Bolile

La varsta de 80 de ani, toate persoanele sufera de artroza, chiar daca

simptomele lipsesc, atrag atentia medicii. Artroza este de departe cea mai
frecventa suferinta articulara, fiind considerata a doua cauza de
invaliditate la persoanele de peste 50 de ani. Incidenta ei creste cu varsta,
fiind maxima intre 55-75 de ani.
Pana la 55 de ani (la menopauza), boala are o incidenta egala pe sexe, dupa aceasta
varsta este de doua ori mai frecventa la femei, cu exceptia localizarii de la sold, singura
considerata mai frecventa la barbati.

Cum se manifesta artroza

Durerea asociata artrozei apare gradual, desi exista si situatii in care poate fi
brusca. Genunchiul devine rigid si edematiat, ceea ce face ca mobilitatea sa fie redusa (la
indoire sau indreptare). Apare asa-zisa redoare matinala : simptomele sunt atroce
dimineata sau dupa o lipsa de activitate (cand stam mult in repaus) si se calmeaza odata cu
activitatile fizice cotidiene. Ele se pot agrava insa cu activitatile intense sau dupa mers
prelungit, urcat si coborat trepte sau la ingenunchiere. De asemenea, durerile sunt
meteosensibile (se agraveaza cu schimbarea vremii).
Prima optiune terapeutica este cea conservativa, nechirurgicala. Insa, daca aceasta este
ineficienta in controlul durerii si imbunatatirii functiei, se va recurge la tratament
chirurgical.
Scopul interventiei chirurgicale este remiterea durerii, restaurarea functiei genunchiului si
imbunatatirea calitatii vietii. Artroplastia de genunchi este o procedura sigura si eficienta

pentru eliminarea durerii, corectarea deformarii piciorului si care faciliteaza reluarea

activitatilor obisnuite.

Codasii Europei la numarul de implanturi de genunchi

In Romania sunt peste 8 milioane de pacienti ce sufera de artroza intr-un grad mai mic
sau mai mare.
In ceea ce priveste numarul implanturilor, in tara noastra, la nivelul anului 2011, se realizau
aproximativ 11.000 de implanturi de sold si genunchi. Dintre acestea, doar 1.600 de
proteze de genunchi. In 2013, au fost facute 9.600 de proteze de sold si 2.200 de proteze
de genunchi. In 2014, pana acum, s-au realizat doar 800de implanturi de genunchi.
Raportat la contextul european, tara noastra ocupa ultimele locuri in ceea ce priveste
implanturile de genunchi. De exemplu, in Anglia si Tara Galilor se implanteaza anual
peste 160.000 de proteze de sold si genunchi. Rata implanturilor de genunchi a inregistrat
un trend ascendent in ultimii ani, la nivelul tuturor statelor europene. In Franta, rata de
implanturi de genunchi a crescut cu 60% intre 2000 si 2010.
In SUA, se realizeaza anual intre 800.000 si 1.000.000 de implanturi de genunchi.
Cresterea numarului de artroplastii de genunchi la nivel international este determinata, pe
de-o parte, de imbatranirea populatiei si, pe de alta parte, de adresabilitatea din ce in ce
mai mare a batranilor in vederea recapatarii mobilitatii la batranete.
Care sunt principalele bariere in Romania?
Penetrarea scazuta a artroplastiilor de genunchi in Romania poate fi pusa pe seama a doi
factori principali:

lipsa de informare: multi pacienti se conformeaza cu conditia pe care o au (atribuind-o

varstei) si nu se prezinta la medic.
lipsa capacitatii de a acoperi financiar valoarea protezelor. In Romania, costul mediu al
unei proteze de buna calitate variaza intre 1.200 si 4.000 de euro. Exista programe de
protezare ale CNAS, insa din cauza nevoii crescute, nu se poate acoperi necesarul,
ajungandu-se astfel la perioade de asteptare de pana la doi ani.

Cu cat afectiunea este avansata, iar varsta este mai inaintata, cu atat amanarea interventiei
creste risucl de invalidatate. Acesta este si cazul unei paciente in varsta de 74 de ani,

diagnosticata cu osteoartrita de genunchi, in stadiu avansat, care a asteptat un an an pana

sa fie operata pro bono de dr Vlad Predescu, sef Lucrari Sectie Ortopedie Spitalul
Euroclinic. Femeia risca sa nu mai poata merge daca nu ar fi fost operata in timp util.
Costurile interventiei, care a durat trei ore, au fost suportate de spital, iar proteza a fost
decontata de CNAS.
Pentru fiecare caz in parte, imi asum o mare responsabilitate chirurgicala, in sensul de a
executa cu succes strategia preoperatorie, tinand cont de toate acele detalii marunte sau
posibile aspecte neprevazute care pot aparea in timpul operatiei. Decizia de a opera pro
bono am luat-o fara a sta pe ganduri, intrucat starea pacientei nu mai suporta amanare.
Dupa evaluarea ortopedica, pacienta a fost programata pentru operatie, iar dupa interventie
a participat la un program zilnic de recuperare medicala si kinetoterapie. Astfel, la
externare, pacienta, desi in varsta, este independenta din punct devedere fizic, a declarat
dr. Vlad Predescu.

Citeste mai mult pe: http://sanatate.acasa.ro/boli-7/bolile-reumatismale-din-ce-in-ce-mai-frecventeromania-codasa-europei-la-numarul-de-implanturi-de-genunchi-195580.html#ixzz3FqsEr02H