ANALIZATORUL KINESTEZIC

Desfasurarea normala a activitatii motorii necesita informarea permanenta a sistemului

nervos central asupra pozitiei spatiale a corpului (aparatul vestibular), a diferitelor sale segmente
(receptorul vizual si cutanat) si a gradului de contractie a muschilor (analizatorul kinestezic).
 Receptorii analizatorului kinestezic sunt situati in muschi, tendoane, articulatii, periost,
ligamente.

Receptorii kinestezici din periost si articulatii sunt corpusculii Vater-Pacini, identici cu

cei din piele. Sunt sensibili la miscari si modificari de presiune.
 Corpusculii neurotendinosi Golgi sunt situati la jonctiunea muschi tendon. In corpuscul
patrund 1-3 fibre nervoase, care sunt stimulate de intinderea puternica a tendonului.

Ei monitorizeaza continuu tensiunea produsa in tendoane si ajuta la prevenirea contractiei

musculare excesive sau a alungirii exagerate a muschiului.

Terminatiile nervoase libere se ramifica in toata grosimea capsulei articulare si transmit

sensibilitatea dureroasa articulara.

Corpusculii Rufini se afla in stratul superficial al capsulei articulare si receptioneaza

pozitia si miscarile din articulatii.
 Fusurile neuromusculare sunt diseminate printre fibrele musculare striate, care sunt
simulate de tensiunea dezvoltata in timpul contractiei musculare. Fusurile neuromusculare sunt
formate din 5-10 fibre musculare modificate, numite fibre intrafusale, continute intr-o capsula
conjunctiva si dispuse paralel cu cele extrafusale.

Portiunile periferice sunt contractile, iar portiunea centrala, necontractila, contine nuclei.

Fusurile au inervatie senzitiva si motorie. Inervatia senzitiva este asigurata de dendrite

ale neuronilor senzitivi din ganglionul spinal.

Inervatia motorie este asigurata de axonii neuronilor  γ din cornul anterior al maduvei.
Acesti axoni ajung la partea periferica a fibrelor cu sac nuclear si cu lant nuclear pe care le
contracta, determinand intinderea portiunii centrale, ceea ce duce la stimularea fibrelor senzitive
anulospirale si a celor “in floare”.

Impulsul nervos se transmite neuronului α, ceea ce duce la contractia fibrelor

extrafusale, determinand contractia muschiului.
Impulsurile aferente de la proprioceptori sunt conduse prin doua cai:

- pentru sensibilitatea kinestezica (simtul pozitiei si al miscarii in spatiu), prin fascicule

spinobulbare;

- pentru sensibilitatea proprioceptiva de reglare a miscarii (simtul tonusului muscular), prin

fascicule spinocerebeloase ventral si dorsal.
 Dispunerea in paralel a fibrelor intrafusale face ca intinderea fibrelor extrafusale sa determine
si intinderea celor intrafusale.

Relaxarea musculara este prevenita prin intinderea si activarea fusurilor, care, la randul lor,
declanseaza o contractie reflexa. Acest mecanism produce o intindere si o tensiune musculara de
relaxare – tonusul muscular.
 Bibliografie:

Manual Biologie clasa a XI-a, Ed. Corint, Dan Cristescu, Carmen Salavastru, Bogdan
Voiculescu, Cezar Th. Niculescu, Radu Carmaciu;