Subiecte LP igiena alimentatiei

1. Recomandari de consum carne si peste

Inluenteaza favorabil cresterea copiilor si adolescentilor, sarcina,
refacerea dupa maladii consumptive, repararea uzurii tisulare,
rezistenta organismului la agresiuni.
Constituie cele mai bune alimente in tratarea si prevenirea anemiilor
nutritionale si au efecte antipelagrogene
Stimuleaza reactivitatea organismului, activitatea nervoasa si
capacitatea de munca.
Ratii medii zilnice de carne si peste :
- 50-70gr copii 1-6 ani
- 100-130gr copii 7-12 ani
- 150-200gr femei in perioada maternitatii, adolescenti si adulti in
campul muncii
- 100-120g persoane in varsta
Pentru indivizi cu cheltuiala energetica mare se indica in aport mai
mare de 200g.
Pentru sedentari si persoanele in varsta se recomanda carne slaba si
preparate cu putine grasimi

2. Efectele consumului neadecvat de carne si peste

Dislipidemiile si ateroscleroza pot fi urmari ale consumului de
produse slabe la persoanele varstnice.
Alte rezultate nefavorabile sunt reprezentate de rahitism la copii,
demineralizari osoase la femeia gravida unde se asociaza un
hiperconsum in dauna consumului de lactate
Scade rezistenta la infectii si la subst. toxice in urma lipsei unui
consum adecvat.
Pot aparea edeme in contextual unei insuficiente cardiace
decompensate, maladii renale, femei insarcinate din cauza continutului
crescut de Na in unele produse consumate.
Guta si litiaza urinara reprezinta alte posibile urmari negative ale
consumului de carne si peste inadecvat.

3. Riscuri de contaminare microbiologica si cu

paraziti pentru carne si peste
Aceste riscuri depind de persoane ce manipuleaza produsele
(purtatoare/bolnave) si de contactul cu animalele si rozatoarele.

Bacteriile si virusurile patogene sau conditionat patogene care

reprezinta un risc sunt:
Salmonella produce TIA in urma contactului cu animale, persoane
bolnave sau purtatoare. Pestele sau alte vietati marine pot fi
purtatoare ale acestei bacterii.
Carnea si viscerele de la animalele bolnave pot duce la antrax.
Stafilococi coagulazo-pozitivi de la animalul bolnav, dar frecvent de
la om sunt surse de infectie.
Mycobaterium tuberculosis varianta bovis reprezinta, de asemenea,
un risc.
Clostridium botullinum este un germene anaerob genarator al unei
toxine puternice dar inactivata prin tratament termic. In conditii de
contaminare, poate provoca botulism.
Germeni patogeni numai pentru om sunt Salmonella typhi, Salmonella
paratyphi, Shigella, Virusul hepatitei epidemice, virusul poliomielitei
de la indivizi bolnavi sau purtatori.
Trichinella spiralis se identifica in organismul porcului, cainelui si
pisicii. Prevenirea consta in executarea examenului trichinoscopic al
carnii si in tratament termic la temperatura ridicata.
Taenia solium si Taenia saginata infesteaza omul rar.
Diphilobotrum latum este patogen pentru om, caine, pisica si vulpe.

4. Riscuri de contaminare chimica pentru carne si

peste
Un risc important il reprezinta, prezenta nitratilor si nitratilor.
Substantele pesticide provenite din furaje. din curatarea grajdurilor
sau dupa tratarea animalelor pentru ectoparaziti pot contamina
carnea si pestele.
Antibiotice si alte medicamente reprezinta alta sursa pentru
contaminare. Metale si metaloizi toxici (Pb, Hg, se, Cd, Cr, Al etc)
din furaje, aer, apa, sol, utilaje si material, hidrocarburi policiclice
aromate pot fi prezenta in mezeluri afumate sau alte produse.
Micotoxine provin din furaje mucegaite si reprezinte surse pentru
contaminare.

5. Recomandari de consum pentru oua si efectele

consumului neadecvat

Pentru copii si adolescent se recomanda 6-7 oua/sapt,

pentru femeile in perioada maternitatii 4-5 oua/sapt
iar pentru adulti 3-4 oua/sapt.
Consum redus este indicat persoanele in varsta, cei cu
hipercolesterolemie, ateromatoza sau litiaza biliara.
Ouale sunt utilizate in regimurile de crutare ale celor cu gastrite
hiperacide, ulcere si reprezinta un inlocuitor al carnii in
hiperuricemie si guta.
La copii mici pot da stari alegice.

6. Riscuri de contaminare microbiologica si chimica

pt oua
Prin pastrare la temperaturi crescute timp indelungat se produce
alterarea.
Substantele chimice reprezentate de pesticide, antibiotice, metale
toxice si micotoxine constituie un risc pentru contaminarea oualor.
Microorganismele de la persoane purtatoare sau bolnave, pasari
purtatoare, rozatoare, ce pot reprezenta un risc sunt :
- salmonelle
- stafilococi coagulazo-pozitivi
- Escherichia coli
- Proteus, bacilul cereus.

7. Recomandari de consum lapte si produse lactate

Pentru copii si femei in perioada maternitatii constituie un element
indispensabil.
Pentru persoane adulte, produsele lactate sunt indicate, mai ales
pentru echilibrarea din punct de vedere nutritiv a regimurilor pe baza
de cereale, leguminoase si fructe.
Sedentarii si persoanele varstinice trebuie sa consume lapte partial
degresat si branzeturi slabe
Pentru femeile gravide se recomanda branzeturi putin sarate.
In insuficienta cardiaca decompensate si unele maladii renale,
datorita continutului crescut de Na si apa, se indica un consum
redus.
Ratia de branzeturi 20-60g/zi
Ratii medii de lapte/zilnice recomandate:
- copii 1-12 ani, femei in perioada maternitatii- 400-600 ml
- adolescenti 300-500 ml

- adulti 250-300 ml
- persoane expuse la subst. toxice si infectii 500 ml
- batrani 300-500 ml

8. Efectele consumului neadecvat de lapte si produse

lactate
Dislipidemiile si ateroscleroza pot fi rezultatul consum de lapte
nedegresat de catre persoanele varstnice.
Lipsa consumului adecvat poate determina rahitism, osteoporoza,
osteomalacie, intarziere a dezvoltarii staturo-ponderale a copiilor si
adolescentilor, afectearea femeii gravida, scaderea rezistenta la
infectii si la substante toxice.
Pot aparea edeme in contextul unei insuficiente cardiac
decompensate, maladii renale sau in perioada sarcinii, datorita
continutului crescut de apa si Na
Regimul lactat sau lacto-fainos unilateral si prelungit poate
determina anemie feripriva si hipovitaminoza C

9. Riscuri de contaminare microbiologica a laptelui

si produselor lactate
Sursele sunt reprezentate animalele producatoare si de persoanele ce
manipuleaza produsele.
Contaminarea se poate face direct sau prin intemediul apei poluate.
Salmonela produce TIAin urma contaminarii de la animale, de la
persoanele bolnave sau purtatoare.
Stafilococi coagulazo-pozitivi pot fi preluati de la animalul bolnav
de mastita, dar frecvent de la om
Mycobaterium tuberculosis varianta bovis nu se multiplica in lapte
dar are viabilitate mare
Bruceloaza apare in urma contaminarii laptelui de catre anumalul bolnav
sau purtator.
Omul este destul de rezistent fata de virusul febrei aftoase.
Coxiella burneti (febra Q) este o alta patologie ce se poate manifesta in
urma contaminarii laptelui si produselor lactate.
Bacilul antraxului, virusul turbarii dau patologii, in conditii exceptionale
la om

Germeni patogeni numai pentru om sunt Salmonella typhi, Salmonella

paratyphi, Shigella, Virusul hepatitei epidemice, virusul poliomielitei. O
sursa de contaminare o reprezinta atat omul bolnav cat si purtatorul.

10.

Riscuri de contaminare chimica a laptelui

Substantele pesticide provenite din furaje, din curatarea garjdurilor,

tratarea animalelor pentru ectoparaziti constuie un pericol real.
O alt serie de riscuri apar in urma contaminarii chimice cu antibiotic,
alte medicamente, micotoxine din furaje pastrate necorespunzator,
metale si metaloizi toxici, cancerigeni sau radioactivi, substante
conservante si neutralizante ale aciditatii nepermise (ac. Salicilic,
boric, apa oxigenata, azotati) si substantele toxice sau iritante ale
tubului digestiv ce fac parte din componentii naturali ai unor plante./

11. Recomandari de consum si efectele

consumului neadecvat de
derivate cerealiere si leguminoase.
Toleranta digestiva depinde in mare masura si de continutul de
material fibros. Recomandarile de consum se impun in alimentatie
prin valoarea calorica mare si prin continutul de glucide digerabile si
nedigerabile.
Pentru omul sanatos, se recomanda paine neagra sau intermediara.
Copii, femei gravide sau femei ce alapteaza se indica painea fara
tarate.
Faina alba trebuie consumata in patologii precum: gastrite, duodenite,
ulcere, enterocolite, colite de fermentatie
Leguminoasele au tri/tetrazaharide (stachinoza, rabinoza) ce se digera mai
greu.
Material fibros consumat in exces provoaca flatulenta, dureri
abdominale, diaree.
Abuz sub forma unor ratii hipercalorice duce la obezitate si
dislipidemii.
Consum crescut de cereale in dauna altor grupe alimentare determina
carenta proteinelor de calitate superioara.
Cereale consumate integral (paine neagra) se recomanda in rahitism,
demineralizare osoasa.

Mamaliga consumata in exces in absenta altor alimente cu proteine de

calitate determina pellagra.

12. Riscuri de contaminare microbiologica si

chimica pentru derivate cerealiere si leguminoase
uscate.
NU reprezinta medii prielnice pentru inmultirea sau supravietuirea
microorganismelor patogene.
NU joaca un rol important, ci pot fi numai un suport ca orice obiect
contaminat de catre bolnavi, purtatori sau agenti vectori.
In preparatele bogate in apa apar microorganisme generatoare de
TIA (stafilococi coagulazo-pozitivi, streptococi, salmonele, E. colitipuri patogene, Cl Perfringens, Proteus, Bacilus Cereus etc.)
Paraziti animali nepatogeni pentru om modifica nefavorabil aspectul
produselor si grabesc alterarea: gargarite, gandaci, fluturi, acarieni.
Umiditatea si caldura sunt favorabile dezvoltarii parazitilor.
In conditii de umiditate si temperatura favorabile se dezvolta
mucegaiuri ce produc micotoxine : aflatoxine, ochratoxinele,
sterigmatocistina, acidul penicilic etc.
Efecte micotoxine sunt cancerigene, hepatotoxice, teratogene,
anemiante, emetizante, abortive, leucopenizante.
Datorita insusirilor senzoriale neplacute, omul evita sa consume
alimente mucegaite.
Riscul exista daca aceste produse sunt incluse in hrana animalelor.

13. Recomandari de consum si efectele

consumului neadecvat de
legume si fructe.
Sunt alimente indispensabile pentru asigurarea unei alimentatii
echilibrate. Sunt alimentele bogate in elemente minerale si vitamine,
dar sarace in macronutrienti, cu exceptia cartofului, fructelor
oleaginoase si a celor bogate in glucide.
Avand o cantitate mare de apa, valoarea lor calorica este redusa..
Se folosesc in diluarea dietelor, datorita valorii energetice scazute.
Pot fi consumate in orice moment al zilei.

 Copii 1-6 ani 250-450 g; copii 7-12 ani 400-600 g; adolescenti si

adulti 600-900 g; batrani 600-800 g; femei in perioada maternitatii
750-900 g.
Studii consistente arata efectul protector al consumului de legume si
fructe in aparitia bolilor cardiovasculare, scaderea TA sistolice la
hipertensivi
S-a dovedit existenta unui rol protector in cancerul de colon si
cancerul pulmonar, dar la un consum mai mare decat recomandarile
zilnice de 5 portii/zi
S-au semnalat efecte positive impotriva aparitiei diabetului de tip 2
Materialul fibros exercita efecte iritante (gastrite, ulcere, duodenite,
enterocolite).
Acidul oxalic si oxalatii solubili din stevie, macris, rubarba, spanac,
loboda, sfecla, se combina cu calciul, fierul intr-o forma insolubila.
Un alt aspect important este varza, gulia si conopida, contin substante
antitiroidiene ce interfera cu metabolismul iodului.
Fasolea contine substante antienzimatice tripsininhibitori- deprima
degradarea proteinelor, in consecinta folosirea lor.
O alimentatie unilaterala duce la deficit caloric.
Veganismul se asociaza cu deficit de vit B12 si impune suplimentarea
acestei vitamine.

14.

Riscuri de contaminare microbiologica si chimica

pentru legume si fructe.
NU reprezinta medii prielnice pentru multiplicarea sau
supravietuirea microorganismelor patogene/conditionat patogene,
dar se pot raspandii: febra tifoida, paratifoida, dizenteria bacilara,
hepatita epidemica, enteritele virale, holera, poliomielita,
leptospirozele.
Contaminarea se face prin : ape poluate, ingrasaminte organice
naturale, muste, persoane bolnave/purtatoare.
Bacilul botulinic contamineaza produsele, in conditii de anaerobioza
(conserve).
Pe suprafata legumelor si fructelor ce vin in contact cu solul si apele
poluate, se pot gasi forme infestante ale unor paraziti.
Protozoarele ce reprezinta un risc sunt reprezentate de chisturile de
Balantidium coli, Giardia intestinalis, Entamoeba dysenteriae,

Entamoeba coli. Chisturile sunt eliminate de persoane parazitate si

supravietuiesc timp indelungat in mediul extern.
Ouale de Ascaris lumbricoides, Trichicocephalus trebuie sa se
embrioneze pe sol sau in apa pentru a devein infestante.
Oxiurii (enterobius vermicularis) contamineaza produsele de pe
mainile purtatorilor
Ouale de Taenia solium, Taenia saginata, sunt eliminate din intestinul uman
si apoi ajung pe legume si fructe. Ingerarea lor in stare embrionara determina
cisticercoza. Taenia echinoccus este prezenta in intestinul cainelui
(frecvent), iar in urma consumul de oua embrionate apare chistul hidatic.
Hymenolepis nana este cel mai mic cestod parazit al omului.

15. Clasificarea grasimilor alimentare si valoarea

nutritiva a acestora
Grasimi de origine animala se gasesc in :
- untura de porc
- untul
- seul topit de la oaie, vita, capra
- grasime de pasare
Grasimile de origine vegetala se gasesc in:
- ulei de floarea soarelui, ulei de floarea soarelui si soia,
- ulei de soia, porumb, in, canepa
- ulei de masline
- ulei de nuca, seminte de dovleac
Sursa de lipide reprezinta un aport caloric foarte mare
1 g 9,3 Kcal
Grasimile animale sunt sarace in acizi grasi polinesaturati (untul -4%,
untura de pasare 24%)
Uleiuri vegetale sunt bogate in acizi grasi polinesaturati (linoleic,
linolenic, arahidonic), iar uleiul de peste bogat in acizi omega.
Prezinta de asemenea, vitaminele liposolubile A, E, K, dar o parte
sunt indepartate prin rafinare si tratament termic agresiv.
Uleiul vegetal nu are vitamina D, o exceptie o constituie uleiul de
porumb obtinut din germene.
Continutul de vitamine nu este constant, ci depinde de anotimp si de
calitatea furajelor date animalelor.

16.
Recomandari de consum pentru grasimile
alimentare si efectele consumului neadecvat
Dieta echilibrata necesita cantitatea adecvata de grasimi, o
insuficienta a acestora micsoreaza valoarea calorica a mancarurilor
si daca in locul lor nu se consuma cantitati izodinamice de glucide ,
se pot observa fenomene de subalimentatie.
Adult 25-30% din ratie
Copii, femei gravide 20% iar acestea sa fie din smantana, branza,
carne, peste, oua.
Regimul alimentar bogat in grasimi creste colesterolemia si duce la
aparitia aterosclerozei, AVC-urilor si ischemiei.
Cand grasimile participa in proportie prea mare la compunerea
dietei, valoarea sa calorica poate depasi cerintele organismului si
surplusul calorigen se stocheaza ducand la obezitate.
Grasimi bogate in acizi grasi polienici au efect hipocolesterolemiant,
dar acest efect este micsorat de rancezirea grasimii.

17.

Alterarea grasimilor.

Este provocata de enzimele proprii aflate ca resturi, de fermentatia

microorganismelor si de procese chimice.
Sub actiunea lipazei se hidrolizeaza, pe langa lipoliza poate sa aiba
loc si o proteoliza. Astfel apare un gust asociat cu miros neplacut.
Microorganismele reprezentate de bacterii si mucegaiuri, altereaza,
deasemenea grasimile.
Procese chimice polimerizarea (in cazul depozitarii indelungate a
uleiurilor), devin mai consistente si le scade indicele de iod.
Rancezirea oxidare suferita de acizii grasi nesaturati ai TG, se
intensifica sub actiunea razelor solare, oxigenului, temperaturii
inalte.
Grasimea ranceda iritanta, generatoare de tulburari
gastrointestinale.
Prevenire : rafinare, pastrare in conditii corespunzatoare, folosirea
antioxidantilor (vitamina E, saruri acid galic, butilhidroxianisol,
butilhidroxitoluen).
Folosirea la temperatura ridicata repetat se formeaza peroxizi,
polimeri ce nu se digera bine.

Subiecte LP mediu

1. Aeromicroflora
Atmosfera, desi dispune de o microflora proprie, care sa creasca si sa se
dezvolte in aer, contine permament microorganisme.
Prezinta doua grupe de microorganism: flora din natura cu rol in procese
biologice (fermentatii, biodegradare) si flora de origine animala sau umana
preprezentata de saprofite, conditionat patogene si patogene.
Din punct de vedere al naturii lor sunt virusuri, bacterii, paraziti, fungi.
Virusurile contamineaza celulele vii. Se transmit agentii etiologici ai gripei,
racelilor comune, rujeolei, varicelei, variolei. S-a constatat chiar ca virusul
hepatitic B a produs boala la 2 cercetatori expusi la o concentratie ridicata de
aerosoli contaminanti, in urma unui accident de laborator.
Bacteriile sunt atasate de aerosoli lichizi si pe particule de praf organic.
Produc boli bacteriene cu transmitere aerogena : legioneloza, tuberculoza,
antraxul, bruceloza.
Parazitii, in cea mai mare parte sunt saprofiti. Conditionat patogenii produc
boala doar in contextual unei imunitati (Pneumocystis carinii,
Acanthamoeba)
Fungii produc spori intr-o anumita etapa a ciclului lor de viata. Pe langa
spori, miceliile si compusii organici eliberati de fungi, sunt daunatori
sanatatii. Cei mai frecvent intalniti reprezentati sunt:Cladosporidium,
Aspergilius, Penicilium.

2. Determinarea contaminarii microbiene

Numarul total de germeni reprezinta totalitatea coloniilor microbiene care
se dezvolta la temperatura de 370C (flora mezofila) pe mediu solid
(geloza simpla 2%). Astfel se apreciaza prezenta si densitatea
microorganismelor de provenienta umana si animala.
Exista un numar de germeni psirofili care se dezvolta la acesta
temperatura, de aceea se realizeaza o incubare diferentiata si paralela a
placilor la 220 si 370C.
Streptococii -hemolitici au habitat nazo-faringian. Prezenta lor in aer
semnifica existenta unei contaminari a aerului de catre persoane bolnave sau

de catre purtatori sanatosi. Se izoleaza pe un mediu de cultura cu geloza

sange 5-7%
Stafilococii prezenti indica o contaminare de origine umana. Se izoleaza pe
mediu de cultura cu geloza sange.
Coliformii sunt germeni de origine intestinala, prezenta lor in aer indica un
grad ridicat de insalubrizare a incaperii.
Izolarea se face pe geloza sange, iar confirmarea se face prin trecerea pe
medii speciale (Levine )
Incarcarea microbiana a suprafetelor de orice fel (pereti, mobilier, lenjerie,
maini, tegumente, echipament de protectie) duce la un potential
epidemiologic ridicat si este dovada unor conditii deficitare de curatenie in
incaperea respectiva.
Controlul suprafetelor se face prin indicatori igienico-sanitari tinand cont de
numarul total de germeni/cm2 de suprafata, cat si de prezenta E. Coli,
Proteus si streptococ -hemolitic.
Nu se admite prezenta in spatiile de spitalizare a florei patogene.
Suprafetele pot avea pana la 2 germeni/cm2 , cu lipsa stafilococului patogen
si a E. Coli enteropatogen.
Mainile personalului sanitar prezinta maxim 40 germeni/suprafata unei
maini, iar pentru medicii chirurgi maxim 15 germeni/mana.

3. Flora microbiana din apa

Flora microbiana din apa este reprezentata de flora naturala proprie apei
Si flora microbiana de impurificare (de natura umana sau animala)
Microflora naturala se dezvolta la temperaturi de pana la 220C (psihrofila)
Flora microbiana se dezolta la temperatura 35-450C, este saprofita,
conditionat patogena si patogena.
Agentii patogeni microbiologici din apa au proprietati distincte fata de
poluantii chimici deoarece adera la suspensii solide in apa si infectia este
dependenta de invazivitatea si virulenta patogenului si de imunitatea
consumatorului. Relatia doza-raspuns nu este cumulativa
Majoritatea patogenilor care contamineaza apa provin din fecale umane sau
animale, rar prin urina
Poluantii biologici sunt bacterii, virusuri, protozoare, helminti, fungi.
Datorita diluarii mari, teoretic, dupa contaminarea surselor, se transmit
hidric in special agentii care au putere infectanta mare si rezistenta crescuta
in afara organismului.

Exista germeni capabili sa persiste in apa, dar in general nu se

multiplica
Febra tifoida are ca agent etiologic Salmonella typhi, majoritatea
epidemiilor au aparut datorita insuficientei dezinfectei practicata la
aprovizionarilor cu apa si consumul de apa din surse proprii
contaminata.
Dizenteria bacilara este provocata de Shigella, prezenta lor in apa
indica o poluare fecala umana recenta, afectiunea fiind extrem de
severa.
Campylobacteriozele sunt cauzate de Campylobacter jejuni.
Escherichia coli cuprinde speciile patogene: enterohemoragic,
enterotoxigen, enteropatogen si enteroinvaziv. Acestea pot cauza
patologii severe, dar germenul este sensibil la clor.
Yersinia determina gastroenterite acute cu diaree.
Leptospiroza este o patologie provocata de specii patogene preluate
de la sobolanul de camp, pisici sau caini.
Bacilul Koch poate imbolnavi peroanele ce consuma apa din jurul
spitalelor de pneumoftiziologie.
Gastroenteritele virale au ca agent etiologic rotavirusuri,
adenovirusuri enterice, calicivirusurile (virusurile Norwolk si
virusurile tip Norwolk).
Virusurile hepatitice A si E exclusiv umane, sensibile la clor si UV.
Virusul E da o letalitate crescuta la gravide, de pana la 25%.
Giardia intestinalis se dezvolta in conditii sanitare precare si calitatea
necorespunzatoare a apei.
Amibiaza a fost responsabila de o serie de izbucniri hidrice, in timp ce
Cryptosporidium a dus la epidemii de cryptosporidioza.
Schistostoma si Ascaris lumbricoides sunt helminti.

4. Metode de analiza curenta a apei

Este importanta determinarea numarului total de germeni care se
dezvolta la 370C (NTG) pe geloza sange 2%. Este un indicator
cantitativ de contaminare globala.

Principiul metodei este insamantarea apei pe medii de cultura solide,

incubarea la termostat 370C un interval de timp determinat si numararea
coloniilor dezvoltate, considerand ca fiecare colonie se dezvolta din cel putin
un germene.
Determinarea numarului de germeni coliformi totali este importanta pentru
masurarea indicatori de poluare cu flora intestinala.
Metoda colimetriei presupune 2 teste:
Test de prezumptie se face prin insamantarea unor volume determinate de
apa in flacoane si eprubete cu medii de cultura lichide pe baza de lactoza,
incubarea ulterioara (48 h la 370C) si urmarirea acelora in care s-a produs
fermentarea lactozei cu producere de gaz.
Testul de confirmare este necesar deoarece si alte specii de microorganisme
din apa fermenteaza lactoza cu producere de gaz. Din fiecare flacon cu gaz
se insamanteaza medii de cultura solide, se incubeaza la 370C 24 h si se
urmareste aparitia coloniilor caracteristice.
Determinarea numarului probabil de coliformi fecali se face trecand ansa din
tuburile pozitive la testul de prezumptie, in tuburi ce contin mediu
McConkey lichid si se incubeaza 24 h la 44,50C. Virarea mediului catre
galben si eliberarea de gaz constata prezenta coliformilor fecali.
Determinarea numarului de streptococi fecali se face prin insamantarea pe
mediu lichid ce contine bulion si azida de Na. Se incubeaza la 370C timp de
24 h. Rezultatul este pozitiv daca apare un sediment alb care nu se dizolva
cand agitam eprubeta.
Confirmarea se face prin insamantare din sediment pe mediu de cultura
colorat cu brom-crezol-pur, care apoi se incubeaza 48 h la 440C. Daca
rezultatul este pozitiv, culoarea vireaza catre galben si apare un sediment pe
fundul eprubetei.

5. Analize complementare si speciale

Determinarile suplimentare sunt necesare pentru alegerea unor noi surse
de apa, prezenta in apa a unui numar mare de germeni sau epidemiile
hidrice.
Determinarea numarului total de germeni care se dezvolta la 220C se
produce similar cu determinarea NTG. Principiul metodei este
insamantarea apei pe medii de cultura solide, incubarea la termostat 370C un

interval de timp determinat si numararea coloniilor dezvoltate, considerand

ca fiecare colonie se dezvolta din cel putin un germene.
Determinarea bacteriilor sulfitoreducatoare, cum este Clostridium
perfringens, se face urmarind reducerea sulfitul de sodiu in mediul de
cultura
De asemenea, ne intereseaza si determinarea numarului probabil de
bacteriofagi antitifici Vi si anticoli.
Se urmaresc evidentierea prezentei anumitor agenti patogeni in apa cum ar fi
Salmonella, Shigella, E. coli enteropatogen, bacteriofagi enterici si anumite
enterovirusuri.

6. Monoxidul de carbon-determinarea nivelului de

poluare
Se poate face prin determinarea nivelului de carboxihemoglobina din sange
(direct sau indirect) si prin masurarea nivelului CO n aer
Pentru determinarea CO, aerul se recolteaza n volum fix, nu se aspira.
Pentru determinarea monoxidului de carbon din aer exista 4 metode.
1. colorimetrica (cea mai clasica si precisa) cu clorura de paladiu.
2. spectroflorimetrie cu infrarosii
3. reactie cu pentoxid de iod
4. gazcromatografie
Principiul metodei metodei calorimetrice: CO reduce clorura de paladiu la
paladiu metalic proportional cu concentratia lui, iar paladiul metalic obtinut
reactioneaza cu reactivul Folin-Ciocalteu, care da o coloratie de la galbenverde la albastru, in functie de concentratia paladiului, respectiv a CO din
proba de aer.
Utilizam ca reactivi solutie etalon pentru CO (1 ml = 30 g CO), clorura de
paladiu si reactiv Folin Ciocalteu.
Concentratia Maxima momentana = 6 mg CO/mc
Concentratia Medie/24 ore = 20mg CO/mc

Principiul determinarii carboxiihemoglobinei din sange: CO eliberat din

carboxi-hemoglobina cu ajutorul unui hemolizant si a fericianurii reduce
clorura de paladiu la paladiu metalic. Excesul de clorura de paladiu se
determina colorimetric cu iodura de potasiu prin formarea unui complex
colorat in rosu.
Reactivi utilizati sunt solutie de clorura de paladiu, hemolizant-fericianura
si iodura de potasiu.
Se masoara extinctia la spectofotometru si paralel se face o proba martor
(numai reactivi, fara sange).
Principiul determinatii dioxi carboxi hemoglobinei se estimeaza indirect prin
determinarea CO din aerul alveolar expirat, datorita diferentei de presiune
care guverneaza schimburile gazoase pulmonare, gazul fiind retinut si
colorand un filtru granulat prin care se aspira aerul expirat.

7. Determinari ale expunerii la Pb

Parametrii utilizati sunt
Plumbemia
Plumburia
Acidul deltaaminolevulinic urinar
Coproporfirinele urinare
Porfirinele libere eritrocitare
Deltaminolevulinat dehidraza
Principiu metodei: plumbul reactioneaza cu ditizona formand un
compus colorat (in mediu puternic alcalin), extractibil cu cloroform
Reactivii utilizati sunt:
- acid azotic concentrat
- cloroform
- ditizona
- solutie tampon
- solutie de spalare
- solutie etalon 1 ml = 5 g Pb

8. Determinare suspensii din aer

Principiu: separarea lor din aer prin metoda sedimentarii sau aspiratiei
si determinarea prin metoda gavimetrica, conimetrica, reflectometrica.
Sedimentare se face prin antrenare cu un jet de apa intr-o capsula, apa
se evapora pe o baie incalzita, apoi se cantareste din nou capsula, iar
din diferenta reprezinta cantitatea de pulberi sedimentabile.
Norma 17 g/m2/luna
Aspiratia necesita o pompa aspiratoare, gazometru si un aparat pentru
retinerea pulberilor (filtru uscat sau vas cu lichid special construit).
Determinarea pulberilor recoltate prin aspiratie se face prin cantarirea
hartiei de filtru inainte si dupa recoltare.
Norma CMM(30 min) = 0,5 mg/mc
- concentratia medie(24 ore)= 0,15 mg/mc

9. Determinarea SO2
Principiu presupune interactiunea SO2 cu tetraclormercuratul de Na si
diclorsulfitomercurul care pozitiveaza pararozanilina si aldehida
formica (complex colorat in rosu-violet)
Reactivi folositi sunt solutie de etalon ( 1 mg-10 g SO2), solutie
absorbanta, solutie de pararozanilina si solutie de formaldehida.
Recoltare se face aspirand aerul printr-un vas absorbitor in care se afla 10 ml
sol absorbanta.
Apoi, continutul este trecut intr-un tub colorimetric si intensitatea coloratiei
ubtinute se compara cu cea a etaloanelor (scara colorimetrica).
Se poate citi si la spectofotometru la lungimea de unda de 552 nm.
CMA momentana =0,75mg/mc
Concentratia Medie/24 ore = 0,25mg/mc

10.

Determinarea NO2

Principiul presupune interactiunea dintre NO2 si acidul sulfanilic in

mediu slab acid si in prezenta N-1- naftiletilendiaminei, un compus
azoic de culoare roz-rosie cu functie de de conconcentrare a NO2.
Reactivi folositi sunt solutia absorbanta (acid sulfanilic si N-1- NEA),
solutia de etalon 1ml = 5 g NO2. Sunt necesare si microabsorbitoare,
dispozitive de aspiratie si debitmetre.
CMA = 0,3 mg/mc/24 h

11.

Conditii organoleptice de potabilitate a apei

Gustul datorat substantelor organice si minerale poate fi:

fad datorita scaderii concentratiei de O2
salciu exces de Ca
metalic exces saruri de Fe
amar exces saruri de Mn
sarat exces de cloruri
acrisor-intepator- exces CO2
respingator, gretos H2S
usor sarat prezenta urinei
dulceag prezenta fecalelor
Mirosul de ou stricat indica degajare de H2S. Mirosul de NH3 se datoreaza
descompunerii substantelor de tip proteic iar cel de Cl ne arata ca dezinfectia
este facuta cu cantitate de Cl in exces.

12.

Conditii fizice de potabilitate ale apei

Temperatura influenteaza compozitia chimica si biologica a apei,

viabilitatea germenilor (temperatura crescuta indica viabilitate mai mare),
eficienta dezinfectiei (temperatura scazuta indica eficienta mai slaba).
Temperatura indicate este de 7 150C.
Ph-ul influenteaza viabilitatea germenilor (pH alcalin viabilitate
crescuta), eficienta dezinfectiei (pH acid eficienta crescuta).
Ph-ul indicat este de 6,5 7,4.

Turbiditatea indica prezenta substantelor insolubile. Argila si malul sunt

prezinte in mod normal
Parametrul urmarit este de scara artificiala de SiO3 (5 grade).
Culoarea este data de substantele solubile in apa. Parametrul urmarit este de
scara de platino-cobalt (15 grade).
Radioactivitatea indica prezenta in mod normal a unor radionuclizi existenti
in scoarta terestra.

13.

Conditii microbiologice de potabilitate ale apei

1. NTG la 37C in 1 ml de apa

2. Numarul probabil de germeni coliformi
3. Numarul probabil de streptococi intestinali (enterococi de grup D)
saprofiti ai omului
4. Determinarea bacteriofagilor enterici (anti-Esherichia coli, antiSalmonella typhi)
5. Determinarea germenilor sulfitoreducatori (clostridii)
6. Determinarea germenilor care se dezvolta la 22C (psihrofili)

14.

Conditii chimice de potabilitate ale apei

Substantele cu actiune nociva provin cel mai frecvent din afara prin poluare
si au o limita maxima admisa foarte exacta : nitrati = 50 mg/dmc, pesticide =
0,5 g/dmc, F = 1,2 mg/dmc, Pb = 0,05 mg/dmc, cianuri = 0,05 mg/dmc.
Substante indezirabile nu au efecte nocive dar prin prezenta lor in apa
modifica caracterele organoleptice (Ca, Fe, Mn, Oxigen etc.)

Concentratia substantelor organice in apa constituie indicator global de

poluare. Provin din sol sau sunt rezultatul poluarii.
Determinare se face prin oxidarea substantelor organice cu permanganat
de K in mediu acid la cald.
Amoniacul rezulta din substantele organice de tip proteic intr-o prima etapa
(de la cateva ore la cateva zile), indica o poluare recenta.
Determinarea amoniacului din apa se face urmarind interactiunea ionilor de
amoniu care formeaza cu reactivul Nessler un complex colorat in galben a
carui intensitate este proportionala cu concentratia amoniacului.
Nitritii rezulta din amoniac, in a doua etapa de descompunere, de la cateva
zile la cateva saptamani, indica o poluare mai veche.
Determinarea nitritilor din apa se face pe baza complexului azoic de
culoare rosie prin diazotare cu acid sulfanilic si cuplarea cu alfa-naftilamina.