Reflexe Osteotendinoase

Reflexele osteotendinoase, proprioceptive sau miotatice sunt reflexe simple, monosinaptice, bineuronale, cu perioada scurta de latenta de 6 9 msec. Ele sunt declansate de intinderea muschilor, care reactioneaza printr-o contractie prompta, motiv pentru care se mai numesc si reflexe de intindere. Este suficienta o intindere de 20 30 de microni pentru a se obtine o contractie musculara.

Astfel un reflex osteotendinos este caracterizat prin: este neconditionat (innascut) este rapid nu iradieaza este involuntar (nu sunt comandate de centri nervosi superiori, dar acestia pot exercita un grad de control, de modulare)

Din punct de vedere structural un reflex miotactic este alcatuit din arcul reflex: Receptor Calea aferenta senzitiva Centrul nervos Calea eferenta motorie Efector

Arcul reflex

Receptor:
Fusurile Neuromusculare sunt fibre musculare modificate, in numar de 5-10, cu lungimi cuprinse intre 3 si 10 milimetrii denumite fibre intrafusale, inconjurati de o capsula conjunctiva si diseminate printre fibrele musculare striate, atasate de glicocalixul acestora. Fusurile sunt inpartite in doua portiuni: portiunile periferice, efilate care au un rol contractil si portiunea centrala, senzoriala, necontractila.

Structura generala, simplificata a Fusului Neuromuscular

Fibrele musculare intrafusale se impart in 2 categorii: fibre musculare cu sac nuclear (intre 1 si 3 in fiecare fus) in care mai multi nuclei sunt agregati in formatiuni saciforme dispuse in zona centrala a regiunii receptoare, fibre musculare cu lant nuclear (intre 3 si 9 in fiecare fus) care au diametrul si lungimea de aproximativ jumatate din cea a fibrelor cu sac nuclear, iar nucleii sunt aliniati sub forma unui lant dispus la nivelul intregii regiuni receptoare. Regiunea receptoare a fusului muscular este zona centrala a acestuia. In aceasta zona concentratia de filamente de actina si miozina este mica, insa, exista un numar mare de terminatii senzoriale. Acestea fiind impartite in 2 categorii:

1. Terminatii senzoriale primare (anulospirala) In centrul zonei receptoare, o fibra nervoasa senzoriala mare este dispusa circular in jurul regiunii centrale a fiecarei fibre intrafusale, formand asa numita terminatie anulospirala. Aceasta fibra nervoasa, este de tip Ia are un diamteru mediu de 17 microni si transmite impulsuri senzoriale catre maduva spinarii cu viteze de 70120 m/sec, la fel de rapid ca orice alta fibra nervoasa mielinica din organism.Sunt stimulate atit de fibrele intrafusale cu sac nuclear cat si de cele cu lant nuclear. 2. Terminatiile senzoriale secundare Regiunea receptoare situata de o parte si de Tipurile de terminatii senzoriale si motorii ale fusului. alta a terminatiei primare este inervata de una sau doua fibre nervoase mai mici de tip II, cu diametrul mediu de 8 microni. Aceste terminatii senzoriale sunt denumite terminatii secundare ; uneori sunt dispuse circular in jurul fibrelor intrafusale ca si fibrele de tip Ia, insa de obicei se ramifica asemenea unor ramuri.Sunt stimulate numai de fibrele cu lant nuclear.

Stimulul este reprezentat de de intinderea regiunii de mijloc a fusului. Receptorii de la nivelul fusurilor musculare pot fi stimulati in doua moduri: fie prin alungirea intregului muschi ce intinde zona mijlocie a fusului si in acest mod stimuleaza receptorul sau, chiar daca lungimea muschiului nu se modifica, contractia capetelor fibrelor intrafusale determina intinderea zonei mijlocii a fusului si astfel stimuleaza intinderea.

Corpusculii Golgi (fusurile neurotendinoase) reprezinta un receptor senzorial invelit intr-o capsula fibroasa care contine un numar mare de fibre tendinoase ale muschilor scheletici. Aproximativ 10-15 fibre musculare sunt conectate cu fiecare organ Golgi, iar fusul neurotendinos este stimulat cand acest fascicol de fibre musculare este tensionat prin contractia sau intinderea muschiului. Astfel, diferenta majora intre stimularea organului tendinos Golgi si cea a fusului muscular consta in faptul ca fusul detecteaza lungimea muschiului si modificarea acesteia, in timp ce organul tendinos detecteaza tensiunea musculara de la nivelul muschiului.

Calea Aferenta:
Sunt reprezentati de neuronii senzitivi pseudounipolari din ganglioni spinali, care intra in maduva prin coarnele posterioare ale acestieia, transmitand raspunsul catre centrul nervos. Acesti neuroni transmit PA saltatoriu, dintr-un nod Ramvier la altul cu o viteza mare (70-120 m/sec) datorita prezentei tecii de mielina. Pentru fusurile neuromusculare calea aferenta este reprezentata de cele doua tipui de fibre senzoriale: Ia cu diamterul de 17 microni si II cu diamterul de 8 microni. Impulsurile de la organul Golgi sunt transmise prin fibre nervoase mari de tip Ib, cu conducere rapida, avand diamterul mediu de 16 microni, fiind relativ mai mici decat cele Ia ale fusului muscular. Fiecare reflex ii este desemnat un anumit etaj medular, care reprezinta si scopul testarii; de exemplu: rotulian ii este desemnat L2-L4, ahilean S1-S2, bicipital C5-C6.

Centrul reflex:
(refexul de intindere dinamic si reflexul de intindere static)
Reflexu de intindere poate fi impartit in doua componente: reflexul de intindere dinamic si reflexul de intindere static. Reflexul de intindere dinamic este declansat de impulsuri dinamice puternice transmise de la terminatiile senzoriale primare ale fusurilor musculare, generate de intinderea sau relaxarea rapida a acestora. Tipurile de reflexe de intindere si fibrele asociate. Altfel spus, intinderea sau relaxarea brusca a unui muschi declanseaza un impuls puternic transmis la nivelul maduvei spinarii ; acesta produce o contractie reflexa instantanee (sau o reducere a contractiei) a aceluiasi muschi in care a fost generat impulsul initial. Acest reflex are rolul de a se opune variatiilor bruste ale lungimii musculare. Reflexul de intindere dinamic se epuizeaza la o fractiune de secunda dupa intinderea ( sau relaxarea) muschiului la noua sa lungime, insa ulterior un reflex de intindere static, mai slab, continua pentru o perioada lunga de timp. Acest reflex este declansat de semnale statice continue transmise de la nivelul receptorilor atit prin terminatii primare cat si prin terminatii secundare. Rolul reflexului static de intindere este de a mentine relativ constant gradul contractiei musculare, cu exceptia situatiilor in care sistemul nervos transmite o alta comanda. Organul tendinos, ca si receptorii primari ai fusului muscular, are atit un raspuns dinamic cat si unul static. Cu alte cuvinte, el reactioneaza intens cand

tensiunea musculara creste brusc (raspunsul dinamic), insa acest efect se reduce dupa o fractiune de secunda la un nivel mai scazut de descarcare constanta, nivel aproape direct proportional cu tensiunea musculara (raspunsul static). Astfel, organul tendinos Golgi ofera sistemului nervos informatii instantanee despre gradul de tensiune din fiecare mic segment al fiecarui muschi. Stimularea organelor tendinoase Golgi ale unui tendon muscular prin cresterea tensiunii in muschiul corespunzator, initieaza transmiterea impulsurilor spre maduva spinarii pentru a genera un reflex in muschiul respectiv. Acest reflex este in intregime inhibitor si asigura un mecanism de feedback negativ care impiedica cresterea excesiva a tensiunii musculare.

Calea Eferenta
In fiecare segment al coarnelor anterioare ale susbtantei cenusii medulare exista cateva mii de neuroni care au dimensiuni cu 50-100% mai mari decat majoritatea celorlalti neuroni si care sunt denumiti neuroni motori anteriori sau motoneuroni. Acestia dau nastere unor fibre nervoase care parasesc maduva prin radacinile anterioare si inerveaza direct fibrele musculare scheletice. Neuronii sunt de doua tipuri, neuroni motori (motoneuroni ) si neuroni motori (motoneuroni ). Neuronii motori alfa dau nastere unor fibre motorii mari de tip A, cu diametrul mediu de 14 microni; aceste fibre se ramifica larg dupa ce patrund in muschi si inerveaza fibrele musculare scheletice mari. Stimularea unei singure fibre nervoase alfa excita intre trei si cateva sute de fibre musculare scheletice reunite colectiv sub denumirea de unitate motorie. Neuronii motori gamma alaturi de neuronii alfa care determina contractia fibrelor musculare, in coarnele anterioare ale maduvei spinarii, se gasesc neuroni motorii gamma mult mai mici, al caror numar este jumatate din cel al neuronilor alfa. Acestia trimit impulsurile nervoase prin fibre mult mai mici de tip A, care au diamterul mediu de 5 microni si care se distribuie fibrelor intrafusale.

Efector:
Este reprezentat de muschiul extensor specific zonei percutate. Exemple de reflexe de intindere: Reflexul rotulian sau patelar (L2 L4) se executa prin percu-tarea tendonului rotulian, inferior de rotula, subiectul fiind in decubit dorsal, cu gambele usor flectate pe coapse si tele sprijinite de pat sau in pozitie sezand la marginea patului. Se obtine ca raspuns extensia gambei pe coapsa, ca urmare a contractiei muschiului cvadriceps. Reflexul achilian (S1 S2) se executa prin percutarea tendonul lui achile, subiectul fiind in decubit ventral, cu gamba flectata pe coapsa si piciorul flectat pe gamba, examinatorul sustinand gamba sau in pozitie in genunchi la

marginea patului. Se obtine ca raspuns extensia piciorului, ca urmare a contractiei muschiului triceps sural. Reflexul bicipital (C5 C6) se executa prin percutarea tendo-nului muschiului biceps la nivelul plicii cotului, subiectul avand antebratul usor flectat pe brat, sustinut in aceasta pozitie de examinator. Se obtine ca raspuns flexia antebratului pe brat, ca urmare a contractiei muschiului biceps brahial. Reflexul tricipital (C6 C7) se executa prin percutarea tendo-nului muschiului triceps deasupra olecranului, subiectul avand antebratul flectat pe brat la 90 de grade si mana orientata in jos, cu sustinerea bratului de catre examina-tor. Se obtine ca raspuns extensia antebratului pe brat, ca urmare a contractiei muschiului triceps brahial. Reflexul pectoral (C5 T1) se executa prin percutarea tendonului marelui pectoral. Se obtine ca raspuns abductia si rotatia interna a bratului. Reflexul scapulo-humeral (C4 C5) se executa prin percutarea marginii omoplatului. Se obtine ca raspuns retractia omoplatului. Reflexul medio-pubian (T6 T12, L2 L3) se executa prin percutarea simfizei pubiene, subiectul fiind in decubit dorsal. Se obtine ca raspuns adductia coapselor si contractia dreptilor mari. In conditii patologice explorarea reflexelor osteotendinoase ajuta la stabilirea unui diagnostic , a prognosticului si la controlul eficacitatii tratamentului aplicat. Hiperreflexia sau exagerarea reflexelor apare in cazul cresterii excitabilitatii fusurilor neuromusculare, cum se intampla in cazul hemiplegiilor, sau in cazul hiperexcitabilitatii motoneuronilor alfa, prin pierderea controlului frenator exercitat de substanta reticulata. De asemenea poate exprima leziuni ale cailor piramidale. Hiporeflexia sau diminuarea reflexelor, si areflexia sau abolirea reflexelor apar in cazul leziunilor care compromit, pana la intrerupere totala, arcul reflex. Ele pot apare in cazul leziunilor radacinilor posterioare (in tabes), in cazul leziunilor medulare (poliomielita), in cazul leziunilor radacinilor anterioare (polinevrite), in faza flasca a sindromului piramidal sau in miastenia gravis.