini virtuale: microscopie, lupe

Sursa de lumina obiect lentila (convergenta) imagine (virtuala)

Convergenta lentilelor

Convergenta = 1/f (distanta focala, exprimata in metri)


Convergenta se masoara in dioptrii
Lentile convergente numar pozitiv de dioptrii
Lentile divergente numar negativ de dioptrii

Exemplu:
O lentila convergenta cu distanta focala de 25 cm va avea convergenta de 1/0.25 = +4
dioptrii
O lentila divergenta cu distanta focala de 25 cm va avea convergenta de 1/(-0.25) = -4
dioptrii

Masurarea convergentei lentilelor cu un banc optic


Se pozitioneaza o sursa de lumina, un obiect, o lentila si un ecran in asa fel incat
imaginea obiectului sa fie vizibila clar pe ecran
Se masoara distantele dintre obiect si lentila, si dintre lentila si imaginea (pe ecran)
Convergenta lentilei se calculeaza dupa formula:
1/f = 1/S2 - 1/S1
Exemplu:
50 cm intre obiect si lentila S1 = -0.5 m
20 cm lentila si ecran S2 = 0.2 m
Convergenta lentilei este 1/0.2 - 1/(-0.5) = 5 + 2 = 7
Distanta focala a lentilei este 1/7 = 0.143 m = 14.3 cm

Masurarea convergentei lentilelor cu un banc optic


Exista doua situatii in care imaginea obiectului printr-o lentila cu convergenta
necunoscuta nu poate fi obtinuta pe ecran, deoarece imaginea este virtuala:
Lentila este divergenta

10
Lentila este convergenta, dar cu o distanta focala foarte mare (mai mare
decat lungimea bancului optic)
In acest caz, formam o lentila compusa prin adaugarea unei alte lentile cu convergenta
cunsocuta, mare
Se calculeaza convergenta lentilei compuse si apoi a lentilei necunoscute, prin scaderea
din valoarea rezultata a convergentei lentilei adaugate de noi

Exemplu:
Folosim o lentila de +10 dioptrii pentru a forma o lentila compusa
Convergenta lentilei compuse se determina experimental; aflam valoarea +8
Asadar, convergenta lentilei necunoscute este 8-10 = - 2 lentila divergenta cu -2
dioptrii si distanta focala de 1/(-2) = - 0.5 m = - 50 cm

Materiale suplimentare
http://micro.magnet.fsu.edu/optics/tutorials/index.html
http://college.usc.edu/labs/physicsdemolab/home/multimedia/lens.swf
http://phet.colorado.edu/simulations/index.php?cat=Light_and_Radiation

11