Sistemul nervos

Sistemul nervos somatic asigura activitatea motorie somatica si sensibilitatea

senzitivo-senzoriala, iar sistemul nervos vegetativ coordoneaza activitatea inconstienta
a viscerelor.
Sistemul Nervos
Sistemul nervos central(ax cerebrospinal sau nevrax)
- Maduva spinarii
Bulb rahidian
- Encefal
Trunchi cerebral Puntea lui Varolio
Cerebel
Mezencefal
Diencefal
Talamus
Hipotalamus
Metatalamus
Subtalamus
Epitalamus
Emisferele cerebrale
Sistemul nervos periferic

-Nervi

Ganglioni

Sistemul nervos

somatic
vegetativ

Cranieni

Senzitivi
Motori
Micsti

Spinali

Micsti

Spinali si omologii lor cranieni

Vegetativi Laterovertebrali
Previscerali
Intramurali

simpatic
parasimpatic

Prin cele doua functii esentiale, reflexa si de conducere, sistemul nervos

integreaza organismul uman in mediul de viata si realizeaza unitatea
functionala a acestuia.
Functia reflexa realizeaza legatura intre partile componente ale
organismului si intre organism si mediu. Este coordonata de catre centrii
nervosi din substanta cenusie.
Functia reflexa se realizeaza prin actul reflex, al carui substrat anatomic este
arcul reflex. Arcul reflex este un mecanism cibernetic de autoreglare, prin
care organismul isi pastreaza integralitatea si echilibrul dinamic.
Functia de conducere se realizeaza prin substanta alba, care formeaza cai
lungi ascendente si descendente si cai scurte.
Stimul
Receptor
Conexiune
Conexiune
Cale
aferenta
senzitiva
inversa(feed
directa
Centru de comanda
back)
Cale eferenta motoare
Efector

Proprietatile Neuronului. Sinapsa

Neuronul, unitatea de structura si de functiune a sistemului nervos, prezinta
urmatoarele proprietati:
generarea influxului nervos (excitabilitatea)
Conducerea influxului nervos (conductibilitatea)
Excitabilitatea reprezinta capacitatea materiei vii de a raspunde prin
manifestari specifice la actiunea stimulilor. In conductii experimentale,
poate fi determinata cantitativ la animale si om. Se caracterizeaza prin
uramatorii parametri:
a)
Intensitatea prag a stimulilor (reobaza) reprezinta intensitatea minima
necesara unui stimul pentru a produce un influx nervos. In cazul unei
stimulari repetate cu excitanti subliminali apare fenomenul de sumatie care
produce excitatie. Stimulii cu intensitate superioara pregului (supraliminali)
au acelasi efect ca si cei cu intensitatea prag (legea tot sau nimic)
b)
Timpul util este timpul minim necesar unui stimul cu intensitatea prag
pentru a genera un influx nervos
c) Cronaxia este timpul minim necesar unui stimul, avand o intensitate dubla
fata reobaza, pentru a induce aparitia unui influx nervos. Are valori de 1030 de ori mai mici decat timpul util si este cu atat mai scurta cu cat
excitabilitatea este mai mare. Are valori apropiate pentru neuronii senzitivi,
motori si efectori (secretori).

d)

Labilitatea este capacitatea neuronului de a raspunde la un anumit numar de

stimuli pe unitate de timp
e)
Perioada refractara reprezinta proprietatea neuronului de a nu raspunde la
un stimul nou in timpul unui raspuns la un stimul anterior
f)
Bruschetea este rapiditatea cu care actioneaza stimulul
Conductibilitatea reprezinta capacitatea de autopropagare a influxului nervos prin
axon spre alt neuron sau spre efector. Suportul fizico-chimic al
excitabilitatii si al conductibilitatii este potentialul electric membranar.
Conform teoriei ionice a lui Julius Bernstein, acest potential electric apare ca
o consecinta a repartitiei inegala a ionilor (Na ,K, Ca,) de o parte si de alta a
membranei celulare neuronale care prezinta permeabilitate selectiva.
Datorita miscarii ionice impuse de gradientul de concentratie, apar
diferentele de potential electric intre cele doua fete ale membranei.
In conditii de repaus neurilema este pozitiva pe fata externa si negativa pe
cea interna. Intre cele doua fete exista o diferenta de potential de 70 mV
numita potential de repaus. In timpul potentialului de repaus, membrana
este permeabila pentru K si impermeabila pentru Na. Membrana devine
negativa la exterior si pozitiva la interior. Diferenta de potential devine 35
mV si se numeste potential de actiune. Acesta

Sinapsele neuro-neuronale pot fi axosomatice sau axodendritice,axoaxonice sau

dendrodentritice.
Din punct de vedere al mecanismului prin care se face transmiterea,sinapsele pot fi
chimice sau electrice.
In urma interactiunii dintre mediatorul chimic eliberat in fanta sinaptica si receptorii de
pe membrana postsinaptica,apare depolarizarea membranei postsinaptice,numita
potential postsinaptic excitator,daca este vorba de un neuron postsinaptic, sau
potential terminal de placa,daca este vorba de o fibra musculara scheletica.Acest
potential,care nu trebuie confundat cu potentialul de actiune,are doua proprietati
speciale:sumatia temporala si cea spatiala .In prim caz,doua asemenea potentiale
produse prin descarcarea de mediator din aceeasi fibra presinaptica se pot
suma,rezultand un potential mai mare,iar in cel de-al doilea caz,potentialele
postsinaptice excitatorii,produse de doua terminatii presinaptice vecine pe aceeasi
membrana postsinaptica,se pot cumula.
Oboseala transmiterii sinaptice.Stimularea repetata si rapida a sinapselor excitatorii
este urmata de descarcari foarte numeroase ale neuronuluipotsinaptic,pentru ca,in
urmatoarele milisecunde,numarul acestora sa scada accentuat.In acest caz,avem dea face cu un mechanism de protectie impotriva suprastimularii,care se realizeaza prin
epuizarea depozitelor de mediator chimic de la nivelul terminatiei presinaptice.
Sinapsele chimice:
1)sunt alcatuite din terminatie presinaptica,fanta sinaptica,celula postsinaptica.2)Se
foloseste sub actiunea impulsului nervos;ca mediator chimic interactioneaza cu
receptorii specifici de pe membrana postsinaptica,3)SN vegetative,placa motorie
Sinapsele electrice:
1)sunt alcatuite din doua cellule de aceleas\i dimensiuni,2) folosesc la trecerea ionilor si
a moleculelor prin aceste locuri de jonctiune.3)exemple:miocardul,muschi neted

Reflexul
Mecanismul fundamental de functionare a sistemului nervos este actul reflex.
Reflexul reprezinta reactia de raspuns a centrilor nervosi la stimularea unei zone
receptoare.Termenul de reflex a fost introdus de matematicianul si filozoful Rene
Descartes.Raspunsul reflex poate fi excitator sau inhibitor.
Baza anatomica a actului reflex este arcul reflex,alcatuit din cinci componente
anatomice:receptorul,calea afferenta,centrii nervosi,calea eferenta si efectorul.
Receptorul este o structura excitabila care raspunde la stimuli prin variatii de
potential gradate proportional cu intensitatea stimulului.Majoritatea receptorilor
sunt celule epiteliale diferentiate si specializate in celule
senzoriale(gustative,auditive,vestibulare).Alti receptori din organism sunt
corpusculii senzitivi.
La nivelul receptorului are loc transformarea energiei stimulului in impuls nervos.In
functie de provenienta stimulului,se deosebesc:exteroreceptori-primesc stimuli
din
afara organismului;interoreceptori-primesc stimului din interiorul
organismului;proprioreceptori-primesc stimuli de la muschi,tendoane,articulatii
si informeaza despre pozitia corpului si permit controlul miscarii.
In functie de tipul de energie pe care o prelucreaza:chemoreceptori-stimulati
chimic:muguri gustativi,epiteliul olfactiv,corpii carotidieni si aortici;nociceptorii
sunt considerati ca facand parte din aceasta categorie,deoarece sunt stimulati de
substante chimice eliberate de celulele distruse;fotoreceptori-sunt stimulati de
lumina:celule cu conuri si bastonase;termoreceptori-raspund la variatiile de
temperatura:terminatii nervoase libere;mecanoreceptori-stimulati de deformarea
membranei cerebrale:receptori pentru tact,vibratii si presiune.

Nevroglia
La mamiferele superioare, nevrogliilor de 10 ori numarul neuronilor. Forma si
dimensiunile corpului celular pot fi diferite, iar prelungirile variabile ca
numar. Se descriu mai multe tipuri de nevroglii: celula Schwann,
astrocitul, cligodendroglia, microglia, celulele ependimare si celulele
satelite. Nevrogliile sunt celulele care se divid intens, nu contin
neurofibrile si nici corpi Nissl. Au rol de suport pentru neuroni, de
protectie, trofic, rol fagocitar, in sinteza tecii de mielina si in sinteza de
ARN si a altor substante pe care le cedeaza neuronului.
Celula nervoasa are proprietatile de excitabilitate si conductibilitate, adica
poate genera un potential de actiune care se propaga si este condus.
Conducerea impulsului nervos
Aparitia unui potential de actiune intr-o zona a membranei neuronale
determina aparitia unui nou potential de actiune in zona vecina. Asadar,
aparitia unui potential de actiune intr-un anumit punct al membranei
axonale este consecinta primului potential de actiune generat la nivelul
axonului respectiv.
Conducerea la nivelul axonilor amielinici (fig. 12)
In acest caz, potentialul de actiune poate sa apara in orice zona a membrei.
Proprietatile electrice ale membranei permit depolarizarea regiunilor
adiacente, iar potentialul de actiune este condus intr-o singura directie,
deoarece in directia opusa, unde s-a produs potentialul de actiune
anterior, membrana este in stare refractara absoluta.

Conducerea la nivelul axonilor

mielinizati
In acest caz, datorita proprietatilor
izolatoare ale mielinei, potentialul de
actiune apare la nivelul nodurilor
Ranvier si sare de la un nod la altul
intr-un tip de conducere numita
saltatorie. Acest tip de conducere
permite viteze mult mai mari. Aceasta
explica aparitia mai rapida a unor
reflexe decat altele.
Sinapsa este conexiunea
functionala intre un neuron si o alta
celula. In SNC, a doua celula este tot
un neuron, dar in SNP ea poate fi o
celula efectoare, musculara sau
secretorie. Desi similara cu cea
neuroneurala, sinapsa
neuromusculara se numeste placa
motorie sau jonctiune
neuromusculara.
La nivelul sinapselor,
transmiterea se face intr-un singur
sens.

In functie de viteza de adaptare:

-fazici-raspund cu o crestere a activitatii la aplicarea stimulului,da,in ciuda
mentinerii acestuia,activitatea lor scade ulterior:receptorul olfactiv;
-tonici-prezinta activitate relativ constanta pe toata durata aplicarii
stimulului:receptorul vizual.
La nivelul receptorului are loc traducerea informatiei purtate de stimul in
informatie nervoasa specifica.
Calea aferenta.Receptorii vin in contact sinaptic cu terminatiile dendritice
ale neuronilor senzitivi din ganglionii spinali sau de pe traiectul unor nervi
cranieni.
Prin centrii unui reflex se intelege totalitatea structurilor din sistemul
nervos central care participa la actul reflex respectiv.Sistemul nervos
central are trei nivele majore,cu atribute functionale specifice:nivelul
maduvei spinarii,nivelul subcortical si nivelul cortical.
Calea eferenta reprezinta axonii neuronilor motori somatici si vegetativi
prin care se transmite comanda catre organul efector.
Efectorii.Principalii efectori sunt muschii striati,muschii netezi si glandele
exocrine.

NEURONI
CELULELE GLIALE

1. CORP CELULAR
2. PRELUNGIRILE NEURONALE
DENDRITELE
- prelungiri citoplasmatice ce
contin neurofibrile si
corpusculi Nissl
- conduc influxul nervos
centripet
AXONUL
- teaca lui Schwann
- teaca lui Henle
- teaca de mielina

Substana alb a mduvei spinrii

Fasciculele nervoase ascendente
Calea sensibilitii exteroceptive
1. PROTOPATIC tact, presiune, durere, variaii termice
N1 (ganglionul spinal)
dendrita este n raport cu organele receptoare
axonul ptrunde pe calea rdcinii posteriore n MS face sinaps
cu N2 n coarnele posterioare de unde
- fie prin CORDONUL VENTRAL SPINOTALAMIC
(sensibilitatea difuz i excitaia de presiune)
- fie prin CORDONUL LATERAL SPINOTALAMIC
(sensibilitatea termic i dureroas)
ajung la N3 din nucleul talamic i apoi, n ariile senzitive I i II
2. EPICRITIC fin, discriminativ

N1 (ganglionul spinal)
calea fasciculului Goll i Burdach (cordonul
posterior) se formeaz calea FASCICUL SPINOBULBAR
N2 se gsete n nucleii Goll i Burdach
N3 din nucleul talamic i apoi, n ariile senzitive I i II

Calea sensibilitii PROPRIOCEPTIVE

1.CONTIENT articulaii, oase, periost
CALEA SPINO-TALAMO-CORTICAL
N1 (ganglionul spinal)
calea fasciculului Goll i Burdach
(cordonul posterior) se formeaz calea FASCICUL SPINOBULBAR
N2 se gsete n nucleii Goll i Burdach (bulb) formeaz ncruciarea
Senzitiv Banda Reil medial
N3 din nucleul talamic i apoi, n ariile senzitive I i II (girusul postcentral)

2. INCOTIENT informaii de la nivelul fusurilor nuero-musculare,

receptorilor tendinoi
N1 gaglionul din MS, scurt traiect ascendent, apoi sinaps cu
N2 neuronii somatosenzitivi nuclei Clarke (cordonul lateral de aceeai parte)
Bechterev (cordonul lateral de partea opus
se formeaz tractul cerebelos direct Flechsing i ncruciat Gowers
traiect ascendent prin pedunculii cerebeloi inferiori i superiori ajung la
N3 din cerebel

Sensibilitatea interoceptiv
N1 ganglionul spinal
zona senzitiv N2
cale multisinaptic, multineuronal cu traiect pn la formaiunea
reticulat a trunchiului cerebral
calea ascendent spinotalamic lateral care ajunge pn la nucleii
reticulai ai talamusului i apoi, axonul N3 se proicteaz difuz la
nivelul scoarei cerebrale

SNC cai centrale

NERVII SPINALI

sunt cile de conducere ale influxului

nervos de la periferie spre mduva
spinrii i invers
sunt 31 de perechi aezai de o
parte i de alta a mduvei spinrii:
8 cervicali
12 toracali sau dorsali
5 lombari
5 sacrali
1 coccigian.

NERVII SPINALI

sunt formai din:

Rdcina posterioar: - senzitiv

- prezint pe traiectul ei un ganglion spinal n care se
gsesc neuronii de origine pentru fibrele senzitive
- prelungirile periferice neuronale (dendritele) ajung la
structurile receptoare, iar cele centrale (axonii) intr
n mduva spinrii
Rdcina anterioar: - motorie
- conine fibre motorii , axoni ai neuronilor din coarnele
medulare anterioare i laterale
Trunchiul nervului spinal: rezult prin unirea celor 2 rdcini,
- nainte de a prsi canalul medular; conine fibre: senzitive, motorii
- dup ieirea din canalul vertebral se divide n:
ramura ventral
ramura dorsal
ramura comunicant alb
ramura meningeal.

Rdcina posterioar
Ganglion spinal

Trunchiul nervului spinal

Rdcina anterioar

NERVII SPINALI
Ramura ventral i distribuie fibrele n muchii i pielea regiunilor anterioare
ale gtului, trunchiului, membrelor superioare i inferioare
- ramurile anterioare se anastomozeaz i formeaz plexurile: cervical, brahial,
lombar, sacral, coccigian.
Ramura dorsal i distribuie fibrele n tegumentul i musculatura regiunii
dorsale a trunchiului, de o parte i de alta a liniei mediane a corpului.
Ramura comunicant alb
conine fibre vegetative
preganglionare.

Substana cenuie
Substana alb
Rdcina posterioar
Rdcina posterioar
Ganglionul spinal
Ramura dorsal

Ramura meningeal
Ramura ventral
conine fibre vasomotoare
Nerv spinal
pentru meninge.
Ramura comunicanta
Lanul ganglionar simpatic

Rdcinile
nervului

XII Perechi de Nervi Craniani

Oftalmic
Optic
Oculomotor comun
Patetic (Trohlear)
Trigemen
Oculomotor extern (Abducens)
Facial
Acustic (Acustico-vestibular)
Glosofaringian
Vag
Spinal (Accesor )
Hipoglos

NV I
Nervul olfactiv
Lobul
Frontal

Nerv senzitiv
Bulbul olfactiv
Tractul
olfactiv

Epiteliul senzitiv
din cavitatea
nazal
Lipsa mirosului anosmie

Lama ciuruit
a
lamei ciuruite
Filamentele
Nervului
olfactiv
Mucoasa
nazal

NV II
Nervul optic
Globii oculari
Retina

Nerv senzitiv

anopsie
daltonism

Nervul optic
Chiasma optic
Tractul optic
Nucleul geniculat
din talamus

Conexiuni optice

Cortexul vizual

NV III
Nervul oculomotor comun
Nerv motor

Fibrele somatomotorii:
muchiul drept superior
muchiul drept inferior
muchiul drept intern
muchiul oblic inferior
muchiul ridictorului
pleoapei

Fibrele vegetative
- muchii ciliari
- muchii circulari ai irisului

diplopia ,ptoz
palpebral

NV IV
Nervul trohlear
Nerv motor
Are originea la nivelul
coliculilor
cvadrigemeni
Acioneaz asupra
muchiului oblic
superior al globului
ocular

NV V
Nervul trigemen
Nerv mixt
Originea real n nucleul
masticator din punte
Coordoneaz
sensibilitatea feei i a
dinilor prin intermediul
ramurilor senzitive
oftalmic, maxilar i
prin fibrele senzitive ale
ramurii mandibulare
Controleaz muchii
masticatori prin fibrele
motorii ale ramurii
mandibulare

 Nerv motor
Muchiul drept extern al
globului ocular

NV VI
Nervul abducens
(oculocomun
extern)

 Nerv mixt
Fibrele senzitive: papilele
gustative din cele 2/3
anterioare ale mucoasei
linguale
Fibrele motorii: mimica feei
Fibrele vegetative motorii:
glandele salivare sublinguale
i submandibulare

NV VII
Nervul facial

NV VIII
Acustico-vestibular
Nerv senzitiv
Ramura acustic:
organul lui Corti din
urechea intern
Ramura vestibular:
receptorii statici din
urechea intern

NV IX
Nervul Glosofariangian
Nerv mixt
Fibrele senzitive:
papilele gustative din 1/3 de
la baza limbii i mucoasa
faringian
amigdalele palatine
cavitatea timpanic
trompa auditiv
Fibrele motorii: muchii
faringelui superior
Fibrele vegetative motorii:
glandele salivare parotide
Culege i sensibilitatea de la
nivelul arterei carotide
interne din jurul sinusului
carotidian (chemo- i baroreceptori)

NV X
Nervul vag
Nerv mixt
Fibrele motorii:
musculatura vlului palatin
musculatura faringelui, laringelui

Fibre senzitive:
tegumentul pavilionului urechii
mucoasa laringelui
esofagul, stomacul
inima
aparatul respirator

Fibre vegetative:
laringe
trahee, bronhii, plmni
inim
stomac, ficat, pancreas,
splin

NV XI
Nervul spinal (accesor)
Nerv motor
Organele inervate:
muchiul sterno-cleidomastoidian
muchiul trapez

NV XII
Nervul hipoglos
Nerv motor
Organele inervate:
- musculatura limbii
- musculatura regiunii
subhioidiene

ENCEFALUL
este partea din sistemul nervos central
situat n cutia cranian.
Poate fi subdivizat:
- ntr-o regiune aezat n prelungirea
mduvei spinrii: trunchiul cerebral pe a crei
parte dorsal se gsete cerebelul
- ntr-o regiune ce formeaz creierul

Meningele cerebrale

sunt membranele conjunctive care acoper

encefalul

1. Pia mater

- ader la suprafaa creierului, ptrunde n anuri

- are rol hrnitor

2. Arahnoida
- acoper creierul trecnd peste anuri i fisuri fr a ptrunde n ele din
loc n loc ader de pia mater i formeaz cisternele cu lichidul cefalorahidian.
3. Dura mater
- cptuete cutia cranian i se continu cu dura mater spinal
- n interiorul cavitii craniene trimite septuri durale care mpart cavitatea
n compartimente:
un sept ntre cele dou emisfere cerebrale
un sept ntre creierul mare i creierul mic
un sept ntre cele dou emisfere ale creierului mic.

Trunchiul cerebral cuprinde:

- Bulbul rahidian
- Puntea lui Varolio
- Pedunculii cerebrali

Faa anterioar a
trunchiului cerebral

1. Chiasma optic
2. Hipofizaa
3. Hipotalamusul
4. Pedunculii cerebrali
5. Puntea lui Varolio
6. Bulbul rahidian
7. Olivele bulbare
8. Decusaia piramidal
9. Mduva spinrii
10.Nerv spinal
II - XII nervii cranieni

Faa posterioar a
trunchiului cerebral

6. Bulbul rahidian
11. Glanda epifiz
12. Coliculii cvadrigemeni
13. Ventriculul IV
14. Pedunculul cerebelos
superior
15. Pedunculul cerebelos
mijlociu
16. Pedunculul cerebelos
inferior
IV - VII nervii cranieni

La nivelul bulbului substana cenuie reprezentat sub form de nuclei:

- nuclei senzitivi ai nervilor cranieni:

nervului V (nervul trigemen), nervului VII (nervul facial),

IX (nervul glosofariangian), X (nervul vag)
ramura vestibular din nervul VIII

- nucleii motori :

nervul cranieni IX (nervul glosofariangian), X (nervul vag) , XI

(nervul accesor), nervului hipoglos (XII)

- nuclei vegetativi ai nervilor cranieni

nucleul salivar inferior (IX)
nucleul dorsal al nervului vag (X)

- nuclei proprii bulbului rahidian:

nucleii olivari
nucleii Gol i Burdach
nucleii substanei reticulate: nucleii respiratori, cardioinhibitori i
vasomotori.

Substana alb este organizat sub form de cordoane reprezentnd o

continuare a celor de la mduv.
Tracturile nervoase ascendente sunt axoni ai neuronilor Goll i
Burdach localizate n cordonul posterior.
Tracturile spinotalamice au traseu ascendent prin cordoanele
anterioare i laterale, fr a face sinaps n bulb, n drumul lor spre
talamus.
Fasciculele spinocerebeloase trec prin bulb i punte i ajung la nivelul
cerebelului.
Tracturile descendente sunt reprezentate de tracturile piramidale, cu
origine la nivelul cortexului cerebral. Ele au traseu prin bulb fr a se
opri la acest nivel cu excepia celor care se ncrucieaz la nivelul
decusaiei piramidale trec de partea opus.
Sistemului motor extrapiramidal, cu originea n nucleii trunchiului
cerebral: fasciculele rubrospinal, tectospinal, vestibulospinal, dar i
fibrele care fac legtura ntre nucleii hipotalamici i nucleul dorsal al
vagului din bulb.

La nivelul bulbului rahidian se nchid urmtoarele reflexe:

de vom, strnut, tuse
reflexul de deglutiie,
reflexul salivar
reflexele secretorii motorii digestive
reflexele respiratorii
reflexele adaptative cardio-vasculare.

Puntea lui Varolio

Substana cenuie este dispus sub form de nucleii:
-motori: V trigemen, VI abducens, VII facial
-senzitivi: sunt nucleul terminal principal al nervului
trigemen V, nucleul nervilor acustici VIII
-vegetativi: nucleul salivar superior, nucleul lacrimal
-proprii:
nucleii pontini ai substanei reticulate,
oliva superioar,
nucleii lemisului lateral,
nucleul corpului trapezoid.

Substana alb de la nivelul Punii lui Varolio

Fasciculele ascendente: fascicule spinotalamice,
spinobulbare i spinocerebeloase, care au traseu
ascendent spre cortex.
Fasciculele descendente aparin cilor motorii piramidale
i cilor corticopontine, ambele ci motorii voluntare.
Fibrele transversale alctuiesc pedunculii cerebeloi
mijlocii.

Puntea lui Varolio

Funcia reflex realizat
centrilor de reglare a
fiziologice importante:
salivaia,
masticaia,
secreia lacrimal,
clipirea,
salivaia
cardiovascular.

prin prezena
unor procese

Mezencefalul se afl situat ntre Puntea lui Varolio i

diencefal.
Este format din pedunculi cerebrali i corpi cvadrigemeni

Mezencefal
Substana alb este format din fascicule conductoare
ascendente i descendente.
Substana cenuie este dispus sub form de nuclei:

motori: nucleii nervilor cranieni oculomotor, trohlear

(III,IV)
senzitivi: nucleul mezencefalic al trigemenuli (V)
vegetativi: nucleul accesor al oculomotorului (III) care
controleaz musculatura ciliar i muchii corpului ciliar
nuclei proprii:
nucleul rou: cu rol inhibitor asupra tonusului muscular
coliculii cvadrigemeni: reflexul oculocefalogir
substana neagr: cu rol n mecanismele de veghe.

Cerebelul sau creierul mic

este aezat pe partea
posterioar a
trunchiului cerebral,
n etajul posterior al
cutiei craniene.

Superior este acoperit de

emisferele cerebrale
de care este desprit de
un sept al dura mater.

Suprafaa este brzdat

de anuri paralele de
diferite adncimi:
-cele superficiale
delimiteaz lamele
-cele adnci delimiteaz
lobuli

- cele profunde delimiteaz

lobii cerebeloi

Cerebelul este alctuit:

- dintr-o poriune median vermis
- dou poriuni laterale - numite emisfere cerebeloase.
El are trei fee:
1. una superioar, care vine n raport cu cortul cerebelului i prin
ea cu emisferele cerebrale,
2. una inferioar care vine n raport cu fosele cerebeloase ale
osului occipital,
3. alta anterioar, care vine n raport cu triunghiul cerebral

Substana cenuie
formeaz scoara
cerebeloas:
- strat molecular extern
- strat celule Purkinje
- strat granular intern.

Substana alb este format din trei format din trei feluri de
fibre:
Fibrele de asociere fac legtura dintre diferitele regiuni ale
scoarei cerebeloase i dintre scoara cerebeloas i nucleii
cerebeloi.
Fibrele comisurale realizeaz legtura dintre diferitele zone din
cortexul cerebelos ale unei emisfere cerebeloase cu cele similare din
emisfera cerebeloas opus.
Fibrele de proiecie leag scoara cerebeloas i nucleii cerebeloi
cu alte segmente ale nevraxului.

Fibrele de proiecie aferente i eferente realizeaz legturile

sau conexiunile cerebelului cu celelalte formaiuni ale
nevraxului.
a.
Fibrele aferente vin de la mduv, trunchiului cerebral
i scoara cerebral i se termin la scoara cerebeloas sau
nucleii cerebeloi,
Fasciculul spinocerebelos anterior.
Fasciculul spinocerebelos posterior.
Fasciculul bulbocerebelos.
Fasciculul olivocerebelos.
Fasciculul vestibulocerebelos.
Fasciculul corticopontocerebelos.
b.
Fibrele eferente pleac din scoara cerebeloas i din
nucleii cerebeloi i se termin la trunchiul cerebral i la
talamus.
Fasciculul fastigiobulbar.
Fasciculul dentorubric.
Fasciculul dentotalamic.

Cerebellar
Peduncles

Pedunculii cerebeloi:
- inferiori sau, corpii restiformi unesc cerebelul cu bulbul;
- pedunculii cerebeloi mijlocii sau braele puni leag cerebelul de punte;
- pedunculii cerebeloi superiori sau braele conjunctive unesc cerebelul
cu mezencefalul.
Pedunculii cerebeloi sunt alctuii din fibre nervoase care vin la cerebel
sau care pleac de la cerebel.

Cerebellum
an primar

Lob anterior
Reglarea tonusului
muscular,
Coordonarea activitilor
voluntare

Lob posterior

Programarea i
iniierea
Micrilor
voluntare

Lob
Flocculo-Nodular

Meninerea echilibrului,
Controlul micrilor ochiului

Vestibulocerebellum
Spinocerebellum

Folia

Cerebrocerebelum

Balance

Motor Skill

Pablo Casals

Posture
Gait Ataxia
Tremor

Cerebellar
Ataxia
Ataxic gait and
position:
Left cerebellar tumor

a. Sways to the right in

standing position
b. Steady on the
right leg
c. Unsteady on the
left leg
d. ataxic gait

Cerebellar
Medulloblastoma
Cerebellar tumors on vermis
- Truncal Ataxia

- Frequent Falling
The child in this picture:
- would not try to stand
unsupported
- would not let go of the bed rail
if she was stood on the floor.

Diencefal

Diencefalul sau creierul intermediar este un segment al

encefalului interpus ntre mezencefal i trunchiul cerebral i
sub emisferele cerebrale:
talamus, metatalamus, subtalamus, epitalamus i hipotalamus.

TALAMUSUL

FUNCII
1. transmiterea specific a mesajelor senzoriale

2. transmiterea specific a mesajelor nesenzoriale

3. transmiterea activitii senzoriale asociative
4. reglarea activitii corticale

1. TRANSMITEREA SPECIFIC A MESAJELOR

SENZORIALE
FUNCIILE TALAMUSULUI
staie de releu pentru toate cile senzitive care merg la
scoara cerebral (excepie sensibilitatea olfactiv)
sensibilitatea interoceptiv are releu talamic dup o
staie sinaptic n hipotalamus
rol n starea de plcere sau neplcere, care nsoete
senzaiile venite de la periferie
axonii neuronilor talamici proiecteaz strict somatotopic n
aria somato-senzitiv principal, n funcie de tipul
informaiilor conduse
neuronii talamici au cmpuri receptoare inhibitoare i
excitatoare

EMISFERELE CEREBRALE REPREZINTA PARTEA

CEA MAI VOLUMINOASA A S.N.C.

CEREBRALE
SUNT
SEPARATE
PRIN FISURA
INTEREMISFER
IC I UNITE
N PARTEA
BAZAL PRIN
FORMAIUNI
DE
SUBSTAN
ALB

CORPUL
CALOS
TRIGON
CEREBRAL

COMISURILE
ALBE
ANTERIOARA
SI
POSTERIOARA

SANUL
CENTRAL
ROLANDO

SANUL
LATERAL
SYLVIUS

CONFIGURATIE

EXTERN

Emisferele cerebrale vedere lateral

Lobii emisferelor cerebrale :

frontal-albastru parietal-alb
occipital-maro

temporal-verde
FEELE
EMISFERELOR SUNT
STRBATUTE DE
ANTURI ADNCICARE DELIMITEAZ
LOBI
I ANURI MAI
PUIN ADNCI,
CARE DELIMITEAZ
CIRCUMVOLUIUNI
(girusuri)

Substana alb la interior

Format din fibre mielinizate:

1-de proiectie-ascendente
-descendente

2-comisurale-leag cele doua

emisfere

3-de asociaie-leaga zone ale

aceleeasi emisfere

Substanta cenusie la exterior

formeaza cortexul cerebral(2-6 mm
grosime)
- la baza emisferelor formeaza
ganglionii bazali(corpii striati)

CONFIGURAIA
INTERNA

NVATARE,
MEMORIE,
CONTROL
COORDONARE,
INTEGRARE SENZATII,
CORTEXUL ESTE SEGMENTUL SUPERIOR CU ROL IN:

VOINTA,
STRI EMOIONALE
I
COMPORTAMENTALE.

SCOARTA
NEOCORTEX

Functional cuprinde :
1. neocortexul receptor
2. neocortexul motor
3. neocortex de asociatie

CEREBRALA
ARHICORTEX SI PALEOCORTEX

GALBEN

-CORTEX CINGULAT

VERDE

-HIPOCAMPUL

ROSU(inf)
-NUCLEUL
AMIGDALIAN

LOBII CEREBRALI SI ARIILE CORT

Aria motorie-bleo
hasurat
Aria somatosenzitiv
galben hasurat
Aria vizual albastru
hasurat

Aria Broca-negru
Aria Wernicke-in lobul
temporal hasurat
orizontal
Aria auditiv in lobul
temporal galben punctat

CORTEXUL
CUPRINDE :

Neocortex receptor senzitiv

Neocortex motor -din
(homunculus)
girusul precentral care
formeaza un Homunculus si senzoriale:vizuala,olfactiva,
motor foarte asemanator cu
gustativa, auditiva,vestibulara
Homunculus senzitiv.

Neocortex de asociaie:
somato-senzitiv vizual ,
auditiv, motor.

CORTEXUL MOTORlocalizat n lobul

frontal n faa anului

central Rolando

INIIAZ SEMNALE MOTORII PENTRU MICRILE VOLUNTARE

Arie
motorie

Aria Broca-centrul motor al vorbirii,pronunie si articulaia

cuvintelor
Se afla in lobul frontal stang.
Nu are corespondent in emisfera
dreapt

Localizarea ariilor
senzoriale si
motorie
primare la nivelul
cortexului
cerebral

SUNT ARII CARE PRIMESC SI PROCESEAZ SEMNALE

SENZORIALE SI INIIAZ MICRILE VOLUNTARE

ARIILE SENZITIVE : HOMUNCULUS SENZITIV

Reprezentarea grafic in aria somestezica I

(LOBUL PARIETAL) unde se proiecteaz
sensibilitatea cutanat si proprioceptiv a regiunilor
corpului, in functie de densitatea receptorilor

Aria vizual (arie

senzorial) cu rol n

formarea
imaginilor
(cortexul vizual)

1.Localizarea
ariilor de
asociaie

si
2.Ariilor motorii
secundare si de
asociatie

1.Primesc si interpreteaza informatiile de la ariile senzoriale primare

apoi utilizeaza informatiile din memorie pentru a le interpreta.
2.Coordoneaza miscarile de mare finee si miscarile voluntare ale
ochilor, mainilor si capului

ARIE DE ASOCIAIE TERIAR aria Wernicke-inelegerea limbajului

PRIMETE I
INTEGREAZ INFORMAII
DE LA ALTE ARII DE
ASOCIAIE

ESTE O ARIE
INTERPRETATIVA

Aria Cortical
Cortex motor asociativ

Cortex prefrontal

Functii
Coordoneaza miscarile complexe

Rezolvarea Problemelor, Emotii, Gandire complexa

Cortex Motor Primar

Initiatierea miscarilor voluntare

Cortex somatosenzitiv primar

Receptioneaza informatiile tactile din corp

Arii senzitive de asociatie

Proceseaza informatii multisenzoriale

Aria vizuala de asociatie

Prelucrare complexa a informatiilor visuale

Cortex vizual

Detectarea stimulilor vizuali simpli

Aria Wernicke

Intelegerea limbajului

Aria auditiva de asociatie

Cortexul auditiv
Centrul vorbirii ,Aria Broca

Prelucrare complexa a informatiilor auditive

Detectarea calitatii sunetelor (intensitate, tonalitate)

Pronuntia si articularea cuvintelor

FUNCTII:
1-proiecie si integrare
olfactiv
2-regleaza activitatea
vegetativ si endocrin

3-mentine homeostazia
mediului intern
4- emotii
5-instinctele :
alimentare
sexuale

6.-recompens si
pedeaps

7. motivatiile

SISTEMUL LIMBIC
Arhicortex si Paleocortex

FORMAIUNEA RETICULAT
STRUCTURA
este format din celule i fibre nervoase
constituit dintr-o multitudine de nuclei 5 grupe:
nuclei cu conexiuni cerebeloase
nuclei ce formeaz ariile respiratorii bulbare, presoare i
ariile de inhibiie a reflexului miotatic
nuclei cu rol receptor i asociativ
nucleii rafeului median din tegmentum mezencefalic
nuclei ce corespund ariei limbice a mezencefalului

FORMAIUNEA RETICULAT

FUNCII
1. intervine n controlul motricitii somatice prin intermediul cilor
reticulo-spinale:
sistemul reticulat descendent facilitator
se gsete n regiunea dorsolateral a trunchiului cerebral
are tonus propriu
are rol de ntrire a reflectivitii medulare
sistemul reticulat descendent inhibitor
se gsete n regiunea ventromedian a trunchiului cerebral
reduce excitabilitatea motoneuronilor medulari
nu are tonus propriu
constituie o cale final comun a centrilor inhibitori
suprajaceni sistemul inhibitor cortico-cerebelo-reticulospinal

sistemele reticulate descendente controleaz reflexele tonice i

posturale, prin intermediul motoneuronilor alfa i gama

FORMAIUNEA RETICULAT

FUNCII
2. influeneaz funciile vegetative prin centrii reglatori de la
acest nivel:
respiraia
vasomotricitatea
salivaia
voma
deglutiia
secreia i motilitatea gastro-intestinal
termoreglarea
metabolismul
miciunea
3.

n reglarea strii vigile i a comportamentului:

constituie sistemul de alertare al scoarei cerebrale, prin
sistemul reticulat ascendent activator
are dou modaliti de aciune: - fazic (de trezire) tonic (starea de veghe)
asigur gradarea controlului strii vigile i a contienei

FORMAIUNEA RETICULAT

ACTIVAREA FORMAIUNII RETICULATE se realizeaz prin:

mecanismul autonom
determinat de proprietatea de pacemaker a structurilor
constituiente
ntreinut de - aferenele unor circuite locale
- influene umorale (este sensibil la modificrile
pO2 , pCO2 , [H+], substane biologic active
endo- i exogene)
n ntreinerea activitii autoritmice a neuronilor formaiunii
reticulate intervin : - mecanisme adrenergice (specifice
substanei reticulate)
- mecanisme colinergice

ci ascendente de la periferie (prin colateralele aferenelor

senzitivo-senzoriale)

ci descendente de la cortexul cerebral

FORMAIUNEA RETICULAT
EFERENELE FORMAIUNII RETICULATE care duc la scoara
cerebral urmeaz dou ci:
calea talamic - prin nucleii talamici nespecifici, cu proiecie
difuz
- regleaz tonusul cortical prin 2 categ.
de aferene:
sistemul talamic difuz desincronizator
cu efect de trezire i meninere a strii vigile
folosete mediaia catecolaminergic
sistemul talamic difuz sincronizator (sist. de recrutare
talamic)
cu efect hipnogen
folosete mediaia serotoninergic
calea extratalamic
influeneaz toate aspectele activitii nervoase superioare:
contien
atenie
nvare

Sistemul
nervos
vegetativ
coordoneaz
funciile
diferitelor
organe interne.