Paralizia cerebrala Paralizia cerebrala (CP) este o tulburare cronica de postura si de miscare provo cata de leziunea sistemului nervos

central. CP consta in miscari reflexe involun tare si contractii (spasme) musculare care pot afecta o regiune, jumatate de cor p sau corpul in totalitate. O serie de afectiuni ca retardarea mintala, crizele convulsive sau disfunctii vizuale si auditive sunt frecvent asociate cu paralizi a cerebrala. Cauze Paralizia cerebrala este consecinta lezarii sau dezvoltarii anormale a sistemulu i nervos (creierului). In majoritatea cazurilor nu se cunoaste cauza. Leziunea s au disfunctia poate surveni in timpul sarcinii, in timpul nasterii sau in primii 2-3 ani de viata. Cauzele de CP survenita in timpul sarcinii sau al nasterii pot fi anomalii genet ice sau cromozomiale, infectii sau alte boli ale mamei sau fatului survenite in timpul sarcinii sau complicatii peripartum (in timpul travaliului). Oricare dint re acestea pot afecta cresterea si dezvoltarea normala a fatului sau pot lipsi f atul sau nou-nascutul de nevoile de sange, oxigen sau substante nutritive. Afect iuni ale nou-nascutului ca hipoglicemia netratata pot de asemenea determina lezi uni cerebrale care pot cauza CP. CP datorata nasterii premature este legata de dezvoltarea insuficienta a creieru lui. Copii nascuti prematur au risc crescut de hemoragii cerebrale (hemoragie in traventriculara sau IVH). Leucomalacia periventriculara (LPV), o afectiune a sub stantei albe a creierului, este mai frecventa la copii nascuti prematur decat la cei nascuti la termen. Ambele, IVH si LPV, cresc riscul aparitiei CP. Cauzele care pot determina CP in primii doi sau trei ani de viata sunt legate de lezarea creierului in urma unei boli grave ca meningita, in urma unei leziuni c erebrale consecutive unui accident sau traumatism cranian sau in urma unei lipse temporare de oxigen la tesuturi ca in cazul unui eveniment de inec. SIMPTOME Chiar daca este prezenta inca de la nastere, paralizia cerebrala poate deveni ev identa abia intre unu si trei ani de viata. Acest lucru se datoreaza modalitatii de crestere si dezvoltare a copiilor. Medicii specialisti sau parintii nu pot r ecunoaste miscarile neregulate ale copilului numai in momentul cand copilul cres te si acestea devin mai evidente. Acesti bebelusi si copii tineri pot pastra ref lexe de nou-nascut si pot intarzia in atingerea dezvoltarii normale varstei lor. Parintii si supraveghetorii sunt de obicei primii care observa intarzierea in d ezvoltarea copilului care pot fi semne precoce de CP. In formele severe de CP sunt prezente semne inca de la nastere sau imediat dupa aceasta. Cu toate acestea, unele semne precoce de CP severa difera in functie de tipul specific de boala prezent. Semne de CP severa care pot fi observate imediat dupa nastere includ: - dificultati la supt si inghitit - planset slab sau ascutit - pozitii anormale; fie corpul este foarte relaxat si moale, fie prea rigid; atu nci cand sunt luati in brate, bebelusii isi pot extinde spatele, bratele si pici oarele, aceste pozitii anormale sunt diferite si mult mai severe decat cele care apar la copii cu colici. Unele probleme legate de CP pot aparea sau deveni mai evidente odata cu crestere a copilului. Acestea includ: - atrofie musculara la nivelul membrelor afectate. Afectarea sistemului nervos d etermina limitarea miscarilor la nivelul membrelor afectate. Limitarea miscarilo r afecteaza dezvoltarea normala a muschilor - perceptii si senzatii anormale, ca durere la atingerea usoara. Chiar si activi tatile zilnice, ca spalatul pe dinti, pot cauza durere. Senzatiile anormale pot ingreuna identificarea obiectelor obisnuite prin atingere, de exemplu sesizarea

diferentei dintre un balon de sapun moale si o minge de baseball dura - iritatii ale pielii. Salivatia abundenta este frecventa atunci cand sunt afect ati muschii faciali si cei ai gatului. Salivatia abundenta irita pielea, mai ale s cea din jurul gurii, barbiei si toracelui anterior - afectiuni dentare. Datorita durerilor care pot aparea la spalarea dintilor cre ste riscul de aparitie al cariilor si al gingivitelor (inflamatia gingiei). Mai pot contribui la aparitia gingivitelor si efectele adverse ale medicamentelor ad ministrate pentru tratarea crizelor - traumatisme. Exista riscul de cadere si alte accidente, in functie de controlu l muscular, de rigiditatea (mobilitate ingreunata) articulara si de tonusul musc ular global. Crizele asociate CP pot cauza de asemenea contuzii accidentale - infectii si boli cronice. CP severa determina dificultati de alimentare. Inhal area bolului alimentar in plamani creste riscul de aparitie a pneumoniei. Adulti i au risc crescut de afectare cardiaca si pulmonara. Unii copii cu CP prezinta o serie de tulburari de comportament precum somnolenta excesiva, iritabilitate si scaderea interesului pentru lumea din jur. Toti pacientii cu paralizie cerebrala au tulburari de miscare si de postura. Cu toate acestea, majoritatea copiilor nu prezinta semne de CP de la nastere. Parin tii si supraveghetorii pot observa primele semne de CP, ca imposibilitatea copil ului de a se intoarce de pe o parte pe alta, de a sta in sezut, de a se tara (a merge de-a busilea) sau de a merge la varsta obisnuita. Semne de CP pot deveni din ce in ce mai evidente cu varsta. Unele probleme de de zvoltare pot aparea abia dupa primul an de viata. Leziunea cerebrala care produc e CP nu se agraveaza cu varsta; cu toate acestea pot aparea, se pot modifica sau deveni mai severe pe masura ce copilul creste. Simptomele specifice CP depind de tipul si severitatea ei, de gradul debilitatii mintale si de dezvoltarea altor complicatii sau de asocierea altor boli. Tipul de CP prezent si ce parte a corpului este afectata va determina gradul de mobilitate al copilului. Majoritatea pacientilor cu CP prezinta forma spastica de CP care afecteaza numai o parte de corp. De exemplu pot exista simptome numai la nivelul unui membru s au numai pe o jumatate de corp. Majoritatea copiilor gasesc modalitati de acomod are cu handicapul lor. Unii pacienti se pot descurca singuri, altii isi duc trai ul si lucreaza in situatii care le asigura un anumit grad de asistenta (ajutor) . In cazul afectarii ambelor membre se recomanda folosirea unui scuter de lemn ( un dispozitiv folosit pentru sprijin in timp ce se culca), unui carucior modific at, unui scaun cu rotile sau alte echipamente speciale. Paralizia cerebrala care afecteaza tot corpul cauzeaza cele mai mari probleme. C P severa spastica si atetozica (dischinetica, miscari involuntare spasmodice) su nt forme de CP totala. Multi dintre cei afectati nu se pot ingriji singuri, fie din cauza impotentei functionale severe, fie din cauza retardarii mintale. Cu to ate acestea, unii pacienti pot supravietui cu ajutorul membrilor familiei sau al persoanelor calificate sa faca asta. Complicatii, ca acces epileptic sau alte afectari fizice cronice ale CP pot fi g reu de diagnosticat inainte de unu pana la trei ani. Cateodata asemenea predicti i nu sunt posibile decat la varsta scolara cand abilitatea de invatare, de comun icare si alte abilitati pot fi cuantificate. Gradul de suport si de supraveghere depinde de numarul si severitatea problemelor. Gradul debilitatii mentale este un predictor important al functionalitatii zilni ce. Aproximativ 75% dintre pacientii cu CP au un anumit grad de deteriorare cogn itiva. Aproximativ 60% dintre acestia sunt retardati mental (de la forma medie p ana la severa), iar restul sunt dezvoltati normal, dar au un grad de dificultate de invatare. Alte afectiuni, ca disfunctii vizuale sau auditive, sunt frecvent asociate cu CP . O parte dintre acestea sunt diagnosticate precoce, altele pe masura cresterii copilului. De asemenea, ca si oamenii cu dezvoltare fizica normala, pacientii cu CP prezint a o serie de preocupari sociale si emotionale de-a lungul vietii. Din cauza limi tarilor fizice pot aparea alte temeri pe langa cele de mai sus si de aceea pacie

ntii cu CP necesita intelegere si incurajare din partea altor oameni. Dintre toti copii diagnosticati cu paralizie cerebrala, 90% ating varsta adulta. O evaluare mai precisa a calitatii vietii depinde de tipul de CP prezent, de sev eritate si de impactul altor afectiuni care se asociaza cu CP. Majoritatea adult ilor cu forma usoara sau moderata si unii cu forma severa sunt independenti (se descurca singuri) si lucreaza. Posibilitatile de a trai independenti si de a se angaja s-au imbunatatit pentru pacientii cu CP. Acestea sunt rezultatul unui su port mai bun din partea membrilor familiei si al unor tehnologii mai avansate, c a computere prevazute cu microfon, scaun cu rotile electric si alte dispozitive.