MINISTERUL EDUCAȚIEI, CULTURII ȘI CERCETĂRII AL

REPUBLICII MOLDOVA
UNIVERSITATEA LIBERĂ INTERNAȚIONALĂ DIN MOLDOVA
FACULTATEA BIOMEDICINĂ ȘI ECOLOGIE
CATEDRA DE MEDICINĂ FUNDAMENTALĂ ȘI ECOLOGIE

Referat

Toxicozele alimentare. Botulism, profilaxia

intoxicațiilor.

Autor: Bîrdan Ionela, studentă grupa 172

Verificat: Socolov Vasile, dr., conf. univ.

Chișinău 2020
Intoxicatiile alimentare - notiune, clasificare. Particularitatile lor.
Intoxicațiile alimentare sunt maladii acute, rar cronice, apărute în rezultatul utilizării alimentelor
contaminate masiv cu microelemente de o anumită specie sau impurificate cu substanțe toxice
pentru organism de origine microbiană sau nemicrobiană. Intoxicațiile alimetare pot evolua sub
formă de cazuri sporadice sau sub formă de izbucniri în masă, cînd produsul contaminat este
consumat de un număr mare de oameni.
Particularități
-Semnele de asemănare între intoxicațiile alimetare și bolile contagioase:
l Există o perioadă de incubație pînă la apariția semnelor clinice
l Este necesar ca in organismul uman să nimerească microorganismele vii
-Semnele de deosebire:
• Intoxicatiile alimentare sunt
provocate numai atunci cînd
agentul patogen, care a nimerit
pe produsul
alimentar se multiplică pînă la
un număr foarte mare, de oicei
nu mai mic decit 105
• Indiferent de etiologie, intoxicațiile alimentare nu se transmit nemijlocit de la omul bolnav la
cel sănătos
• Semne caracteristice pentru majoritatea intoxicatiilor alimentare:
c) debutul acut cu o perioada de incubație scurtă (15 min – 24 ore)
d) fiecare caz de intoxicație este legat de folosirea unui tip de produs alimentar
e) in majoritatea cazurilor intoxicațiile se caracterizează prin tulburări ale tractului gastro-
intestinal.
f) toate intoxicațiile nu sunt contagioase
Clasificare
I. IA microbiene
1) Toxicoze alimentare
a) Toxicoze bacteriene
• Botulism
• Toxicoza stafilococica
b) Micotoxicoze
• Ergotismul
• Fuzariotoxicoza
1
• Aflotoxicoza
2) Toxicoinfectii
a) Germeni potential patogeni
• E. coli, Proteus, Clostridium pertingens, Bacilus cereus, Streptococi
b) Germeni insuficient studiati
• Clebsiela, Hafnia, Cytobacter, Edwardsiella, Pseudomonas, Aeromonas
3) Intoxicatii mixte
II. IA non-microbiene
III. IA idiopatice

Botulismul, cunoscut și ca intoxicaţia botulinică reprezintă o boală infecţioasă neurotoxică,

potențial severă, rar întâlnită. Denumirea botulismului provine de la “botula” – cârnaț, datând din
1820 după J. Kerner. Maladia se întâlnește ubicuitar pe tot globul. Circa 60% dintre cazuri se
manifestă la bărbați, în medie de 31 ani.

Clinic, botulismul este caracterizat printr-o neurointoxicație (paralizie musculară

flască). Botulismul este cauzat de către botulotoxine (A, B, D, E). Ultimele, numite și exotoxine
botulinice sunt produse de către bacteria Clostridium botulinum. Chiar dacă se cunosc mai multe
tulpini ai Clostridium botulinum, doar
toxinele enumerate mai sus sunt implicate
în patologia umană. Agentul etiologic al
botulismului este un bacil Gram (+), strict
anaerob și teluric. Acesta are 2 forme –
vegetativă și sporulată. Sporii sunt foarte
rezidenți la factori fizici și chimici. Spre
exemplu sporii botulismului sunt extrem de
rezistenți la fierbere (se distrug abia peste 6 ore). Pe cînd botulotoxina este termolabilă: la
fierbere se distruge în aproximativ 12 minute.

Mecanismul de acțiune al botulotoxinei

Mecanismul de acţiune al toxinei botulinice constă în:
1. Blocarea funcţiilor tractului digestiv şi sistemului nervos la nivel de sinapsă colinergică
(blochează eliberarea acetilcolinei);
2. Duce la paralizia muşchilor respiratori şi scheletali;
3. Se soldează cu, consecinţe grave.

2
Botulotoxina nu trece bariera hematocerebrală, astfel nu va fi afectat SNC (Sistemul Nervos
Central).

Cauzele botulismului

Sursa de infecție a botulismului este reprezentată de către animale domestice și sălbatice, în

special cele erbivore. Mai rar însă se întâlnește și la poichiloterme precum moluște, pești,
crustacee. C. botulinum se acumulează în intestinul animalelor enumerate. Apoi va fi excretat cu
fecalele în mediul extern, unde se va păstra
sub formă de spori.

Omul se contaminează ca și în alte

toxicoinfecții alimentare, prin diverse produse
alimentare. Perioada de incubație va constitui
12-36 ore. De asemenea, transmiterea poate
avea loc și prin contactul direct al unei plăgi
cu solul sau cu obiecte contaminate. În această
formă, perioada de incubație va constitui 4-14
zile. C. botulinum este o bacterie prezentă la
nivelul tractului gastrointestinal al copiilor, fiind cauza botulismului la sugar (infantil). Toate
aceste forme de botulism sunt considerate urgențe medicale și pot fi letale.

Intoxicația botulinică apare mai frecvent după ingestia de conserve fabricate artizanal ( în
condiții casnice). Adesea sunt reprezentate de către ciupercile conservate, mezeluri și preparate
din carne și pește, legume și fructe pregătite fără o prelucrare termică corespunzătoare.

Simptomatologia botulismului

Debutul botulismului este acut, cu slăbiciune generală progresivă și cu semne digestive: greaţă,
vomă, dureri abdominale paroxistice, meteorism. Ultimele sunt urmate de către o diaree
moderată tranzitorie, înlocuită după un timp scurt de constipaţie. De obicei, tulburările
gastrointestinale sunt discrete sau pot lipsi.

În perioada de stare apar dereglări neurologice cu afebrilitate, conștiință păstrată, cefalee,

vertijuri. Alte semne pot fi grupate:

3
  Semne oftalmologice: diplopie, ptoză, vedere neclară, strabism, midriază, nistagm,
presbiție acută prin pareza acomodaţiei (lectura caracterelor de tipar este dificilă sau
imposibilă);
 Semne oro-faringiene: tulburări de deglutiţie
(afagie), iniţial pentru bucate solide, apoi totală; vocea
devine răguşită, cu un tembru nazal sau dispare complect
(afonie), uscăciune bucală, atonie esofagiană, paralizia
mușchilor respiratori, pneumonie de aspirație și infecții
endobucale;
 Semne urinare: retenție urinară sau disurie;
 Semne digestive: constipație rebelă.

Uneori în perioada de stare pot apărea paralizii ale diferitor

grupuri musculare (ale gâtului, ale membrelor inferioare). Decesul poate surveni prin paralizia
muşchilor respiratori, insuficiență respiratorie sau prin stop cardiac.

În botulismul infantil (apare în primele 6 luni de viață), ca prim semn este constipația. După care
vor urma paralizii ale nervilor cranieini:

 Oftalmoplegie;
 Ptoză palpebrală;
 Paralizia deglutiţiei, care poate duce la insuficienţă respiratorie acută.

Diagnosticarea botulismul

Diagnosticul botulismului se face în baza:

 Datelor epidemiologice (consumul de conserve contaminate fabricate artizanal – de către

mai multe persoane, cu date clinice identice);
 Tabloului clinic (vezi: “care este simptomatologia botulismului?”);
 Datelor de laborator.

Investigațiile de laborator și funcționale includ:

 Determinarea prezenței toxinei botulinice (60% dintre cazuri) în produse patologice

precum sânge, ser, fecale, eliminări din plagă, alimente contaminate;
 Evidențierea germenului Clostridium botulinum (75% dintre cazuri) în alimentele
consumate, coprocultură sau însămânţările din eliminările de plagă;

4
  Electromiografia indică blocul neuromuscular presinaptic, la fel și intensitatea acestuia;

La fel de importantă este și consultaţia medicilor: infecţionist, oftalmolog și neurolog.

Diagnosticul diferențial se face cu:

 Alte toxicoinfecții alimentare;

 Intoxicatii acute cu atropină, metanol, oxid de carbon, metilotoxină, ciuperci;
 Boli neurologice: sindromul Guillain-Barré, paralizii difterice, myastenia gravis, accident
hemoragic cerebral, scleroză laterală amiotrofică, scleroză în plăci, tumori cerebrale,
encefalită;
 Poliomielită;
 Polineurită difterică.

Tratamentul botulismului

Botulismul este o urgenţă medicală cu declarare nominală şi internare obligatorie. Este necesar
de asemenea depistarea tuturor persoanelor expuse la contactul cu botulotoxină. Tratamentul are
ca scop diminuarea simptomatologiei și evitarea complicațiilor.

Obiectivele tratamentul curativ sunt:

 Spitalizare obligatorie;
 Supraveghere și îngrijire strictă;
 Repaus la pat;
 Îndepărtarea botulotoxinei din stomac și intestine prin spălături gastrice, aplicarea
sondelor gastrice, clismelor evacuatorii. Se vor administra purgative, emetice;

5
  Plăgile obligatoriu se vor prelucra chirurgical primar, pentru a îndepărta sursa de bacterii
botulino-toxino-producătoare;
 Menţinerea echilibrului hidro-salin, nutriție parenterală, prin sondă gastrică;
 Terapie intensivă complexă și ventilație pulmonară asistată ( în insuficiență respiratorie,
pe parcursul a cîtorva săptămîni);
 Prevenţia infecţiilor pulmonare, prin aspiraţie.

Este contraindicată administrarea antibioticelor deoarece au acţiune sinergistă cu botulotoxina.

Recomandări

1. A nu consuma lapte crud, pentru ca poate transmite boala animalului de la care provine. in
special vara, cazurile de contaminare inregistreaza un reviriment.
2. Atentie sporita in cazul copiilor, femeilor insarcinate si al persoanelor in varsta sunt mai
sensibile fata de imbolnaviri cauzate de contaminarea alimentelor cu spori. La fel pentru cei care
sufera de disbacteriemie in urma administrarii neadecvate de antibiotice si cele cu sistemul
imunitar compromis.
3. Riscurile pot fi reduse la zero daca alegem lapte ultrapasteurizat (deoarece prin
tratamentul termic la temperatura ultrainalta sunt inactivati toti sporii - cele mai rezistente forme
de existenta a bacteriilor).
4. Ca punct de plecare in istoria procesarii laptelui, in anii '60, cand a aparut prima data pe piata
laptele ultrapasteurizat, se urmarea anihilarea bacteriei Clostridium Botulinum. Se stie ca o
temperatura de 121 grade Celsius timp de 6 minute este suficienta pentru inactivarea
bacteriei, dar timpul prea lung de mentinere la aceasta temperatura reduce mult din
valorile nutritionale ale laptelui. S-a constatat ca ridicarea temperaturii de incalzire a laptelui,
concomitent cu scurtarea timpului de mentinere la acea temperatura (numai 2-4 secunde),
anuleaza riscul imbolnavirii cu C.B., fara a permite degradarea avansata a vitaminelor si
mineralelor din lapte.