Analizatorul kinestezic

 Conform DEX, termenul de chinestezie descrie totalitatea senzațiilor de mișcare pe

care ni le transmite corpul omenesc.
 În acest fel, funcționarea normală a proceselor motorii implică informarea continuă
a SNC cu privire la poziția spațială a corpului, precum și a altor segmente ale sale și
a gradului de contracție a mușchilor.
 Furnizarea acestor informații se atribuie receptorilor vestibulari, vizuali, cutanați și
unor receptori specifici din aparatul locomotor (proprioceptori).
 Impulsurile primite de la proprioceptori (impulsuri aferente) sunt conduse prin:
 fascicule spinobulbare – pentru sensibilitatea kinestezică (simțul poziției și al
mișcării în spațiu);
 fascicule spinocerebeloase ventrale (încrucișat) Gowers și dorsale (direct)
Flechsig – pentru sensibilitatea proprioceptivă de reglare a mișcării (simțul
tonusului muscular).
 Relaxarea musculară este prevenită de întinderea și activarea fusurilor, care, la
rândul lor declanșează o contracție reflexă. Acest mecanism produce o întindere și o
tensiune musculară de relaxare denumită tonus muscular.
Din punct de vedere al localizării, receptorii analizatorului kinestezic se află în:
 tendoane;
 mușchi;
 articulații;
 periost;
 ligamente.
Corpusculii Vater-Pacini, receptori întâlniți la nivelul pielii (receptori cutanați), sunt
prezenți și în periost și articulații (receptori kinestezici). În acest caz, prezintă
sensibilitate la mișcări și variații de presiune.
Corpusculii neurotendinoși Golgi sunt dispuși la joncțiunea dintre mușchi și tendon.
Fibrele nervoase care pătrund în corpuscul (1 – 3) au ca stimul întinderea puternică a
tendonului.
Rolul acestor corpusculi este de a:
 controla tensiunea la nivelul tendonului;
 preveni o contracție musculară excesivă;
 preveni o alungire musculară exagerată.
 Terminațiile nervoase libere își distribuie ramificațiile în întreaga grosime a capsulei
articulare. Acestea intervin în transmiterea sensibilității dureroase de la nivel articular.
 Corpusculii Ruffini sunt dispuși la nivelul capsulei articulare, în stratul superficial.
Aceștia au rolul de a recepționa poziția și mișcările articulare.
 Fusurile neuromusculare (unicii proprioreceptori de la nivel muscular) sunt dispuse printre
fibrele musculare striate.
 Stimulul: tensiunea dezvoltată în timpul contracției musculare.
 Fusurile neuromusculare sunt alcătuite din 5 – 10 fibre musculare modificate (fibre
intrafusale), înconjurate de o capsulă conjunctivă. Acestea sunt paralele cu fibrele
extrafusale (nu sunt componente ale fusului neuromuscular). Fibrele intrafusale pot fi: fibre
intrafusale cu lanț nuclear distribuite către periferie (prezintă nuclei alungiți, ovalari,
dispuși în lanț) și fibre intrafusale cu sac nuclear distribuite central (prezintă nuclei
rotunzi, dispuși în sac). Spre deosebire de zona centrală, zonele periferice ale fusurilor
neuromusculare au caracter contractil. Porțiunea centrală a fusurilor neuromusculare
conține nuclei.
Fusurile sunt inervate senzitiv și motor. Inervația senzitivă se atribuie dendritelor
neuronilor senzitivi din ganglionul spinal.
La nivelul măduvei spinării se află două tipuri de motoneuroni care inervează mușchii
scheletici:
 motoneuroni α – inervează fibrele extrafusale;
 motoneuroni ɣ – inervează fibrele intrafusale.

 Axonii neuronilor ɣ din cornul anterior al măduvei spinării asigură inervația

motorie. Aceștia se întind până la zona periferică a fibrelor cu sac nuclear și lanț
nuclear unde declanșează contracția acestora cu întinderea zonei centrale. În
acest fel se produce stimularea fibrelor senzitive anulospirale (distribuite la
nivelul sacului fibrelor intrafusale cu sac nuclear) și a celor „în floare” (distribuite
spre periferia fibrelor intrafusale cu lanț nuclear).
 Contracția fibrelor extrafusale, cu declanșarea contracției mușchiului apare ca
urmare a transmiterii impulsului nervos motoneuronului α. Întinderea fibrelor
extrafusale declanșează totodată și întinderea fibrelor intrafusale ca urmare a
dispunerii în paralel a acestora. În acest fel sensibilitatea kinestezică intervine în
informarea centrilor nervoși (pe calea fibrelor nervoase senzitive intrafusale) cu
privire la contracția musculară.
 De pe imaginea care marchează calea
sensibilității cutanate și kinestezice, se
remarcă cum înainte de pătrunde în bulb,
tractul spinotalamic lateral și cel ventral
(anterior) se unesc