ANALIZATORUL KINESTEZIC

Analizatorul kinestezic –informeaza SNC asupra pozitiei spatiale a corpului, a diferitelor sale
segmente si a gradului de contractie a muschilor
- intervine impreuna cu analizatorii vestibular, vizual si cutanat.

Segmentele analizatorului
1. Segmentul periferic = proprioceptori din muschi, tendoane, articulatii, periost, ligamente:
a. Corpusculii Vater-Pacini – din periost si articulatii
- identici cu cei din piele
- sensibili la miscari si modificari de presiune
b. Corpusculii Ruffini – din stratul superficial al capsulei articulare
- receptioneaza pozitia si miscarile din articulatii
c. Corpuscului neurotendinosi Golgi – alcatuiti din: - capsula conjunctiva
- fibre de colagen
- 1-3 fibre dendritice senzitive
- situati la jonctiunea muschi – tendon
- sunt stimulati de intinderea puternica a tendonului
- ajuta la prevenirea contractiei sau alungirii exagerate
a muschiului
d. TNL – se ramifica in toata grosimea capsulei articulare
- transmit sensibilitatea dureroasa articulara
e. Fusurile neuromusculare – situate in muschi striati,
- dispuse paralele cu fibrele extrafusale ale muschiului
- alcatuite din: - capsula conjunctiva
- 5-10 fibre intrafusale: – fibre musculare modificate, care au:
- partea perifeirca contractila, cu aspect striat
- partea centrala necontractila, cu multi nuclei
- sunt de 2 tipuri: - fibre cu sac nuclear, mai groase
- fibre cu lant nuclear, mai subtiri
- au inervatie dubla, senzitiva si motorie:
a - inervatia senzitiva – asigurata de dendrite ale neuronilor senzitivi din ggl. spinali si
ggl. nv. V, care formeaza:
b - inervatia motorie – asigurata de axonii somatomotori ai neuronilor gama din cornul
anterior al maduvei, care ajung la partea periferica, contractila, a fibrelor intrafusale cu sac
nuclear si lant nuclear.
Dispunerea in paralel a fibrelor intrafusale face ca intinderea fibrelor extrafusale sa
determine si intinderea celor intrafusale.
La contractarea portiunii periferice a fibrelor intrafusale are loc intinderea portiunii
centrale, ceea ce duce la stimularea fibrelor senzitive anulospirale si „in floare”. Impulsul nervos
se transmite motoneuronului alfa medular, ceea ce duce la contractia muschiului. Relaxarea
musculara este prevenita prin intinderea si activarea fusurilor, care la randul lor, declanseaza o
contractie reflexa. Acest mecanism produce o intindere si o tensiune musculara de relaxare
-tonusul muscular.
 Organe tendinoase Golgi: 1. fibra senzitiva; 2.
capsula conjunctiva; 3. fibre de colagen. B. Fus
neuromuscular: 1. fibre musculare extrafusale;
2. capsula conjunctiva a fusului; 3.
fibra intrafusala; 4. terminatii nervoase
spiralate;  fibre in buchet; 6, 7. fibre senzitive;
8. fibre eferente gama; 9. fibre eferente alfa.

2. Segmentul de conducere – impulsurile de la proprioceptori sunt conduse pe cele 2 cai ale

sensibilitatii proprioceptive:
a. pentru sensibilitatea kinestezica (simtul pozitiei si miscarii in spatiu) – prin fasciculele
spinobulbare
b. pentru sensibilitatea proprioceptiva de reglare/control al miscarii (simtul tonusului muscular) –
prin fasciculele spinocerebeloase direct (dorsal, Flechsig) si incrucisat (ventral, Gowers)

3. Segmentul central – aria somestezica din girul postcentral al lobului parietal