Neuroanatomie

suportul
studentului
*Imaginile o sa va fie de folos tuturor, insa
textul pe care il veti avea de recitat la
examen difera mai mult sau mai putin de
minimul de aici, in functie de profesor
*Spor la studiat baza anatomica a ceea ce
suntem!
David Emanuel Anton
Monica Grigore
Cuprins

Nervii cranieni ..................................................................................................................................... 4
1.Maduva-configuratie externa .......................................................................................................... 4
2. Topografie radiculovertebrala ........................................................................................................ 6
3. FUNICULUL ANTERIOR .................................................................................................................... 7
4. FUNICULUL LATERAL ....................................................................................................................... 8
5. FUNICULUL POSTERIOR ................................................................................................................... 9
6. Nucleii substantei cenusii medulare ............................................................................................. 10
7.Laminatia substantei cenusii medulare ......................................................................................... 12
8.Vascularizatie maduvei spinarii ..................................................................................................... 13
9.Radacina dorsala a nervului spinal ................................................................................................. 16
10.Clasificarea fibrelor nervoase ...................................................................................................... 18
11.Clasificarea receptorilor ............................................................................................................... 19
12. Exteroceptori, formatiuni NEincapsulate .................................................................................... 20
13. Exteroceptori, formatiuni Incapsulate ........................................................................................ 22
14.Proprioreceptori .......................................................................................................................... 23
15.Cai ascendente: clasificare, caracteristici .................................................................................... 27
16.Sensibilitatea tactila protopatica ................................................................................................. 30
17.Sensibilitatea termoalgezica ........................................................................................................ 32
18.Sensibilitatea epicritica ................................................................................................................ 37
19.Durerea ........................................................................................................................................ 40
20. Calea sensibilitatii kinestezice ..................................................................................................... 41
21. Calea sensibilitatii proprioceptive de control a miscarii (inconstiente)...................................... 43
22. Calea sensibilitatii interoceptive ................................................................................................. 45
23. Calea sensibilitatii exteroceptive, proprioceptive de la nivelul capului...................................... 46
24. Fascicule de asociatie in maduva ................................................................................................ 49
25 Formatia reticulata a tr. cerebral, asezare, generalitati .............................................................. 51
26+29. Nucleii reticulari centrali (mediali) - fibre ascendente si descendente (29) ......................... 54
27. Sistemul R.A.A ............................................................................................................................. 60
28. Somnul ........................................................................................................................................ 63
30 Nc. reticulari lateral si paramedian .............................................................................................. 64
31. Nucleii reticulari mediani ............................................................................................................ 65
32.Bulbul rahidian-configuratie externa ........................................................................................... 65
33.Puntea-configuratie externa ........................................................................................................ 67
34.Ventriculul IV................................................................................................................................ 70
35.Clasificarea nc tr cerebral ............................................................................................................ 72
36Nucleii echivalenti ai trunchiului cerebral .................................................................................... 75
37.Nucleii olivari ............................................................................................................................... 76
38. Nucleii gracil si cuneat ................................................................................................................ 78
39. Nucleii senzitivi ai trigemenului .................................................................................................. 78
40.Nucleul rosu ................................................................................................................................. 79
41.Substanta neagra ......................................................................................................................... 81
42.CCS ............................................................................................................................................... 83
43.CCI ................................................................................................................................................ 84
44.Vascularizatia trunchiului cerebral .............................................................................................. 84
45.Nc vegetativi in trunchiul cerebral ............................................................................................... 86
46.Nc somatomotori in tr cerebral ................................................................................................... 87
47.Nc. branhiomotori in tr cerebral .................................................................................................. 87
48.Lemniscul medial ......................................................................................................................... 88
49.Fascicule de asociatie la niv trunchiului cerebral(FLM,FLD,TCT) ................................................. 89
50.Meningele spinale ........................................................................................................................ 91
Set II ............................................................................................................................................................................................................................................... 92
1.Cerebelul - configuratie externa, asezare, raporturi ..................................................................... 92
2. Lobatia si lobulatia cerebelului ..................................................................................................... 94
3. Arhicerebelul ................................................................................................................................. 97
4. Paleocerebelul .............................................................................................................................. 97
5. Neocerebelul ................................................................................................................................. 97
6. Scoarta cerebeloasa ...................................................................................................................... 97
7+9. Tipuri de fibre aferente ale cerebelului .................................................................................... 99
8. Nucleii cerebelosi ........................................................................................................................ 101
10. Eferentele cerebelului ............................................................................................................... 102
11 Vascularizatia cerebelului .......................................................................................................... 105
!12. Functiile cerebelului ................................................................................................................ 107
13.Ventriculul III .............................................................................................................................. 107
14.Talamulul-topografie, nuclei ...................................................................................................... 108
15.Talamus - nucleii anteriori ......................................................................................................... 117
16.Talamus-nuclei mediali .............................................................................................................. 118
17.Nucleii liniei mediane si nc intralamelari ................................................................................... 119
18.Talamus-nuclei laterali ............................................................................................................... 121
19.Talamus-nuclei ventrali .............................................................................................................. 122
20.Nucleii reticulari, pediculi talamici ............................................................................................. 123
21.Functiile talamusului .................................................................................................................. 125
22.Hipotalamus -configuratie externa ............................................................................................ 126
23.Aria hipotalamica mediala ......................................................................................................... 128
24.Aria hipotalamica laterala .......................................................................................................... 130
25.Aferentele hipotalamusului ....................................................................................................... 131
26.Tractul tuberoinfundibular ........................................................................................................ 133
27.Tractul supraopticohipofizar ...................................................................................................... 134
28.Functiile hipotalamusului ........................................................................................................... 134
29.Subtalamusul ............................................................................................................................. 135
30.Epitalamusul............................................................................................................................... 137
31.Metatalamusul ........................................................................................................................... 139
32.Sistemul olfactiv ......................................................................................................................... 139
33.Complexul amigdalian ................................................................................................................ 141
34.Hipocampul descriere ................................................................................................................ 144
35.Conexiunile hipocampului ......................................................................................................... 147
!!! Nucleii hipotalamusului.............................................................................................................. 148
!!!Conexiunile hipotalamusului ....................................................................................................... 149
Set III ............................................................................................................................................................................................................................................ 150
1. Capsula alba interna .................................................................................................................... 150
2. Neostriatul = caudat + putamen ................................................................................................. 152
3. Paleostriatul = globus pallidus .................................................................................................... 159
4. Lobul frontal, configuratie, arii ................................................................................................... 160
5. Lobul occipital, configuratie, arii ................................................................................................. 166
6. Lobul temporal, configuratie, arii ............................................................................................... 167
7. Lobul parietal, configuratie, arii .................................................................................................. 170
8. Emisfere, configuratie externa .................................................................................................... 171
9. Cortexul, tipuri celulare .............................................................................................................. 172
10. Cito,mielo si angioarhitectonica cortexului .............................................................................. 172
11+12. Izocortexul homotipic ......................................................................................................... 179
13. Arii somestezice ........................................................................................................................ 179
14. Arii vizuale ................................................................................................................................. 181
15. Aria gustativa, aria vestibulara.................................................................................................. 183
16+21. Dominanta emisferica ......................................................................................................... 184
17. Calea gustativa .......................................................................................................................... 186
18. Arii motorii ................................................................................................................................ 186
19. Cai corticospinale ...................................................................................................................... 188
20. Arii si cai extrapiramidale .......................................................................................................... 190
22. Sistemul receptor vestibular ..................................................................................................... 191
23. Calea vestibulara ....................................................................................................................... 192
24. Nucleii vestibulari localizare, aferente si ............................................................................... 194
25. Sistemul receptor acustic .......................................................................................................... 194
26. Calea acustica ............................................................................................................................ 195
27. Nucleii cohleari.......................................................................................................................... 197
28. Urechea externa si medie ......................................................................................................... 198
29. Cai acustice reflexe ................................................................................................................... 200
30. Rolul analizatorului vizual ......................................................................................................... 200
31. Retina descriere, straturi, celule pigmentare ........................................................................ 200
32. Celulele cu bastonas ................................................................................................................. 203
33. Celulele cu con .......................................................................................................................... 203
34. Celulele bipolare, multipolare si de asociatie in retina............................................................. 204
35. Cimpul vizual, arii corespondente ............................................................................................. 205
36. Nervul optic, chiasma optica si tractul optic ............................................................................. 206
37. Corpul geniculat lateral ............................................................................................................. 207
38. Aria vizuala principal ............................................................................................................... 209
39. Cai reflexe cu punct de plecare vizual ....................................................................................... 211
40. Tulburarile acuitatii vizuale ....................................................................................................... 212
41. Muschii extrinseci ai globului ocular ......................................................................................... 213
42. Coroida, sclerotica .................................................................................................................... 215
43. Aparatul lacrimal ....................................................................................................................... 216
45. Poligonul arterial Willis ............................................................................................................. 219
44. Calea vizuala .............................................................................................................................. 220
46. Artera cerebrala anterioara ...................................................................................................... 221
47. Artera cerebrala medie ............................................................................................................. 226
48. Artera cerebrala posterioara .................................................................................................... 227
49. Sistemul vertebro-bazilar .......................................................................................................... 227
50. Dura mater cerebrala ................................................................................................................ 228
51. Ventriculii lateral ....................................................................................................................... 229
52. Corpul calos ............................................................................................................................... 232
Set I
Nervii cranieni

1.Maduva-configuratie externa
Limite:
Superior:(discutabila dupa autor)
- gaura occipitala mare
- planul ce trece prin emergenta primului nerv spinal
- planul ce trece prin marginea superioara a arcului posterior al atlasului
- planul ce trece prin decusatia piramidala

Inferior:
- discurile intervertebrale L1-L2
Lungime: 43-45 cm
Greutate: 30g
Diametru: 1 cm

Maduva are forma de cilindru turtit anteroposterior si prezinta 2 dilatatii/intumescente cervicala si lombara la nivelul carora isi au originea plexurile brahial
si lombar. Intumescenta lombara se continua inferior cu conul medular, iar acesta cu filum terminale.

Filum terminale
este o portiune atrofiata de maduva care are 2 parti:
una superioara acoperita de dura mater si
una inferioara care strabate dura mater, merge prin canalul sacral, iese prin hiatusul sacral si se insera pe fata dorsala a vertebrelor coccigiene 2 +
3 ca ligament coccigian.
Nervii sacrali si coccigieni impreuna cu filum terminale formeaza coada de cal.



Fata anterioara a maduvei
Anterior, pe linia mediana, maduva prezinta fisura mediana anterioara in profunzimea careia se gaseste o formatiune de pia mater numita LINEA
SPLENDENS care este strabatuta de ramuri perforante din a. spinala anterioara.
Lateral de fisura mediana se afla funiculele anterioare care se intind lateral pana la santul lateral ventral (locul de emergenta a radacinii anterioare a nervilor spinali)
Fata posterioara a maduvei
Posterior de linia mediana, maduva prezinta santul median posterior care se continua in profunzime cu septul median posterior.
Lateral de santul median posteriorse afla funiculele posterioare care se intind pana la santul lateral dorsal pe unde intra fibrele radacinii posterioare
ale n. spinali.
Fata laterala a maduvei
Este curpinsa intre santurile laterale ventrale si dorsale

.




2. Topografie radiculovertebrala
Mielomerul este segmentul de maduva unde isi arate originea un nerv spinal.
Datorita faptului ca maduva este mai scurta decat coloana vertebrala:
1. maduva cervicala se intinde pana la vertebra C6,
2. maduva toracala pana la T9,
3. maduva lombara pana la T11,
4. maduva sacrococcigiana pana la L1-L2
Diferenta dintre locul de iesire al nervului din canalul vertebral si proiectia mielomerului sau pe coloana este:
2 vertebre pentru reg. cervicala inferioara
3 vertebre pentru reg. toracala sup.
4 pentru toracala inf
5 pentru reg. lombara
7,8 pentru reg. sacrala
10,11 pentru reg. coccigiana.


3. FUNICULUL ANTERIOR
Maduva este formata din substanta alba dispusa la exterior si cenusie la interior.
Substanta alba este alc. din fibre ascendente, descendente si de asociatie si este impartita in 3 perechi de cordoane/funicule:
1. anterioare cuprinse intre fisura mediana anterioara si santul lateral ventral;
2. laterale cuprinse intre santurile lateral ventral si dorsal;
3. posterioare intre sant median posterioar si santul lateral dorsal.
4. Fiecare funicul contine fascicule asc., desc. si de asociatie.
Funiculul anterior:
Fascicule descendente:
- Corticospinal anterior (PS)
- Vestibulospinal anterior/medial
- Reticulospinal anterior/medial
- Tectospinal anterior/medial
- fasciculul longitudinal medial
Fascicule ascendente:
- Spinotalamic anterior
- Spinovestibular anterior
- Spinoreticular anterior
- Spinoolivar
Fascicule de asociatie:
- fascicule proprii




4. FUNICULUL LATERAL
Fascicule descendente:
- Corticospinal lateral (PX)
- Vestibulospinal lateral
- Reticulospinal lateral
- Tectospinal lateral
- Olivospinal
- Rubrospinal
- Nigrospinal
Fascicule ascendente:
- Spinotalamic lateral
- Spinovestibular lateral
- Spinoreticular lateral
- Spinotectal
- Spinocerebeloase ventral si dorsal
Fascicule de asociatie:
- fascicule proprii


5. FUNICULUL POSTERIOR
Fascicule ascendente:
Spinobulbare gracil (Goll) si cuneat (Burdach).
Cele 2 fascicule sunt separate in reg. cervicala printr-un sept intermediar
de asociatie- fascicule proprii:
Zona cornu-comisurala Pierre-Marrie (Westphal).
Fasciculul interfascicular/semilunar/Virgula lui Schultze in cervicala si reg. toracala sup
Bandeletta periferica Hoche - in maduva toracala inf
Fasciculul septomarginal Flechsig - maduva lombara
Fasciculul trunghiular Gombault-Philippe - maduva sacrala





6. Nucleii substantei cenusii medulare
Maduva prezinta 3 tipuri de neuroni:
senzitivi (cordonali)
motori (radiculari)
de asociatie (interneuroni)
Neuronii formeaza de-alungul maduvei mai multe coloane de nuclei
Nucleii cordonali
Nc. pericornual posterior/ stratul zonal Waldeyer.
corespunde lamei I Reixed
este format din numeroase fibre si putini neuroni
are aspect spongios
Substanta gelatinoasa Rolando
corespunde lamei II Reixed
contine:
neuroni mijlocii si mici
denditele + axonii neuronilor mijl si mici
dendritele + axonii recurenti ai neuronilor piramidali din nc. propriu al capului cornului posterior
dendritele neuronilor multipolari din acelasi nc.
contine interneuroni cu rol a de a transmite informatii intre protoneuron si deutoneuronul caii senzitive
lama II contine:
substanta P
endorfine
encefaline
receptori opoizi
se continua superior cu nc. tractului spinal al V din bulb
3. Nc. propriu al capului cornului post
corespunde lamelor III+IV Reixed
intre cele 2 lame exista neuroni piramidali si multipolari
primesc aferente de la lama II si din radacina post a nervului spinal
4. Nc. toracic Clarke
corespunde lamei VII Reixed
se gaseste la nivel C8-L2
primeste informatii proprioceptive inconstiente de la membrele inf + jum. inf a trunchiului
corespunde partii mediale a bazei cornului posterior
5. Nc. visceral Bechterew
este situat la niv. C8-L2, lateral de nc. toracic
corespunde l. VII Reixed
6. Nc. cervical lateral
este situal la niv. C1-C2
corespunde l. VII Reixed
7. Nc. comisurali ant + post
corespund l. X Reixed

Nuclei radiculari
vegetativi
somatici
Nucleii visceromotori se gasesc in jum. ant a l. VII si au aspect translucid de banc de peste. Ei formeaza de-alungul maduvei 2 coloane de nuclei.
1. Coloana intermedio mediala
se intinde intre C1-L2
contine n. efectori pentru coloana intermedio laterala
2. Coloana intermedio laterala
a. iridodilatator (ciliospinal): C8-T2
b. cardioaccelerator: T3-T5
c. Bronhodilatator: T3-T5
d. Abdominopelvin: T6-L2
e. Nc. vasomotori, pilomotori, sudoripari: C8-L2 dispusi metameric la toate nivelele
intre cele 2 coloane la niv. S2-S4 exista nuclei parasimpatic pelvin



Nucleii somatomotori se gasesc la niv. l. VIII+IX Reixed. Formeaza 3 coloane de nuclei
1. Coloana MEDIALA formata din 2 subcoloane
i. subcoloana ventromediala: lipseste C1, L5-S1. Axonii nucleilor de aici intra in ram. dorsale ale nn. spinali.
Inerveaza mm. axiali lungi ai corpului si mm. jgheaburilor vertebrale
ii. subcoloana dorsomediala: prezenta la niv. C1, T1-L2. Axonii intra in ramurile ventrale ale nervilor spinali.
Inerveaza mm. peretilor trunchiului

1.

2.Coloana CENTRALA este formata din:
a. Nc. accesori: C1-C5: mm. SCM + trapez
b. Nc. frenic: C3-C5: diafragma toraco-abd.
c. Nc. lombosacral: L2-S2: diafragma pelvina + perineala

d. Coloana LATERALA este formala din:
a. Nc. ventral: mm. centurilor scapulara + pelvina
b. Nc. dorsal: mm. umarului + soldului
c. Nc. dorsolateral: mm. cotului + genunchiului
d. Nc. retrodorsolateral: mm. mainii + piciorului
fiecare din acesti 4 nc. are o portiune anterioara care controleaza mm. extensori + abductori si una posterioara care controleaza mm. flexori +
adductori

7.Laminatia substantei cenusii medulare
Substanta cenusie a maduvei are forma literei M(nu era H???) sau de fluture si e formata din 2 bare anteropost sau sagitale si una transversala.
O bara sagitala e formata din 3 coarne:
anterior: mai scurt si mai gros. Are contur neregulat datorita faptului ca la acest nivel ies din maduva fibrele radacinii anterioare a n. spinal.
1. E format din cap si baza si formeaza de-alungul maduvei columna anterioara
posterior: mai lung si mai subtire.
1. Este format din cap, gat si baza. Formeaza columna post.
Intre coarnele ant. si post in regiunea cervicala inferioara si toracala se gasesc coarnele laterale care formeaza de-alungul maduvei columnele
laterale
Intre cornul lateral si baza cornului posterior, substanta cenusie trimite o prelungire in cordonul lateral = substanta reticulata.

Bara transversala este strabatuta de canalul ependimar care o imparte in 2 comisuri cenusii ant si post. Ea are 2 parti:
parte situata in jurul canalului ependimar = subst. cenusie intermediara centrala
parte sit. lateral de prima = subst. cenusie intermediara laterala

Substanta cenusie este formata din fibre care formeaza o retea numita neuropil, in ochiurile careia se gasesc neuroni separati sau grupati in nuclei.
Asemanator cu structura maduvei la pisica, Reixed a descris o stratigragie a maduvei care a fost impartita in 10 straturi = LAME REIXED.
Acestea se numereoteaza dinspre post -> ant:
lamele I-IV = corespund capului cornului post; primesc informatii exteroceptive
lama V = gatul cornului posterior; primeste informatii extero- si proprioceptive
lama VI = baza cornului posterior. Lipseste intre T4-L2
lama VII = substanta cenusie intermediara laterala. Contine neuronii vegetativi senzitivi si motori fara delimitare fixa; primeste informatii proprio- si
interoceptive
lama VIII = baza cornului anterior
lama IX = capul cornului anterior
lama X = substanta cenusie intermediara centrala


8.Vascularizatie maduvei spinarii
Ramuri spinale din:
aa. vertebrale
a. cervicala ascendenta
aa. intercostale post
aa. lombare + sacrale
aceste ramuri spinale intra in canalul vertebral prin gaurile intervertebrale si se impart in ramuri radiculare ant + post care insotesc radacinile
corespunzatoare ale nervilor spinali

Ramurile radiculare anterioare
Sunt putine 4-10 dintre care mai constante:
2 in regiunea cervicala si
2 in regiunea toracala,
1 in reg. lombara.
Cea din reg. lombara este cea mai voluminoasa si se numeste a. intumescentei lombare a lui Adam Kiewicz.
Are originea la niv. T8-L3 si de obicei intra printre v. T12-L1.
in 50% din cazuri este prezenta doar pe stg.
Doar cele mai voluminoase ramuri ajung pe fata anterioara a maduvei si se impart in doua ramuri: ascendenta - subtire si descendenta - groasa
Prin anastomozarea acestor ramuri cu cele de partea opusa va lua nastere artera spinala anterioara in linia splendens

Ramurile radiculare posterioare
sunt mai numeroase: 10-25

Arterele vertebrale
da 2 ramuri ant si 2 post
aa. spinale anterioare
1. Dupa un scurt traiect descendent se unesc pe fata ant a bulbului formand o singura artera spinala ant.
2. In regiunea cervicala inf se va anostomoza cu ramuri ascendente si descendente din arterele radiculare
3. Se va anastomoza la nivel de filum terminale cu art spinala post
vascularizeaza 2/3 anterioare din suprafata de sectiune a maduvei
aa. spinale posterioare.
1. traiect descendent pe fata post a bulbului
2. Coboara medial de radacinile dorsale ale nn. spinali pana in dreptul conului medular si se anastomozeaza cu tr. spinal anterior.
3. Primeste pe traiect ramuri radiculare posterioare
1.



1.


1.


1.

1.

Vascularizatia venoasa:
Venele maduvei spinarii se gasesc in pia mater formand la acest nivel un plex din care in final se individualizeaza 6 canale venoase:
1 in dreptul FMA
1 in dreptul SMP
2 posterior de radacina ant. a n. spinal
2 anterior de radacina post. a n. spinal
7. Acestea dreneaza in plexurile venoase interne (peridural) -> vv. extravertebrale (intercostale/ lombare/ sacrate etc)--> la baza craniului se varsa in
venele cerebrale si in sinusurile venoase endocraniene
8. Sangele venos poate circula in ambele sensuri deoarece aceste vene nu au valvule

Vascularizatia limfatica
Limfa circula in tecile perivasculare care se deschid in spatiile subarahnoidiene


->l


9.Radacina dorsala a nervului spinal
Origine reala: ggl. spinal de pe traiecul ei
Origine aparenta: in SLD medular

Ganglionul spinal este format din 3 tipuri de celule:
- gliale care formeaza o teaca
- celule mari
- celule mici cu diametru 20-25 microni

Celulele mari si mici sunt neuroni pseudounipolari care emit o singura prelungire ce se divide in T in 2 ramuri:
una denditrica, centrifuga si
una axonica, centripeda.

Acesti neuroni sunt impartiti dupa tipul de informatie in 3 grupuri:
*70% pentru sensibilitate exteroceptiva
*28% sensibilitate proprioceptiva
*2% sensibilitate interoceptiva

In functie de grosimea fibrelor acestor neuroni
2/3 din ele sunt amielinice (slab mielinizate),
1/3 mielinice.
In SLD (strat zonal Lissauer), fibrele mielinice isi pierd teaca de mielina, iar cele amielinice isi pierd teaca Schwann.
Acest loc reprezinta limita dintre SNP si SNC.

RADACINA POSTERIOARA se imparte in 2 diviziuni:
- diviziune anteriora (anterolaterala)
- diviziune posterioara (posteromediana)

Diviziunea anterioara:
- este formata din fibre subtiri, scurte si intermediare ca lungime
- transmit sensibilitatile tactila protopatica si termoalgezica
- fibrele scurte vor face sinapsa cu deutoneuronul corespunzator in acelasi mielomer
- fibrele intermediare urca sau coboara cateva segmente, formeaza fasciculul dorsolateral si vor face sinapsa cu deutoneuroni supra- si subiacenti.

Diviziunea posterioara:
este formata din fibre groase, intermediare si lungi ca lungime
transporta sensibilitati exteroceptiva epicritica si proprioceptiva
fibrele intermediare, dupa ce patrund in maduva urca sau coboara cateva segmente, formand fasciculul cornoradiculat, dupa care patrund in
substanta cenusie
fibrele lungi (spinobulbare) patrund direct in cordon posterior (fasciculele Goll + Burdach) cu care ajung la nivel bulbar
Ambele tipuri de fibre dau colaterale care ajung la nivelul cornului anterior medular unde fac sinapsa cu motoneuronii alfa -> reflex miotatic
osteotendinos



10.Clasificarea fibrelor nervoase
- se face dupa grosimea lor si prezenta tecii de mielina
1. tip A mielinice
- aferente
*grup I: fibre proprioceptive primare/anulospirale + fibre de la corp. Golgi. Grosime: 15-20 microni. Viteza: -> 100 m/s
*grup II: sensibilitate proprioceptiva: fibre secundare/in buchet + sensibilitate tactila. Diametru: 10 microni. Viteza -> 50 m/s
*grup III: sensibilitate termoalgezica. Grosime: 5 microni. Viteza -> 10 m/s
- eferente
*alfa1, alfa2. Grosime: 15-20 microni. Viteza -> 100 m/s
*gama1, gama2. Grosime: 5 microni. Viteza 5 m/s

2. tip B mielinice: Sunt fibre vegetative preganglionare (simpatice + parasimpatice). Grosime: -> 3 microni. Viteza -> 3-5 m/s
3. tip C amielinice: Fibre vegetative postganglionare. Grosime: < 3 microni. Viteza -> 2 m/s

Clasificare dupa tipul de informatie pe care le transmit fibrele
1. Fibre SAG (somato-aferenete generale)
2. Fibre SAS (somato-aferente speciale) - analizatori
3. Fibre SE (somato-eferente)
4. Fibre VAG (viscero-aferente generale)
5. Fibre VAS (viscero-aferente speciale) - gust
6. Fibre VEG (viscero-eferente generale)
7. Fibre VES (visscero-eferente speciale) - derivate arcurilor branhiale

Clasificare dupa tipul mediatorului chimic
1. Fibre colinergice - majoritatea fibrelor cu exceptia celor simpatice terminale si unele centrale
2. Fibre adrenergice - la nivelul sinapselor simpatice terminale si unele sinapse centrale


11.Clasificarea receptorilor
RECEPTORII:
Formatiuni specializate cu rol de traductori si codori prin care energia stimulului (mecanica, chimica, electrica, termica) este transformata in influx nervos
materializat ca energie electrica modulata ca frecventa.
Stimulul, pentru a determina excitatia trebuie sa indeplineasca conditii de prag:
prag de intensitate
prag de suprafata
prag de timp
prag de frecventa

Cu ajutorul receptorilor, SNC primeste informatii de la 2 niveluri:
mediul extern (informatii generale: vaz, auz, gust, miros) si
mediul intern (informatii necesare mentinerii echilibrului neuro-biologic = homeostazia).

Clasificarea receptorilor:
I. Dupa natura stimurilor:
mecanoreceptori (receptori de atingere, presiune, vibratie
chemoreceptori (gustativi, olfactici, unii din vasele de sange)
presoreceptori
electromagnetici (vizual)

II. Dupa modalitatea de receptie:
de contact (tactili)
telereceptori (vizual)

III. Dupa localizare
exteroreceptori
proprioreceptori
interoreceptori (visceroreceptori)

Dr Lupu atat a predat dar mai sunt si alte clasificari:

Dupa structura lor receptorii se pot clasifica in:
1)terminatii nervoase libere intraepidermice
2)terminatii nervoase incapsulate
3)terminatii nervoase peritrihiale, care se gasesc la nivelul foliculilor pilosi

In functie de functionalitate:
1) Receptori de tip on, activati la aplicarea stimului
2) Receptori de tip off care actioneaza doar la intreruperea stimului
3) Receptori de tip on-off care reactioneaza atat la inceputul stimularii cat si la incetarea
stimularii
4) Receptori cu descarcari spontane, functionalitatea lor nu necesita prezenta excitantului, ei
descarca si in absenta unui excitant, cu o frecventa constanta
Conditia operanta pentru activarea unui receptor este o modificare in mediul inconjurator, adica
o modificare in energia incidenta. Receptorii on raspund la o crestere a energiei incidente,
receptorii off la o scadere a energiei incidente, iar descarcarile receptorilor spontani sunt
modulate de modificarile energiei incidente.

In functie de adaptabilitate
1) Receptori tonici- se adapteaza lent si descarca continuu pe toata durata stimularii.
2) Receptori fazici- sunt rapizi, procesul adaptativ este complet iar descarcarile scad pana la
disparitie in ciuda mentinerii stimulului.
Potentialul generator in cazul unui stimul prelungit creste initial pana la un nivel de varf apoi
scade pentru a se mentine in platou. Acest fenomen poarte numele de adaptarea receptorilor.
Experimental s-a dovedit ca adaptarea este in functie de viteza de aplicare a stimulului si nu de
marimea acestuia.

12. Exteroceptori, formatiuni NEincapsulate
Exteroreceptorii:
Incapsulati
TNL
Discurile tactile Merkel
Receptori incapsulati

1. TNL:
Se gasesc la 3 niveluri:
tegument: intr-un plex papilar din care se desprind dupa ce devin amielinice, traverseaza MB a epidermului, se ramifica si se pun in contact cu celule
epiteliale modificate formand jonctiuni neuroepiteliale
b. terminatii peritrihiale(din jurul radacinii firului de par). Au aceasi origine si transmit informatii exteroceptive epicritice
c. in periost, fascii, capsule articulare si alte membrane fibroase; in seroase; in organe parenchimantoase(structurile conjunctive -septuri); in mucoase
esofagiana si vezica urinara.


2. Discurile tactile Merkel
Se gasesc in stratul spinos al epidermului, la niv. tegumentului fara fire de par.
Acesti receptori apar dupa nastere si nr. lor creste cu varsta.
Sunt celule epiteliale discoidale inconjurate de terminatii nervoase.
In plus:
1. Rolul lor de mecanoreceptori
13. Exteroceptori, formatiuni Incapsulate
3. Formatiuni incapsulate

a. Corpusculi Meissner.
Se gasesc in staturile superficiale ale dermului la nivel de degete, limba, organe genitale externe feminine, mamelon.
Au forma ovoidala, fiind formati dintr-o capsula conjunctiva, in centrul carora patrunde o terminatie nervoasa amielinica.
Varietate: corpusculii genitali. Se gasesc in preput, clitoris.
Ei transmit informatii referitoare la atingeri puternice.

b. Corpusculii Vater-Pacini
Se gasesc in hipodermul profund: degete, reg. cefei, seroase (inclusiv mezouri), capsule fibroase, muschi, tendoane, pancreas.
Varietate: corpusculi Golgi-Mazzoni. Se gasesc doar la niv. organelor genitale externe (eu stiam ca sunt doar in pulpa degetelor ??)
Ei transmit informatii referitoare la presiuni puternice, tractiuni, vibratii

c. Krause
Se gasesc in dermul superficial -pentru RECE

d. Ruffini
Se gasesc in dermul profund -pentru CALD



14.Proprioreceptori
Proprioreceptorii:
1. Kinestezici -pentru simtul miscarii
2. Pentru simtul tonusului muscular

1. R. Kinestezici:
a) corp. neurotendinosi Golgi.
Responsabili de modificarile de tensiune ale muschiului.
Sunt asezati la jonctiunea dintre tendon si corpul muscular, paralel cu fibrele musculare



b) TNL. Se gasesc in capsule articulare. Transmit durere

c) corp. Ruffini -in capsule

d) corp. Vater-Pacini -in capsule

e) corp. Nicolaidini -in membrane si plici sinoviale

2. R. pentru simtul tonusului muscular
Fusurile neuromusculare
Sunt formatiuni specializate care se gasesc in grosimea muschilor striati cu densitati diferite, paralel cu fibrele musculare.
Sunt formate din 2-10 fibre musculare modificate = fibre intrafusale. Ele sunt de 2 tipuri:
1. fibre cu sac nuclear (partea centrala mai voluminoasa, unde se concentreaza toti nucleii);
2. fibre cu lant nuclear (efilata si cu nuclei dispersati in masa citoplasmatica).
3. Ambele tipuri de fibre prezinta extremitati contractile.
Inervatia fibrelor intrafusale este senzitiva + motorie.
Inervatia senzitiva este asigurata de 2 tipuri de fibre:
1. fibre primare (anulospirale) ajung la partea centrala a fibrei cu sac nuclear;
2. fibre secundare ( in buchet) ajung la partile centrale a fibrelor cu lant nuclear.
Inervatia motorie este asigurata de 2 tipuride neuroni:
1. motoneuronul gama1 -> la partile contractile ale fibrelor cu sac;
2. gama2 -> la partile contractile ale ambelor tipuri, dar mai ales la cele cu lant.
In stare de repaos al muschiului, prin relaxare muschiul se intinde, determinand inclusiv intinderea fusurilor si a fibrelor intrafusale -> excitarea
partilor lor centrale -> fibrele primare si secundare -> neuroni senzitivi din ggl. spinal -> 2 cai:
*sinapsa cu motoneuron alfa -> fibre musculara striate care se contracta minim (tonus)
*motoneuroni gama1, gama2 -> partile contractile ale fibrelor intrafusale care prin contractie intind fusurile/fibrele, excita partile centrale si
ciclul se reia.


15.Cai ascendente: clasificare, caracteristici
Caile ascendente filogeneza
Filogenetic, caile ascendente se impart in doua sisteme ontogeneza repeta filogeneza:

(1) Sistem extralemniscal (lemnisc = fascicul)
este vechi filogenetic,
este polisinaptic cu viteza mica de trasnmisie,
este un sistem de aparare si protectie care transmite informatii nespecifice pe cai nespecifice si proiecteaza aceste informatii difuz la nivel cortical.
Din acest sistem fac parte:
Fascicul spinotalamic anterior
Fascicul spinotalamic lateral (partial)
Fascicule spinoolivare, spinovestibulare, spinoreticulare, spinopontin, spinotectal

(2) Sistem lemniscal
este nou filogenetic,
este paucisinaptic (maxim 3),
cu viteza mare de transmitere a infromatiei.
Se caracterizeaza prin specificitatea infromatiilor transmisa astfel pe cai precise.
Specificitatea este topografica si temporala se pot diferentia semnale la interval de timp mic.
Din acest sistem fac parte:
Lemnisc medial
Lemnisc spinal (mare parte din fasciculul spinotalamic lateral)
Leminiscul lateral
Lemnisc trigeminal
Proiectia corticala a acestor lemniscuri si sistem se face in arii corticale somestezice specfice, respectiv:
1. arie somestezica principala (campurile 3, 1, 2 girurile postcentrale) si
2. arie somestezica secundara (din buza superioara a santului lateral Sylvius)



Cai ascendente clasificare

Cai exteroceptive, care la randul lor sunt:
4. Calea sensibilitatii tactile protopatice, grosiera
5. Calea senisibilitatii termoalgezice
6. Calea sensibilitatii exteroceptive epicritice fine, discriminative

Cai proprioceptive:
Calea propioceptiva constienta, kinestezice
Calea propieceptiva inconstienta

Cai interoceptive






16.Sensibilitatea tactila protopatica



Transmite informatii tactile despre atingeri usoare si presiune, informatii care pot capata si caracter afectiv.
Receptori
TNL,
discuri tactile Merkel,
corpusculi Meissner

Protoneuronul
se gaseste in ganglionul spinal,
prelungirea lui dendritica ajunge la receptori,
prelungirea axonica intra in alcatuirea diviziunii anterioare (antero-laterale) si apoi patrunde in maduva spre deutoneuron.

Deutoneuronul se gaseste dupa doua teorii:
7. Clasica Golgi deutoneuronul se gaseste in nucleul propriu al cornului posterior
8. Moderna Zenta-Gotai deutoneuronul se gaseste in lamele VI, VII,VIII dupa sinapsa prealabila in lama II Rexed.
Axonul deutoneuronului decuseaza = (trece de partea opusa), trecand prin comisura alba sau cenusie anterioara de partea opusa si ajunge in cordonul
anterior unde intra in alcatuirea fasciulului spinotalamic anterior (FSTA).

FSTA
5. La nivelul acestui fascicul fibrele prezinta dubla somatotopie:
6. Topografica (Kahler) datorita decusatiei, fibrele din partea inferioara a corpului sunt impinse periferic, iar cele din partea superioara se asaza
din ce in ce mai medial, mai profund.
7. Functionala anterior pentru sensibilitatea tactila si posterior pentru presiune
8. Fasciculul FSTA traverseaza maduva si ajunge la nivelul trunchiului cerebral.
9. La nivel bulbar acest fascicul este situat posterior de nucleul olivar principal si medial de fasciculele spinocerebeloase.

De la nivel bulbar, fasciculul spinotalamic anterior se imparte in doua componente:
6. (1) Componenta paleospinotalamica (cea mai mare parte a fibrelor)
7. foloseste o cale polisinaptica pe seama nucleilor reticulari ai trunchiului cerebral.
8. Ultimul neuron se gaseste la nivelul nucleilor intralaminari talamici (sistem talamic difuz)
9. (2) Componenta neospinotalamica (restul de fibre, putine la numar)
1. se alatura lemniscului medial
2. spre al treilea neuron talamic = NVPL nucleu ventral posterolateral



Proiectia corticala
(1) Pentru compoenta paleospinotalamica se face la nivelul cortexului limbic gir cinguli.
(2) Pentru componenta neospinotalamica proiectia este la nivelul ariilor somestezice principala si secundara.

17.Sensibilitatea termoalgezica
Receptori -
TNL,
discuri tactile Merkel,
corpusculi Meissner

Protoneuron
neuron pseudounipolar din ganglion spinal
Prelungirea axonica este fibra subtire care patrunde in maduva prin diviziunea anteriora sau anterolaterala a radacinii posterioare.
Aceste fibre ajung la nivelul substantei cenusii deutoneuronul.

Deutoneuronul
Exista 2 teorii:
9. 1) Clasica in lamele 2, 3, 4
10. 2) Moderna (Carpenter) se gaseste in lamele 6, 7, 8 dupa sinapsa prealabila la nivelul lamelor 2, 3, 4

Lama 2 mediaza durerea lenta.
Lamele 3, 4 intermediaza durerea rapida si sensibilitatea termoalgezica.

10. Axonul deutoneuronului decuseaza, trecand prin comisura alba / cenusie anterioara in cordonul lateral de partea opusa.
11. La acest nivel formeaza fasciculul spinotalamic lateral. Acesta prezinta somatotopie dubla:
12. (1) Anatomica / topografa legea lui Kahler vezi la fascicul spinotalamic anterior
13. (2) Functionala durerea anterior, temperatura posterior

Acest fascicul traverseaza maduva ajungand la nivel bulbar unde se imparte in doua grupuri de fibre:
1) Neospinotalamica (majoritara) formeaza lemniscul spinal care se gaseste:
In bulb medial de fascicul spinocerebelos anterior, posterior de nucleul olivar

10. In punte se gaseste lateral de lemnisc medial si trigeminal

In mezencefal lateral de lemnisc medial, posterior de partea laterala a substantei negre

9. Tritoneuronul se gaseste la nivel VPL (ventral posterolateral talamic).
10. Proiectia corticala este la nivelul ariilor somestezice primara si secundara. Acestea transmit informatii specifice cu discriminare temporala si
spatiala.

2) Paleospinotalamica
8. slab reprezentata,
9. foloseste o cale polisinaptica cu sinapse intermediare in nucleii formatiei reticulate a trunchiului cerebral.
10. Ultimul neuron pentru aceasta componenta este in talamus nucleii posteriori.
11. Proiectia corticala se face la nivel de cortex limbic girus cinguli.
12. Acest fascicul transmite informatii despre intensitatea durerii.




Fasciculul spinotectal Edinger
Fasciulul transmite informatii tactile si termoalgezice pana la nivelul coliculilor cvadrigemeni pentru intretinerea reflexelor oculo- si
acuosticocefalogice.
Orientarea globilor oculari, capului, corpului dupa o sursa de lumina sau zgomot se face in mod reflex.
Receptorii sunt aceeasi ca pentru sensibilitatile tactila si termoalgezica.
Protoneuron, deutoneuron aceleasi ca cele pentru sensibilitate tacila si termoalgezica
Axonii deutoneuronilor decuseaza trecand in cordonul lateral de partea opusa unde formeaza fasciculul spinotectal.
Acesta este asezat in maduva posterior de fascicul spinotalamic lateral, anterior de fasciculul spinocerebelor anterior.
Fasciculul travereseaza maduva, bulb, punte ajungand la neuronul III din coliculii cvadrigemeni (superior reflex optic, inferior reflex acustic).
De la coliculi pornesc eferente spre nucleii de origine a oculomotorilor si fibre tecotspinale.
18.Sensibilitatea epicritica
Transmite informatii cu discriminare tactila spatiala si temporala, sensibilitatea peritrichiala si vibratie.

Receptorii sunt
11. TNL,
12. discuri tactile Merkel,
13. cp. Meissiner,
14. Vater-Pacini

Protoneuronul in ganglionul spinal
Prelungirea axonica este fibra groasa, mielinica ce patrunde in maduva prin diviziunea posterioara sau posteromediala.
Fibrele lungi patrund in cordonul posterior unde participa la formarea fasciculelor gracil si cuneat sau spinobulbare.
Aceste fasciucle prezinta somatotopie dubla:
1) Anatomica
1. Fasciculul gracil aduce informatii din regiunile sacrala, lombara si toracala inferioara.
2. Fasciculul cuneat aduce informatii din regiunile toracala superioara si cervicala.
2) Functionala arata ca fibrele dinspre superficial spre profund transmit:
Sensibilitatea peritrichiala
Sensibilitatea tactila epicritica
Vibratiile
Sensibilitatea propioceptiva, constienta, kinestezica

Deutoneuronul
14. Se gaseste la nivelul nucleilor gracil si cuneat din bulb (in partea posterioara a calotei bulbare, segment inferior extraventricular).
15. Axonii deutoneuronului decuseaza formand pe linia mediana:
16. Decusatia senzitiva piniforma Spitzka fibre arcuate interne.
17. Fibrele ajung contralateral formand in bulb, paramedian lemniscul medial.
18. Acestea traverseaza trunchiul cerebral avand urmatoarea asezare si somatotopie.

Neuronul III,
la nivel VPL (ventral posterolateral talamic) cu somatotopie corp culcat, capul medial.
Axonul lui se proiecteaza cortical la nivelul ariilor somestezice primara si secundara.






19.Durerea
Durerea este experienta opusa placerii.
Durerea exte o experienta senzoriala si emotionala dezagreabila care apare in cazul unor leziuni tisulare adevarate sau potentiale.
Etimologic dolor (lat.), algio (gr.), angos (gr.), angor (gr.).

Clasificarea durerii:
19. 1) Organica
20. a. Somatica
21. b. Viscerala
22. 2) Psihica
23. 3) Mixta

Din punct de vedere fiziologic s-a demonstrat ca mecanismul transmiterii durerii nu se suprapune complet peste mecanismele celorlalte cai de
sensibilitate.
Diferenta apare la legatura dintre proto- si interneuron.
La nivelul lamei II Rexed mediatorul chimic dintre protoneuron si interneuron nu se este acetilcolina, ci un polipeptid (11 aa.) substanta P
descoperita de von Euler.
1. Aceasta substanta este secretata de protoneuron.
2. Sinteza acesteia se gaseste sub influente descendente reticulospinale cu originea in nucleii formatiei reticulate a trunchiului cerebral (mai ales
in substanta cenusie periapeductala), care prin endorfine, encefaline serotonina - moduleaza sinteza substantei P si transmiterea sinaptica
intre proto- si interneuron.
11. Exista diferente intre sexe referitor la perceptia durerii.

20. Calea sensibilitatii kinestezice
Calea constienta kinestezica
24. Aduce informatii de la segementele corpului, aparat locomotor - despre pozitia acestuia.
25. Receptorii sunt
1. corpusculii Golgi dar si
2. corpusculii Vater-Pacini,
3. Ruffini,
4. Nikolaidini.
26. Calea este comuna cu cea a sensibilitatii epicritice.
27. Proiectia corticala se face la nivelul somestezice primare si aria somatomotorie.
28. In sifilis sunt afectate cordoanele posterioare. Pacientul are tulburare de sens epicritica si ataxie (imprecizia miscarilor).
29. In siringomielie (chist, dilatatie a canalului medular) este afectata comisura cenusie si anterioara senisibilitati tactila protopatica si termoalgezica
30. In hernia de disc fibrele groase mielinice au un metabolism mai bogat si consum mai mare oxigen.
31. In sindroame compresive radacini sau trunchiuri nervoase in compresii primele care sunt afectate sunt fibrele groase mielinice. In hernie pacientul
prezinta initial tublurari de sensibiilitate epicritica si motorie.
32. In sectiuni medulare / hemisectiuni sau compresii manifestarile senzoriale sunt diverse.
33. Anestezia rahianestezia - se foloseasc substante care se dizolva in teaca de mielina. Primele anesteziate sunt fasciculele care transmit sensibilitatea
tactila si termoalgezica. Urmeaza sensibilitatea tactila epicritica si fasciculele motorii.


Calea (comuna cu epicritica)
Protoneuronul in ganglionul spinal
Prelungirea axonica este fibra groasa, mielinica ce patrunde in maduva prin diviziunea posterioara sau posteromediala.
Fibrele lungi patrund in cordonul posterior unde participa la formarea fasciculelor gracil si cuneat sau spinobulbare.
Aceste fasciucle prezinta somatotopie dubla:
1) Anatomica
1. Fasciculul gracil aduce informatii din regiunile sacrala, lombara si toracala inferioara.
2. Fasciculul cuneat aduce informatii din regiunile toracala superioara si cervicala.
2) Functionala arata ca fibrele dinspre superficial spre profund transmit:
Sensibilitatea peritrichiala
Sensibilitatea tactila epicritica
Vibratiile
Sensibilitatea propioceptiva, constienta, kinestezica

Deutoneuronul
12. Se gaseste la nivelul nucleilor gracil si cuneat din bulb (in partea posterioara a calotei bulbare, segment inferior extraventricular).
13. Axonii deutoneuronului decuseaza formand pe linia mediana:
14. Decusatia senzitiva piniforma Spitzka fibre arcuate interne.
15. Fibrele ajung contralateral formand in bulb, paramedian lemniscul medial.
16. Acestea traverseaza trunchiul cerebral avand urmatoarea asezare si somatotopie. (???)

Neuronul III,
la nivel VPL (ventral posterolateral talamic) cu somatotopie corp culcat, capul medial.
Axonul lui se proiecteaza cortical la nivelul ariilor somestezice primara si secundara.


21. Calea sensibilitatii proprioceptive de control a miscarii (inconstiente)
Informatiile transmise de a aceasta cale NU au releu talamic si proiectie corticala.
Ele se proiecteaza pe scoarta cerebelului mai exact a paleocerebelului ca fibre muschioase.
Paleocerebelul foloseste aceste informatii in scopul controlului tonusului muscular al segmentelor corpului.

17. Receptorii
1. fusurile neuromusculare,
2. unii cropusculi tactili si de presiune e.g. corpusculii Pacini mici.

Protoneuronul
1. intotdeauna in ganglionul spinal,
2. prelungirea lui axonica, centrala, centripeta este fibra slab mielinizata intermediara ca grosime, intra in diviziunea posteromediala a radacinii posterioare.

11. Aceasta sensibilitate este transmisa prin 3 fascicule:
12. 1) Spinocerebelos anterior incrucisat Gowers
13. 2) Spinocerebelos posterior direct - Flechsig
14. 3) Cuneocerebelos

Spinocerebelos anterior incrucisat Gowers
Originea este la nivelul lamelor V, VI, VII (axonul protoneuronului ajunge la acest nivel)
Informatiile sunt aduse de la membrele inferioare prin nervii spinali inferior de L3.
Axonul deutoneuronului decuseaza trecand in cordonul lateral de partea opusa unde formeaza fasciculul spinocerebelos anterior incrucisat.
90% din fibre decuseaza, 10% nu decuseaza.
Acest fascicul traverseaza maduva, ajunge in partea posterioara a calotei bulbare unde se imparte in doua componente:
- 10% - trec prin PCI (peduncul cerebelos inferior) --> scoarta paleocerebel
- 90% - urca pana in partea superioara a calotei pontine, ocolesc posterior si lateral PCS, trec in valul medular superior unde decuseaza din nou ->
scoarta paleocerbel
Dubla decusatie face ca proiectia sa se faca pe emisfera cerebeloasa de aceeasi parte a corpului (de unde vine informatia).
Acest fascicul intervine in sinergizarea miscarilor membrelor inferioare

13. Spinocerebelos posterior direct Flechsig
14. Originea (deutoneuronul) este in nucleul toracic Clarke (lama VII Rexed).
1. Acesta se gaseste intre segmentele C7 L2.
2. La el ajung axonii protoneuronilor din ganglionii spinali, inferior de C7 cu informatii de la nivelul trunchiului si membrelor inferioare.
15. Axonul deutoneuronului trece in cordonul lateral de aceeasi parte unde formeaza fasciculul spinocerebelos posterior direct.
16. Acesta traverseaza maduva, ajunge in partea posterioara a calotei bulbare PCI scoarta cerebeloasa paleocerebel arie de proiectie a membrelor
inferioare si trunchi.
17. Acest fascicul intervine in coordonarea miscarilor posturale (antigravitationale).

Cuneocerbelos
Primeste informatii de la membrul superior si regiunea cervicala prin nervii spinali C1 C7.
Axonul protoneuronului din ganglionul spinal C1 C7 patrunde in maduva si se alatura fasciculului gracil (Goll) cu care ajunge in partea posterioara a calotei
bulbare la deutoneuron.
Deutoneuronul se gaseste in nucleul cuneat accesor (asezat lateral de nucleul cuneat).
Axonii deutoneuronilor (fibre cuneocerebeloase, fibre arcuate externe) -> PCI -> scoarta paleocerebel arie de proiectie a membrului superior.
Acest fascicul intervine in corelarea miscarilor memebrelor inferioare cu cele superioare



22. Calea sensibilitatii interoceptive
Aduce informatii de la organe interne, inclusiv seroase parietale.
Stimulii pentru acest tip de sensibilitate pot fi:
Mecaninci spasme, distensie, tractiune, compresiunile (intrinseci sau extrinseci)
Chimici acidoza, hipoxia, bradikinina, hiperkalemia
Termici
Modalitatile de transmitere - viscerale, simpatice / parasimpatice, somatice.
Recptorii TNL, corpsculi lamelati
Protoneuronul in ganglionul spinal.
1. Axonul este fibra subtire amielinica sau foarte slab mielinizata si intra in diviziunea anterolaterala.
Deutoneuronul
Se gaseste in nucleii de origine ai fasciculelor spinotalamice. (Lamele 2,3,4,5,6,7)
Axonii deutoneuronilor folsesc doua cai:
1) Calea fibrelor spinoreticulotalamice cale polisinaptica cu numeroase sinapse intermediare in formatiunile reticulate
2) Fasciculul spinotalamic lateral - slab reprezentata, putine fibre
Ultimul neuron (tritoneuronul dupa caz) se gasesc la nivel talamic.
Pentru fibrele spinoreticulotalamice ultimul neruon este la nivelul sistemului talamic difuz.
Pentru spinotalamic lateral este in nucleul VPL.
Proiectia corticala este difuza la nivelul cortexului limibic, aria somestezica secundara, dar si alte arii corticale.

18. Durerea viscerala
1. este nespecifica datorita proiectiei difuze,
2. este trenanta, de lunga durata, datorita caii polisinaptice.
3. Durerea viscerala este raportata durerea unui visceromer poate fi transmisa in teritoriul unui dermatomer sau sa determine raspuns muscular intr-un
miomer.
4. Durerea raportata este determinata de ma imulti factori:
19. 1) Fenomenul portii de intrare lama II Rexed, substanta gelationasa Rolando unde ajung informatii diverse, exteroceptive somatice
nociceptive dar si visceroceptive
20. 2) Gradul mare de convergenta a informatiei intre proto- si deutoneuroni (Zece protoneuroni fac sinapsa cu un deutoneuron).
21. 3) Fibrele nervoase folosite sunt subtiri, amielinice foarte slab mielinizate ceea ce permite scurtcircuitarea informatiei.
22. Inte proto- si deutoneuron exista interneuron la fel ca la sensibilitatea termoalgezica, protoneuronul foloseste ca mediator substanta P a carei
secretie este modulata de fibrele reticulospinale.
23. Sensibilitatea interoceptiva este necesara pentru intretinerea reflexelor vegetative si a celor somatice respectiv contractura musculara.



23. Calea sensibilitatii exteroceptive, proprioceptive de la nivelul capului
Sunt folosite cai senzitive cu aceeasi inlantuire neuronala proto- , deuto-, trito- si proiectie corticala

Calea sensibilitatii epicritice si nociceptive (tactile protopatica si termoalgezica)
24. Foloseste calea nervului trigemen.
25. Receptori TNL, corpusculi ...
26. Protoneuronul
27. se gaseste la nivelul ganglionului trigeminal Gasser
28. prelungirile dendritice periferice intra in alcatuirea celor 3 ramuri ale nervului oftalmic, maxilar si mandibular.
29. Prelungirile axonice formeaza radacina senzitiva a nervului trigemen
30. Deutoneronul
1. pentru sensibilitatea nociceptiva in nucleul tractului spinal al nervului trigemen din bulb.
2. pentru senisiblitatea tactila epicrtica in nucleul senzitiv superior al trigemenului din punte
31. Axonii deutoneuronilor decuseaza si formeaza apoi fasciculele trigemino-talamice anterior si posterior = lemnisc trigeminal.
32. Tritoneuronul la nivelul VPM ventral posteromedial.
33. Proiectia corticala arie somestezica primara gir postcentral (parte inferioara) si arie somestezica secundara.

Calea sensibilitatii proprioceptiva a fetei
Sensibilitatea proprioceptiva constienta si inconstienta are cale comuna pana la trunchiul cerebal pe seama nervului trigemen V.
Receptorii aceeasi se gasesc la niveluul mm. masticatori, oculomotori, articulatie temporomandibulara, periost, periodontiu.
Protoneuronul
1. in ganglionul trigeminal Gasser sau in nucleul tractului mezencefalic al nervului trigemen.
2. Sensibilitatea proprioceptiva constienta merge pe calea fibrelor trigeminotalamice VPM talamic.
Proiectie corticala aria de proiectie a capului
Sensibilitatea proprioceptiva inconstienta ajung pe seama fibrelor trigemocerebeloase pe scoarta paleoerebelului (aria de proiectie a capului).

Nervul VI I
15. Nervul VII transmite informatii gustative.
1. Receptorii sunt pe limba,
2. protoneuronul se gaseste in ganglionul geniculat,
3. deutoneuronul in nucleul tractului solitar.
4. Neuronul III VPM talamic
5. arie somestezica principala aria de proiectia capului.
16. Nervul VII mai transmite sensibilitaea interoceptiva.
1. Protoneuronul se gaseste in ganglionul geniculat,
2. deutoneuronul in nucleul tractului solitar, t
3. tritoneruronul in VPM -
4. proiectie arie somestezica principala.

Nervii IX si X
Nervii IX si X sensilbilitate gustativa
1. protoneruonul in ganglionii inferiori de pe traiect,
2. deutoneruonul nucleul tractului solitar,
3. tritoneruon VPM,
4. proiectie arie somestezica principala

18. Nervul IX sensbilitate interoceptiva vase de sange in sinus carotic, glomus carotic.
19. Nervul X sensibilitate interoceptiva pe tot traictul nervului pana in abdomen. `
1. Protoneuronul se gaseste in ganglionii inferiori,
2. deutoneuornul in nucleii dorsali senzitivi,
3. tritoneuronul in VPM,
4. proiectia corticala este difuza.

Sensibilitatea exteroceptiva a fetei
Nervul IX mucoase nazofaringe
Nervul X mucoase laringo-faringe, tegmunetul concai
Proto ggl superiori
Deutoneuron nucleii senzitivi ai trigemenului
Tritoneuronul VPM talamic
Proiectie arii somestezice I si II



Nervul VII transmite:
2. informatii gustative
Receptori: murugri gustativi
In: ggl. geniculat
IIn: nc. tractului solitar
IIIn: nc. VPM
Proiectie: arie somestezica I
sensibilitate interoceptiva
In: ggl. geniculat
IIn: nc. tractului solitar
IIIn: nc. VPM
Proiectie: arie somestezica I

3. Nervii IX + X
f. sensibilitate gustativa
In: ggl. inferiori
IIn: nc. tract solitar
IIIn: nc. VPM
Proiectie: arie somestezica I
sensibilitate interoceptiva
IX: vase de sange a sinusului carotic, glomus carotic
X: teritoriul n. vag
In: ggl. inferiori
IIn: nc. dorsali senzitivi
IIIn: nc. VPM
Proiectie: difuza (cortex limbic)






2. sensibilitate exteroceptiva
IX: mucoase nazo-buco-faringe
X: mucoase laringo-faringe + zona Ramsey Hunt
In: ggl. superiori
IIn: nc. senzitivi ai n. V
IIIn: nc. VPM
Proiectie: arii somestezice I + II

24. Fascicule de asociatie in maduva
34. Mielomerele sunt unite anatomic si functional cu exceptia reflexului miotatic, restul reflexelor spinale sunt polisinaptice. La realizarea lor participa neuroni
intermediari.
35. Acestia formeaza fasciculele de asociatie ale maduvei.
36. In cordoanele anterioare si laterale aceste fascicule se gasesc langa substanta cenusie si formeaza fascicule proprii.
37. In cordoanele posterioare, fasciculele de asociatie sunt mai numeroase, iar cu o exceptie se gasesc la distanta de substanta cenusie. Acestea dupa sensul de
transmitere a informatiei sunt de 2 feluri:
38. - fascicule descendente: fasciculul cornocomisural
39. - fascicule ascendente:
40. fasc. triunghiular (regiune sacrala),
41. fasc. septomarginal (regiune lombara),
42. fasc. periferic (regiune toracala inferioara),
43. fasc. semilunar/interfascicular (regiune toracala superioara si cervicala).






25 Formatia reticulata a tr. cerebral, asezare, generalitati
reprezinta structura de integrare superioara a nevraxului.
Se intinde de la niv. bulbar pana la hipotalamusul posterior.
Se prezinta sub forma unei matrice nervoase in ochiurile careia se gasesc numerosi nuclei.
Matricea este formata din fibre ascendente si descendente; transversale si oblice; ipsi-,contra-,bilaterale; somatice si vegetative
rol: integreaza informatii vegetative si somatice

Nucleii formatiei reticulate:
1. Nc. centrali
2. Nc. reticulari lateral si paramedian
3. Nc. mediani





Fig. 22.2AD. The reticular formation. Diagrammatic transverse sections through the caudal (A) and rostral
(B) medulla oblongata, the rostral pontine tegmentum (C) and the mesencephalon (D), to show the position
of the medial tegmental field (light grey) and the lateral tegmental field (dark grey), the raphe nuclei (red),
the noradrenergic cell groups A1A7 (light red), the adrenergic cell group C1 and S2 (medium red) and the
cholinergic cell groups Ch5 and Ch6 (grey). A1A7, noradrenergic cell groups A1A7; AMB, ambiguus nucleus;
C1, C2, adrenergic cell groups C1, C2; Cochl, cochlear nuclei; CUl, lateral cuneate nucleus; CUm, medial
cuneate nucleus; FLM, medial longitudinal fascicle; GRAC, gracile nucleus; LRN, lateral reticular nucleus;
MesV, mesencephalic tract of the trigeminal nerve; Nucleus subcoer., nucleus subcoeruleus; NRTP, nucleus reticularis
tegmenti pontis; PAG, periaqueductal grey; Prep, nucleus prepositus hypoglossi; Rest.b, restiform
body; SOL, nucleus of the solitary tract; V spin, spinal tract of the trigeminal nerve; Vest, vestibular nuclei;
VMS, superior medullary velum; X, dorsal vagal nucleus; XII, nucleus of the hypoglossal nerve
26+29. Nucleii reticulari centrali (mediali) - fibre ascendente si descendente (29)
Sunt:
17. la nivelul bulbului:
18. nc. ventral,
19. nc. gigantocelular
20. la nivelul puntii:
21. nc. pontin caudal,
22. nc. pontin oral,
23. nc. reticular al tegmentului pontin
24. la nivelul mezencefalului:
25. nc. reticular mezencefalic
26. Ocupa o pozitie centrala pentru fiecare jumatate de calota a TC (trunchi cerebral)
Acesti nuclei sunt tranversati de un fascicul de asociatie al trunchiului TCT tract central al tegmentului (sau TCC tract central al calotei) care, ii
imparte in doua regiuni.
a. Regiune laterala senzoriala care primeste informatia prin fibre colaterale:
de la fascicule spinotalamice,
de la nucleul tractului solitar bulbopontin,
de la lemniscul trigeminal,
de la nucleii acustici si vestibulari
b. Regiune mediala efectorie de la care pleaca doua tipuri de fibre ce formeaza curenti:
20. Curenti descendenti formeaza doua fascicule fascicule reticulospinale lateral si medial coboara in cordoanele lateral si anterior
medular si sfarsesc pe lamele VI, VII, VIII, IX Rexed, unde manifesta actiune antagonica asupra motoneuronilor alfa, care moduleaza
contractiile muschilor flexori si extensori
21. Curenti ascendenti se proiecteaza in ultima instanta coritcal folosind doua cai:
22. a. Calea talamica spre sistemul talamic difuz nucleii intralaminari. De la acest nivel trimite informatiile spre hipotalamus
(pentru mentinerea homeostazie) sau spre neostriat si cortex.
23. b. Calea extratalamica ocoleste talamusul regiune subtalamica capsula alba interna proiectie cortex limbic (mai ales).
24. Pentru ambele cai de proiectie ale curentilor ascendenti proiectia corticala este difuza. Toti acesti curenti ascendenti formeaza sistemul
fibrelor activatoare ascendente corticale sau SRAA determina stare de vigilenta, de veghe, de alarma.
25. Toate aceste stari sunt conditii necesare pentru receptia stimulilor specifici si pentru intretinerea reflexelor spinale si ale trunchiului
cerebral.
26. Deasemena, aceste stari intervin in mecansime de integrare in legatura cu emotia si motivatia.
27. Suprimarea activitatii SRAA determina starea de somn.











27. Sistemul R.A.A
Formatiunea reticulata a trunchiului cerebral se intinde de la niv. bulbar pana la hipotalamusul posterior
Cuprinde urmatorii nuclei:
1. Nc. centrali
2. Nc. reticulari lateral si paramedian
3. Nc. median
Nucleii reticulari centrali cuprind o regiune laterala - senzoriala si una mediala - efectorie
De la cea mediala pleaca doua tipuri de fibre ce formeaza curenti ascendenti si descendenti
3. Curentii ascendenti se proiecteaza in ultima instanta cortical folosind doua cai:
4. a. Calea talamica spre sistemul talamic difuz nucleii intralaminari. De la acest nivel trimite informatiile spre hipotalamus (pentru mentinerea
homeostazie) sau spre neostriat si cortex.
5. b. Calea extratalamica ocoleste talamusul regiune subtalamica capsula alba interna proiectie cortex limbic (mai ales).
6. Pentru ambele cai de proiectie ale curentilor ascendenti proiectia corticala este difuza.
7. Toti acesti curenti ascendenti formeaza sistemul fibrelor activatoare ascendente corticale sau SRAA determina starea de vigilenta, de veghe, de
alarma.
Toate aceste stari sunt conditii necesare pentru receptia stimulilor specifici si pentru intretinerea reflexelor spinale si ale trunchiului cerebral.
Deasemena, aceste stari intervin in mecansime de integrare in legatura cu emotia si motivatia.
Suprimarea activitatii SRAA determina starea de somn.






28. Somnul
Somnul -
este un proces activ cortical, determinat prin doua mecansime
abolirea activitatii SRAA (dezactivare pasiva reticulara) si
stimularea unor structuri care induc somnul (somnul indus medicamentos, anestezic).
Este o stare alternativa in care alterneaza doua tipuri de somn
somnul de baza (70 80%) si
somnul paradoxal (20 30%).

Somnul de baza
8. este superficial
9. EEG se caracterizeaza prin unde lente alfa-corticale,
10. mioza,
11. pastrarea tonusului musculaturii cefei,
12. pastrarea activitatii reflexe spinale.

Somnul paradoxal
este profund
EEG se caracterizeaza prin unde rapide beta-corticale,
midriaza,
abolirea totala a tonusului muscular inclusiv muschii cefei,
abolirea activtiatii reflexes spinale si a trunchiului,
miscari rapide, circulare ale globilor oculari.
Apar
vise,
modificari vegetative,
hipotensiune,
bradicardie,
modificari respiratorii pana la apnee totala,
erectia.
Somnul profund se succede periodic pe perioade de maxim 10 15 minute.

Mecanismele biochimice ale somnului
4. se succed de asemenea periodic ritm nictemeral.
g. Somnul superficial
h. se instaleaza datorita unor salve de impulsuri determinate de nucleii bogati in serotonina nucleii rafeului, bulbar si pontin.
1. Serotonina aboleste activitatea SRAA.
2. Aceasta serotonina este esentiala pentru instalarea starii de somn superficial.
i. Somnul profund
j. este deteminat de secretia neuronilor din locus coeruleus, neuroni bogati in MAO si NE, care determina o a doua salva de impulsuri, instalandu-
se astfel somnul profund.
k. Cand aceste impulsuri isi epuizeaza efectul incepe retransmiterea informatiilor pe caile specifice, activarea SRAA si reactia de trezire.
l. Leziuni ale nucleilor rafeului determina tulburari ale ambelor tipuri de somn.
m. Leziuni ale locus coeruleus determina tulburari de somn profund

30 Nc. reticulari lateral si paramedian
Nucleul reticular lateral se gaseste in calota bulbara, postero-lateral de nucleul olivar principal.
Primeste informatiii extero si proprioceptive nespecifice de la:
Fasciule spinotalamice
Nucleul rosu
Fibre corticoreticulare
De la nivelul lui pornesc eferente
scoarta arhicerebel prin PCI nuclei fastigiali fasciculul uncinat care ocoleste PCS, reintra in PCI nucleul paramedian.
De la acest nivel pornesc fibre reticulospinale.
Acesti nuclei fac parte dintr-un circuit extrapiramidal cu efect inhibitor asupra contractiilor musculare.
Circuitul se numeste cortico-reticulo-cerebelo-reticulo-spinal


31. Nucleii reticulari mediani
13. sunt nucleii rafeului bulbar si pontin bogati in serotonina intervin in somnul superficial.
14. Alti nuclei sunt:
15. Nucleii perihipoglosali,
16. nucleul intercalat Staderini,
17. nucleul sublingual Roller,
18. nucleul prepozitus hipoglosii,
19. substanta cenusie periapeductala.
20. Acesti nuclei sunt nuclei vegetativi si intretin conexiuni in ambele sensuri cu hipotalamusul, sistemul limbic si aria septala prin:
21. FMCA fascicul medial al creierului anterior
22. FLD fascicul longitudinal dorsal
23. Tract mamilotegmentar
24. Fasicul retroflex

32.Bulbul rahidian-configuratie externa
Bulbul rahidian are o fata anterolaterala si o fata posterioara.
Pe fata anterolaterala, dinspre medial spre lateral se descriu urmatoarele elemente:
25. 1) Pe linia mediana
1. fisura mediana anterioara care o continua pe cea a maduvei.
2. Inferior ea este intrerupta de decusatia piramidala iar
3. superior se termina in dreptul unei depresiuni numite foramen cecum.
26. 2) Lateral de 1) piramida bulbara in profunzimea careia se gasesc fasciculele piramidale.
27. 3) Santul lateral ventral sau preolivar
1. continuarea celui de la maduva.
2. Originea aparenta nerv XII
28. 4) Oliva bulbara
1. prezenta doar in jumatatea superioara a bulbului
2. are in profunzime nucleii olivari
29. 5) Santul lateral dorsal sau retroolivar
1. continuarea celui de la maduva unde
2. isi au originea aparenta nervii IX, X si radacina craniana a nervului XI.

Fata posterioara are doua parti:
(1) Parte inferiora sau extraventriculara:
Pe linia mediana -santul median dorsal, in continuarea celui de la maduva.
Lateral de el fasciulul gracil care la extremitatea superioara prezinta o proeminenta tuberculul gracil in care se gaseste nucleul gracil
Lateral de fascicul gracil este santul intermediar care il separa de fasciculul cuneat care prezinta la extremitatea superioara tuberculul cuneat care prezinta
nucleul cuneat
Extremitatea inferioara a tubercului gracil se numeste clava
Lateral de tuberculul cuneat se gaseste o proeminenta numita tuberculum cinereum ce reprezinta extremitatea superioara a nucleului tractului spinal al
trigemenului
(2) Parte superioara sau intraventriculara corespunde trigonului bulbar al fosei romboide.








33.Puntea-configuratie externa
MEZENCEFALUL
Pe fata anterolaterala prezinta:
Cei doi peduncului cerebrali care in partea superioara diverg iar in partea inferioara se unesc si delimiteaza fosa interpedunculara.
Medial de pedunculii cerebrali se gasesc santurile oculomotorii unde se afla originea aparenta a nervului III
La nivelul fosei interpendunculare se gaseste substanta perforata posterioara, strabatuta de ramuri perforante din artera cerebrala posterioara
Pedunculii cerebrali contribuie la delimitarea spatiului optopeduncular care corespunde fetei inferioare a hipotalamusului



Pe fata posterioara prezinta
Cei patru coliculi cvadrigemeni
5. doi superiori, doi inferiori.
6. Ei sunt separati prin doua santuri perpendinculare care formeaza impreuna un sant cruciform
7. Santul vertical superior se bifurca si cuprinde epifiza iar inferior se continua cu fraul valului medular superior. De o parte si de alta a fraului se gaseste
originea aparenta a nervului IV.
8. Fiecare colicul se continua cu bratul coliculului care il leaga de:
9. (1) Corpul geniculat medial in cazul coliculului inferior
10. (2) Corpul geniculat lateral in cazul coliculului superior
11. Cele doua brate sunt separate intre ele prin santul interbrahial





PUNTEA
Puntea fata anterolaterala prezinta:
n. Pe linia mediana - santul bazilar in care se gaseste trunchiul bazilar format prin unirea celor doua artere vertebrale
o. Lateral de santul bazilar este piramida pontina
p. Lateral de ele, la unirea 1/3 superioare cu 2/3 inferioare a fetei anterolaterale a puntii este originea aparenta a nervului V.
q. In santul bulbopontin in dreptul piramidei bulbare este originea aparenta a nervului VI.
r. In dreptul olivei bulbare, in foseta supraolivara sunt originile aparente ale nervilor VII, VIIbis si VIII.



34.Ventriculul IV


12. Ventriculul IV este o dilatatie a canalului ependimar situata intre bulb si punte pe de-o parte si cerebel pe de alta parte.
13. El prezinta doi pereti
1. superior tavan,
2. inferior podea,
3. patru laturi si patru unghiuri.

1.

s.
Podeaua ventriculului IV
1. are forma de romb si se numeste fosa romboida.
2. Diagonala mare a rombului se numeste sant median.
3. Diagonala mica este reprezentata de striile medulare ale ventriculare IV.
1. Aceasta diagonala mica imparte fosa romboida intr-un trigon inferior bulbar si superior pontin.

3. De o parte si de alta a santului median se gasesc doua proeminente numite eminente mediale delimitate spre lateral de un sant limitant care la extremitati
prezinta cate o foseta superioara si inferioara.
4. Trigonul bulbar dinspre medial spre lateral prezinta 3 arii:
5. Aria hipoglosului aripa alba interna este impartita de o creasta verticala intr-o parte mediala care are in profunzime nucleul motor al hipoglosului
si o parte laterala numita area plumiformis care are in profunzime nucleul intercalat Staderini.
6. Aria vagului aria cenusie este impartita de o creasta oblica intr-o parte superomediala care contine in profunzime nucleul dorsal al vagului si o
parte inferolaterala numita area posterema
7. Aria vestibulara are in profunzime cei 4 nuclei vestibulari. In unghiul superolateral al acesteia se gaseste o proeminenta numita tubercul acustic
ridicata de extremitatea inferioara a nucleului cohlear dorsal
2. Trigonul pontin prezinta dinspre medial spre lateral prezinta:
3. Coliculul facialului corespunde partii superioare a eminentei mediale si este format din nucleul motor al nervului VI si genunchiul intern al nervului
VII.
4. Foseta superioara are in profunzime nucleul motor al nervului V
5. Locus coeruleus are in profunzime nucleul omonim



Tavanul este format dinspre superior spre inferior din:
e. (1) Valul medular superior
f. formatiune de substanta alba ce se intinde intrecei doi PCS,
g. superior se continua cu fraul valului medular superior,
h. inferior se continua cu substanta alba a cerebelului
i. (2) Fata inferioara a cerebelului prezinta un reces median dorsal.
j. (3) Valul medular inferior completat de ependimul ventriculului IV si panza coroidiana a ventricului IV.
VMI este o formatiune de substanta alba ce se intinde intre cei doi PCI.
Ependimul ventriculului IV captuseste la interior ambii pereti ai ventriculului.
Panza coroidiana a ventriculului IV este o foita dubla de pia mater care se insinueaza intre podeaua si tavanul ventriculului IV si contine plexurile coroide care
secreta LCR.
Plexurile coroide au aspectul literei T cu doua bare verticale.


Laturile ventriculului IV:
- Doua superioare reprezentate de PCS
- Doua inferioare reprezentate de teniile ventriculului IV (=reprezinta locul unde panza coridiana se insera pe PCI)

Unghiurile ventriculului IV:
- Superior se continua apeductul Sylvius
- Inferior se continua cu canalul ependimar el este acoperit de o fomratiune de subtanta cenusie numita obex
- Doua unghiuri laterale

Ventriculul IV prezinta 3 comunicari cu spatiul subarahnoidian:
Prin doua orificii laterale numite Luschka situate in dreptul unghiurilor laterale
Un orificiu median sau apertura mediana Magendie
Prin orificiile laterale pot sa proemine in spatiul subarahnoidian plexurile coroide in forma unui chiorchine de strugure=cornul abundentei.
35.Clasificarea nc tr cerebral
Spre deosebire de maduva, substanta cenusie a trunchiului cerebral este fragmentata in numerosi nuclei, dispersati intre fibrele de substanta alba.
Dpdv al topografiei nucleilor si al dispozitiei sistemului ventricular trunchiul cerebral se imparte in
t. Baza - picior - contine:
1. fibrele cailor piramidale, pe toata lungimea sa
2. fibrele cailor corticopontine in mezencefal si punte
3. atinge maximum de dezvoltare la nivelul puntii unde se gasesc nucleii pontini
4. Tegmentum -calota - contine
1. nucleii nervilor cranieni si nucleii proprii ai trunchiului cu exceptia nucleilor pontini
2. intreaga formatie reticulata
3. tracturile de substanta alba, cu exceptia celor piramidale si corticopontine
4. Tectum - se gaseste dorsal de sistemul ventricular si este reprezentat de:
1. valul medular inferior - la nivelul bulbului
2. valul medular superior - la nivelul puntii
3. lama cvadrigeminala - la niv mezencefalului.


Substanta cenusie este organizata in 3 categorii de grupe nucleare:
Nucleii nervilor cranieni/nucleii echivalenti/segmentari
Nucleii proprii/ intersegmentari
nucleii de integrare superioara/ suprasegmentari (formatia reticulata si coliculii cvadrigemeni)


Nucleii echivalenti formeaza la nivelul trunchiului 7 coloane:
8. - Coloana somatoaferenta generala SAG corespunde capului cornului posterior este formata de nucleii senzitivi ai nervului V:
9. - Coloana somatoaferenta speciala SAS - este formata de cei 4 nuclei vestibulari din bulb si doi nuclei cohleari din punte
10. - Coloana visceroaferenta generala VAG corespunde lamei VII Rexed si contine nucleii senzitivi dorsali ai nervilor IX si X din bulb.
11. - Coloana visceroaferenta speciala VAS corespunde bazei cornului posterior, este reprezentata de nucleul tractului solitar la care vin informatii gustative din nervii
VII, IX, X.
12. - Coloana somatoeferenta SE corespunde bazei cornului anterior si este formata din nucleii motori ai nervilor XII,VI IV si III
13. - Coloana visceroeferenta generala VEG parasimpatica corespunde jumatatii anterioare a lamei VII Rexed. Este formata din urmatorii nuclei:Nc dorsal al n X, nc
salivator sup si inf, lacrimomuconazal, accesor al oculmotorului
14. - Coloana visceroeferenta speciala (branhiomotorie) VES corespunde capului cornului anterior si este formata din urmatorii nuclei: nc ambiguu, nc motor al n VII,
nv motor al n V

Nucleii proprii:
Bulb
6. complexul olivar
7. nucleii arcuati
8. aria postrema
9. nucleii gracilis, cuneat si cuneat accesor
Pontini
k. nucleii pontini
Mezencefal:
substanta neagra
nucleul rosu
nucleul interpeduncular
nucleul insterstitial
nucleul comisural



36Nucleii echivalenti ai trunchiului cerebral




37.Nucleii olivari
15. Nucleii olivari se gasesc in profunzimea olivei bulbare.
16. Sunt in numar de 3, unul principal si doi accesori medial si dorsal.
17. o Nucleul olivar principal are forma de punga plisata si este inconjurat de o lama substire de subtanta alba numita amiculum ce reprezinta fibre din tractul
central al tegmentului.
18. Nucleul olivar principal are doua lame ventrala si dorsala
19. o Nucleul accesor dorsal este situat posterior de lama dorsala a nucleului olivar principal
20. o Nucleul acesor medial este situat medial de nucleul principal intre el si lemniscul medial.
21. Conexiuni:
22. o Aferente
23. Ascendente
24. fibre spinoolivare ajung la nucleii accesori
25. Descendente:
26. Fibre corticoolivare ajung pe lama ventrala nucleului olivar principal
27. Tractul central al tegmentului contine fibre pallidoolivare, talamoolivare si rubroolivare care ajung pe lama dorsala nucleului principal si pe
nucleul accesor median
28. Fibrele cerebeloolivare
29. o Eferente
30. Fibre olivospinale
31. Fibre olivocerebeloase.
32. Se incruciseaza pe linia mediana si formeaza o parte din fibrele arcuate interne unele din ele ajung la nucleii olivari de partea opusa, altele
trec in raport cu nucleul si tractul spinal al nervului V.
33. Fibrele care pleaca de la nucleul olivar principal ajung la neocerebel, iar cele
34. de la nucleii olivari acesori la paleocerebel.
35. Fibrele olivocerebeloase ajung la cerebel pe calea PCI.
36. Nucleii olivari reprezinta un releu intre maduva si cerebel.





38. Nucleii gracil si cuneat
10. Nucleul lui Goll(gracilis) proemina pe fata dorsala a bulbului sub forma unei umflaturi numita clava.
11. Se intinde in jos pana la obex, in timp ce nucleul lui Burdach(cuneat) este asazat lateral de nucleul lui Goll.
12. Nucleul lui Burdach il depaseste in inaltime pe cel al lui Goll si coboara ceva mai putin caudal si daca facem o sectiune orizontala prin bulb, acest
nucleu apare sub forma triunghiulara.

l. Cei doi nuclei Goll si Burdach reprezinta al doilea neuron pe traseul cailor spinobulbotalamocorticale.
m. Sunt neuroni de releu care primesc tractusurile respective, isi trimit axonii ventral care se incruciseaza, realizeazand incrucisarea piniforma sau
decusatio lemniscorum.
n. Dupa incrucisarea lor, fibrele iau directie ascendenta si formeaza un lemnisc: lemniscul median.

La partea dorso-laterala a nucleului Burdach(cuneat), sub corpul restiform se izoleaza un grup de neuroni ce alcatuiesc nucleul lui von Monakov.
O parte din axonii neuronilor din nucleii Goll si Burdach si unii din nucleul von Monakov nu se indreapta spre lemniscul median ci vor forma fibrele
arciforme ale bulbului
39. Nucleii senzitivi ai trigemenului
o. Nucleii senzitivi ai trigemenului fac parte din nucleii echivalenti ai trunchiului cerebral ce formeaza la nivelul trunchiului 7 coloane. Dintre acestea nc trigemenului
constituie coloana somatoaferenta generala ce corespunde capului cornului posterior medular.
p. Sunt alcatuiti din:
q. Nucleul tractului spinal al nervului trigemenului
a. situat in partea posterolaterala a calotei bulbare (tegment), medial de tractul spinal al trigemenului
r. Nucleul senzitiv superior din punte (al V)
a. situat in partea posterolaterala a tegmentului pontin
s. Nucleul tractului mezencefalic al trigemenului
a. situat in aproprierea substantei cenusii periapeductale (Sylvius)
t. Cei trei nucleii prezinta o somatotopie topografica si functionala.
a. in nucleul tractului spinal din bulb ajunge sensibilitatea tactila protopatica si termoalgezica
b. in nucleul senzitiv superior din punte ajunge sensibilitatea tactila epicritica
c. in nucleul tractului mezencefalic ajunge sensibilitatea proprioceptiva constienta (kinestezica)


40.Nucleul rosu
u. Nucleul rosu este situat la nivelul tegmentului mezencefalic in jumatatea lui superioara, posterior de substanta neagra.
v. Culoarea rosie este data de vascularizatia bogata si de o cantitate mare de pigmenti de fier.
w. Are doua zone:
x. 1) Zona inferioara magnocelulara mai veche filogenetic numita paleorubru, de unde pleaca fibrele rubrospinale
y. 2) Zona superioara parvocelulara mai noua filogenetic sau neorubrum care are conexiuni cu nucleul dintat.


Conexiuni
Aferente:
1) Fibre corticorubrice
2) Fibre palidorubrice
3) Fibre cerebelorubrice ajung la nucleul rosu prin pedunculii cerebelosi superiori
4) Fibre tectorubrice
5) Fibre vestibulorubrice
Eferente:
1) Fibre rubrotalamice
2) Fibre rubrocerebeloase
3) Fibre rubroreticulare
4) Fibre rubroolivare pot intra si in alcatuirea tractului central al tegmentului
5) Fibre rubrospinale



Rolul nucleului rosu este de releu intre maduva spinarii, cerebel si emisfere.
Leziunile la nivelul nucleului rosu, determina aparitia sindromului Benedikt ce se caracterizeaza prin tulburari oculomotorii ipsilaterale si sindrom cerebelos
contralateral.
Tulburarile oculomotorii se datoreaza faptului ca partea mediala a nucleului rosu este strabatuta de nervul III.
41.Substanta neagra
Substanta neagra este cel mai mare nucleu propriu din trunchiul cerebral.
Se intinde pe verticala intre santul pontomezencefalic si subtalamus si pe orizontala pe toata latimea pedunculilor cerebrali.
Se gaseste intre piciorul si tegmentul mezencefalului.
Are forma de semiluna cu concavitatea posterior.
Partea sa mediala este strabatuta de fibrele nervului III.
Substanta neagra are doua parti:
Partea compacta situata posterior, spre tegment
1. Contine neuroni bogati in pigment melanic.
2. Pigmentarea incepe la 4 ani si se termina la 16 19 ani.
3. Acesti neuroni secreta L-Dopa care se va depozita la nivelul corpilor striati.
4. Aceasta zona este cea predominant eferenta a substantei negre.
Zona reticulara
1. Formata din neuroni mari dispusi in retea.
2. Nu contine pigment melanic, insa contine GABA si este zona predominant aferenta a substantei negre.

Conexiuni ale substantei negre:
Aferente:
(1) Fibre corticonigrice
(2) Fibre strionigrice
Aceste fibre au o anumita somatotopie:
Fibrele care vin de la capul nucleului caudat ajung in partea superioara a substantei negre.
Fibrele care vin de la corpul si coada nucleului caudat ajung in partea anterolaterala a substantei negre
Fibrele care vin de la putamen ajung in restul substantei negre
Aceste fibre transporta GABA cu efect inhibitor si ajung in portiunea reticulata a substantei negre.
(3) Fibre palidonigrice
(4) Fibre subtalamonigrice
(5) Colaterale de la lemniscul medial
Eferente:
(1) Fibre nigrocorticale
(2) Fibre nigrostriate
care transporta DOPA ce se depoziteaza in neostriat.
Somatotopia este similara cu a fibrelor strionigrice (sens invers), pleaca din zona compacta a substantei negre si formeaza un circuit impreuna cu
fibrele strionigrice (cu rol in reglarea sintezei de DOPA)
(3) Fibre nigrotalamice
(4) Colaterale catre nucleii comisurali si interstitiali din mezencefal
(5) Fibre nigrotegmentale
(6) Fibre nigrobulbare
(7) Nigrospinale

Rolul substantei negre este de a controla miscarile automate si semiautomate asociate miscarilor voluntare.
Leziuni la nivelul substantei negre determina aparitia bolii Parkinson, iar la nivelul corpilor striati determina aparitia coreei Huntington.



42.CCS
are o structura stratificata.De la suprafata spre profunzime sunt:
1.stratul zonal-format din fibre corticotectale
2.stratul cenusiu superficial- prezinta cel mici orizontale,multipolare si fibre corticale care au traversat stratul zonal
3.stratul optic-format din fibre ale tractului optic si din putine cel mari multipolare ale caror eferente se duc spre retina
4.stratul lemniscal format din 4 lame:
Lama cenusie intermediara
Lama alba mij
Lama cenusie profunda
Lama alba profunda
Lama cenusie intermediara si lama alba mij constituie zona receptoare a CCS.
Lama cenusie profunda ,cea mai dezvoltata, contine celule de toate marimile ,ale caror dendrite ajung in stratul optic iar axonii iau parte la formarea
tracturilor tectospinal si tectobulbar.

Aferente
Provin de la:
cortexul cerebral(in special de la frontal si occipital)
retina
cu exceptia fibrelor maculare, ele se desprind din tractul optic si pe calea bratului superior ajung la CCS
fibrele care provin din cadranele retiniene inferioare ( jumatea superioara a campului vizual) se proiecteaza pe jumatatea mediala a CCS iar
cele provenite din cadranele retiniene superioare ( jumatatea inferioara a campului vizual) se proiecteaza pe jumatatea caudolaterala laterala
a CCS.
fibrele maculare ajung in portiunea rostrala a CCS doar dupa ce au facut sinapsa in CGL

-CCI(aduc impulsuri auditive cu rol reflex)
-maduva spinarii
Eferente
Ascendente
Tectocorticale(spre occipital)
Tectotalamice
Tectohabenulare
Descendente
Tractul tectonuclear lateral
care are in componenta sa fibre tectoreticulare(cu proiectie difuza bilaterala pentru regiunea dorsala a formatiunii reticulate, cu
rol in activarea cortexului vizual),
fibre tectotegmentale(pentru nucleul rosu si substanta neagra) si
fibre tectopontine directe( pentru nucleii dorsolaterali pontini ale caror prelungiri se duc spre cerebel pe calea PCM conducand
impulsurilevizuale.
Tractul tectonuclear medial -
este format din fibre oculomotoriidintre care unele ajung la nucleul nervului oculomotorului iar altele la nucleul autonom.
Tractul tectospinal


43.CCI
Este format
dintr-un nucleu principal provenit din substanta cenusie centrala
si o zona celulara subtire formata din 4 straturi, denumita cortex.
Contine neuroni mici si mijlocii multipolari
Grupurile neuronale din nucleul central sunt asezate dupa frecventa sunetelor, de la grave la acute dinspre inapoi spre inainte, dinspre lateral spre
medial si dinspre caudal spre cranial.
CCI sunt uniti intre ei printr-o comisura intercoliculara .
Aferentele CCI provin de la :
lemniscul lateral
CCI contralateral
CGM ipsilateral
cortexul auditiv
de la cerebel (fibre cerebelo-tectale prin PCS )
Eferentele sunt ascendente si descendente.
a) Eferentele ascendente sunt formate din:
fibre tectocorticale
fibre tectogeniculate
fibre acusticooptice
fibre intercoliculare
b) Eferentele descendente sunt constituite dintr-un numar mic de fibre directe spre nucleii nervilor mototri din TC si mototneuronii medulari.

Conexiunile CCI arata ca au rol de centru reflex acustic dar numai prin intermediul CCS.
Rolul consta in localizarea sunetului si transmisia auditiva spre talamus.
44.Vascularizatia trunchiului cerebral
Arterele care vascularizeaza trunchiul cerebral dau trei tipuri de ramuri:
(1) Paramediane
(2) Circumferentiale scurte
(3) Circumferentiale lungi
Bulb
Arterele paremediane
1. Provin in partea inferioara din trunchiul spinal anterior, in partea superioara din arterele vertebrale.
2. Ele vascularizeaza piramidele bulbare, nucleul motor al nervului XII si lemniscul medial.
Ramurile circumferentiale scurte
1. provin din trunchiul bazilar si din artera cerebeloasa posterioara si inferioara.
2. Ele vascularizeaza
1. nucleul ambiguu,
2. nucleul dorsal al vagului,
3. nucleu solitar,
4. nucleul tractului spinal al trigemenului,
5. fasciculele spinotalamice,
6. nucleii vestibulari.
Ramurile circumferentiale lungi
1. provin in partea inferioara din arterele spinale posterioare si in partea superioara din artera cerebeloasa posterioara si inferioara.
2. Vascularizeaza nucleii gracil si cuneat si PCI.

Punte
Ramurile paramediane din trunchiul bazilar vascularizeaza piramidele pontine, lemniscul medial, nucleul motor al nervului VI.
Circumfernetialele scurte provin tot din trunchiul bazilar si vascularizeaza nucleul motor al nervului VII, nucleul motor al nervului V, fascicul spinotalamic, nucleul
senztivi superior al nervului V.
Circumferentialele lungi provin din cerebeloasa inferioara si anterioara si artera cerebeloasa superioara vascularizeaza PCS si PCM.

Mezencefal
Arterele paramediane provin din trunchiul bazilar si cerebralele posterioare si vascularizeaza tracturile piramidale nucleul motor al nervului III, nucleul rosu si
partea mediala a substantei negre.
Ramurile circumferentiale scurte se desprind din artera cerebrala posterioara si din cerebeloasa superioara si vascularizeaza cea mai mare parte a substantei
negre si a tegmentului mezencefalic, fasciul spinotalamic, trigeminotalamic.
Ramurile circumferentiale lungi provin din cerebrala posterioara, artera cerebeloasa superioara, corodiaiana posterioara si iriga coliculii cvadrigemeni.

Vascularizatia venoasa
Venele mezencefalului dreneaza in marea vena a mezencefalului vena lui Gallen.
Venele puntii si partii superioare a bulbului dreneaza in sinusurile pietroase.
Venele din partea inferioara a bulbului dreneaza in vene spinale si plex venos rahidian.






45.Nc vegetativi in trunchiul cerebral
In trunchiul cerebral avem 4 coloane vegetative si anume
2 coloane viscerale eferente ( speciala sau branhiomotorie si generala) si
2 coloane viscerale aferente ( speciala si generala)

Coloana visceroaferenta generala
corespunde lamei VII Rexed si contine nucleii senzitivi dorsali ai nervilor IX si X din bulb.
Nucleul senzitiv al nervului IX primeste mai ales informatii de la vase si sinusul carotic, iar cel al lui X de la viscerele din teritoriul de inervatie al
acestuia
.
Coloana visceroaferenta speciala
corespunde bazei cornului posterior,
este reprezentata de nucleul tractului solitar la care vin informatii gustative din nervii VII, IX, X.
Limita lui inferioara este reprezentata de decusatia piramidala si limita superiora este in dreptul nucleului motor al nervului V din punte.

Coloana visceroeferenta generala parasimpatica
corespunde jumatatii anterioare a lamei VII Rexed.
Este formata din urmatorii nuclei:
Nucleul dorsal al X din bulb
situat in profunzimea ariei X
are anteromedial nucleul nervului XII si posterolateral nucleul tractului solitar.
Nucleul salivator al nervului IX din bulb
situat in dreptul extremitatii superioare a nucleului ambiguu
Nucleul salivator superior al nervului VII din punte
Nucleul lacrimomuconazal al nervului VII din punte
Ultimii doi sunt situati medial de nucleul VII
Nucleul accesor al oculomotorului
situat posterior de nucleul motor al nervului III inerveaza fibrele circulare ale irisului si corpul ciliar

Coloana visceroeferenta speciala (branhiomotorie)
corespunde capului cornului anterior si este formata din urmatorii nuclei:
Nucleul ambiguu (din bulb) el are 3 parti - nc n IX X si XI - inerveaza mm laringelui/faringelui/esofagului
Nucleul motor al nervului VII din punte mm mimicii
Nucleul motor al nervului V in dreptul fosetei superioara la nivelul puntii, inerveaza muschii masticatori, muschii tensor al timpanului, tensor
al valului palatin, pantecele anterior al digastricului si m. milohioidian

46.Nc somatomotori in tr cerebral
Coloana somatoeferenta
corespunde bazei cornului anterior si este formata din urmatorii nuclei:
Nucleul motor al nervului XII
situat in profunzimea ariei hipoglosului,
este inconjurat de nucleii perihipoglossali (nucleii Roller, Prepositus, Staderini)
inerveaza toti muschii limbii fara palatoglos si stiloglos.
Nucleul motor al nervului VI din punte
formeaza impreuna cu genunchiul intern al lui VII coliculul facialului si
inerveaza muschiul drept extern al globului ocular.
Nucleul motor al nervului IV din mezencefal
este cel mai mic nucleu motor,
este situat anterior de substanta cenusie periapeductala,
inerveaza muschiul oblic superior al globului ocular
Nucleul motor al nervului III din mezencefal
situat superior de nucleul nervului IV,
inerveaza toti muschii extrinseci al globului ocular (cu exceptii)
**EXTRA
Toti nervii cranieni cu origine in nucleii care rezulta din coloana somitica eferenta isi au originea pe fata ventrala a trunchiului cu o exceptie: trohlearul,
care este pe fata dorsala a puntii.

47.Nc. branhiomotori in tr cerebral
Coloana visceroeferenta speciala (branhiomotorie)
corespunde capului cornului anterior si este formata din urmatorii nuclei:
o Nucleul ambiguu (din bulb) el are 3 parti:
O parte superioara care inervaza m. stilofaringian prin nervul IX
O parte mijlocie care inerveaza muschii faringelui, esofagului si cricotiroidian prin nervul X
O parte inferioara care inerveaza restul muschii mm.laringelui prin ramura interna al nervuluI XI.
o Nucleul motor al nervului VII din punte are mai multe parti:
O parte dorsomediala inerveaza muschii auriculari si pantecele occipital sl occipitofrontalului
O parte ventromediala inerveaza muschii paltysma si scaritei
O parte intermediara pentru muschii mimicii din etajul superior si mijlociu
O parte laterala pentru muschii din etajul inferior al fetei
o Nucleul motor al nervului V
1. in dreptul fosetei superioara la nivelul puntii,
2. inerveaza muschii masticatori,
3. muschii tensor al timpanului,
4. tensor al valului palatin,
5. pantecele anterior al digastricului si
6. m. milohioidian

** VARIANTA MAI SIMPLA
Coloana visceroeferenta speciala (branhiomotorie)
corespunde capului cornului anterior si este formata din urmatorii nuclei:
Nucleul ambiguu (din bulb) el are 3 parti.
Eferentele de la acest nivel pleaca pe calea nervilor IX, X,XI
Nucleul motor al nervului VII din punte
Nucleul motor al nervului V in dreptul fosetei superioara la nivelul puntii,

Toti nervii care iau nastere din nucleii derivati din coloana motorie branhiala se distribuie evident muschilor care rezulta din evolutia arcurilor
branhiale, fiecare nerv deservind un arc propriu.
1) Nervul arcului I este trigemenul iar din arcul I deriva muschii masticatori.
2) Facialul este nervul arcului II, arc din care rezulta muschii pielosi ai fetei si ai gatului.
3) Glosofaringianul este nervul arcului III din care deriva muschii faringelui
4) Vagul si accesorul (spinalul) sunt nervii arcurilor IV si V din care rezulta muschii faringelui si laringelui.
Fibrelor motorii li se adauga (la iesirea din trunchi) fibre senzitive si fibre vegetative astfel incat ei devin nervi mixti.
Originea acestor nervi este pe fata antero-laterala a trunchiului cerebral.
48.Lemniscul medial
In regiunea toracica superioara, iau nastere cele 2 fascicule: fasciculul Gracilis (Goll)
situat langa septul median posterior, care contine fibre din segmentele coccigian, sacrat, lombar
si toracic inferior asezate in ordine medio-laterala si fasciculul Cuneat (Burdach) care este situat
lateral si are fibre din regiunea toracica superioara si din regiunea cervicala.
Cele 2 tractusuri se formeaza in cordonul posterior si nu fac sinapsa in MS, urca in bulb
unde fac sinapsa cu deutoneuronul din regiunea dorsala a bulbului si anume nucleii Gracilis si
Cuneat. Ajunse la bulb, fibrele inconjoara nucleii pe fetele lor laterale apoi trec dorsal de nucleu
si in continuare medial de acesta si fac sinapsa cu neuronii acestor nuclei.
Prelungirile axonice ale neuronilor din nucleii Gracilis si Cuneat ies pe fata ventrala a
bulbului sub forma fibrelor arcuate interne. Fibrele arcuate interne se incruciseaza pe linia
mediana cu cele de partea opusa si formeaza decusatia senzitiva sau decusatia lemniscorum al
lui Spitzka. Realizand aceasta incrucisare, fibrele arciforme taie cornul posterior medular. In
aceasta decusatie, fibrele de la nucleul Gracil se aseaza ventral, cele de la Cuneat se aseaza
dorsal.
Dupa incrucisare, fibrele devin ascendente, se aseaza de o parte si de alta a rafeului
bulbar si alcatuiesc lemniscul medial sau banda lui Reil.
Lemniscul lateral in regiunea superioara a bulbului se alatura tractului spinotalamic
anterior. In punte este situat in partea dorsala a puntii, in mezencefal se aseaza lateral de nucleul
rosu si ajunge in talamus unde se gaseste al 3-lea neuron in nucleul ventral postero-lateral
talamic.
Lezarea acestor tractusuri diminueaza capacitatea de localizare a stimulului si produce
nesiguranta miscarilor active. In sifilis, individul cu tabes, pierde controlul miscarilor, pierde
echilibrul la inchiderea ochilor. Individul cu tabes are miscari exagerate si localizeaza cu greu
zona stimulata. Intr-o alta afectiune, siringomielia unde se distruge substanta cenusie
periependimara vom avea anestezia sensibilitatii tactile si termoalgezice.dar se pastreaza
sensibilitatea epicritica.
49.Fascicule de asociatie la niv trunchiului cerebral(FLM,FLD,TCT)

Caile de asociatie sunt alcatuite din fascicule proprii, longitudinale care depasesc cu putin limitele superioare si inferioare ale TC.
Ele realizeaza legatura intre nucleii motori ai nervilor cranieni care actioneaza in sinergism sau care intervin in raspunsurile reflexe la impulsurile
venite de la nucleii senzitivi.
Sunt in nr de 3:
1) Fasciculul longitudinal medial (FLM)
2) Tractul central al tegmentului (TCT)
3) Fasciculul longitudinal dorsal (FLD)

1) FLM
isi are originea in regiunea mezencefalodiencefalica, in dreptul nucleului interstitial
- se termina in maduva
- in traiectul prin TC este situat ventral de substanta centrala, de o parte si de alta a rafeului
- in mezencefal este situat ventrolateral de nucleul nervului oculomotor si dorsal de decusatia PCS
- in punte este situat imediat ventral de planseul V4 avand lateral nucleul nervului abducens si
genunchiul nervului facial
- in bulb este situat ventral de nucleul nervului hipoglos
- in MS se termina in regiunea toracica superioara pe neuronii zonei corespunzatoare lamei VIII.
- in consistenta sa intra fibre descendente, ascendente, bifurcate ipsi- si contralaterale a caror mielinizare este timpurie.
- conduce impulsuri provenite din surse diferite, in special vestibulare spre nucleii oculomotori si cei ai muschilor cefei.
a) Fibrele descendente sunt:
Fasciculul vestibulospinal medial
cu originea in nucleii vestibulari mediali de ambele parti .
Unele fibre se termina pe motoneuronii alfa din coarnele anterioare ale maduvei cervicale, cu efect inhibitor asupra acestora.
Tractul interstitiospinal si fibre de la nucleul comisural care conduc spre nucleii oculomotori impulsuri de la articulatii dar si de la nucleii dintat,
globos si emboliform pe calea PCS.
Fasciculul reticulospinal medial
Fibre tectobulbare si tectospinale
Fibre internucleare ce conduc in ambele sensuri facand legatura intre nucleii oculomotori ai nervilor III, IV si VI si nucleul nervului accesor.
b) Fibrele ascendente
au originea in nucleii vestibulari si in nucleul interstitial al nervului vestibular.
sunt destinate in cea mai mare parte nucleilor oculomotori
c) Alte fibre care intra in alcatuirea FLM:
cele care unesc nucleul proabducens cu nucleul nervului oculomotor de partea opusa (fasciculul intercalar)
fibre de la nucleul dorsal al corpului trapezoid si din lemniscul lateral care se duc la nucleii motori ai nervilor trigemeni si facial ( explica reflexul
muschilor stapedius)
fibre cu originea in nucleul dintat cerebelos indreptate direct spre nucleul nervului oculomotor (muschiul drept superior) singurul caz in care
cerebelul este conectat cu un neuron inferior
Functia FLM:
mediaza miscarile conjugate ale ochilor (oculogire), ale capului (cefalogire) si combinatia dintre ele (oculocefalogire) ca raspuns la stimulii vestibulari
coordoneaza miscarile buzelor si limbii in timpul vorbirii datorita conexiunilor pe care le realizeaza intre nervul facial si hipoglos
intervine in reflexele kinetostatice ==> in mentinerea echilibrului, in afara de impulsurile proprioceptive, un rol important il au si impulsurile
vestibulare provocate de modificarile de pozitie ale capului
mediaza reflexe vegetative ca: voma, reactiile vasomotorii, palpitatii, transpiratii.

2.TCT
este situat in mezencefal, lateral de FLM si dorsolateral de nucleul rosu si de decusatia PCS
in punte si in bulb este usor lateralizat in special la nivelul bulbului inferior unde se termina in complexul olivar ipsilateral forman amiculum
contine fibre ascendente si fibre descendente
a) Fibrele descendente:
au originea in nucleul lenticular si caudat, si in special in substanta cenusie din dreptul CCS si a nucleului rosu.
ele se termina in complexul olivar care le proiecteaza mai departe pe calea PCI, pe cerebelul contralateral
b) Fibrele ascendente:
sunt fibre lungi ce iau parte la formarea SRAA.
Ele se imprastie in formatiunea reticulata talamica, in nucleii intralaminari, in regiunea subtalamica si prin intermediul acestora activeaza
hipotalamusul si cortexul cerebral.
pot fi si fibre ascendente scurte care servesc la conducerea intrareticulara

3. FLD ( sau al lui Schutz)
Strabate TC fiind situat langa linia mediana in substanta cenusie centrala.
Initial este situat lateral de FLM si apoi dorsal.
In componenta sa intra fibre ascendente si descendente, de asemenea.
a) Fibrele descendente
originea in nucleii hipotalamusului posterior: nucleul preoptic, tuberoinfundibulari si mamilari
sunt considerate continuarea fibrelor caudale ale sistemului de fibre periventriculare (acestea leaga nucleul medial dorsal talamic de nucleii
hipotalamici)
aceste fibre se distribuie nucleilor vegetativi ai nervilor cranieni (accesor al oculomotorului, salivator superior al facialului, salivator inferior al
glosofaringianului, dorsal al vagului) precum si nucleilor solitar, ambiguu, hipoglos si CCS.
b) Fibrele ascendente
au originea in MS si in TC
conduc sensibilitatea gustativa si viscerala spre hipotalamus
50.Meningele spinale
Este dispus pe toata lungimea maduvei.
Este compus din 3 tunici concentrice care de la exterior spre interior sunt:
Dura mater:
are rol de protectie
corespunde foitei interne a durei mater cerebrale
este alb-sidefie
este formata din tes. conj. dens
formeaza o teaca de invelis pentru trunchiul n. spinal pana la iesirea din gaura intervertebrala
inveleste si o parte din filum terminale (superior)
intre vertebre si dura mater = spatiul epidural care contine plexuri nervoase
Arahnoida:
subtire,
avasculara
intre ea si dura mater = spatiul subdural
Pia mater:
mai groasa si mai putin vascularizata decat cea cerebrala
este formata din 2 foite:
1. epipia, situata superficial;
2. pia intima care adera de suprafata maduvei si patrunde in santuri si fisuri
intre cele 2 foite ale piei mater, in dreptul FMA = linea splendes.
De la niv. piei mater se desprind niste prelungiri = ligamente dintate, care sunt in nr. de 21 de perechi, ultima pereche la niv. T12-L1.
Ligamentele dintate reprezinta arcade pe unde trec nervii spinali in traiectul lor catre iesire
Intre arahnoida si pia mater = spatiul subarahnoidian care contine LCR



Set II
1.Cerebelul - configuratie externa, asezare, raporturi
Este centrul modulator al activitatii musculare.
El exercita o actiune de coordonare a motilitatii musculare initiata de cortexul motor.
Leziunea cerebeloasa se manifesta ca tulburari de coordonare ale miscarilor. Ele reprezinta ataxia cerebeloasa care se caracterizeaza prin: adiadocokinezie (=miscari
imprecise) si/sau dismetrie, tremuraturi, mistacus orizontal (=miscarile globilor oculari pe orizontala)



Asezare, raporturi
Ocupa loja cerebeloasa delimitata astfel:
1. Inferior - fata endocraniana a occipitalului = fosele cerebeloase
2. Antero lateral - fata posterioara a stancii temporalului
3. Superior - cortul cerebelului
4. El este situat posterior de trunchiul cerebral (intre cerebel si acesta aflandu-se cavitatea ventriculului IV), impreuna cu care ocupa fosa craniana posterioara.

Configuratie externa:
Forma de fluture fiind format din vermis cerebelos si 2 emisfere cerebeloase.
Prezinta 3 fete:
fata sup: despartita prin cortul cerebelos de lobii occipitali
1. pe linia mediana prezinta fata sup a vermisului
2. lateral de vermis, de-o parte si de alta se gasesc cele doua emisfere cerebeloase
fata inf: se sprijina pe scuama osului occipital
1. prezinta pe linia mediana un sant mai adanc = valecula, in profunzimea caruia se gaseste partea inferioara a vermisului
fata ant: prezinta o depresiune = recesul cerebelos si corespunde v. IV.
Fetele sup si inf sunt despartite printr-un sant adanc = fisura orizontala
pe suprafata vermisului si a emisferelor cerebeloase exista santuri mai adanci sau mai putin adanci care impart cerebelul in lobi, lobuli si folii
Lobii cerebelului apar filogenetic in urmatoare ordine:
- arhicerebelul apare prima oara la pesti
- paleocerebelul apare la amfibieni (reptile + pasari)
- neocerebelul apare la mamifere (primate + om)

Structura cerebelului
Spre deosebire de celelalte segmente ale nevraxului, cerebelul are dispusa substanta cenusie atat central cat si periferic.
1. Central: asezati nc. cerebelosi,
2. periferic: scoarta cerebeloasa.
3. Intre aceste structuri se gaseste substanta alba = centrul medular

2. Lobatia si lobulatia cerebelului
Lobii cerebelului apar filogenetic in urmatoare ordine:
arhicerebelul
1. apare prima oara la pesti
2. despartit prin fisura postero-laterala de neocerebel
3. este in stransa corelatie cu sistemul vestibular si are rol in monitorizarea echilibrului
paleocerebelul
1. apare la amfibieni (reptile + pasari)
2. despartit de neocerebel prin fisura primara
3. conectat cu proprioceptorii prin caile spinocerebeloase si are rol in coordonarea tonusului muscular
neocerebelul
1. apare la mamifere (primate + om)
2. conectat cu neocortexul prin sistemul cortico-ponto-cerebelos
3. rol in coordonarea actului motor voluntar.
Fata sup prezinta urmatorii lobuli:
Lingula - continuata lateral cu fraurile lingulei
Lobulul central - s continua pe emisfere cu aripa lobulului central
culmen - se continua pe emisfere cu lobulul patrulater
declive - se continua pe emisfere cu lobulul simplex
1. separarea intre culmen si declive este realizata de fisura primara
2. folium - se continua pe emisfere cu lobulul semilunar superior.

Fata inferioara :
Tuber
1. se continua pe emisfere cu lubulul semilunar inf
2. cei doi lobuli semilunari sup si inf sunt separati prin fisura orizontala
3. Piramida - se continua pe emisfere cu lobulul biventer
4. uvula - in dreptul ei pe emisfere se gaseste tonsila
5. nodulul
1. pe emisferele cerebeloase ii corespunde floculus
2. intre floculus si tonsila se gaseste fisura postero-laterala


Pentru prelungiri i-am sarit pe primii doi si am compus: "Pisi Si Semenii Beau Tot"









3. Arhicerebelul
4. Paleocerebelul
5. Neocerebelul
6. Scoarta cerebeloasa
are structura uniforma, este formata din 3 straturi:
molecular (asociativ)
intermediar (al cel. Purkinje) rol efector
granular rol receptor
straturile prezinta in structura lor neuroni, fibre nervoase si celule gliale


Stratul molecular:
format din 2 tipuri de neuroni: cel. stelate + cel. cu cosulet
componenta fibrilara: 2 tipuri de fibre: fibre agatatoare, fibre paralele
celulele gliale: microglii, cel. gliale Fananas + Berdman

Stratul intermediar:
format dintr-un singur tip de celule asezate pe un singur strat (15 mil)= neuronii Purkinje
1. mari
2. piriformi (cu baza spre stratul granular)

axonii celulelor Purkinje traverseaza stratul granular si se termina in nucleii cerebelosi reprezentand unica eferenta a scoartei cerebeloase

Strat granular:
format din 2 tipuri de neuroni:
1. cel. Golgi,
2. cel. granulare (100-500 miliarde)
fibre agatatoare reprezentate de fibrele reticulocerebeloase si o mica parte din fibrele ponto- si olivocerebeloase
fibre muschioase reprezentate de restul aferentelor cerebeloase
cel. Fananas, Berdman, fara cel. gliale


Toate aferentele cerebelului ajung ca fibre agatatoare + muschioase la scoarta cerebeloasa
Fibrele muschioase raman doar in stratul granular, prezinta din loc in loc ingustari inconjurate de pana la 20 dendrite ale cel. gliale cu care formeaza glomerulul
cerebelos
Cel nervoase isi trimit axonul in stratul molecular unde se divid in T => fibrele paralele.
In acest mod aferentele cerebeloase ajung in stratul molecular + granular sunt stocate de cel. Purkinje. Acestea isi trimit axonul spre nc. cerebelos corespunzator
(singura legatura dintre scoarta cerebeloasa nc. cerebelos)
Toate eferentele cerebelului au origine in nc. cerebelosi




7+9. Tipuri de fibre aferente ale cerebelului
Toate aferentele cerebelului ajung ca fibre agatatoare + muschioase la scoarta cerebeloasa
Fibrele muschioase raman doar in stratul granular, prezinta din loc in loc ingustari inconjurate de pana la 20 dendrite ale cel. gliale cu care formeaza glomerulul
cerebelos
Cel gliale isi trimit axonul in stratul molecular unde se divid in T => fibrele paralele. In acest mod aferentele cerebeloase ajung in stratul molecular + granular sunt
stocate de cel. Purkinje. Acestea isi trimit axonul spre nc. cerebelos corespunzator (singura legatura dintre scoarta cerebeloasa nc. cerebelos)
Aferentele sunt de 3x mai multe ca eferentele
Aferentele sunt directe si indirecte
Aferentele directe
-> AC: fibre vestibulocerebeloase
-> PC: fibre spinocerebeloase, cuneocerebeloase
-> PC+NC: nc. senz. ai V
-> NC: fibre tectocerebeloase de la CCV (informatii acustice + vestibulare)
Aferente indirecte Cortico -
cortico reticulo cerebeloase - majoritatea fibrelor agatatoare
cortico ponto cerebeloase - both types
cortico olivo cerebeloase - both



8. Nucleii cerebelosi
Substanta cenusie a cerebelului se dispune atat la periferie sub forma scoartei cerebeloase cat si central la nivelul nucleilor cerebelosi.
Nucleii cerebelosi:
Se gasesc in profunzimea centrului medular, de-o parte si de alta a liniei mediane.
Dinspre medial catre lateral acestia sunt:
nc. fastigiali/ai acoperisului ->
apartine arhicerebelului
situat in regiunea anterioara a vermisului, imediat deasupra plafonului ventricului IV
nc. globos si emboliformi
apartin paleocerebelului
1. formeaza nc. interpositus(la pasari)
2. nucleul emboliform este situat in hilul nucleului dintat, lateral de nucleii globosi


nc. dintat :
1. apartine neocerebelului
2. are forma olivei principale bulbare cu hilul orientat medial si dorsal
3. Nucleii cerebelosi primesc doar colaterale din aferentele cerebeloase si de la ei pleace toate eferentele cerebeloase.




10. Eferentele cerebelului
Conexiuni - eferente

Arhicerebelul
nc. fastigiali pe 2 cai:
directa: fibre cerebelovestibulare
indirecta: fascicul uncinat spre nc. vestibulari si nc reticulari laterali si paramediani
Paleocerebelul
de la nc. globos + emboliformi pleaca eferente catre nc. rosu din mezencefal (fibre decusate) -> rubrospinale (tot decusate)
Neocerebelul
nc. dintat spre:
nc. talamici ventral anterolat (VAL) + ventral intermedio lateral (VIL)
nc. rosu
nc. olivar principal (complex olivar)
toate aceste eferente sunt fibre incrucisate







11 Vascularizatia cerebelului
Fiecare jumatate a cerebelului este irigata de 3 artere cerebeloase:
a cerebeloasa infero-posterioara
a cerebeloasa infero- ant
a cerebeloasa superioara

A cerebeloasa infero post
origine in artere vertebrala la 1,5 cm de trunchiul bazilar
traiect descendent spre posterior, inconjoara bulbul, trece peste radacinile aparente ale nervilor IX X si XI.
dupa ce a inconjurat bulbu devine ascendenta.
Da o colaterala pentru plexurile choroide ale ventriculului IV
2 ramuri terminale
1. ramul vermian --> partea inf a vermisului
2. ram tonsilo emisferic --> lobulul tonsilar si fata inferioara a emisferului cerebelos.
3. da ramuri si pt portiunea dorsala a bulbului.

A cerebeloasa infero ant
origine in trunchiul bazilar
are traiect lateral, trecand inferior sau superior de originea aparenta a n VI, apoi la nivelul PCM isi schimba directia spre medial, venind in raport cu originile nervilor
VII si VIII
da ramuri colaterale pentru punte si pt plexurile choroide ale ventriculului IV
ea vascularizeaza partea ant a fetei inf a cerebelului (floculus, piramida si portiunea antero-inf a emisferului cerebelos)

A cerebeloasa superioara
se desprinde din trunchiul bazilar in portiunea sa superioara
inconjoara lateral santul ponto-peduncular si ajunge pe fata superioara a emisferei cerebeloase unde se imparte in mai multe ramuri
teritoriul irigat de aceasta artera cuprinde toata fata sup a emisferei cereeloase si a vermisului, PCM si PCS.

Pe suprafata exterioara a cerebelului ramificatiile arterelor cerebeloase se anastomozeaza intre ele formand o bogata retea din care se desprind ramuri fine, terminale, ce
patrund in substanta alba si la nucleii cerebelosi.

Vacularizatia venoasa
este bogata si formeaza pe suprafata cerebelului o retea care va fi drenata de urmatoarele vene
2 vene ventrale - pornesc din portinuea ant a emisfereleor cerebeloase corespunzatoare si se varsa in sinusurile pietroase
2 vene dorsale ce iau nastere in portiunea posterioara a emisferelor si se deschid in sinusurile transverse
vena vermiana sup
vena vermiana inf





!12. Functiile cerebelului
Functiile cerebelului
1. AC: centrul echilibrului vestibular
2. PC: centrul coordonator al tonusului musculaturii si a posturii
3. NC: centrul coordonator al motilitatii automate si semiautomate

13.Ventriculul III
Este situat intre cele doua jumatati ale diencefalului.
Prezinta 5 pereti: doi laterali, unul superior, unul anteroinferior si unul posteroinferior.
Peretele lateral in 2/3 superioare fata mediala a talamusului, si 1/3 inferioara fata superioara a hipotalamusului.
Intre cele doua exista santul hipotalamic.
La nivelul acestui perete se observa proeminenta cenusie, care poate fuziona cu cea din partea opusa si care poarta denumirea de
adeziunea intertalamica
Peretele superior format din corp calos, fornix, panza coroidiana a ventriculului III.
Peretele anterior - este format de sus in jos din
comisura alba anterioara,
lama terminala,
chiasma optica si
versantul anterior al infundibulului.
Peretele posterior / posteroinferior este format din
versantul posterior al infundibulului,
corpii mamilari si
subtalamus.

Comunicarile ventriculului III:
Inferior comunica prin apeductul Sylvius cu ventriculul IV
Superior comunica cu ventriculii laterali prin orificiul Monro

Ventriculul III are si mai multe recesuri:
Optic in dreptul chiasmei optice
Infundibular
Pineal
Suprapineal





14.Talamulul-topografie, nuclei
Talamus
Talamusul este un nucleu de substanta cenusie situat de o parte si de alta a ventriculului III.
Configuratie externa:
Talamusul prezinta doi poli
1. anterior tubercul talamic ce participa la delimitarea orificiului interventricular Monro si
2. un pol posterior, mai voluminos, numit pulvinar.
Prezinta si patru fete:
Mediala
este convexa
formeaza doua treimi superioare ale peretelui ventriculului III, treimea inferioara fiind formata de hipotalamus.
Intre talamus si hipotalamus este santul hipotalamic.
Pe aceasta fata, in treimea ei anterioara, in 70% din cazuri se gaseste o proeminenta numita adeziune intertalamica ce contine
neuroni si fibre care descriu o bucla, apoi se reintorc in talamusul din care au venit, fara a trece de parte opusa.
Laterala
este convexa
este separata de nucleul lentiform prin bratul posterior al capsulei albe interne.
Pe aceasta fata exista o lama de substanta alba numita lama medulara externa.
Inferioara
in partea anterioara corespunde hipotalamuslui iar
in partea posterioara subtalamusului
Superioara
Lateral este despartita de corpul nucleului caudat prin santul talamostriat care contine stria terminala si vena talamostriata.
Limita mediala a acestei fete este reprezentata de stria medulara si tenia talamica.
Partea mediala a fetei superioara a talamuslui este acoperita de ependimul ventriculului III, iar partea laterala corespunde
ventriculului lateral si este acoperita de lamina affixa parte a ependimului ventriculului lateral.
0
Nucleul talamic contine o lama medulara interna, care impreuna cu cea externa impart talamusul in mai multe grupe de nuclei:
Principali:
Grup anterior
Grup medial
Grup lateral
Secundari:
4. Intralaminari
5. Nucleii liniei mediane intre fata mediala a talamusului si ependimul ventriculului III
6. Nucleul reticular talamic situat intre lama medulara externa si capsula alba interna
























15.Talamus - nucleii anteriori
Format din 3 nc: anteroventral, anterodorsal, anteromedial
Conexiuni:
Aferente:
corticotalamice de la cortex limbic (GC)
hipocampotalamice prin fornix
hipotalamotalamice
intertalamice
Eferente:
spre cortex limbic (GC) prin bratul ant. al capsulei interne
Circuitul hipocamp -> fornix -> corp mamilar (hipotalamus) -> tract mamilotalamic (spre nc. talamici ant) -> cortex limbic. Are rol in memoria recenta.
Afectare lui determina pierderea memoriei recente = sindrom Korsacoff




16.Talamus-nuclei mediali
Grupul nuclear medial:
localizat intre lama medulara interna si substanta cenusie periventriculara
reprezentat in cea mai mare parte de nc. dorsal (mediodorsal).
Acest nc. are conexiuni in dublu sens cu cortexul
prefrontal,
orbitofrontal,
temporal si
hipotalamus.
reprezinta nc. de releu intre hipotalamus si cortexul frontal
Prezinta o parte magnocelulara - rostrala/sup si o parte parvocelulara - inf
integreaza impulsuri de natura somatica, olfactiva, vegetatica cu rol in formarea personalitatii




17.Nucleii liniei mediane si nc intralamelari
sunt nuclei talamici nespecifici

Grupul nuclear intralaminar
este format din celule fuziforme
este situat in grosimea lamei medulare interne
contine urmatorii nuclei:
1. centro-median
2. para-fascicular
3. para-central
4. centro-lateral
5. centro-medial
6. apartine sist. talamic difuz (STD) si in acest fel si SRAA si sistemelor paleospinotalamice impreuna cu nucleul reticular talamic
Grupul nuclear al liniei mediane
localizati intre ependimul ventriculului III si fata mediala a talamusului
in 70% din cazuri vin in contact cu cei de parte opusa formand coleziunea intertalamica (adeziunea nu prezinta fibre comisurale).
Acesti nuclei intervin in functii vegetative si sunt slab dezvoltati la om.
Acest grup prezinta 5 nuclei:
central median
romboidal
reuniens
paraventricular
paratenial




18.Talamus-nuclei laterali
format din nc. ventral si dorsal
Subgrupul ventral
nc. ventral anterolateral (VAL)
nc. ventral intermediolateral (VIL)
nc. ventral posterior:
1. nc. ventral posteromed (VPM)
2. nc. ventral posterolat (VPL)
3. nc. ventral posteroinf (VPI)
Subgrupul dorsal
nc. lateral dorsal
nc. lateral posterior
nc. posterior = PULVINAR. Impreuna cu corpii geniculati formeaza extensia posterioara a talamusului.
sunt nc. de asociatie intre nc. talamici de aceasi parte si intermediari (impulsuri de natura acustica + optica)



19.Talamus-nuclei ventrali
Subgrupul ventral
nc. ventral anterolateral (VAL)
nc. ventral intermediolateral (VIL)
nc. ventral posterior:
1. nc. ventral posteromed (VPM)
2. nc. ventral posterolat (VPL)
3. nc. ventral posteroinf (VPI)
Nc. VAL, VIL
nc. extrapiramidali.
Au conexiuni in ambele sensuri cu:
calea extrapiramidala,
corp striat,
substanta neagra,
nc. rosu,
cerebel
VAL intervine in mecanisme supresive ale cortexului premotor si motor
VIL intervine in initierea si organizarea miscarii

Nc. VPL
primeste sensibilitatea nociceptiva + epicritica + proprioceptiva constienta de la nivelul corpului, care se proiecteaza astfel:
1. nociceptiva: 1/3 a nucleului (fibre STA, STL)
2. epicritica + prop. constienta: 2/3 a nucleului
1. jumatatea inf. a corpului (f. Gracil) in partea lat. a nucleului
2. jumatatea sup. a corpului in partea med. a nucleului
Nc. VPM
primeste sensibilitatea fetei + sens. gustativa
este un nucleu voluminos, informatiile fiind proiectate somatotopic astfel:
1. gustativ: parte inf. a nc.
2. extero- si proprioceptive kinestezice (lemnisc trigeminal): parte sup. a nc
VPL + VPM primesc si aferente in contracurent de la cortexul somestezic
eferentele sunt spre cortex somatic primar si secundar
Nc. VPI
primeste aferente vestibulare
trimite eferente in gir postcentral, parte inf. (postibila arie vestibulara)


20.Nucleii reticulari, pediculi talamici
Pediculii talamici
Anterior - conexiuni cu orbitofrontal si prefrontal + gir cingulat
Superior + posterior = regiunea parietala + occipitotemporala
Inferior = orbitofrontal + temporal + insula + coplexul amigdalian






21.Functiile talamusului
Gupul anterior
Circuitul hipocamp -> fornix -> corp mamilar (hipotalamus) -> tract mamilotalamic (spre nc. talamici ant) -> cortex limbic. Are rol in memoria recenta.
Afectare lui determina pierderea memoriei recente = sindrom Korsacoff

Grupul medial
integreaza impulsuri de natura somatica, olfactiva, vegetatica cu rol in formarea personalitatii

Grupul lateral
Subgrupul dorsal
sunt nc. de asociatie intre nc. talamici de aceasi parte si intermediari (impulsuri de natura acustica + optica)

Subgrupul ventral
VAL intervine in mecanisme supresive ale cortexului premotor si motor
VIL intervine in initierea si organizarea miscarii

Nc. VPL
primeste sensibilitatea nociceptiva + epicritica + proprioceptiva constienta de la nivelul corpului, care se proiecteaza astfel:
1. nociceptiva: 1/3 a nucleului (fibre STA, STL)
2. epicritica + prop. constienta: 2/3 a nucleului
1. jumatatea inf. a corpului (f. Gracil) in partea lat. a nucleului
2. jumatatea sup. a corpului in partea med. a nucleului
Nc. VPM
primeste sensibilitatea fetei + sens. gustativa
este un nucleu voluminos, informatiile fiind proiectate somatotopic astfel:
1. gustativ: parte inf. a nc.
2. extero- si proprioceptive kinestezice (lemnisc trigeminal): parte sup. a nc
VPL + VPM primesc si aferente in contracurent de la cortexul somestezic
eferentele sunt spre cortex somatic primar si secundar
Nc. VPI
primeste aferente vestibulare
trimite eferente in gir postcentral, parte inf. (postibila arie vestibulara)


Grupul nuclear intralaminar
apartine sist. talamic difuz (STD) si in acest fel si SRAA si sistemelor paleospinotalamice impreuna cu nucleul reticular talamic

Nucleii liniei mediane
Acesti nuclei intervin in functii vegetative si sunt slab dezvoltati la om.

22.Hipotalamus -configuratie externa
Are forma de palnie turtita lateral care prezinta doua fete
superioara formeaza treimea inferioara a peretelui lateral al ventriculului III si este separata de talamus prin santul hipotalamic si
o fata inferioara corespunde spatiului optopeduncular.
Spatiul optopeduncular este delimitat astfel:
Anterior chiasma optica
Anterolateral tracturile optice
Posterolateral pedunculii cerebrali
Posterior planul ce trece tangent la extremitatea posterioara a corpilor mamilari.

In centrul spatiului optopenduncular este o proeminenta numita tuber cinereum care se continua cu infundibulul, iar acesta cu tija pituitara de care
este atasata hipofiza.
Tuber cinereum are patru proeminente:
Mediana eminenta mediana
Doua laterale eminente laterale
Una posterioara eminenta postinfundibulara
Intre cele patru eminente si infundibul este santul tuberoinfundibular.
Posterior de eminenta postinfundibulara sunt corpii mamilari, posterior de ei substanta perforata posterioara.





23.Aria hipotalamica mediala
Aria hipotalamica mediala este impartita in 3 regiuni:
1. supraoptica,
2. tuberala,
3. mamilara.
4. Regiunea supraoptica:
1. nc. supraoptic asezat deasupra tractului optic;(13)
2. nc. paraventricular asezat juxtafornical;(2)
3. nc. suprachiasmatic asezat deasupra chiasmei optice;(14)
4. nc. anterior deasupra nc. suprachiasmatic.(7)
5. Nc. SO + PV formeaza glanda diencefalica, cu capacitati de neurosecretie: sintetizeaza vasopresina (nc. SO) si oxitocina (nc. PV)
Regiunea tuberala:
nc. arcuat (infundibular) corespunde infundibulului(15),
nc. ventromedial,(9)
nc. dorsomedial (deasupra precendului),(8)
nc. posterior (posterior de precedentii 2)(4).
Regiunea mamilara:
3 nc.
mamilar: medial, intermediar, lateral
Functional:
Aria hipotalamica mediala este impartita in:
regiune ant. cu functie parasimpatomimetic;
regiune post. cu functie simpatomimetica



24.Aria hipotalamica laterala
Structura nc hipotalamici este organizata in jurul cavitatii v. III cerebral.
In afara ependimului v. III se gasesc 3 straturi neuronale: periventricular,lateral si medial(dinspre ext spre int).
La limita dintre straturile medial si lateral se gasesc
columna fornixului,
pediculul mamilar,
fasciculul retroflex al subtalamusului.
Cele 3 straturi neuronale sunt reprezentate inegal:
periventricular mai mult anterior;
medial mai mult posterior;
lateral mai mult lateral.
Aria hipotalamica laterala se gaseste in afara fornixului formata din:
nc. tuberomamilari,
nc. tuberali,
nc. lateral
Este limitata lateral de capsula interna si regiunea subtalamica si se continua anterior cu nucleul preoptic lateral.
Inferior de aceasta arie se gaseste regiunea ventrala a tegmentului mezencefalic.



25.Aferentele hipotalamusului
Conexiunile hipotalamusului
Aferente:
corticohipotalamice de la :
1. cortex orbitofrontal pe 2 cai:
1. cale directa incerta
2. cale indirecta prin FMCA
2. hipocamp pe seama fornixului


amigdalohipotalamice pe 2 cai:
1. cale amigdala fuga ventrala = bandeleta diagonala
2. cale amigdala fuga dorsala prin stria terminala

3. talamohipotalamice de la nc. mediodorsal prin tractul mamilotalamic

4. reticulohipotalamice de la nc. formatiei reticulate a TC prin FMCA, FLD (fasc. longitudinal dorsal a lui Schulz)

5. retinohipotalamice pe mai multe cai:
a. circuit hormonal: epifiza, hipofiza
b. circuit cortical: arii vizuale -> arie olfactiva -> nc. amigdalian/hipocamp
6. olfactive de la analizatori pe 2 cai:
a. spre nc. amigdalian (cai amigdalo fuge ventrala si dorsala)
b. spre hipocamp (fornix)
Eferente:
de proiectie omonime aferentelor
efectuare endocrine prin 2 modalitati: nervoasa (tracturile supraopticohipofizare si tuberoinfundibular), umorala endocrina. Aceste eferente sunt
posibile datorita neurosecretiei (=capacitatea de elaborare, transport si eliberare de hormoni)




26.Tractul tuberoinfundibular
este un tract nervos mai scurt cu origine mai ales in nc. arcuat, dar si in alti nuclei cu destinatia eminenta mediala
4. tractul se termina la nivelul regiunii infundibulare si eminentei mediane.
5. acest tract transporta factorii activatori si inibitori ce moduleaza secretia adenohipofizei.
6. de la nivelul eminentei mediane acesti factori ajung in adenohipofiza printr-un sistem vascular dublu capilarizat = sistemul port hipotalamo-
hipofizar
7. pentru fiecare hormon adenohipofizar exista cel putin cate un factor activator si unul inhibitor
8. eminenta mediane reprezinta locul de depozitare al acestor factori si totodata zona receptorilor de reglaj ai secretiei hipotalamo-hipofizare.
Aceasta reglare se face prin 3 tipuri de mecanisme de feed-back:
1. bucle lungi: factorul declansator este reprezentat de cantitatea de hormoni secretata de glandele tinta
2. bucle scurte: reglare se face in functie de secretia hormonilor adenohipofizari
3. bucle ultrascurte: determinate de concentratia din sange a factorilor inhibitori sau activatori.

27.Tractul supraopticohipofizar
9. are origine mai ales in nc. SO si PV(supraoptic si paraventricular)
10. este format din fibre amielinice cu dilatatii din loc in loc (Herring)
11. traverseaza tija pituitara si ajunge la nivelul neurohipofizei
12. cei 2 hormoni sunt transportati in forma inactiva legati de neurofizine si sunt depozitati in neurohipofiza de unde printr-un mecanism neuro-glio-
vascular sunt eliberati in curculatie

28.Functiile hipotalamusului
13. centrul de control al activitatii viscerale autonome
14. centrul de control al activitatii endocrine
15. termoreglare (hip. ant: parasimpatomimetic -> pierderea caldurii)
16. control al importului de alimente si apa (hip. lateral = centrul foamei, hip. medial = centrul setei)
17. coordonator al activitatii sexuale prin componenta obiectiva (gametogeneza) si subiectiva (libidou)
18. intervine in comportamentul afectiv printr-o componenta subiectiva si una obiectiva (=manifestari generale)
19. controlul periodicitatii ritmurilor de functionare ale organismului


29.Subtalamusul
5. Subtalamusul continua superior tegmentul mezencefalic, la nivelul acestuia prelungindu-se mai multe structuri de la nivelul trunchiului cerebral
cum ar fi nucleul rosu si substanta neagra.
6. Subtalamsulul este format din nuclei de substanta cenusie si fascicule de fibre.
Nucleii sunt:
7. Nucleu subtalamic Luys
8. se gaseste medial de nucleul lentiform, de care e separat prin bratul posterior al capsulei albe interne si
9. lateral de zona incerta, de care e separat prin fasciculul lenticular ce trece prin campul Forel H2.
Nucleul subtalamic e legat in dublu sens cu globus pallidus prin fasciculul subtalamic, asupra caruia are actiune inhibitorie.
O leziune lanivelul acestui nucleu determina aparitia hemibalismului miscari ample, necontrolate, violent, declansate de contractia
muschilor proximali ai membrelor.
Zona incerta
situata medial de nucleul subtalamic de care e separata prin fasciculul lentricular sau campul Forel H2 si
anterior de talamus de care e separata prin fasciculul talamic sau campul Forel H1.
Zone incerta are functie necunoscuta, se considera ca intervine pe caile extrapiramidale.
Nucleii campului prerubic sau Forel H
sunt situati anterior de talamus si
medial de zona incerta si sunt statie pentru fibrele tractului central al tegmentului care vin de la globus pallidus.
Fasiculele
Subtalamic este intre globus pallidus si nucleul subtalamic
Lenticular are origine in nucleul lentiform, trece intre nucleul subtalamic sizona incerta apoi participa la fasciculul talamic.
Ansa lenticulara are origine la nivelul nucleului lenticular inconjoara bratul posterior a capsulei albe interne si partcipa la fasciculul talamic
Fasciulul talamic e format din fibre din fasciculul lenticular, ansa lenticulara, fibre dentroreubrice si dentotalamice. El se gaseste intre zona incerta
si talamus in campul Forel H1.





30.Epitalamusul
10. Este situat postero-inferior de tavanul ventriculului III, este format din mai multe structuri:
11. Stria Medulara
12. separa fetele superioara si mediala ale talamusului ea are traiect catre posterior unde se etaleaza (se lateste) si formeaza trigonul
habenular in care se gasesc nucleii habenulari medial si lateral.
13. O parte din fibrele striei medulare se incruciseaza cu cele de pe partea opusa si formeaza comisura habenulara.
14. Nucleii habenulari medial si lateral
15. primesc aferente de la
16. hipocamp,
17. nucleul amigdalian,
18. aria septala,
19. ariile olfactive is
20. substanta perforata anterioara (explica de ce epitalamusul e sediul unor reflexe cu punct de plecare olfactiv)
21. Principala eferenta nucleilor habenularri este fasciulul retroflex sau habenulointerpenduncular ce ajunge la nucleii interpendunculari din
mezencefal. De aici pleaca fibre catre nucleii vegetativi din trunchiul cerebral pentru a controla activitatea viscerala.
22. Epifiza
23. situata inferior de spleniumul corpului calos, de care e separat prin panza coroidiana a ventriculului III.
24. Epifiza e legata de restul diencefalului printr-un pedicul epifizar cu 2 lame superioara si inferioara.
25. Intre lamele pediculului patrunde recesul pineal al ventriculului III.
26. Deasupra lamei superioare este recesul suprapineal al ventriculului III.
27. La nivelul lamei inferioara este comisura habenulara.
28. Epifiza are rol in reglarea rimtului somn-veghe si inhiba secretia de FSH si LH.




31.Metatalamusul
Metatalamusul este localizat postero-inferior de talamus, la limita dintre diencefal i mezencefal.
El este format din corpul geniculat lateral (CGL) i corpul geniculat medial (CGM).
A. Corpul geniculat lateral se afl antero-lateral de corpul geniculat medial i reprezint o staie la nivelul cii optice. El este format din doi nuclei :
Nucleul ventral este format din nucleul pregeniculat i din celule dispersate situate medial de nucleul dorsal principal.
Nucleul dorsal principal are o stuctur lamelar fiind mprit din punct de vedere funcional n ase lame, corespunztor topografiei retiniene:
Lamele 1, 4, 6 n care ajung fibrele nervoase din partea nazal a retinei
Lamele 2, 3, 5 n care ajung fibrele nervoase din partea temporal a retinei
Acest nucleu prezint la suprafa un strat de substan alb numit strat zonal.
B. Corpul geniculat medial este situat pe faa inferioar a pulvinarului, lateral de coliculul cvadrigemen superior.
Din punct de vedere structural el este mprit n trei pri: medial, ventral i dorsal.
La nivelul CGM se gsete al IV-lea neuron al cii auditive.
Sunetele acute se proiecteaz medial, iar cele grave lateral.

32.Sistemul olfactiv
Receptori
= cel. bipolare de la nivelul nucoasei olfactive.
Sunt si protoneuron.
Numarul lor = 50 mil pentru fiecare fosa.
Sunt celule ciliate (densitatea lor = 10.000 cili/mm
2
).
Cilii sunt cuprinsi intr-o lama de lichid cu rol functional.
Axonii celulelor bipolare formeaza nn. olfactivi (16-20/fosa), care traverseaza lama ciuruita a etmoidului
Deutoneuron =
cel. mitrala multipolara de la nivelul bulbului olfactiv.
Axonii celulelor formeaza tractul olfactiv asezat impreuna cu bulbul in santul olfactiv.
Posterior, tractul olfactiv se lateste => trigonul olfactiv.
De la baza lui pornesc 2 sau 3 strii olfactive.
Stria olfactiva mediala trece de parte opusa prin comisura alba anterioara,
stria intermediara este inconstanta; cand aceasta exista se termina printr-un tubercul olfactiv din care se desprind colaterale pentru
substanta perforata anterioara;
stria laterala conduce mai departe impulsurile olfactive spre cortex olfactiv primar.
Cortexul olfactiv primar - format din spatiul peforat anterior is aria periamigdaliana
Spatiul perforat anterior
Apartine cortexului olfactiv primar, dar si ariei septale.
Este cuprins intre striile olfactive, uncus, chiasma cu tract optic.
Este o arie de asociatie, de integrare a impulsurilor olfactive cu structurile complexe din jur
Aria periamigdaliana este formata din
uncus (partea ant. a girului hipocampic) is
o proeminenta de pe fata superioara a acestuia = gir semilunar.
De la nivelul cortexului olfactiv primar pleaca colaterale spre
Cortexul olfactiv secundar = arie entorinala (olfactiva)/ camp 28 (din gir piriform)
Proiectia corticala a impulsurilor olf. se face la niv. ariilor olf. primare si secundare.
Aceasta cale este lipsita de releu talamic





33.Complexul amigdalian
Complexul amigdalian
Nc. sferic din profunzimea uncusului situat pe peretele superomedial al cornului temporal al ventr. lateral.
Corespunde la suprafata ariei periamigdaliene.
Conexiuni:
cu Hipotalamusul in dublu sens prin intermediul ariei septale pe cele 2 cai:
amigdalo-fuga ventrala (bandeleta diagonala) si
amigdalo-fuga dorsala (stria terminala),
hipocamp,
formatiunea reticulata a trunchiului cerebral.
Intervine in activ. viscerale, emotionale si sexuale;
datorita unui prag de excitabilitate scazut este incriminat in epilepsie (halucinatii olfactive).
Stria terminala
Este un fascicul cu fibre in dublu sens ce se intinde intre nc. amigalian -> aria septala.
Paraseste nc. amigdalian prin parte lui superioara => deasupra cornului temporal al ventriculului lateral, medial de nc. caudat, prin sant talamostriat
=> arie septala.


Lasa colaterale pentru fornix + strie medulara.








34.Hipocampul descriere
Formatiunea hipocampica
Este formata din:
indusium griseum,
gir fasciolar,
gir dintat,
fornix,
hipocamp cu fibrie (cornul lui Amon).
Indusium griseum = patura de substanta cenusie care acopera fata externa a corpului calos => se continua anterior cu gir paraterminal si posterior cu
gir fasciolar

In grosimea paturii se gasesc cate 2 fascicule longitudinale (med, lat) = striile lancissi.
Girul dintat continua girul fasciolat si ajunga ca fasie de substanta nervoasa crenelata in hipocamp.
Hipocamp
= proeminenta alungita in podeaua cornului temporal al ventriculului lateral.
La fel ca si la niv. girilor fasciolar si dintat, hipocampul prezinta ca structura arhicortex trilaminar.
Se gaseste in profunzimea girului parahipocampic.
In sectiune frontala limita dintre hipocamp => GPH este marcata de santul hipocampic.
Medial de acest sant se afla girul dintat, sant fimbriodintat, fimbrie, cornul lui Ammon (acoperit de alveus).
Toate aceste structuri se gasesc in podeaua cornului temporal al v. lat.
Pe tavanul cornului temporal, corespunzator, dinspre medial => lat se gasesc
corpii geniculati lateriali/tract optic,
strie terminala,
coada nc. caudat.
Trecerea de la arhicortexul trilaminar al hipocampului la neocortexul hexalaminar al girului parahipocampic se face prin 4 zone de tranzitie:
prosubicul, subicul, presubicul, parasubicul




35.Conexiunile hipocampului
Conexiunile formatiei hipocampice
Hipocampul prezinta conexiuni in dublu sens prin fromatiuni nervoase din jurul corpului calos cu
hipotalamus,
talamus is
marea circumvolutie limbica a lui Broca = gir cinguli + istmul lui + girul parahipocampic.
Pe deasupra corpului calos conexiunile sunt realizate
prin cingulum (fascicul de asociatie intre gir cinguli si gir parahipocampic). Deasemenea,
prin intermediul gir fasciolar + gir dintat + indusium griseum cu striile lancissi cu gir paraterminal (din arie septala).
Pe sub corpul calos conexiunile sunt realizate de
fornix via fimbrie, stalp + trunchi / columna fornix corp mamilar pedicul mamilar- bifurcat
tract mamilotalamic spre talamus anterior is
tract mamilotegmental spre formatia reticulata a trunchiului.
Formatia hipocampica intervine in memoria recenta si comportamentul afectiv.
Afectarea acestui sistem este de cele mai multe ori degenerativa, de cauza vasculara sindrom vertebrobazilar.







!!! Nucleii hipotalamusului
Subtanta nucleilor hipotalamici este organizata in jurul cavitatii v. III cerebral. In afara ependimului v. III se gasesc 3 straturi neuronale: periventricular,
medial si lateral. La limita dintre straturile medial si lateral se gasesc columna fornixului, pediculul mamilar, fasciculul retroflex al subtalamusului. Cele 3
straturi neuronale sunt reprezentate inegal: periventricular mai mult anterior; medial mai mult posterior; lateral mai mult lateral.
Corespunzator acestor straturi, hipotalamusul este impartit in 3 arii: aria preoptica, aria hipotalamica laterala, arie hipotalamica mediala
Aria preoptica este o zona de integrare a hipotalamusului cu structurile din jur, se gaseste posterior de lama terminala (intre rostrul corpului calos si
chiasma optica). Este formata din 3 nc: preoptici lateral si medial si nc. interstitial al FMCA
Aria hipotalamica laterala se gaseste in afara fornixului formata din: nc. tuberomamilari, nc. tuberali, nc. lateral
Aria hipotalamica mediala este impartita in 3 regiuni: supraoptica, tuberala, mamilara. Regiunea supraoptica: nc. supraoptic asezat deasupra tractului optic;
nc. paraventricular asezat juxtafornical; nc. suprachiasmatic asezat deasupra chiasmei optice; nc. anterior deasupra nc. suprachiasmatic. Nc. SO + PV
formeaza glanda diencefalica, cu capacitati de neurosecretie: sintetizeaza vasopresina (nc. SO) si oxitocina (nc. PV)
Regiunea tuberala: nc. arcuat (infundibular) corespunde infundibulului, nc. ventromedial, nc. dorsomedial (deasupra precendului), nc. posterior (posterior
de precedentii 2).
Regiunea mamilara: 3 nc. mamilar: medial, intermediar, lateral
Functional:
Aria hipotalamica mediala este impartita in: regiune ant. cu functie parasimpatomimetic; regiune post. cu functie simpatomimetica



!!!Conexiunile hipotalamusului
Conexiunile hipotalamusului
Aferente:
1. corticohipotalamice de la :
a. cortex orbitofrontal pe 2 cai:
i. cale directa incercta
ii. cale indirecta prin FMCA
b. hipocamp pe seama fornixului
2. amigdalohipotalamice pe 2 cai:
a. cale amigdala fuga ventrala = bandeleta diagonala
b. cale amigdala fuga dorsala prin stria terminala
3. talamohipotalamice de la nc. mediodorsal prin tractul mamilotalamic
4. reticulohipotalamice de la nc. formatiei reticulate a TC prin FMCA, FLD (fasc. longitudinal dorsal a lui Schulz)
5. retinohipotalamice pe mai multe cai:
a. circuit hormonal: epifiza, hipofiza
b. circuit cortical: arii vizuale -> arie olfactiva -> nc. amigdalian/hipocamp
6. olfactive de la analizatori pe 2 cai:
a. spre nc. amigdalian (cai amigdalo fuge ventrala si dorsala)
b. spre hipocamp (fornix)
Eferente:
de proiectie omonime aferentelor
efectuare endocrine prin 2 modalitati: nervoasa (tracturile supraopticohipofizare si tuberoinfundibular), umorala endocrina. Aceste eferente sunt
posibile datorita neurosecretiei (=capacitatea de elaborare, transport si eliberare de hormoni)






Set III
1. Capsula alba interna
Este o formatiune de substanta alba alcatuita din mai multe parti:
Brat anterior
separa capul nucleului caudat de nucleul lentiform
contine fibre frontopontine si
pediculul anterior talamic
Genunchiul contine
fibre cortico-nucleare si
o parte din pediculul superior talamic
Bratul posterior
separa talamusul de nucleul lentiform,
contine fibrele cortico-spinale si
restul pediculului superior talamic
Fibrele corticospinale (din bratul posterior) prezinta somatotopie dinspre anterior spre posterior, fiind fibre pentru membrul superior, trunchi,
membru inferior.
Bratul retrolenticular
este situat posterior de nucleul lentiform si
contine fibre corticopontine si
pediculul posterior talamic.
Contine radiatiile optice
Bratul sublenticular
situat inferior de nucleul lentiform si superior de coada nucleului caudat si de cornul temporal al ventriculului lateral.
Contine fibre corticopontine,
pediculul inferior talamic
Contine radiatiile acustice



2. Neostriatul = caudat + putamen
Corpul striat este format din nucleul caudat si nucleul lentiform si este situat in centrul emisferelor cerebrale.
Din punct de vedere filogenetic, corpul striat are doua parti:
Neostriat format din nucleul caudat si putamen
Paleostriat format din globus pallidus

Nucleul caudat
este situat superior si lateral de talamus,
are forma de virgula si este alcatuit din cap, corp si coada.
Limita dintre cap si corp este indreptul orificiului interventricular Monro,
limita dintre corp si coada este in dreptul spleniusului corpului calos.
Capul nucleului caudat este partea cea mai voluminoasa si este separat de cel de partea opusa prin septul pellucid.
El corespunde cornului ventral al ventriculului lateral.
Fata lui superomediala formeaza podeaua cornului frontal,
fata infero-laterala este separata de nucleul lentiform prin bratul anterior al capsulei albe interne.
Corpului nucleului caudat
corespunde podelei partii principale a ventriculului lateral, la delimitarea careia participa alaturi de fata superioara a talamusului.
Corpul nucleului caudat este separat de talamus prin santul talamostriat ce contine vena talamostriata si stria temrinala.
Infero-lateral, corpul nucleului caudat este separat de nucleul lentiform prin bratul posterior al capsulei albe interne.
Coada nucleului caudat
se gaseste inferior de nucelul lentiform si de bratul sublenticular al capsulei albe interne, in tavanul cornului temporal al ventricului lateral,
lateral de stria terminala.

Nucleul lentiform
este situat lateral de talamus si inferolateral de nucleul caudat.
Are forma de piramida triunghiulara cu baza situata superior.
Pe sectiune are forma triunghiulara si prezinta 3 fete anteromediala, posteromediala si laterala.
Fata anteromediala este separata de capul nucleului caudat prin bratul anterior al capsulei albe interne.
Fata posteromediala este separata de talamus prin bratul posterior al capsulei albe interne.
Fata laterala este separata de lobul insulei prin capsula alba externa, claustru si capsula alba extrema.
Baza este situata superior de bratul subelenticular al capsulei albe interne, de capul nucleului caudat si de cornul temporal al ventriculului lateral.

Nucleu lentiform este impartit intr-o parte laterala numita putamen, si o parte mediala numita globus pallidus de catre lama medulara externa.
La randul lui, globus pallidus este impartit de o lama medulara interna, intr-o parte laterala si una mediala.

Conexiunile neostriatului:
Aferente:
1. Fibre corticostriate
2. Fibre talamostriate
3. Fibre subtalamostriate
4. Fibre nigrostriate (substanta neagra...)
5. Fibre interpedunculostriate
6. Fibre reticulostriate
Eferente:
7. Fibre striocorticale
8. Fibre striopallidale
9. Fibre striotalamice
10. Fibre striosubtalamice
11. Fibre strionigrice
12. Fibre strioolivare









3. Paleostriatul = globus pallidus
Corpul striat este format din nucleul caudat si nucleul lentiform si este situat in centrul emisferelor cerebrale.
Din punct de vedere filogenetic, corpul striat are doua parti:
Neostriat format din nucleul caudat si putamen
Paleostriat format din globus pallidus
Nucleul lentiform
este situat lateral de talamus si inferolateral de nucleul caudat.
Are forma de piramida triunghiulara cu baza situata superior.
Pe sectiune are forma triunghiulara si prezinta 3 fete anteromediala, posteromediala si laterala.
Fata anteromediala este separata de capul nucleului caudat prin bratul anterior al capsulei albe interne.
Fata posteromediala este separata de talamus prin bratul posterior al capsulei albe interne.
Fata laterala este separata de lobul insulei prin capsula alba externa, claustru si capsula alba extrema.
7. Baza este situata superior de bratul subelenticular al capsulei albe interne, de capul nucleului caudat si de cornul temporal al ventriculului lateral.

Nucleu lentiform este impartit intr-o parte laterala numita putamen, si o parte mediala numita globus pallidus de catre lama medulara externa.
La randul lui, globus pallidus este impartit de o lama medulara interna, intr-o parte laterala si una mediala.

Conexiunile paleostriatului
Aferente
13. Fibre corticopallidale
14. Fibre striopallidale
15. Fibre talamopallidale
16. Fibre subtalamopallidale
17. Fibre nigropallidale
Eferentele
se mai numesc fibre pallidofugale si formeaza
fasciculul lenticular si
ansa lenticulara.
Fasciulul lenticular isi are originea pe fata superioara a nucleului lentiform.
Ansa lentriculara isi are originea pe fata inferioara a nucleului lentiform.
Cele doua se unesc la nivelul campului prerubic si participa la formarea fasciulului talamic.
Globus pallidus reprezinta principala origine a cailor extrapiramidale si se afla sub control inhibitor permanent al neostriatului.
Globus pallidus este implicat in doua circuite
Unul superior cortico-strio-pallido-talami-cortical si
unul inferior prin care globus pallidus are conexiuni cu
subtalamusul,
nucleul rosu,
substanta neagra si
nucleii olivari.

Rolurile corpului striat
controlul reflexelor de flexie si extensie cu rol in mentinerea pozitiei verticale a corpului.
Controlul tonusului muscular, in special in timpul mersului.
Restabilirea echilibrului.
Initierea miscarilor voluntare si coordonarea miscarilor automate si semiautomate asociate miscarilor voluntare.
4. Lobul frontal, configuratie, arii
acest lob se gaseste in partea anterioara a emisferei cerebrale
fata supero-laterala a acestui lob este separata de
1. lobul temporal de catre santul lateral
2. lobul parietal de catre santul central
3. fata mediale de catre marginea superioara
4. lobul frontal mai are o fata mediala si una orbitala (ce face parte din fata inferioara a emisferei)
5. extremitatea anterioara, mai rotunjita formeaza polul frontal
6. fata superolaterala este impartita de 3 santuri in patru giri
7. Santurile sunt
1. s precentral - parallel cu santul central
2. santul frontal superior- orizontal
3. santul frontal inferior - orizontal
4. Girii determinati de aceste santuri sunt
1. girul precentral
2. girul frontal sup
3. girul frontal mijlociu
4. girul frontal inferior
5. ramurile anteriora, ascendenta si posteriora ale santului lateral impart girul frontal inferior in 3 portiuni
1. partea orbitala - situata caudal de ramura anterioara
2. partea triunghiulara - situata intre ramurile ant si ascendenta
3. partea operculara - care ajunge la girul precentral
Fata inferioara
anterior de originea santului lateral se afla etajul orbital al lobului frontal
pe aceasta fata se gasesc
1. santul olfactiv
1. are o directie antero-posterioara, fiind parallel cu marginea mediala a lobului frontal, cu care delimiteaza girul drept.
2. este ocupat de bulbul si tractul olfactiv
3. girii orbitali
1. se gasesc lateral de girul drept si santul olfactiv
2. sunt separati intre ei de catre santurile orbitale (in forma literei H)











5. Lobul occipital, configuratie, arii
18. acest lob este despartit de lobii parietal si temporal prin santul parietoocipital si o linie imaginara, ce uneste incizura preoccipitala cu santul parietooccipital
19. extremitatea posterioara a acestui lob se numeste pol occipital
20. pe acesta fata se observa o serie de santuri dificil de sistematizat.
21. pe fata mediala este despartit de lobul parietal printr-un sant vertical = santul parieto-occipital
22. prezinta un sant orizontal = scizura calcarina ce il separa in girii
23. lingul - inferior si
24. cuneus superior.
inferiori sunt separati de cerebel prin cortul cerebelului

In general ariile senzitive pot fi primare, secundare si dupa caz suplimentare
Aria primara asigura punct cu punct a informatiei (in functie de tipul de informatie) pe care o analizeaza si o discrimeaza
Aria secundara realizeaza integrarea psihosenzoriala a informatiei
Aria suplimentara prezenta doar la anumiti analizatori, se dezvolta prin experienta

Arii vizuale
Aria vizuala primara
= campul 17 din jurul scizurii calcarine.
Are o suprafata de 25-40 cm2.
Contine 1/10 din nr de neuroni (1 miliard).
Stria externa Baillenger este vizibila cu ochiul liber.
Asigura proiectia punct cu punct a retinei.
Leziuni = hemianopsii/tulburari de camp vizual
Aria vizuala secundara (peristriata)
= campul 18 din jurul campului 17 cu extensie mai intinsa sau mai putin pe fata externa a lobului occipital.
Primeste colaterale de la campul 17, asigura integrare psihosenzoriala, dar este responsabila si de intretinerea reflexelor oculocefalogire
Aria vizuala suplimentara
= campul 19 in jurul campului 18 inclusiv pe fata superolaterala.
Functie asociativa responsabila de miscarile conjugate ale gl. oculari





6. Lobul temporal, configuratie, arii
acesta este situat inferior de santul central
el este separat de lobul occipital printr-o linie arbitrara, ce porneste de la incizura preoccipitala catre santul parietoocipital
el este separat de lobul parietal prin
intermediul santului lateral (in jumatatea ant) si
prin intermediul liniei arbritrare, descrisa mai sus (pt jumatatea post)
extremitatea sa ant, rotunjita formeaza polul temporal
Fata sa laterala prezinta:
sant temporal sup
1. parallel cu santul lateral
2. delimiteaza impreauna cu santul lateral girul temporal sup
3. fata sup a girului temporal sup este impartita in 2 giri transversi, ant si post, care se indreapta ant si medial in fosa laterala, pana in santul ce inconjoara insula
4. la extremitatea post a sa se gaseste girul angular


1.


sant temporal inferior
delimiteaza impreuna cu santul temporal sup girul temporal mijlociu
inferior de el se gaseste girul temporal inferior
portiunea din lobul temporal ce acopera fosa laterala a creierului, formeaza operculul temporal








Fata inferioara


2 santuri sagitale
santul colateral (medial)
incepe langa polul occipital, avand traiect spre anterior, parallel cu santul calcarin, de care este despartit prin girul lingual
trece apoi pe fata inferioara a lobului temporal, unde delimiteaza medial girul parahipocampic, dupa care se arcuieste spre
medial, inconjurand estremitataea anterioara a girului parahipocampic
din ultima portiune a sa, inainte de a se arcui, se desprinde santul rinal care se indreapta spre polul temporal; medial de santul
rinal se gaseste lobulul piriform (cortexul olfactiv secundar)
girul cingular + istmul sau + girul parahipocampic formeaza marea circumvolutie limbica a lui Broca
santul occipitotemporal
se gaseste lateral si este parallel cu santul colateral
el separa girii occipitemporal medial si alteral






***** Lobul insulei (in plus)
insula reprezinta o portiune a cortexului cerebral situata in fosa laterala a creierului si care este acoperita de operculii frontal, frontoparietal si temporal
ea este delimitata de restul scoartei cerebrale de catre un sant circular, intrerupt de limen insular (o prelungire pe care insula o trimite catre substanta perforata
anterioara)
insula este divizata de un sant central in doua portiuni
anterioara - o zona mai intinsa care este strabatuta de 2-3 santuri, ce o impart in 3-4 giri scurti
posteriaora - o zona mai mica ce reprezinta girul lung
7. Lobul parietal, configuratie, arii
acest lob este situat posterior de lobul frontal ( de care este separat prin santul central Rolando) si superior de lobul temporal ( de care este despartit prin santul
lateral Sylvius) si de lobul occipital (de care este separat printr-o linie imaginara, ce pleaca de la extremitatea posterioara a santului lateral si se uneste cu santul
parietoocipital)
pe acest lob se observa doua santuri
1. santul postcentral - parallel cu santul central
2. santul intraparietal - incepe de la mijlocul santul postcentral si se indreapta postero-inferior
1. aceste doua santuri delimiteaza urmatorii giri:
1. girul postcentral - situat intre santul central (ant) si santul postcentral (post)
2. lobulul parietal sup - se gaseste superior de santul intraparietal, portiunea sa post participa la formarea arcului parietoocipital
3. lobulul parietal inf - portiunea sa post este divizata in 3 parti
4. ant - se continua cu girul temporal sup prin girul supramarginal
5. mijlocie - se continua cu girul temporal mijlociu prin girul angular
6. post - inconjoara extremitatea ascendenta a girului temporal inferior continuandu-se cu lobul occipital
Fata mediala
prezinta lobul precuneus, anterior de santul parieto occipital


8. Emisfere, configuratie externa
reprezinta partea cea mai voluminoasa a encefalului
ocupa cea mai mare parte a cutiei craniene
fiecare emisfera are forma ovoidala cu extremitatea posterioara mai ingusta
greutatea medie a ambelor emisfere este de 1380g la barbat si 1350g la femeie

cele doua emisfere sunt separata intre ele prin fisura interemisferica, in care patrunde un sept format de dura mater numit coasa creierului(falx cerebri)
Emisferele cerebrale sunt complet separate prin intermediul fisurii interemisferice, dar in portiunea lor mijlocie sunt unite prin intermediul corpului calos ce se afla
in adancimea fisurii.

fiecare emisfera prezinta pentru descriere trei fete, trei margini si trei poli.
1. fetele: supero laterala, mediala, inferioara
2. marginile
1. sup sau supero-mediala --> separa fetele supero-laterala si mediala
2. inferioara sau infero-laterala - separa fetele supero lat si inferioara
3. medial sau infero-mediala - separa fetele mediala si inferioara
4. polii: frontal, temporal, occipital
5. pe suprafata emisferelor cerebrale se gasesc o serie de santuri, care dupa momentul aparitiei si dupa adancimea lor au fost impartite in 3 grupuri:
1. santuri primare - apar primele, chiar in perioada fetala, ele delimiteaza lobii emisferelor cerebrale (santurile central, lateral si parietoocipital)
2. santuri secundare delimiteaza girii sau circumvolutiunile
3. santuri tertiare - cel mai putin adanci, care impart girii in portiuni mai mici.

9. Cortexul, tipuri celulare
10. Cito,mielo si angioarhitectonica cortexului
Scoarta cerebrala o studiem din 3 pct de vedere:
- citoarhitectonic
- mieloarhitectonic
- angioarhitectonic

Citoarhitectonica scoartei cerebrale
Contine urmatoarele tipuri de neuroni:
cel. piramidale (motorii, efectorii), care pot fi:
mici 10-12 microni,
mijlocii 50-100 microni,
gigantice 120 microni (celulele Betz);
cel. granulare (senzioriale, receptoare) care pot fi :
mici 5-6 microni, 10-12 microni;
cel Kajal;
cel. Martinoti,
cel. fusiforme (rol asociativ, interneuroni)
- scoarta cerebrala are intre 3-6 straturi celulare
- fata de stratul 4, straturile scoartei se impart in: supragranulate, mai noi filogenetic cu dezvoltare maxima la primate si om si infragranulate, vechi
filogenetic prezente si la mamifere si vertebrate inferioare
Mieloarhitectonica
- fiecare strat al scoartei prezinta fibre nervoase ce formeaza (vezi tabel)

Angioarhitectonica
- scoarta este foarte bine vascularizata, sursele arteriale vin dinspre suprafata spre profunzime aduse de piamater
- densitatea capilarelor este DP cu densitatea celulara
- dpdv fiziologic, vascularizatia arteriala este de tip terminal. Orice obstructie brusca a unei surse arteriale determina leziuni ireversibile
- dpdv anatomic, vascularizatia nu este de tip terminal. Sunt posibile anastomoze distale, numai ca acestea se deschid lent odata cu varsta















11+12. Izocortexul homotipic
Tipuri de scoarta cerebrala
Brochman, Broca, Betz, Vogt clasifica cortexul cerebral in 3 grupuri mari
Alocortexul, vechi filogenetic:
arhicortex cu 3 straturi uniforme (hipocamp, cornul lui Ammon)
paleocortex cu 3 straturi neuniforme in structuri ale sist. limbic si hipocampului
Mezocortex cu nr. intermediar de straturi (4-6): in GC, ismul lui, si in subicul
Izocortex format din 6 straturi cu 2 tipuri de izocortex
izocortex homotipic (6 straturi uniforme): frontal, parietal, polar. Functii mai ales asociative
izocortex heterotipic (6 straturi neuniform reprezentate): agranular (efector) + granular/koniocortex (senzitivo-senzoriala)

13. Arii somestezice
Aria somestezica primara
este formata din izocortex heterotipic granular.
Reprezentata de campurile 3,1,2,gir postcentral
Campul 3, 70%, campul 1 30%, campul 2 colaterale.
La nivelul acestor campuri are loc proiectia corpului = proiectie deformata = homunculus senzitiv (proiectie cu capul in jos in oridinea de jos in
sus: cap cu limba foarte mare, faringe, laringe, gat, membru superior cu police foarte bine reprezentat, trunchi, membrul inferior se
proiecteaza in partea posteriora a girului paracentral.
Leziuniile acestei arii sunt grave:
asterognozia (imposibilitatea recunoasterii unui obiect prin pipaire),
tulburarea de schema corporala,
tulburari de orientare 3D

Aria somestezica secundara
in buza superioara a santului lateral Sylvius, campurile 39,40
Arie somestezica suplimentara
la nivelului girului frontal median

In general ariile senzitive pot fi primare, secundare si dupa caz suplimentare
Aria primara asigura punct cu punct a informatiei (in functie de tipul de informatie) pe care o analizeaza si o discrimeaza
Aria secundara realizeaza intergrarea psihosenzoriala a informatiei
Aria suplimentara prezenta doar la anumiti analizatori, se dezvolta prin experienta





14. Arii vizuale

In general ariile senzitive pot fi primare, secundare si dupa caz suplimen
Aria primara asigura punct cu punct a informatiei (in functie de tipul de informatie) pe care o analizeaza si o discrimeaz
Aria secundara realizeaza integrarea psihosenzoriala a informatiei
Aria suplimentara prezenta doar la anumiti analizatori, se dezvolta prin experienta

Arii vizuale
Aria vizuala primara
= campul 17 din jurul scizurii calcarine.
Are o suprafata de 25-40 cm2.
Contine 1/10 din nr total de neuroni (1 miliard).
Stria externa Baillenger este vizibila cu ochiul liber.
Asigura proiectia punct cu punct a retinei.
Leziuni = hemianopsii/tulburari de camp vizual
Aria vizuala secundara (peristriata)
= campul 18 din jurul campului 17 cu extensie mai intinsa sau mai putin pe fata externa a lobului occipital.
Primeste colaterale de la campul 17, asigura integrare psihosenzoriala, dar este responsabila si de intretinerea reflexelor oculocefalogire
Aria vizuala suplimentara
= campul 19 in jurul campului 18 inclusiv pe fata superolaterala.
Functie asociativa responsabila de miscarile conjugate ale gl. oculari








15. Aria gustativa, aria vestibulara
In general ariile senzitive pot fi primare, secundare si dupa caz suplimen
Aria primara asigura punct cu punct a informatiei (in functie de tipul de informatie) pe care o analizeaza si o discrimeaz
Aria secundara realizeaza integrarea psihosenzoriala a informatiei
Aria suplimentara prezenta doar la anumiti analizatori, se dezvolta prin experienta-
gustativa
campul 43 din partea inferioara a girului postcentral.
Leziuni: agenuzie, hipogeuzie, disgeuzie

vestibulare
In lob parietal campurile 5,7,2 sau si in jurul ariilor auditive





16+21. Dominanta emisferica
Arii de asociatie si emisfera dominanta
Ariile de asociatie
se gasesc in jurul ariilor somestezice si motorii cu intinderi si dispozitii diferite constitutionale ca urmare a experientei individuale.
Leziuni ale acestor arii se manifesta mai ales prin 2 semne:
1. agnozia (improprietatea cunoasterii elementelor din jur),
2. apraxia (imposibilitatea efectuarii miscarilor fine)
Dominanta emisferica
La nastere cele 2 emisfere cerebrale au aceasi greutate si volum.
Intre 2-10 ani una din emisfere se dezvolta usor mai mult astfel incat o emisfera devine dominanta.
Experimental, intre 60-90% emisfera dominanta este cea stanga.
Functiile emisferei dominante sunt: limbaj, memorie, calcul matematic si rationament
Emisfera nedominanta intervine mai ales: perceptia datelor, simtul estetic si 3D.



17. Calea gustativa
Receptori
Muguri gustativi din papile gustative
Protoneuronul
Ganglion geniculat, ganglion superior nervii IX, X
Deutoneuron
Parte superioara a nucleului tractului solitar.
Axonii deutoneuronilor decuseaza, formeaza fasiculul solitariotalamic care insoteste lemniscul trigeminal
Tritoneruonul
Este VPM talamic
Proiectie corticala
Arie gustativa camp 43 din girul postcentral.

18. Arii motorii
PIRAMIDALE
Se gasesc la originea activitatii musculare voluntare. Sunt formate din izocortex heterotipic agranular.
Aria motorie primara
formata din campurile 4,6,8 + gir precentral, lobul paracentral parte anterioara, dar si portiuni posterioare din girii frontali superiori si
mijlocii.
Campul 4
ocupa inclusiv buza anterioara a santului central Rolando, asigura proiectia punct cu punct a corpului a homunculusului motor.
In campul 4 se gasesc celulele Betz, nr. lor nefiind mare 34.000.
Leziunile campului 4 sunt grave la om;
la pisica leziunile sunt minore,
la maimuta paralizie flasca, dar cu refacere rapida,
la om determina paralizie spastica cu refacere lenta dinsre proximal spre distal (umar->mana), insa cu sechele pentru miscarile
fine + exagerarea reflexelor (semnul Babinski pozitiv, extensia piciorului la excitarea plantei).
Campurile 6,8 nu au celule Betz; leziuni mai putin grave si de multe ori reversibile
Arie motorie secundara
se suprapune partial cu aria somestezica secundara, la nivelul campului 40,
ocupa operculul frontoparietal si campul 40
Arie motorie suplimentara
se suprapune cu aria somestezica din girul frontal
EXTRAPIRAMIDALE
Formate din izocortex heterotipic agranular si sunt:
*arii extrapir. propriu-zise (in lobi frontal, paeeital, temporal, occipital);
*arii supresive in jurul ariilor motorii piramidale si extrapir. propriu-zise;
*arii piramidale secundara si suplimentara
Ariile extrapiramidale sunt mai vechi filogenetic si controleaza miscarile automate.
Au conexiuni cu ariile piramidale si stau la originea a 2 sisteme extrapiramidale:
corticostriomezencefalic (boala Parkinson),
corticopontocerebelos
vegetative



19. Cai corticospinale
Calea piramidala
Este formata din 2 cai:
cale corticonucleara, sfarseste in nucleii de origine a nn. cranieni si
cale corticospinala in nc. motori medulari

Neuronul cortical
Originea caii piramidale este:
60% din neuroni in arie motorie primara campurile 4,6,8),(
40% din neuroni centrali corticali in arie motorie secundara, suplimentara, dar si arii somestezice secundara si primara, dar si in unele arii
parietale.
Axonul neuronului cortical poate fi:
30% fibra amielinica,
70% fibra mielinica.
Mielinizarea incepe la 6 luni si sfarseste la 2 ani.
Numarul acestor fibre: aprox. 1 mil.
Dintre acestea doar 3% reprezinta axonii neuronilor celulelor Betz pentru miscarile cele mai fine distale

Calea piramidala intre cortex si trunchi/maduva este impartita in:
fibre corticonucleare (cele care raman in trunchi),
fibre corticospinale (apoi fascicule corticospinale).
Fibrele corticospinale traverseaza de sus in jos urmatoarele structuri:
centrul semioval (subst. alba a emisferei cerebrale)
capsula alba interna cu urmatoarea somtatotopie: fibrele corticonucleare posterior, fibre corticospinale anterior (cred)
pedunculul cerebral cu somatotopia: f. corticospinale 3/5 mijlocii din peduncul si f. corticonucleare posterior de acestea
piramida pontina in care fibrele corticospinale sunt despartite de nc. pontini. Fibrele corticonucleare se epuizeaza pe masura ce coboram din
trunchi
piramida bulbara ocupata in totalitate de fibre corticospinale; f. corticonucleare se epuizeaza in totalitate pana la acest nivel

In 1/3 inferioara a bulbului, fibrele corticospinale se comporta astfel:
70% - 90% decuseaza trecand in cordonul medular lateral de parte opusa unde formeaza fasc. corticospinal lateral, piramidal, incrucisat.
Acestia ajung la coloana laterala somatomotorie din corn anterior (lame VIII, IX Reixed).
Restul de 10-30% din fibre se comporta astfel:
cele mai multe trec in cordon anterior de aceeasi parte unde formeaza fasciculul piramidal, corticospinal, anterior, direct.
Acest fascicul decuseaza si el si ajunge la coloana mediala din cornul anterior cu destinatia mm. paraxiali ai trunchiului.
Restul de fibre trec in cordon lateral de aceeasi parte unde formeaza fasc. corticospinal lateral direct.
Acesta ajunge se pare de aceasi parte la coloana centrala sau intermediara a cornului anteiror (tot lamele VIII, IX) cu destinatia
diafragmele toraco-abd. si pelvina.

Neuronul medular =
motoneuronul alfa din coloanele si nucleii cornului anterior medular (lamele VIII, IX Reixed).
Axonul acestuia paraseste maduva prin radacina anterioara a n. spinal si reprezinta calea motorie finala comuna pentru cele 2 sisteme somatice
piramidal si extrapiramidal (si si oculocefalogir).

Leziunea motoneuronului cortical det.
paralizie flasca cu refacere lenta dinspre promixal spre distal;
exagerarea reflexelor;
semnul Babinski pozitiv.
Lezarea motoneuronului alfa determina
paralizie flasca,
areflectibilitate,
hipo- si atonie,
atrofia musculaturii


20. Arii si cai extrapiramidale
EXTRAPIRAMIDALE
Formate din izocortex heterotipic agranular si sunt:
*arii extrapir. propriu-zise (in lobi frontal, parietal, temporal, occipital);
*arii supresive in jurul ariilor motorii piramidale si extrapir. propriu-zise;
*arii piramidale secundara si suplimentara
Ariile extrapiramidale sunt mai vechi filogenetic si controleaza miscarile automate.
Au conexiuni cu ariile piramidale si stau la originea a 2 sisteme extrapiramidale:
corticostriomezencefalic (boala Parkinson),
corticopontocerebelos


Caile descendente
sunt somatice si vegetative.
Cele somatice sunt
piramidale,
extrapiramidale si
oculocefalogire.
Sistemul piramidal este
nou filogenetic:
coordoneaza miscarile voluntare,
este monosinaptic.
Sistemul extrapiramidal este
vechi filogenetic,
polisinaptic,
coordoneaza miscarile automate si semiautomate.
Este sistematizat in 2 mari sisteme:
corticostriomezencefalic,
corticopontocerebelos.
Intre cele 2 sisteme piramidal si extrapiramidal exista conexiuni la 3 niveluri:
cortical,
subcortical,
mezencefalic.
Datorita acestor conexiuni orice afectiune a sistemului extrapiramidal este insotita si de modificari ale miscarilor voluntare
Cai vegetative

22. Sistemul receptor vestibular
24. Sistemul receptor vestibular
Receptorii caii vestibulare sunt situati in crestele ampulare ale canalelor semicirculare si in maculele utriculara si saculara.
Receptorii crestelor ampulare
sunt celule specializate, prevazute cu cili care sunt de 2 tipuri: stereocili (microvilozitati modificate) si kinocili (cili modificati).
Acesti receptori sunt sensibili la miscarile rotatorii ale capului.
Epiteliul crestelor ampulare este alcatuit din 2 categorii de celule: senzoriale si de sustinere.
Celulele senzoriale sunt de 2 tipuri:
- celule de tip 1, piriforme, avand functie discriminativa, au polul bazal inconjurat de o retea nervoasa provenita din terminatiile fibrelor groase
cu conducere rapida ale nervului vestibular.
- celule de tip 2, de forma cilindrica. Pe polul lor bazal se termina in buton fiibrele subtiri ale nervului vestibular.
Receptorii maculelor utriculara si saculara
sunt asemanatori cu cei din crestele ampulare, cu diferenta ca cilii sunt acoperiti de o masa gelatinoasa in care se disting granule mici, numite
otoliti.
Macula utriculara are functie in echilibrul static, da informatii asupra pozitiilor capului in raport cu fortele de gravitatie si acceleratia liniara in
plan orizontal, iar
macula saculara este asociata functional cohleei, reactionand la stimuli vibratorii cu intensitate mai mare de 50 cicli/sec.

23. Calea vestibulara
Receptorii
Celule piriforme si cilindrice ciliate de la nivelul crestelor ampulare ale canalelor semicirculare si
Celulele maculare de la nivelul utriculei si saculei.
La nivelul receptorilor ajung dendritele protoneuronilor.
Protoneuronul
Este neuronul bipolar din ganglionul vestibular Scarpa forma de clepsidra.
Axonii protoneuronilor formeaza componenta vestibulara.
Ajung in bulb.
Deutoneuronul
In nucleii vestibulari superior, inferior, lateral si medial.
Acesti nuclei trimit urmatoarele eferente:
Eferente descendente fibre vesitbulospinale spre efectori
Eferente vestibulocerebeloase directe si indirecte spre arhicerebel
Calea propriuzisa eferente ascendente spre neuronul III din talamus
Tritoneuronul
Talamus - VPI sau/si VPL, VPM.
Eferentele acestor nuclei se alatura caii acustice si/sau somestezice.
Proiectie corticala
Este in jurul ariilor acustice din girul temporal superior sau arie somestezica secundara si alte arii parietale
campurile 2, 5,7 (lob parietal) sau proiectie difuza.


24. Nucleii vestibulari localizare, aferente si
26. Nucleii vestibulari localizare, aferente si eferente
Deutoneuronul este situat in aria vestibulara a fosei romboide, unde se gasesc 4 nuclei vestibulari.
Nucleul vestibular medial este situat dorso-lateral de nucleul dorsal al vagului, si este incrucisat de striile medulare care-l separa de planseul
ventriculului 4. El este cel mai mare nucleu vestibular, intinzandu-se pana in punte.
Nucleul vestibular inferior este situat lateral de nucleul medial. Cranial, el se continua cu nucleul lateral, iar caudal se intinde pana la polul superior al
nucleului gracil.
Nucleul vestibular lateral se intinde cranial pana la nivelul nucleului nervului abducens, la limita bulbo-pontina, unde se continua cu nucleul vestibular
superior, iar caudal se prelungeste cu nucleul vestibular inferior.
Nucleul vestibular superior ocupa regiunea pontina a ariei vestibulare

Aferentele nucleilor vestibulari sunt:
fibrele primare ale nervului vestibular, si anume: fibre ascendente provenite de la crestele ampulare ale canalelor semicirculare si fibre descendente
provenite de la macule
fibre cerebelo-vestibulare directe si incrucisate
fibre interstitio-vestibulare spre nucleul medial
Eferntele nucleilor vestibulari sunt:
a) eferente descendente care formeaza cele 2 tracturi vestibulo-spinale:
tractul vestibulo-spinal lateral, cu originea in nucleul lateral, este direct si conduce impulsuri vestibulare si cerebeloase cu efect facilitator asupra tonusului
extensorilor si activitatii reflexe medulare
tractul vestibulo-spinal medial, cu originea in nucleii mediali de ambele parti, este partial incrucisat
b) eferente ascendente care provin de la toti nucleii vestibulari si se termina prin intermediul fasciculului longitudinal medial (FLM) in nucleii interstitial,
comisural si nucleii oculomotori.

25. Sistemul receptor acustic
27. Sistemul receptor acustic
Receptorii sunt situati in canalul Corti, cei pentru sunete inalte in partea bazala a cohleei, iar cei pentru sunete joase in partea apicala a cohleei.
Organul Corti este alcatuit din celule diferentiate, asezate intr-un sir lateral si altul medial care formeaza o serie de arcade, iar de o parte si de alta a
arcadelor se gasesc celule senzoriale ciliate si celule de sustinere.
a) Celulele senzoriale, receptoare, au cilii incrustati in membrana tectoria, si sunt de 2 tipuri:
celule piriforme, scurte, care alcatuiesc sirul medial
celule inalte asezate pe 3 siruri la baza cohleei si 4-5 siruri spre varful cohleei. Ele alcatuiesc sirul lateral.
Unda sonora transmisa la nivelul ferestrei vestibulare pune in miscare perilimfa rampei vestibulare pana la helicotrema, de unde se propaga in rampa
timpanica pana la fereastra cohleei.
Vibratiile perilimfei se transmit membranei bazilare, celulele senzoriale specializate sunt ridicate odata cu membrana bazilara in timpul oscilarii
acesteia, si cilii lor sunt presati de membrana tectoria si endolimfa din canalul Corti.
Presiunea exercitata de membrana tectoria asupra centriolilor si fenomenelor vibratorii, sunt transformate in influx nervos care este transmis
terminatiilor nervoase.

26. Calea acustica
Receptori
Celulele receptoare piriforme si inalte (cilindrice) de la nivelul organului Corti.
La nivelul lor ajung dendritele protoneuronilor.
Celulele pentru sunete inalte sunt asezate la baza cohleei, iar pentru sunete joase la varful cohleei.
Protoneuronul
Neuron bipolar din ganglionul spiral Corti, asezat in canalul spiral Corti.
Axonii protoneuronilor formeaza componenta acustica a nervului VIII acusticovestibular
Deutoneuronul
La nivelul nucleiilor cohleari ventral si dorsal din bulb anterior, posterior de PCI
Nucleul cohlear ventral are doua parti:
1) Ventrala
2) Dorsala
Axonii deutoneuronilor formeaza striile acustice anterioara, intermediara si posterioara.
Striile acustice decuseaza formand median corpul trapezoid.
Superior de acesta se formeaza lemniscul lateral.
Fibrele lemniscului lateral au urmatoare destinatie:
Coliculi cvadrigemeni inferior neuronul III
Corp geniculat medial neuronul IV
Cortex auditivi
Pe traiectul acestei cai se gasesc o serie de nuclei:
Nucleii corpului trapezoid / lemniscului lateral asigura bilateralitatea transmisiei
Fibrele superioare formeaza deasupra talamusului radiatiile acustice pedicul talamic inferior brat sublenticular capsula alba interna arii acustice 41,
42, 22.





27. Nucleii cohleari
29. Nucleii cohleari
Deutoneuronul se gaseste in nucleii: cohlear ventral de pe fata ventrolaterala a pedunculului cerebelos inferior si cohlear dorsal situat pe fata dorsala a
pedunculului cerebelos inferior, in portiunea laterala a ariei vestibulare, unde formeaza tuberculul acustic.
a) Nucleul cohlear ventral primeste ca aferente fibrele groase cu originea in regiunea apicala a cohleei.
b) Nucleul cohlear dorsal primeste ca aferente putine fibre descendente subtiri (direct de la nervul cohlear), care se articuleaza cu dendritele profunde ale
neuronilor fusiformi.

Prelungirile deutoneuronului pot lua 3 cai:
a) fibrele groase ale regiunii ventrale a nucleului ventral formeaza stria acustica ventrala ale carei fibre, la nivelul jonctiunii ponto-bulbare se incruciseaza, pe
linia mediana, cu cele de partea opusa, formand corpul trapezoid, situat ventral de lemniscul medial.
Lateral de oliva superioara, fibrele devin ascendente formand lemniscul lateral.
Unele fibre se termina in formatia reticulata si nucleii corpului trapezoid ipsi- si contralaterali, in nucleii complexului olivar superior de aceeasi parte
sau de partea opusa, iar altele intra direct in lemniscul lateral contralateral.
Nucleii cohleari nu dau fibre directe lemniscului lateral ipsilateral.

b) fibrele din regiunea dorsala a nucleului cohlear ventral formeaza stria acustica intermediara ce intra in lemniscul lateral contralateral. Aceste fibre
constituie calea cohleo-reticulara.

c) fibrele regiunii dorsale a nucleului cohlear dorsal formeaza stria acustica dorsala care intra in lemniscul lateral contralateral.

Complexul olivar superior situat lateral de nucleul corpului trapezoid, este compus din mai multe grupe celulare:
grupul lateral in forma de "S" este nucleul de origine al fibrelor directe eferente, de control a transmisiei la nivel de receptor
grupul medial are rol in localizarea sunetelor
grupul retroolivar este originea fibrelor incrucisate eferente, ce controleaza transmisia receptorilor.

Aferentele complexului provin de la nucleii cohleari, iar eferentele intra in alcatuirea lemniscului lateral ipsilateral, si mai putin contralateral.
Nucleii corpului trapezoid sunt: nucleii dorsal si ventral ai corpului trapezoid. Acesti nuclei primesc aferente de la nucleii cohleari si trimit eferente prin
lemniscul lateral, si cateva fibre ce intra in fasciculul longitudinal medial pentru a se termina in nucleii nervilor oculomotor, trohlear, abducens, trigemen si
facial.
Corpul trapezoid se continua cu lemniscul lateral situat in punte si mezencefal, lateral de lemniscul medial si de cel trigeminal, si medial de lemniscul spinal.

28. Urechea externa si medie
Urechea extern
are rolul de a capta i de a transmite undele sonore la structurile receptoare.
Ea este format din dou componente :
pavilionul urechii
conductul (meatul) acustic extern
PAVILIONUL URECHII
se gsete pe partea lateral a craniului i prezint dou fee : una lateral i una medial.
Faa lateral prezint n centru o depresiune numita conca.
Centrul conci este reprezentat de porul acustic extern prin care se ptrunde n conductul (meatul) acustic extern.
Ca structur, pavilionul este format din fibrocartilaj de tip elastic.
La nivelul pavilionului se inser dou tipuri de muchi care la om sunt rudimentari :extrinseci is instrinseci
Pavilionul este acoperit cu tegument care se continu cu cel al conductului auditiv extern.

CONDUCTUL (MEATUL) ACUSTIC EXTERN
se ntinde de la porul acustic extern pn la timpan i are o lungime de 2,5 cm.
n prima parte el are un traiect oblic antero-medial, apoi traiectul su este n plan frontal.
n ultima parte are din nou direcie oblic antero-medial.
Tavanul su se gsete n plan orizontal n timp ce podeaua are un traiect uor ascendent pn n apropierea timpanului unde ncepe s coboare spre
acesta.
Conductul auditiv extern are dou segmente : cartilaginous i osos.
Segmentul cartilaginos continu cartilajul pavilionului formnd partea anterioar a conductului n vreme ce partea dorsal i superioar a
acestuia este de tip membranos. Cartilajul prezint doua anuri verticale numite incizurile Santorini.
Segmentul osos este format antero-inferior de osul timpanal i superior de scuama osului temporal
Conductul este cptuit cu tegument prevzut cu fire de pr. La baza firelor de pr exist glande ceruminoase care secret cerumenul

Urechea medie
Urechea medie este format dintr-un sistem de caviti pline cu aer i are rolul de a transmite undele sonore captate de urechea extern, perilimfei din
vestibul i cohlee.
Urechea medie are dou segmente :
CAVUM TIMPANIC :
Este partea principal a urechii medii i se gsete spat n stnca temporalului.
Cavumul timpanic comunic anterior cu faringele prin tuba auditiv i posterior cu antrul mastoidian prin additus ad antrum.
Cavumul timpanic prezint ase perei :
PERETELE LATERAL ( MEMBRANOS ) este reprezentat de timpan o membran care separ urechea medie de urechea extern.
Grosimea timpanului de 0,1 mm fiind acoperit la exterior de tegument iar la interior cptiuit cu mucoas.
Timpanul se inser pe osul timpanal prin intermediul unui inel fibro-cartilaginos care are forma literei U.
Partea superioar a acestui inel formeaz incizura timpanic Rivinius.
Timpanul are dou poriuni :
pars tensa - poriune care se inser pe osul timpanal prin intermediul inelului fibro-cartilaginos
pars flaccida ( membrana lui Schrapnell ) care corespunde incizurii.
Membrana timpanului este format dintr-un schelet conjunctiv, cu fibrele dispuse radiar, pornind din centrul membranei numit umbo.
2. PERETELE MEDIAL ( LABIRINTIC )
vine n raport cu urechea intern. Pe acest perete se gsete o proeminen numit promontoriu i care este ridicat de prima tur a melcului
osos.
Postero-superior de promontoriu se gsete fereastra oval (fereastra vestibular) acoperit de o membran pe care se sprijin talpa scriei.
Superior i posterior de fereastra oval se gsete proeminena canalului facialului i proeminena canalului semicircular lateral.
Postero-inferior se afl fereastra rotund (fereastra cohlear).
ntre cele dou ferestre se gsete o foset circular numit sinul timpanic. Posterior de sinul timpanic se gsete o proeminen osoas
numit eminen piramidal la vrful creia se deschide un canal pentru muchiul scriei.

PERETELE ANTERIOR (TUBOCAROTIC ) :
Acest perete este subire i desparte cavumul timpanic de canalul carotic. La nivelul su se deschide canalul musculo-tubar.

PERETELE POSTERIOR ( MASTOIDIAN) :
n partea superioar acest perete comunic cu antrul mastoidian prin additus ad antrum.

PERETELE SUPERIOR ( TEGMENTAL )
Acesta este reprezentat de o lam osoas - tegmen timpani i este n raport cu fosa cranian mijlocie.
PERETELE INFERIOR ( JUGULAR ) corespunde fosei jugulare, unde se afl bulbul superior al venei jugulare interne.
CONINUTUL CAVUMULUI TIMPANIC
- Oscioarele : ciocanul ( maleus ),nicovala ( uncus ) i scria ( stapes )

TUBA AUDITIVA
Tuba auditiv este un conduct ce face legtura dintre cavumul timpanic i nazofaringe al nivelul crora se deschide prin cele dou ostii ale sale.
Tuba auditiv are un segment osos spat n stnca temporalului i unul cartilaginos.
Segmetul cartilaginos este turtit i prezint dou fee : una medial (cartilaginoas) i una lateral (membranoas).


29. Cai acustice reflexe
31. Cai acustice reflexe
Caile acustice reflexe sunt alcatuite din:
1. Eferentele nucleului cohlear dorsal spre: formatiunea reticulata, si coliculii superiori mediati de coliculii inferiori
Aceste 2 categorii de eferente sunt la originea reflexelor tonice ale musculaturii.
2. Eferentele nucleilor corpului trapezoid, care pe calea fasciculului longitudinal medial ajung la nucleii nervilor oculomotor, trohlear, abducens,
trigemen si facial. Ele explica miscarile reflexe ale ochilor si acomodarea auditiva prin nervul muschiului tensor al timpanului si muschiului scaritei.
3. Eferentele complexului olivar superior, care formeaza fasciculul olivo-cohlear. Acestea au rolul de a inhiba transmisia la nivel de receptor.
4. Pedunculul olivar format din fibre directe cu originea in nucleul principal olivar.
5. Eferente de la coliculii inferiori si fibre ale lemniscului lateral, care reintra in nucleul cohlear pentru a ajunge la receptori periferici, cu efecte
inhibitorii pentru anumite frecvente ale spectrului auditiv.

30. Rolul analizatorului vizual
32. Rolul analizatorului vizual
Analizatorul vizual obtine 95% din informatiile externe care ajung la organism.
El este format dintr-un segment periferic (retina) si un segment de conducere care este reprezentat de 2 cai :
calea retino-geniculo-calcarina is
calea retino-tecto-calcarina.
La nivelul acestui analizator au loc 3 fenomene:
1. Formarea imaginii optice pe retina
2. Fototransductia (absorbtia fotonilor si transformarea lor in semnal electric)
3. Al treilea fenomen este alcatuit din 3 componente:
prelucrarea informatiilor in retina
transmiterea pe cai
prelucrarea corticala
Ochiul uman este sensibil la radiatii cu lungimea de unda cuprinsa intre 375 760 nm, dar ochiul afak poate percepe si o gama de ultraviolete (315 nm)
Prin analizatorul vizual se percep :
1. contururile obiectelor,
2. stralucirea,
3. distanta dintre obiecte,
4. profunzimea campului,
5. miscarea.
6. El are rol in orientarea in spatiu si echilibru.


31. Retina descriere, straturi, celule pigmentare

Retina umana este de tip inversat, lumina traverseaza straturile retinei (10) pentru a ajunge la receptori.
Zona de acuitate maxima este pata galbena sau macula lutea 1 mm2, care prezinta central o depresiune fovea centralis.
La acest nivel straturile sunt inclinat astfel incat lumina ajunge direct pe receptori.
Fibrele nervului optic parasesc retina in sens retrograd luminii.
Ele se aduna si parasesc globul ocular la nivelul petei oarbe (la acest nivel campul vizual prezinta scotonul fiziologic).
Straturile retinei
dinspre coroida (stratul de mijloc in afara retinei) spre corpul vitros sunt 10 la numar respectiv:
1) Strat pigmentar
este format dintr-un singur rand de celule pigmentare cu urmatoarele roluri:
a. Contin melanina si fuscina de culoare neagra ceea ce determina formarea unei camere obscure
b. Au capacitatea sa emita pseudopode cu rol in impiedicarea parazitarii imaginii cand intensitatea luminii creste
c. Au rol trofic pentru celulele centale
2) Stratul receptorilor conuri si bastonase
3) Stratul celulelor cu conuri si bastonase (corpuri celulare)
4) Stratul celulelor bipolare (protoneuron)
5) Stratul celulelor multipolare (deutoneuronul)
6) Membrana limitanta interna

Celulele receptoare sunt celulele cu conuri si bastonase:
Conuri
pentru vedere diurna, colorata,
5 8 milioane / ochi.
Asezare
la nivelul foveei centralis 50.000 / mm2,
in restul retinei 5.000 / mm2
Bastonase
pentru vedere nocturna,
scotopica,
necolorata,
30 150 milioane / ochi.
Asezare
lipsesc in fovea centralis, macula lutea,
in rest 50.000 / mm2
Numarul celulelor receptoare raportat la numarul celulelor multipolare realizeaza o convergenta de aproximativ 150:1 (celulele multipolare approx. 1 milion).
Intre celulele multipolare si celulele corticale se realizeaza o divergenta de 1:500 (1 milion multipolare 500 milioane celule corticale).
Celule receptoare sunt capabile de fototransductie, transforma energia fotonilor in energie chimic si apoi impuls electric.
Acest lucru este posibil datorita pigementilor vizuali:
- Bastonase rodopsina si porfirodopsina
- Conuri Iodopsina si cianopsina


****** Din LP

Retina prezint:
suprafaa exterioar- este convex,
suprafaa interioar- este concav i vine n raport cu corpul vitros :
pe aceast fa, n poriunea ei posterioar se gsesc dou regiuni speciale, morfologic i fiziologic:
papila optic-
discul nervului optic- corespunde locului unde nervul optic se continu cu retina,
are aspectul unui mic disc de culoare albicioas,
la nivelul excavaiei centrale a papilei optice apar vasele destinate retinei,
macula-
se mai numete pata galben,
ocup polul posterior al ochiului,
este adncit n centru de o foset, numit fovea centralis, care prezint n partea cea mai profund a sa un punct negru (foramen
centrale Soemmering), datorat subierii la acest nivel a retinei, astfel nct se vede stratul pigmentar, care acoper suprafaa
extern a retinei,
marginea anterioar a retinei- corespunde orei serrata a coroidei.
Structura histologic a retinei vizuale

Retina vizual este o membran care diminu ca grosime dinspre posterior ctre anterior.
Ea este format din zece straturi suprapuse, care de la coroid la corpul vitros sunt:
stratul pigmentar
este format dintr-un singur rand de celule pigmentare cu urmatoarele roluri:
a. Contin melanina si fuscina de culoare neagra ceea ce determina formarea unei camere obscure
b. Au capacitatea sa emita pseudopode cu rol in impiedicarea parazitarii imaginii cand intensitatea luminii creste
c. Au rol trofic pentru celulele centrale
stratul conurilor i al bastonaelor
membrana limitant extern
stratul granular extern - format de corpul celulelor cu conuri i bastonae
stratul plexiform extern - n care se gsesc sinapsele dintre axonii celulelor vizuale ( cu conuri si bastonae) i dendritele celulelor bipolare
stratul granular intern - format din corpurile celulelor bipolare, al celulelor de asociaie (orizontale i amacrine), precum i de corpurile celulelor
de susinere
stratul plexiform intern - n care se gsesc sinapsele dintre axonii celulelor bipolare i dendritele celulelor ganglionare
stratul celulelor mari, multipolare sau ganglionare
stratul fibrelor optice - format din fibre axonice ale celulelor ganglionare, dispuse paralel cu suprafeele retinei
membrana limitant intern - limiteaz retina spre corpul vitros.

Inervaia senzitiv a scleroticei, corneei, coroidei i irisului este asigurat de fibre cu originea n nucleii senzitivi ai trigemenului din bulb i punte, pe
urmtoarea cale:
-n.oftalmicn.nazociliarnn.ciliari lungi

32. Celulele cu bastonas
Receptorii
Se gasesc la nivelul retinei optice.
Retina umana este de tip inversat, lumina traverseaza straturile retinei (10) pentru a ajunge la receptori.
Zona de acuitate maxima este pata galbena sau macula lutea 1 mm2, care prezinta central o depresiune fovea centralis.
La acest nivel straturile sunt inclinat astfel incat lumina ajunge direct pe receptori.
Fibrele nervului optic parasesc retina in sens retrograd luminii.
Ele se aduna si parasesc globul ocular la nivelul petei oarbe (la acest nivel campul vizual prezinta scotonul fiziologic).

Celulele receptoare sunt celulele cu conuri si bastonase:
Conuri
pentru vedere diurna, colorata,
5 8 milioane / ochi.
Asezare
la nivelul foveei centralis 50.000 / mm2,
in restul retinei 5.000 / mm2
Bastonase
pentru vedere nocturna,
scotopica,
necolorata,
30 150 milioane / ochi.
Asezare
lipsesc in fovea centralis, macula lutea,
in rest 50.000 / mm2
Numarul celulelor receptoare raportat la numarul celulelor multipolare realizeaza o convergenta de aproximativ 150:1 (celulele multipolare approx. 1 milion).
Intre celulele multipolare si celulele corticale se realizeaza o divergenta de 1:500 (1 milion multipolare 500 milioane celule corticale).
Celule receptoare sunt capabile de fototransductie, transforma energia fotonilor in energie chimic si apoi impuls electric.
Acest lucru este posibil datorita pigmentilor vizuali:
- Bastonase rodopsina si porfirodopsina
- Conuri Iodopsina si cianopsina
33. Celulele cu con
Receptorii
Se gasesc la nivelul retinei optice.
Retina umana este de tip inversat, lumina traverseaza straturile retinei (10) pentru a ajunge la receptori.
Zona de acuitate maxima este pata galbena sau macula lutea 1 mm2, care prezinta central o depresiune fovea centralis.
La acest nivel straturile sunt inclinat astfel incat lumina ajunge direct pe receptori.
Fibrele nervului optic parasesc retina in sens retrograd luminii.
Ele se aduna si parasesc globul ocular la nivelul petei oarbe (la acest nivel campul vizual prezinta scotonul fiziologic).


Celulele receptoare sunt celulele cu conuri si bastonase:
Conuri
pentru vedere diurna, colorata,
5 8 milioane / ochi.
Asezare
la nivelul foveei centralis 50.000 / mm2,
in restul retinei 5.000 / mm2
Bastonase
pentru vedere nocturna,
scotopica,
necolorata,
30 150 milioane / ochi.
Asezare
lipsesc in fovea centralis, macula lutea,
in rest 50.000 / mm2
Numarul celulelor receptoare raportat la numarul celulelor multipolare realizeaza o convergenta de aproximativ 150:1 (celulele multipolare approx. 1 milion).
Intre celulele multipolare si celulele corticale se realizeaza o divergenta de 1:500 (1 milion multipolare 500 milioane celule corticale).
Celule receptoare sunt capabile de fototransductie, transforma energia fotonilor in energie chimic si apoi impuls electric.
Acest lucru este posibil datorita pigementilor vizuali:
- Bastonase rodopsina si porfirodopsina
- Conuri Iodopsina si cianopsina
34. Celulele bipolare, multipolare si de asociatie in retina
Straturile retinei
dinspre coroida (stratul de mijloc in afara retinei) spre corpul vitros sunt 10 la numar respectiv:
1) Strat pigmentar
este format dintr-un singur rand de celule pigmentare cu urmatoarele roluri:
a. Contin melanina si fuscina de culoare neagra ceea ce determina formarea unei camere obscure
b. Au capacitatea sa emita pseudopode cu rol in impiedicarea parazitarii imaginii cand intensitatea luminii creste
c. Au rol trofic pentru celulele centale
2) Stratul receptorilor conuri si bastonase
3) Stratul celulelor cu conuri si bastonase (corpuri celulare)
4) Stratul celulelor bipolare (protoneuron)
5) Stratul celulelor multipolare (deutoneuronul)
6) Membrana limitanta interna

Numarul celulelor receptoare raportat la numarul celulelor multipolare realizeaza o convergenta de aproximativ 150:1 (celulele multipolare approx. 1 milion).
Intre celulele multipolare si celulele corticale se realizeaza o divergenta de 1:500 (1 milion multipolare 500 milioane celule corticale).
Celule receptoare sunt capabile de fototransductie, transforma energia fotonilor in energie chimic si apoi impuls electric.
******
Retina vizual este o membran care diminu ca grosime dinspre posterior ctre anterior.
Ea este format din zece straturi suprapuse, care de la coroid la corpul vitros sunt:
stratul pigmentar
este format dintr-un singur rand de celule pigmentare cu urmatoarele roluri:
a. Contin melanina si fuscina de culoare neagra ceea ce determina formarea unei camere obscure
b. Au capacitatea sa emita pseudopode cu rol in impiedicarea parazitarii imaginii cand intensitatea luminii creste
c. Au rol trofic pentru celulele centrale
stratul conurilor i al bastonaelor
membrana limitant extern
stratul granular extern - format de corpul celulelor cu conuri i bastonae
stratul plexiform extern - n care se gsesc sinapsele dintre axonii celulelor vizuale ( cu conuri si bastonae) i dendritele celulelor bipolare
stratul granular intern - format din corpurile celulelor bipolare, al celulelor de asociaie (orizontale i amacrine), precum i de corpurile celulelor
de susinere
stratul plexiform intern - n care se gsesc sinapsele dintre axonii celulelor bipolare i dendritele celulelor ganglionare
stratul celulelor mari, multipolare sau ganglionare
stratul fibrelor optice - format din fibre axonice ale celulelor ganglionare, dispuse paralel cu suprafeele retinei
membrana limitant intern - limiteaz retina spre corpul vitros
Numarul celulelor receptoare raportat la numarul celulelor multipolare realizeaza o convergenta de aproximativ 150:1 (celulele multipolare approx. 1 milion).
Intre celulele multipolare si celulele corticale se realizeaza o divergenta de 1:500 (1 milion multipolare 500 milioane celule corticale).

Protoneuronul
Este reprezentat de celula bipolara.
Acestea sunt de doua tipuri:
1) Celule bipolare pitice fac sinapse cu o celula cu con si o singura celula multipolara 1:1
2) Celule bipolare propiuzise plate si difuze care fac sinapsa cu 5 50 celule cu bastonase

Deutoneuron
Celulele multipolare sunt si ele tipice si propiuzise cu grad ce convergenta 1:1.
Axonul paraseste retrograd retina prin pata oarba

Celule de asociatie
orizontale in start plexuform extern
amacrine in start plexiform intern
35. Cimpul vizual, arii corespondente
37. Campul vizual, arii corespondente
Campul vizual monoocular pentru un ochi normal este: lateral - 90, superior 70, medial 50, inferior 40.
Campul vizual bilocular se suprapune in partea mediala si astfel ne asigura vederea stereoscopica
Imaginea obtinuta pe retina este reala, mai mica si rasturnata.
Retina are deci 4 cadrane:
1. nazal superior,
2. nazal inferior,
3. temporal superior,
4. temporal inferior,
5. iar cadranele inferioare ale retinei receptioneaza imagini din cadranele superioare ale campului.
Ariile corespondente, sunt arii din retina care vad aceeasi regiune din campul vizual.

Proiectia corticala
Campurile 17, 18, 19 peristriata, parastriata
Campurile vizuale superioare temporal de aceeasi parte, nazal de partea opusa se proiecteaza deasupra scizurii calcarine, iar cele inferioare inferior.




36. Nervul optic, chiasma optica si tractul optic
neuroni.(?)
Protoneuronul
Este reprezentat de celula bipolara.
Acestea sunt de doua tipuri:
1) Celule bipolare pitice fac sinapse cu o celula cu con si o singura celula multipolare 1:1
2) Celule bipolare propiuzise plate si difuze care fac sinapsa cu 5 50 celule cu bastonase

Deutoneuron
Celulele multipolare sunt si ele tipice si propiuzise cu grad ce convergenta 1:1.
Axonul paraseste retrograd retina prin pata oarba
Calea optica
Nervul optic este format din axonii celulor multipolare.
Nu este nerv ci este tract deoarece teaca lui de mielina nu e formata de celule Schwann ci de oligodendroglii.
Nervii optici se incruciseaza partial formand chiasma optica.
Se continua posterior cu tracturile optice.
Somatotopia fibrelor acestor structuri este diferita.
Tritoneuronul
este la nivelul corpului geniculat lateral. Are doua parti:
1) Nucleu pregeniculat parte anterioara la care sfarsesc putine fibre si de la care pornesc eferente spre arie pretectala anterior de colicul cvadrigemen
superior pentru reflexe fotomotorii.
2) Nucleu posterior corp geniculat propiu-zis cu structura laminara
la nivelul lamelor 1,4,6 ajung fibre nazale de partea opusa,
iar la nivelul lamelor 2,3,5 fibre temporale de aceeasi parte.
Axonii tritoneuronilor formeaza radiatiile optice - brat retrolenticular capsula alba interna -> arii corticale vizuale.

Proiectia corticala
Campurile 17, 18, 19 peristriata, parastriata
Campurile vizuale superioare temporal de aceeasi parte, nazal de partea opusa se proiecteaza deasupra scizurii calcarine, iar cele inferioare inferior.

37. Corpul geniculat lateral
Metatalamusul este localizat postero-inferior de talamus, la limita dintre diencefal i mezencefal.
El este format din corpul geniculat lateral (CGL) i corpul geniculat medial (CGM).
A. Corpul geniculat lateral se afl antero-lateral de corpul geniculat medial i reprezint o staie la nivelul cii optice. El este format din doi nuclei :
Nucleul ventral este format din nucleul pregeniculat i din celule dispersate situate medial de nucleul dorsal principal.
Nucleul dorsal principal are o stuctur lamelar fiind mprit din punct de vedere funcional n ase lame, corespunztor topografiei retiniene:
Lamele 1, 4, 6 n care ajung fibrele nervoase din partea nazal a retinei
Lamele 2, 3, 5 n care ajung fibrele nervoase din partea temporal a retinei
Acest nucleu prezint la suprafa un strat de substan alb numit strat zonal.
B. Corpul geniculat medial este situat pe faa inferioar a pulvinarului, lateral de coliculul cvadrigemen superior.
Din punct de vedere structural el este mprit n trei pri: medial, ventral i dorsal.
La nivelul CGM se gsete al IV-lea neuron al cii auditive.
Sunetele acute se proiecteaz medial, iar cele grave lateral.


Tritoneuronul
este la nivelul corpului geniculat lateral. Are doua parti:
1) Nucleu pregeniculat parte anterioara la care sfarsesc putine fibre si de la care pornesc eferente spre arie pretectala anterior de colicul cvadrigemen
superior pentru reflexe fotomotorii.
2) Nucleu posterior corp geniculat propiu-zis cu structura laminara
la nivelul lamelor 1,4,6 ajung fibre nazale de partea opusa,
iar la nivelul lamelor 2,3,5 fibre temporale de aceeasi parte.
Axonii tritoneuronilor formeaza radiatiile optice - brat retrolenticular capsula alba interna -> arii corticale vizuale.

38. Aria vizuala principal

In general ariile senzitive pot fi primare, secundare si dupa caz suplimen
Aria primara asigura punct cu punct a informatiei (in functie de tipul de informatie) pe care o analizeaza si o discrimeaz
Aria secundara realizeaza integrarea psihosenzoriala a informatiei
Aria suplimentara prezenta doar la anumiti analizatori, se dezvolta prin experienta

Arii vizuale
Aria vizuala primara
= campul 17 din jurul scizurii calcarine.
Are o suprafata de 25-40 cm2.
Contine 1/10 din nr total de neuroni (1 miliard).
Stria externa Baillenger este vizibila cu ochiul liber.
Asigura proiectia punct cu punct a retinei.
Leziuni = hemianopsii/tulburari de camp vizual
Aria vizuala secundara (peristriata)
= campul 18 din jurul campului 17 cu extensie mai intinsa sau mai putin pe fata externa a lobului occipital.
Primeste colaterale de la campul 17, asigura integrare psihosenzoriala, dar este responsabila si de intretinerea reflexelor oculocefalogire
Aria vizuala suplimentara
= campul 19 in jurul campului 18 inclusiv pe fata superolaterala.
Functie asociativa responsabila de miscarile conjugate ale gl. oculari









39. Cai reflexe cu punct de plecare vizual
Reflexul fotomotor.
Retina este excitata, informatiile au traseu prin: axonul neuronului 2 tract optic prin colaterale nucleii pretectali nucleul accesor al nervului
oculomotor nervul oculomotor ganglionul ciliat nervii ciliari scurti muschii ciliari circulari => Mioza (scaderea diametrului pupilei)
!!! Semnul Argylle- Robertson : - apare in sifilisul tertiar, reflexul fotomotor dispare mentinandu-se reflexul de acomodare la distanta. Acest lucru se
datoreaza leziunilor substantei reticulate din jurul canalului Sylvius (apeductul cerebral)
Reflexul fotomotor este un reflex consensual, adica se produce concomitent la ambii ochi (deoarece nucleii pretectali sunt uniti prin comisura
posterioara).

Reflexul de crestere a pupilei (midriaza).
Acest reflex are traseu prin: colateralele tractului optic coliculii cvadrigemeni superiori tract tecto-reticulo-spinal maduva spinarii coarnele
laterale C
8
-T
1
lantul simpatic cervical in ganglionii superiori sinapsa cu fibrele postganglionare plex carotic intern plex in jurul arterei
oftalmice radacina superioara a ganglionului ciliat nervii ciliari lungi muschii radiari ciliari => Midriaza.
Sindromul Claude-Bernard-Horner: in paralizia simpaticului, bolnavul prezinta mioza si enoftalmie (ochiul impins in globul ocular)
Sindromul Pancoast-Tobias: - in cancerul de varf pulmonar, bolnavul nu face midriaza pe acea parte.
Reflexul de acomodare la distanta.
Stimulul acestui reflex este imaginea neclara care ajunge pe cortex la nivelul ariei 17 care este legata cu aria 18
Aria 18 se gaseste in legatura cu aria 8 (motorie) din lobul frontal.
Acest reflex coordoneaza modificarile curburii cristalinului, convergenta axelor optice si scaderea diametrului pupilar.
Din ariile 18 si 8 pleaca fibre descendente spre coliculii cvadrigemeni superiori arie pretectala nucleul accesor al nervului oculomotor
ganglionii ciiliari nervii ciliari scurti contractia muschilor ciliari circulari relaxarea ligamentului suspensor al cristalinului bombarea
cristalinului cresterea vederii de aproape.
Nervul optic este alcatuit din fibre descendente (in contracurent) ce vin spre ochi. Originea acestor fibre este in talamus (pulvinar), coliculi
cvadrigemeni superiori, substanta reticulata mezencefalica. Aceste fibre se termina in celulele amacrine
Potentialul in celulele amacrine faciliteaza transmiterea prin celulele ganglionare (multipolare) ceea ce duce la amplificarea perceptiei si cresterea
cantitatii de lumina perceputa.
Perceptia poate fi modulata !!!




40. Tulburarile acuitatii vizuale
1) Scotom
-> fiziologic este dat de discul nervului optic (pata oarba): se gaseste in campul temporal superior la 12-15 de linia mediana
-> patologic datorita tensiunii pe retina de cauza diferita (miopie mare, diabet netratat => tulburari grave pe vasele mici)
2) Ingustarea concentrica a campului vizual :
este progresiva (de la periferie spre centru) bolnavii au vedere tubulara deoarece vad doar cu regiunea maculara
Cauza: - foarte frecvent este datorita glaucomului (cresterea presiunii lichidului din globul ocular = leziune de drenaj)
3) Hemianopsie =
1. pierderea acuitatii campului vizual pe o jumatate de camp vizual de la fiecare ochi.
2. Hemianopsiile sunt de 3 categorii:
a) Omonime se refera la ariile corespondente din ambii ochi
- se explica prin leziuni la nivelul tractului optic, corpului geniculat lateral, arterei coroidiana anterioara, radiatiilor optice, ariei corticale (artera
cerebrala posterioara.
- progresiv acestea duc la tumoare.
- leziunea se gaseste de partea opusa hemianopsiei omonime.
b) Hetronime se instaleaza in arii opuse
1 bitemporala leziune pe fibrele ce pleaca din jumatatea nazala (adenom hipofizar)
2 binazala compresie din exterior a chiasmei optice ( anevrism de artera carotida interna sau tumori lateroselare
c) Altitudinale leziunea se gaseste doar in campurile superioare sau inferioare
41. Muschii extrinseci ai globului ocular
Globul ocular este deplasat n toate direciile de un sistem muscular, format din patru muchi drepi i doi muchi oblici.


Muchii drepi
cei patru muchi drepi i au originea pe inelul tendinos comun al lui Zinn;
acesta este localizat la vrful orbitei i circumscrie gaura optic i poriunea medial a fisurii orbitale superioare
muchii drepi formeaz un con muscular, cu vrful la gaura optic i baza la locul de inserie pe globul ocular
conul muscular al drepilor trage ochiul posterior
axul conului face un unghi de 25 cu axul globului ocular ;
muchiul drept superior
se inser pe faa superioar a globului ocular, anterior de ecuator, la 8 mm. de limbul sclero-corneean
aciune - ridictor, adductor accesoriu i rotator medial al globului ocular
muchiul drept inferior
se inser pe faa inferioar a globului ocular, anterior de ecuator, la 6 mm. de limbul sclero-corneean
aciune - cobortor, adductor accesoriu i rotator lateral al globului ocular
Muchii drept inferior i drept superior formeaz chinga muscular vertical a globului ocular ;
muchiul drept medial
se inser pe faa medial a globului ocular, anterior de ecuator, la 5 mm. de limbul sclero-corneean
aciune - adductor al globului ocular
muchiul drept lateral
se inser pe faa lateral a globului ocular, anterior de ecuator, la 7 mm. de limbul sclero - corneean
aciune - abductor al globului ocular.
Muchii drept medial i drept lateral formeaz chinga muscular orizontal a ochiului.

Muchii oblici
amndoi muchii formeaz o ching muscular oblic, al crei plan formeaz cu axul globului ocular un unghi de 50, cu deschiderea anterior
muchiul oblic superior
origine - superior de gaura optic
traiect - muchiul se ntinde n lungul unghiului diedru format de pereii superior i medial ai orbitei, deasupra muchiului drept medial; n apropierea
additusului orbital corpul muscular devine un tendon aproape cilindric i se angajeaz intr-un inel fibrocartilaginos implantat n foseta trohlear
(scripetele de reflexie al muchiului oblic), i schimb direcia iniial i se va ndrepta spre lateral, inferior i posterior; n acest traiect el va trece
inferior de muchiul drept superior,
inseria - se face pe sclerotic, posterior de ecuator
aciune - cobortor(uita-te la insertie) i rotator medial al globului ocular,
muchiul oblic inferior
origine n partea infero-mediala a orbitei, pe marginea orificiului superior al canalului nazolacrimal
traiect - oblic, posterior i lateral trece inferior de muchiul drept inferior i urc spre globul ocular
inseria - pe faa infero-lateral a emisferei posterioare a globului ocular
aciune - ridictor i rotator lateral al globului ocular.

Muchiul ridictor al pleoapei superioare
acesta este un muchi alungit, triunghiular, turtit, situat imediat inferior de tavanul orbitei
origine - prin scurte fibre aponevrotice, pe periostul orbital, deasupra gurii optice
traiect - fibrele sale au un traiect anterior, constituind o band muscular dispus ntre tavanul orbitei i muchiul drept superior
inseria - fibrele sale se deschid ntr-un larg evantai tendinos i se prind pe toat lungimea pleoapei superioare i pe rebordul orbitar

Inervaia muchilor globului ocular
Inervaia muchilor globului ocular este asigurat de nervii oculomotori, a cror origine real se gsete nucleii somatomotori din trunchiul cerebral (nucleii
motori ai nn.lll, lV si Vl).
Nervul oculomotor lll-inerveaza mm. drepti superior, medial si inferior, m.oblic inferior si m. ridictor al pleoapei superioare.
Nervul trohlear (patetic) lV-inerveaz m. oblic superior
Nervul abducens Vl- inerveaz m.drept lateral

42. Coroida, sclerotica
Sclerotica
Sclerotica este alctuit din fibre de colagen albe sidefii, care formeaz o reea dens, ea prezentnd:
faa extern - vine n raport cu o capsul fibroas (Tenon), pe care se inser muchii extrinseci ai globului ocular,
faa intern - corespunde stratului extern al coroidei (lamina fusca),
acest strat este traversat de nervii ciliari i arterele ciliare lungi posterioare.
ntre cele dou membrane, lamina fusca i faa intern a scleroticii, nu exist aderene dect la nivelul pintenului scleral, unde se inser tendonul
muchiului ciliar.
marginea anterioar -
prezint, la limita dintre sclerotic i cornee, un an (anul scleral), a crui bordur anterioar este mai dezvoltat (septul scleral).
pe faa posterioar a septului scleral se gsete pintenul scleral, sub care este spat n scler canalul Schlemm-loc de drenaj al umorilor n venele
ochiului.
marginea posterioar - limiteaz orificiul de ieire al nervului optic,

Coroida
Coroida captuete la interior tunica fibroas, i se divide
ntr-o poriune posterioar (coroida propriu-zis), care se situeaz pn la ecuatorul globului ocular i
o poriune anterioar, mai groas (zona ciliar- corpul ciliar);
aceste dou segmente ale coroidei sunt separate printr-o linie festonat (ora serrata).
Coroida propriu-zis prezint:
faa extern - este convex i se ntinde pe toat suprafaa sclerei, de care este solidarizat prin vase, nervi ciliari i tesut conjunctiv lax (lamina
fusca),
faa intern - este concav i vine n raport cu retina pe care se muleaz, fr s adere,
orificiul posterior - la acest nivel trece nervul optic i astfel stratul coroidian va fi ntrerupt i va forma un canal pentru nervul optic, participnd la
formarea planului anterior al lamei ciuruite,
orificiul anterior - se situeaz cu puin naintea ecuatorului globului ocular i este demarcat de ora serrata.

Structura histologic a coroidei cuprinde patru straturi:
stratul pigmentar extern (lamina fusca),
format din lamele subiri, conjunctiv elastice acoperite spre faa scleral de un endoteliu continuu i spre faa retinian de celule pigmentare cu
prelungiri scurte i groase (la albinoi n aceste celule pigmentare nu exist pigment).
stratul vaselor mari (lamina vasculosa) cuprinde dou planuri:
plan profund format din artere provenite din arterele ciliare scurte posterioare (ramuri din artera oftalmic),
plan superficial format din venele vorticoase,
stratul (lamina) coriocapilar
n acest strat se gasesc ramificaiile vaselor coroidiene,
membrana (lamina) bazal (Bruch)
este o foi omogen, transparent, aderent de epiteliul pigmentar al retinei.

Corpul ciliar

Corpul ciliar este cuprins ntre coroida propriu-zis i iris. El conine dou pri suprapuse n sens antero-posterior: muchiul ciliar, dispus anterior i
procesele ciliare situate posterior ;
muchiul ciliar- conine fibre musculare radiare i circulare,
procesele ciliare- reprezentate de 70-80 ghemuri vasculare formate din vene i capilare mari, cuprinse intr-o strom de esut conjunctiv- secret umoarea
apoas.

Irisul

Irisul reprezint segmentul cel mai anterior al tunicii vasculare a ochiului. El este situat anterior de cristalin i are forma circular. Irisul desparte camerele
anterioar si posterioar ale ochiului. Camera anterioar se gsete ntre cornee (anterior) i iris (posterior). Camera posterioar se gsete ntre iris i cristalin
(posterior). Cele dou camere comunic la nivelul pupilei.
Configuraie exterioar:
faa anterioar - este convex i limiteaz posterior camera anterioar a ochiului,
-unghiul dintre faa anterioar a irisului i cornee se numete unghi iridocorneean,
-este diferit colorat la fiecare individ,
-este traversat de strii radiare mai mult sau mai puin vizibile,
faa posterioar - este uor concav,
-este de culoare neagr la toi indivizii cu excepia albinoilor,
-n partea ei central vine n contact cu cristalinul,
circumferina mare- are raport cu zona ciliar i cu linia de jonciune a scleroticii cu corneea (linia sclero-corneeana),
circumferina mic- mai este denumit i margine pupilar, circumscrie un orificiu rotund-pupila,
Structura histologic a irisului cuprinde cinci straturi:
stratul epitelial anterior,
-alctuit dintr-un singur strat de celule lipsite de pigment
membrana bazal anterioar,
esutul propriu al irisului :
-format din fibre musculare netede (circulare i radiare), vase i nervi,
membrana bazal posterioar (stratul Henl),
stratul epitelial posterior :
-format din celule pigmentate, dispuse n dublu strat pe faa posterioar a irisului.
- la acest nivel sclerotica este ciuruit de filetele nervului optic i poart denumirea de lama ciuruit a sclerei.
43. Aparatul lacrimal
Glandele lacrimale produc n mod constant un lichid lacrimile, care umecteaz conjunctiva.
Aparatul lacrimal se compune din glanda lacrimal i cile lacrimale.

Glanda lacrimal
are forma i mrimea comparabile cu un "smbure de prun"
glanda lacrimal este mprit de muchiul ridictor al pleoapei superioare i de expansiunea sa lateral
ntr-o poriune principal (sau orbital) i
ntr-o poriune accesorie sau (palpebral).
portiunea orbital-principal
este aezat n fosa lacrimal din unghiul antero-lateral al tavanului orbitei
prezint urmtoarea configuraie:
faa superoextern - convex, vine n raport cu periostul orbitar, de care este unit printr-un mare numr de travee conjunctive
faa inferointern - este uor concav i vine n raport cu muchiul ridictor al pleoapei superioare i drept lateral
marginea anterioar - este paralel cu arcada orbitar
marginea posterioar - vine n raport cu esutul grsos al orbitei; la acest nivel intr n gland artera i nervul lacrimal
poriunea palpebral-accesorie
reprezint o treime din volumul total al glandei lacrimale
aceast poriune este turtit, are form patrulater i prezint urmtoarea configuraie:
faa superioar -vine n raport cu tendonul muchiului ridictor al pleoapei superioare
faa inferioar -vine n raport cu conjunctiva palpebral
marginea posterioar - se unete cu partea orbital a glandei
margine anterioar - se aeaz n fundul de sac conjunctival, de care o unesc canalele excretoare ale glandei.

Canalele excretoare ale glandei lacrimale

canalele excretoare sunt n numar de 8 -12
ele se deschid n jumtatea lateral a fundului de sac conjunctival superior, orificiile de deschidere orientndu-se sub forma unui arc de cerc cu
concavitatea inferioar
ele sunt de dou tipuri:
canale principale -
mai voluminoase, n numar de 3-5
provin din poriunea principal a glandei lacrimale
canale accesorii -n numr de 7-8
provin din partea accesorie a glandei lacrimale
ele se pot deschide n sacul conjunctival sau n canalele principale
glandele lacrimale accesorii ale lui Krause - sunt dispuse n grmezi la nivelul fundurilor de sac conjunctivale.

Inervaia glandei lacrimale
-inervaia senzitiv este asigurat de nervul trigemen
-inervaia visceromotorie, parasimpatic este asigurat de nervul facial VII
-inervaia visceromotorie simpatic este asigurat de ramuri ale plexului simpatic carotic intern


Cile lacrimale
Dup ce au fost excretate n fundul de sac conjunctival superior prin micrile palpebrale, lacrimile se amestec cu secreia glandelor conjunctive i
sunt adunate n cile lacrimale.
Lacrimile se adun n unghiul intern al ochiului (sac lacrimal), apoi ptrund prin punctele lacrimale n canaliculele lacrimale, ca s ajung apoi la sacul
lacrimal. Sacul lacrimal se continu inferior cu canalul nazo-lacrimal, ce se va deschide n meatul nazal inferior.

canaliculele lacrimale
ele ocup partea cea mai intern a marginii libere a pleoapelor i sunt continuarea punctelor lacrimale, superior i inferior
canaliculele lacrimale prezint o poriune orizontal i una vertical
poriunea vertical - este ascendent pentru canalul superior i descendent pentru canalul inferior; ele ncep printr-o poriune ngust, care va
deveni dilatat (ampula) la locul unde se va continua cu poriunea orizontal
poriunea orizontal - n extremitatea medial a acesteia cele dou canalicule se unesc i se deschid printr-un orificiu comun n sacul lacrimal

sacul lacrimal
este un mic canal membranos, de form cilindric, uor turtit transversal, situat n fosa sacului lacrimal, de pe peretele medial al orbitei
axul mare al su se apropie de vertical, fiind uor oblicizat
lungimea sa este de 12-15 mm.
superior se termin n fund de sac, iar inferior se continu cu canalul nazo-lacrimal

canalul nazo-lacrimal
continu inferior sacul lacrimal i se deschide n meatul nazal inferior, la 30 mm. de aripa nasului
el este spat n peretele extern al foselor nazale
lungimea sa variaz ntre 12-16 mm. cu diametrul de 2-3 mm.
traiectul su descrie o curb cu concavitatea ctre posterior i medial.

45. Poligonul arterial Willis
POLIGONUL ARTERIAL WILLIS
Poligonul arterial de la baza creierului, este un sistem anastomotic rezultat din unirea ramurilor celor dou sisteme arteriale care asigur vascularizaia
encefalului, respectiv vertebrobazilar i carotic intern.
Prezentnd aproape constant apte laturi, dar cu o mare variabilitate cu privire la configuraia i calibrul acestora (un poligon perfect simetric n care
fiecare component arterial s aib acelai calibru este extrem de rar ntlnit), poligonul arterial Willis are forma unui contur arterial care nconjoar
tuberozitatea cenuie i corpii mamilari hipotalamici, ntinzndu-se anterior pn n dreptul chiasmei optice iar posterior pn n aria trigonului
interpeduncular sau spaiului perforat posterior. Cele apte laturi ale poligonului arterial sunt reprezentate de arterele cerebrale posterioare, artrerele
comunicante posterioare, arterele cerebrale anterioare i artera comunicant anterioar. Arterele cerebrale medii, care practic continu traiectul arterelor
carotide interne nu iau parte la formarea acestuia. Cele mai mari variaii de lungime le prezint artera comunicant anterioar, n timp ce variaii mai
mari de calibru s-au ntlnit la nivelul arterelor comunicante posterioare. De asemenea, ngustri mai mari ale vaselor sunt mai frecvente n partea
dreapt a poligonului, fa de partea stng, artera cerebral posterioar fiind n mod deosebit interesat. Aceast configuraie poate explica, cel puin
parial, dominana emisferei cerebrale stngi, care pare s aib o vascularizaie mai bogat. In 10% din cazuri poate lipsi una dintre artere (latura) si
poligonul este incomplet.

Acest poligon este un sistem arterial anastomotic, cu 7 ramuri (laturi), la formarea careia participa 2 sisteme arteriale : sistemul carotic intern si sistemul
vertebro-bazilar.
1) Sistemul carotic intern (artera carotida interna) este alcatuit din 4 parti :
-> partea cervicala
-> partea pietroasa se gaseste in stanca temporalului si in canalul carotic osos, unde datorita formei canalului se mai numeste si sifon carotic.
-> partea cavernoasa se gaseste in sinusul cavernos si in santul carotic de pe peretele lateral al sfenoidului.
-> partea cerebrala tine de la iesirea din sinusul cavernos, in dreptul proceselor clinoide anterioare, pana in dreptul spatiului perforat anterior.
In craniu, artera carotida interna da 2 grupuri de ramuri :
a) Ramuri colaterale reprezentate de arterele : oftalmica, comunicanta posterioara, coroidiana anterioara
b) Ramuri terminale reprezentate de artera cerebrala anterioare si de artera cerebrala medie
2) Sistemul vertebro-bazilar.
Artera vertebrala are 2 segmente,
unul cervical si vertebral (la nivelul gatului), si
unul cerebral care se intinde pana la marginea inferioara a puntii, unde prin unire cu cea de partea opusa formeaza trunchiul bazilar.
Acesta, urca in canalul format de clivus (anterior) si santul bazilar pontin pana in dreptul spatiului perforat posterior, unde arterele
vertebrale posterioare se impart in artere terminale.
Poligonul arterial este format din :
artera comunicanta anterioara,
2 artere cerebrale anterioare,
2 artere comunicante posterioare,
2 artere cerebrale posterioare.
De cele mai multe ori aceste artere sunt inegale ca lungime si calibru.

Poligonul arterial isi manifesta eficacitatea atunci cand una dintre laturi (ramuri) este obliterata, circulatia sangelui fiind suplinita de celelalte. Orice
obstructie in afara poligonului duce la leziuni de substanta nervoasa.
Arterele cerebrale dau fiecare 2 grupuri de ramuri :
ramuri corticale sau superficiale, care trec in santurile de pe suprafata emisferelor, vascularizand cortexul in totalitate si o parte a substantei albe
subiacente, si
ramuri centrale sau profunde ce patrund in grosimea substantei cerebrale prin cele 3 spatii perforate (2 anterioare si unul posterior),
vascularizand restul substantei albe, nucleii si peretii ventriculilor.

44. Calea vizuala
Informatia optica, vizuala reprezinta 90% diin informatia din mediul extern, care este formata din aceeasi insiruire de neuroni.(?)
Protoneuronul
Este reprezentat de celula bipolara.
Acestea sunt de doua tipuri:
1) Celule bipolare pitice fac sinapse cu o celula cu con si o singura celula multipolare 1:1
2) Celule bipolare propiuzise plate si difuze care fac sinapsa cu 5 50 celule cu bastonase

Deutoneuron
Celulele multipolare sunt si ele pitice si propiuzise cu grad ce convergenta 1:1.
Axonul paraseste retrograd retina prin pata oarba
Calea optica
Nervul optic este format din axonii celulor multipolare.
Nu este nerv ci este tract deoarece teaca lui de mielina nu e formata de celule Schwann ci de oligodendroglii.
Nervii optici se incruciseaza partial formand chiasma optica.
Se continua posterior cu tracturile optice.
Somatotopia fibrelor acestor structuri este diferita.
Tritoneuronul
este la nivelul corpului geniculat lateral. Are doua parti:
1) Nucleu pregeniculat parte anterioara la care sfarsesc putine fibre si de la care pornesc eferente spre arie pretectala anterior de colicul cvadrigemen
superior pentru reflexe fotomotorii.
2) Nucleu posterior corp geniculat propiu-zis cu structura laminara
la nivelul lamelor 1,4,6 ajung fibre nazale de partea opusa,
iar la nivelul lamelor 2,3,5 fibre temporale de aceeasi parte.
Axonii tritoneuronilor formeaza radiatiile optice - brat retrolenticular capsula alba interna -> arii corticale vizuale.

Proiectia corticala
Campurile 17, 18, 19 peristriata, parastriata
Campurile vizuale superioare temporal de aceeasi parte, nazal de partea opusa se proiecteaza deasupra scizurii calcarine, iar cele inferioare inferior.
46. Artera cerebrala anterioara
Vasc. arteriala
Caracteristici:
1. creierul este cel mai bine vascularizat organ. Consuma 20% din O2 pana la 50% la creierul de copil (1/3 din sangele circulant)
2. vascularizatia arteriala a creierului are o margine de siguranta ingusta. Suprimare 4-5 sec -> lipotimie (pierderea constientei). >4 min leziuni ireversibile.
3. circulatia cerebrala se gaseste sub control strict umoral. Scaderea conc. de O2 sau/si creste conc. de CO2 si scaderea TA determina vasodilatatie.
4. neuronii prezinta mecanisme adaptative proprii in sensul in care atunci cand scade conc. de glucoza isi creste permeabilitatea de membrana.
5. Creierul nu functioneaza niciodata la inalta capacitate
6. Dpdv fiziologic este circulatia terminala, anatomic nu.

Creierul este vascularizat de 2 mari sisteme arteriale:
sistem carotic intern,
sistemul vertebrobazilar.
Aa. vertebrale prin unire formeaza trunchiul bazilar care se bifurca terminal in 2 aa. cerebrale post.
Acestea impreuna cu ra. terminale ale carotidelor interne (aa. cerebrale ant si medii) si aa. comunicante dintre ele formeaza la baza creierului
un poligon arterial anastomotic = poligon arterial Willis.
Acesta isi manifesta eficacitatea atunci cand una dintre ramurile lui este obstruat complet/incomplet. Orice obstructie distal de acest poligon
determina tulburari de vasc. in teritoriul respectiv pana la ischemie totala.
Arterele cerebrale dau 2 tipuri de ramuri:
corticale (superficiale), care prin piamater patrund dinspre superficial spre profund;
centrale (profunde), care patrund in creier prin cele 3 spatii perforate

A. cerebrala anterioara
patrunde in fisura interemisferica
se aplica pe genunchiul corpului calos unde de obicei se imparte in 2 ramuri terminale:
a. pericalosala care trece in santul corpului calos -> precuneus;
a. calosomarginala care trece in santul cinguli -> lobul paracentral
Obstructii in teritoriu pot determina:
paralizii si anestezii membru inferior de parte opusa (lobul paracentral)
si/sau apraxia cu afectarea corpului calos


***
De la origine (in dreptul spatiului perforat anterior), artera trece peste nervul optic, patrunde in fisura interemisferica si se aplica pe genunchiul corpului
calos. Aici se imparte in 2 ramuri mari :
1. artera pericalosala care trece in santul corpului calos si sfarseste in aria precuneusului,
2. si artera caloso-marginala care trece in santul cinguli si sfarseste in aria lobului paracentral.
Ramuri corticale :
-> ramuri orbitale pentru gir drept, bulb olfactiv, tract olfactiv, giri orbitali mediali
-> ramuri frontale pentru corp calos, gir cinguli, gir frontal medial cu lobulul paracentral, gir frontal superior si partea superioara a girului frontal
mijlociu
-> ramuri parietale pentru precuneus si lobul parietal superior
Ramuri centrale : -
sunt desprinse din apropierea originii arterei cerebrale anterioare, trec in spatiul perforat anterior, una dintre ele fiind mai voluminoasa (artera
recurenta Heubner).
Aceste ramuri vascularizeaza : rostrul corpului calos, septul pelucid, capul nucleului caudat, bratul anerior al capsulei interne, partea anterioara a
putamenului.
Sindromul cerebralei anterioare este caracterizat prin
1. paralizie contralaterala de membru inferior si
2. apraxie (decoordonare intre dreapta si stanga)












47. Artera cerebrala medie
A. cerebrala medie
cea mai groasa a. cerebrala, cu teritoriul cel mai intins
ramura a ACI careia ii continua traiectul
patrunde in santul lateral Sylvius de la baza creierului si sfarseste in girul angular
Ischemia in acest teritoriu determina:
paralizii,
pareze,
tulburari de sensibilitate ale hemifetei si membrului sup. de partea opusa (gir pre-, postcentral).
Lacune auditive, sau surditate verbala;
sindrom talamic + sindrom Korsakov (talamus anterior) + tulburari de personalitate.


48. Artera cerebrala posterioara
A. cerebrala posterioara
de la origine ocoleste pedunculul cerebral si sfarseste in scizura calcarina ca a. calcarina
Ischemie: tulburari de vedere

Porneste din dreptul spatiului perforat posterior, are traiect lateral, paralel cu artera cerebeloasa superioara inconjurand spre posteriorpedunculul
cerebral. Apoi trece pe partea temporo-occipitala a emisferelor si sfarseste in santul calcarin ca artera calcarina.
Ramuri corticale : -> 2 artere temporo-occipitale, una anterioara si una posterioara, pentru girii temporo-occipitali dar si girul temporal inferior si
partial girul temporal mijlociu.
-> artera cornului lui Amos pentru girul parahipocampic
-> ramuri parietale pentru precuneus
-> ramuri occipitale pentru cuneus, lingula, pol occipital si fata externa supero-laterala a lobului occipital
Ramuri centrale : - patrund in spatiu perforat posterior si vascularizeaza hipotalamusul, regiunea subtalamica, pulvinar talamic, epitalamus (cu epifiza),
coliculi cvadrigemeni superiori, parte postero-laterala a calotei mezencefalice.
Sindromul cerebralei posterioare se caracterizeaza prin cecitate (orbire) daca leziunile sunt bilaterale, sau hemianopsii (orbire intr-un camp nazal sau
frontal)


49. Sistemul vertebro-bazilar
2) Sistemul vertebro-bazilar.
Artera vertebrala are 2 segmente,
unul cervical si vertebral (la nivelul gatului), si
unul cerebral care se intinde pana la marginea inferioara a puntii, unde prin unire cu cea de partea opusa formeaza trunchiul bazilar.
Acesta, urca in canalul format de clivus (anterior) si santul bazilar pontin pana in dreptul spatiului perforat posterior, unde arterele
vertebrale posterioare se impart in artere terminale.


Venele cerebrale nsoesc rareori ramurile arteriale n aceeai teac vascular, angioarhitectonica venoas fiind asemantoare cu cea arterial doar la nivel
intraparenchimatos. Venele parenchimatoase au calibru mic, dezvolt anastomoze la nivel capilar i dreneaz apoi mai departe n canale venoase mai mari
numite vene cerebrale superficiale i profunde. Acestea trec n spaiul subarahnoidian i se vars n sinusurile venoase ale durei mater.
Venele cerebrale superficiale i profunde
Venele superficiale dreneaz cortexul i substana alb subcortical i se anastomozeaz liber n pia mater de pe suprafaa substanei nervoase. Venele
cerebrale profunde dreneaz plexurile coroide, regiunile periventriculare, nucleii bazali, substana alb profund i regiuni ntinse ale diencefalului. Ambele
categorii de vene cerebrale sunt lipsite de valvule i ntre ele se realizeaz anastomoze de tip capilar, n grosimea substanei nervoase. Au fost descrise i
canale anastomotice mai mari care fac legtura ntre venele superficiale i profunde cum sunt vena bazal (Rosenthal), vena occipital i vena calosal
posterioar, pe care le vom trata mpreun cu venele profunde.
Venele cerebrale superficiale se gsesc pe suprafaa substanei nervoase, n pia mater, la nivelul creia se anastomoseaz bogat. Ele provin din cortex i
substana alb subcortical i dreneaz n vene mai mari care se vars apoi n sinusurile durei mater. Aceste vene mari, superficiale au fost sistematizate astfel:
- vene cerebrale superioare
- vena cerebral medie superficial
- vene cerebrale inferioare
Venele cerebrale superioare dreneaz sngele feelor superolateral i medial ale emisferei cerebrale i se vars n sinusurile venoase sagital superior i mai
puin n sinusul sagital inferior. n numr de 10-15, aceste vene superficiale au un traiect anterior pe suprafaa emisferei cerebrale, n contracurent cu sensul de
curgere a sngelui prin sinusul sagital superior. Aceast configuraie are importan hemodinamic, mpiedicnd colabarea lor n caz de cretere a presiunii
intracraniene.
Vena cerebral medie superficial primete vene mici de pe faa superolateral a emisferei cerebrale i dup un traiect descendent prin anul lateral se
deschide n sinusul cavernos. Ea primete i ramuri anastomotice, cele mai mari i mai constante fiind vena anastomotic superioar (Troland) i vena
anastomotic inferioar (Labb). Acestea fac legtura ntre vena cerebral mijlocie superficial i implicit sinusul cavernos i sinusul sagital superior,
respectiv sinusul transvers.
Venele cerebrale inferioare dreneaz faa inferioar a emisferei cerebrale i puin din partea anterioar a feei superolaterale. O parte dintre aceste vene se
vars n sinusurile bazale (sfenoparietal, cavernos, pietroase i transvers) iar o alt parte, care aduce sngele de la regiuni ntinse ale feelor inferioare,
mpreun cu vene care dreneaz regiuni de pe faa medial a emisferei cerebrale se vars direct sau prin canale anastomotice n vene profunde (vena cerebral
intern i marea ven cerebral). Canalele anastomotice dintre venele superficiale i cele profunde au fost amintite i anterior i anume vena bazal, vena
occipital i vena calosal posterioar.
Venele cerebrale profunde
Sngele venos din regiunile profunde ale emisferelor cerebrale este drenat ctre marea ven cerebral (Galen) prin intermediul venelor bazale i venelor
cerebrale interne.
Vena bazal (Rosenthal) se formeaz n dreptul substanei perforate anterioare prin unirea urmtoareler vene:
- vena cerebral anterioar care nsoete artera omonim i dreneaz faa orbital a lobului frontal i prile anterioare ale corpului calos i girului cinguli,
- vena cerebral mijlocie profund care se formeaz n profunzimea anului lateral i dreneaz cortexul insular i opercular
- venele talamo-striate inferioare care ies prin orificiile spaiului perforat anterior i dreneaz partea anterioar a corpului striat; ele se pot vrsa i n vena
cerebral mijlocie profund.
Vena bazal joac, astfel rolul unui canal anastomotic ce aduce sngele, att din teritorii superficiale ale emisferei cerebrale (prin venele cerebral anterioar
i mijlocie profund), ct i din teritorii profunde (prin venele talamo-striate inferioare). Vena bazal are un traiect posterior, nconjoar pedunculul cerebral i
se vars n marea ven cerebral. Pe traiectul ei mai primete aflueni subiri, de la girul parahipocampic i din spaiul perforat posterior.
Vena cerebral intern se gsete pe tavanul ventriculului III cerebral, paramedian, n grosimea pnzei coroidiene de la acest nivel. Ea se formeaz n dreptul
orificiului interventricular (Monro), are traiect posterior, paralel cu stria medular talamic dintre feele superioar i medial ale acestuia i deasupra cisternei
cvadrigeminale se unete cu cea de partea opus formnd marea vena cerebral.
La formarea venei cerebrale interne iau parte urmtorii aflueni:
- vena talamostriat superioara
- vena coroidian superoara
- venele septului pelucid
- vena epitalamic
- venele ventriculului lateral, laterala si mediala
Vena talamostriat este aezat mpreun cu stria terminal n anul talamostriat, dintre faa superioar a talamuslui i corpul nucleului caudat, avnd traiect
anterior, spre orificiul interventricular Monro; n acest traiect primete vena terminal anterioar i numeroase vene caudate transversale i longitudinale; n
acestea din urm se vars venele striate superioare care dreneaz prile superioare ale corpului striat i capsulei albe interne.
Vena coroidian dreneaz plexurile coroide ale cornului inferior al ventriculului lateral.
Vena septal dreneaz septul pellucid i pri variabile ca ntindere ale corpului calos.
Venele ventriculului lateral dreneaz plexurile coroide ale ventriculului lateral i substana alb a girului parahipocampic.
Marea ven cerebral (Galen) se formeaz sub spleniusul corpului calos prin unirea a dou perechi de vene, respectiv venele bazale i venele cerebrale
interne. Dup formare, marea ven cerebral mai primete cte o pereche de vene occipitale i una de vene calosale posterioare. Traiectul acestei vene este
scurt, spre posterior, vrsndu-se n sinusul venos drept.
Vena occipital dreneaz feele inferioar i medial ale lobului occipital, precum i zone adiacente ale lobului parietal.
Vena calosal posterioar dreneaz spleniusul corpului calos i zone adiacente ale emisferei cerebrale.

50. Dura mater cerebrala
Meningele encefalului este format din:
Pahimeninge dura mater
Leptomeninge arahnoida i pia mater .
DURA MATER
Dura mater este o membran fibroas, rezistent, puin extensibil i care ader strns la nivelul oaselor craniului.
Ea trimite nite prelungiri la nivelul poriunii intracraniene a nervilor spinali n jurul crora va forma o teac. Aceast teac se va continua de la nivelul
orificiului de ieire din craniu al nervului cu pericraniul.
Dura mater prezint dou straturi:
unul intern duramater propriu-zis
unul extern periostul cutiei craniene
ntre aceste straturi se formeaz sinusurile venoase.
Din aceast membran pornesc nite septuri care vor mpri incomplet cavitatea cranian:
Coasa creierului (falx cerebri) este un sept sagital care separ cele dou emisfere. Ea prezint dou fee laterale (dreapt i stng) i dou margini
(superioar i inferioar), vrf i baz.
Marginea superioar pornete anterior de la nivelul foramen cecum, se inser pe marginile anului sagital, de pe feele interne ale scuamei
frontalului, oaselor parietale i scuamei occipitalului, terminndu-se posterior pe protuberana occipital intern. n grosimea ei se gsete
sinusul sagital superior.
Marginea inferioar este liber i este situat n apropierea feei superioare a corpului calos. La nivelul ei se gsete sinusul sagital inferior care
se continu cu sinusul drept.
Vrful se inser pe crista galli.
Baza se inser pe linia median a feei superioare a cortului cerebelos i conine sinusul venos drept.
Cortul cerebelului (tentorium cerebelli) este dispus transversal, uor nclinat spre lateral i se afl ntre cerebel i lobii occipitali.
Marginea anterioar este liber i particip la formarea incizurii tentoriale, mpreun cu dorsum sellae.
Marginea posterioar se inser astfel:
pe buzele anului sinusului transvers la nivelul cruia se afl sinusul omonim
pe marginea superioar a stncii temporalului, nivel la care se gsete sinusul pietros superior.
Coasa cerebelului (falx cerebelli) se formeaz pe faa inferioar a cortului cerebelului, n plan medio-sagital i separ incomplet cele dou emisfere
cerebeloase. Ea se inser pe creasta occipital intern.

51. Ventriculii lateral
Sunt cavitati cu LCR in interiorul emisferelor cerebrale.
Prezinta o parte principala care trimite cate o prelungire pentru fiecare pol al emisferei.
Aceste prelungiri se numesc coarne si sunt:
Anterior / frontal
Posterior / occipital
Inferior / temporal
Cornul frontal are pe sectiune forma triunghiulara si este delimitat astfel:
Superior corp calos
Medial sept pellucid
Inferior cap de nucleul caudat
Extremitatea anterioara a cornului frontal este delimitata de genunchiul corpului calos.
Partea principala are tot forma triunghiularasi este delimitata
superior corp calos,
medial sept pellucid si fornix,
inferior corp de nucleu caudat si talamus.
Limita dintre partea principala si cornul frontal este in dreptul orificului interventrciular Monro.
Limita posterioara a partii principale este in dreptul partii posterioare a spleniumului.
Cornul occipital are pe sectiune forma de fanta verticala.
Este singura partea ventriculului lateral care nu vine in raport cu subtanta cenusie.
Lateral este delimitata de tapetum, radiiatia optica si bratul lateral a lui forceps major,
medial prezinta doua proeminente:
Una superioara determinata de bratul medial al lui forceps major = bulbul cornului posterior
Una inferioara determinata de santul calcarin si numita calcar avis
Cornul temporal are pe sectiune forma de fanta semilunara cu concavitatea in jos.
Tavanul este format de tapetum, coada nucelului caudat si stria terminala, iar
podeaua este formata de hipocamp cu alveus si fimbrie.
Intre fimbria hipocampului si tavanul cornului temporal este fisura coroidiana prin care proemina in cornul temporal plexurile coroide.
La nivelul cornului temporal, santul colateral ridica o proeminenta numita eminenta colaterala.
Cei doi ventriculi laterali nu comunica intre ei, dar comunica ambii cu ventriculii III prin orifciul interventrcular Monro. (sunt sep de septul pellucid).
Orificiul monro este delimitat intre columnele fornixului si tuberculul talamic.




*************
Din LP
Ventriculii laterali se gasesc in partile inferomediale ale emisferelor cerebrale, sub forma unor cavitati lichidiene, care trimit prelungiri spre cei trei poli ai
acestora. Cei doi ventriculi laterali nu comunica intre ei, dar fiecare dintre ei comunica inferior cu ventriculul III prin intermediul orificiului interventricular
Monro. Acesta este delimitat anterior de columna fornixului si posterior de tuberculul talamic.



Un ventricul lateral prezinta cate o parte centrala sau raspantie ventriculara si trei prelungiri sau coarne:
prelungirea anterioara sau cornul frontal
prelungirea posterioara sau cornul occipital
prelungirea inferiora sau cornul temporal.
Cornul frontal, ce se gaseste in grosimea lobului frontal. El arte pe sectiune frontala o forma triunghiulara si este delimitat astfel:
superior corpul calos, care se arcuieste anteroinferior formand genunchiul ce participa la delimitarea extremitatii anterioare a cornului frontal
medial septul pellucud
inferior capul nucleului caudat; acesta este separat de nucleul lentiform prin bratul anterior al capsulei albe interne.

Partea centrala (principala) a ventriculului lateral se intinde intre doua planuri frontale care trec prin orificiul interventricular (limita anterioar aa partii
principale) respectiv prin spleniumul corpului calos (limita posterioara). Pe sectiune frontala are forma triunghiulara si este delimitata astfel:
superior corpul calos
medial fornix si sept pellucid
inferior in doua treimi medial fata superioara a talamusului si in treimea laterala corpul nucleului caudat. Cele doua formatiuni sunt separate prin santul
talamostriat in care se gasesc vena talamostriata si stria terminala.
Cornul posterior, mai putin voluminos si mai subtire decat cel anterior, este singura prelungire a ventriculului lateral care nu are in jurul sau formatiuni de
substanta cenusie. Pe sectiune frontala are forma de fanta verticala si este delimitat astfel:
superolateral: tapetum, radiatiile optice si bratul lateral al forceps major.
Medial, prezinta doua proeminente: una superioara determinata de bratul medial al forceps major si numita bulbul cornului posterior si una inferioara,
determinata de santul calcarin si numita calcar avis.

Cornul inferior este cea mai voluminoasa prelungire a ventriculului lateral si se gaseste in profunzimea lobului frontal. Pe sectiune frontala are forma unei
fante semilunare, concave inferior si este delimitata astfel:
Superior, tavanul cornului itemporal este format de tapetum, in grosimea caruia se gasesc coada nucleului caudat spre lateral si stria terminala spre medial
Inferior, podeaua cornului temporal prezinta doua formatiuni: spre lateral eminenta colaterala ridicata de santulu colateral si spre medial hipocampul acoperit
de alveus.
Cavitatea ventriculului lateral este captusita la interior de epiteliu ependimar, care se continua la nivelul orificiilor interventriculare cu cel al ventriculului III.

La limita dintre partea principala a ventriculului lateral si cornul inferior al acestuia, intre stria terminala si fimbria hipocampului se delimiteaza fisura
choroidiana a ventriculului lateral, inchisa de epiteliu ependimar.
Acest ependim este impins si deformat de pia mater cerebrala, care se insinueaza prin fisura choroidiana impreuna cu plexuri venoase choroide si formeaza
panza choroidiana a ventriculului lateral. Plexurile choroide de la nivelul ventriculului III pot proemina si ele in cavitatile ventriculilor laterali. Plexurile
choroide secreta lichidul cefalorahidian
52. Corpul calos
Este o formatiune comisurala de substanta alba.
Are forma unui cerc turtit cranio-caudal.
Este alcatuit din:
Genunchi situat anterior, care se continua anterior si inferior cu o margine ascutita numita rostru.
Trunchi
Splenium/splenius partea posteriora, cea mai voluminoasa.
Corpul calos are superior girul supracalos / indusium griseum si santul corpului calos. Superior de acestea, corpul calos vine in raport cu coasa
creierului si cu sinusul sagital inferior.
Inferior, corpul calos participa la delimitarea ventriculilor laterali.

Fibrele care pleaca din corpul calos catre emisfere leaga parti diferite ale acestora:
fibrele de la nivelul rostrului leaga partile orbitale ale lobilor frontali.
Fibrele de la nivelul genunchiului formeaza forceps minor si leaga fetele mediale ale lobilor frontali.
Fibrele care pleaca din partea anterioara a trunchiului formeaza radiatiile corpului calos si leaga parti intinse din lobii frontali, parietali si
temporali.
Fibre din partea posterioara a trunchiului impreuna cu fibre din partea anterioara a spleniumului formeaza tapetum si leaga lobii parietali si
occipitali.
Fibre din partea posterioara a spleniumului formeaza forceps major cu doua brate lateral si medial, care trec in raport cu cornul occipital al
ventirculului lateral.


*************Din LP

Are forma unui cerc turtit cranio-caudal.
El prezint un corp i dou extremitai. Extremitatea anterioar este curbat i va forma genunchiul. Acesta se continu anterior cu o margine ascuit numit
rostru. Extremitatea posterioar este mai voluminoas i se numete splenius.

Fibrele corpului calos ptrund n substana alb a emisferelor cerebrale, fcnd legtura dintre acestea:
fibrele de la nivelul genunchiului formeaz forceps minor care unete feele mediale ale lobilor frontali
fibre de la nivelul rostrului fac legtura ntre prile orbitale ale lobilor frontali
fibrele de la nivelul trunchiului formeaz radiaiile corpului calos ce unesc pe arii extinse lobii temporali, parietali i frontali
fibrele din partea anterioar a spleniului mpreun cu o parte din fibrele de la nivelul trunchiului formeaz tapetum
restul fibrelor de la nivelul spleniului vor forma forceps major care va fi situat la nivelul lobului occipital.