Fiziologia ochiului

Din punct de vedere anatomic, ochiul este, dup cum se tie, un organ deosebit de complex, servind la transformarea imaginilor geometrice ale corpurilor n senzaii vizuale. Privind ns numai din punctul de vedere al opticii geometrice, el constituie un sistem optic format din trei medii transparente: umoarea apoas, cristalinul i umoarea sticloas (sau vitroas).

CUM FUNCIONEAZ OCHII Razele solare intra n ochi printr-un orificiu numit pupil. Trec printr-un strat transparent numit cornee i printr-o lentil numita cristalin. Ochii notri transform lumina reflectat de un obiect ntr-o imagine recunoscut de ctre creier. Partea din fa a ochiului este o lentil convex convergent. Ea focalizeaz razele de lumin, astfel nct formeaz o imagine pe un strat n partea din spate a ochiului, numit retin. Imaginea format este ntoars, dar creierul nostru corecteaz lucrul acesta astfel nct vedem lucrurile drepte. VEDEREA CLAR Cnd lumina vine de la un obiect i intr n ochi, razele sunt reftactate de ctre cornee i cristalin. Punctul n care se ntlnesc razele se numete focar. Dac se focalizez pe retin, tot ce se vede este clar i neted. Cristalinul i schimb forma cnd ne uitm la un obiect de la diferite distane. Astfel, razele sunt reflectate i imaginea este n continuare n focar.

MIOPII nu pot vedea bine obiectele de la distan. Ei au globuri oculare cu diametru mare i cristalinul refract prea mult, astfel ele se focalizeaz n faa retinei.

HIPERMETROPII nu pot vedea bine obiectele apropriate. Asta se ntmpl deoaree au globuri oculare cu diametru mic i imaginea apuc s ating retina nainte de a fi focalizat.

Miopia poate fi corectat prin folosirea de ochelari sau lentile de contact cu lentile concave. Hipermetropi au nevoie de lentile convexe.
Condor Andrada