33. Unitate de ingrijire medicala.

Cerinte igienice catre sistematizarea ei, tipuri,

Principala unitate de structura a spitalului este unitatea de ingrijire medicala.
Definitie: prezinta un nr de paturi care depend de o echipa de lucru si presupun o autonomie in deservire. Este o subdiviziune
functional de planificarea careia depinde planificarea interna a intregului bloc.
Sectia medicala este o unitate administrative care poate include citeva unitati de ingrijire medicala. SUnt cazuri cind acestrea
coincide.
Planificarea UIM va corespunde urmatoarelor cerinte:
1. componena ncperii va fi dup specificul bolnavului
2. asigurarea unei sfere de circuite salubre. Prin ele nelegem traseul pe care l parcurge un obiect, persoan
sau elementul n spital urmrind interferena cu sursa de contaminare
3. planificarea uor mobil care ar permite o modernizare datorit ajunsurilor tiinifice i tehnice.
Fiecare UIM va include
1. zona cu saloane
a) saloane
b) Sali de tratament
c) Cabinetele medicilor
d) Camera de garda
e) Incapere de zi
2. Zona incaperilor auxiliare (bloc sanitar)
3. Zona incaperilor comune
UIM poate fi de 2 tipuri
Inguste, cu coridor uni sau bilateral
Extinse, cu 2 coridoare in forma rotunda, patrata sau alte modificari

34. Aprecierea igienica a microclimatului ncperilor spitaliceti.
n perioada rece sau tranzitorie a anotimpurilor temperatura aerului de 1922 C se consider confortabil pentru
majoritatea bolnavilor (temperatura proiectat fiind de 20C), umiditatea 4060 %, viteza curenilor de aer 0.050,1
m/s.
Bolnavii simt un disconfort termic dac temperatura aerului depete 24C. La temperatura de 2627C se observ o
ncordare a proceselor de termoreglare.
n saloanele pentru copii, lauze, cele postoperatorii, n seciile de reanimare, n ncperile unde se face examenul medical
temperatura optim se consider cea de 22C. n ncperile de manipulaii, saloanele pentru noii-nscui traumai sau
prematuri,, blocurile sanitare sau ncperile, n care bolnavii se afl dezbrcai, temperatura aerului va ti de 25C. Pentru
bolnavii de combustii se consider optima temperatura aerului de 2215C, umiditatea relativ de 55 %. Pentru bolnavii in
febr se recomand temperatura de 1617"C, pentru copiii suferinzi de pneumonie franc lobar n faza iniial 15
16C, n perioada convalescent 1921CC. Foarte sensibili la temperatur sunt bolnavii cu boli ale glandei tiroide :
astfel, pentru bolnavii de tireotoxicoz de gradul I temperatura optim este de 18C, pentru gradul II i III 12C, pentru
cei de hipotireoz 24C.
n spitale se vor lua n consideraie i particularitile (obinuinele) individuale ale bolnavilor. De aici reiese, c n saloane
snt necesare dispozitive pentru reglarea temperaturii aerului. Vara temperatura aerului poate fi optimizat cu ajutorul
condiionatoarelor. n unele saloane temperatura optima poate fi obinut cu ajutorul condiionatoarelor locale
(climatizatoare).
In perioada de var pentru majoritatea chirurgilor se consider optim temperatura aerului de aproximativ 26C, individual
ea variaz ntre 17,221 24C.
Savanii sovietici au stabilit, c vara temperatura optim a aerului n slile de operaii este de 2022C (iarna 1920C),
umiditatea de 5055 %, viteza curenilor de aer pn la 0,1 m/s.
Microclimat - notiune,tipurile si actiunea asupra organismului.
Microclimatul complexul de factori fizici care influenteaza schimbul de caldura dintre organism si mediu. Este determinat
de temperatura aerului, umiditatea, viteza de miscare si radiatiile calorice ale lui de pe suprafetele inconjuratoare.
Microclimatul este microambianta mediului dat.
Microclimatul incaperilor influenteaza in mod direct termoliza si indirect termogeneza. Organismul uman pierde caldura prin
4 mecanisme:
conductibilitatea 5%
convectia 15-20%. Cu cit temperatura aerului este mai mica iar umiditatea si viteza de miscare mai mare,
termoliza prin convectie este mai mare.
radiatie sau termodeperditie 40-50%, catre obiectele si suprafetele din jur. Termoradiatia este direct
dependenta de temperatura obiectelor si suprafetelor inconjuratoare. Ea poate fi:
negativa in cazul cind suprafetele obiectelor din jur au o temperatura mai joasa decit temp corpului
pozitiva - invers
evaporarea 25-30%, de pe suprafata pielii si a mucoaselor, are loc in mod insensibil. Astfel in mediu se
evaporeaza in 24 ore cca 500 ml de apa. La evaporarea 1 ml de apa organismul cedeaza 0,6 kcal. La temperaturi mai
mari de 27 grade apare sudoratia vizibila. Cu cit umiditaea aerului este mai mica, iar viteza miscarii mai mare,
evaporarea creste.
Tipurile de microclimat:
1. microclimat cald
radiatie pozitiva
temperatura si umiditatea aerului crescute
viteza de miscare scazuta
Din partea organismului:
vasodilatare
hipertermie
transpiratie puternica

2. microclimat rece
radiatie negativa
temp aerului scazuta
umiditatea si viteza de miscare a aerului
crescute
Din partea organismului:
vasoconstrictie
frison muscular
hipotermie
3. microclimat optim acel microclimat, la care mecanismul de termoreglare e solicitat minim, confortul
termic se asigura prin reactii fiziologice, fara suprasolicitari functionale.

35-36. Metoda de calcul a volumului i multiplului de ventilaie necesar n locuine i ncperi publice.
Calculul volulmului necesar de ventilatie: Volumul de ventilatie se numeste cantitatea de aer pur, m3 , necesar de a debita
in incapere in decurs de o ora pentru o persoana.
El se calculeaza dupa formula
L =C/(q-p)
L volumul de ventilatie
C cantitatea de CO2 expirata de o persoana pe ora
p CMA a CO2 in aerul incaperii,
q cantitatea de CO2 din aerul debitat in incapere,
La un lucru fizic usor o persoana elimina in mediu 22.6 litri de CO2 , la un lucru de efort mijlociu 30-32litri, la un lucru
greu 40. litri si mai mult.
CMA pentru CO2 in incaperi este 1l/m3 sau 1 . Concentratia CO2 in aerul atmosferic e luata de 0.4 sau 0.4 l/m3 .
Aceasta marime a volumului de ventilatie poate fi calculata astfel numai pentru incaperile de locuit si cele de productie, unde
factorul limitant al impurificarii aerului este CO2
Deteminarea multiplului de ventilatie
Multiplul schimbului de aer se numeste marimea ce arata de cite ori aerul incaperii este schimbat complet in decurs de o ora.
P=Q/W
P - multiplul schimbului de aer;
Q - volumul de aer debitat sau expirat din incapere intr-o ora, m3
W - volumul incaperii, m3.
Volumul de aer debitat sau aspirat din incapere prin gaura de ventilatie se determina dupa formula
Q=a*v*3600 (m3/h)
Q - volumul de aer, m3/h;
a - suprafata gaurii de ventilate, m2;
v - viteza de miscare a aerului in gaura de ventilatie, m/s.
3 600 - secunde intr-o ora
Daca in incapere sint citeva gauri de ventilafie, atunci se determina volumul debitat sau aspirat pentru fiecare din ele si
rezultatele se sumeaza.
Viteza de miscare a aerului in gaura de ventilate este determinata cu anemometrul cu palete sau cu catatermometrul.