Sunteți pe pagina 1din 5

NERVUL FACIAL

-face parte din cea de-a 7-a pereche de nervi cranieni


-este un merv motor

Originea reala:
-se gaseste in nucleul motor al nervului situat in calota pontina
-nucleul primeste aferente de la scoarta cerebrala prin fibre cortico-nucleare cu originea in
ariile motorii ale scoartei cerebrale ceea ce explica controlul voluntar al muschilor pe care ii
inerveaza
- m. cutanati din etajul superior al fetei primesc fibre cortico-nucleare de la ambele emisfere
cerebrale
-grupele musculare din etajul inferior al fetei primesc fibre cortico-nucleare incrucisate ceea
ce explica de ce lezarea centrala produce paralizie de partea opusa (1/2 opusa a corpului)
numai pentru muschii inferiori cutanati

Fibre aferente:
1.de la talamus – raspunzatoare de componenta emotionala a mimicii
2.de la coliculii cvadrigemeni superiori – prin fibre tectospinale - intrevin in reflexul de clipit
3.de la nucleii acustici – inchid pleoapele la zgomote puternice
4.de la nucleii senzitivi ai trigemenului – refelez cornean
5.de la structuri extrapiramidale – controleaza mimica automata a fetei

Fibre eferente:
-situate profund pe plaseul ventriculului 4 cerebral;inconjoara polul superior al nucleului
nervului abducens(4), formand genunchiul intern al facialului sau colicusul
facialului,indreptandu-se catre originea aparenta a nervului facial care este la nivelul santului
bulbo-pontin/bulboprotuberantial, in partea laterala a acestuia, in foseta supraolivara , avand
lateral si apropiat nervul intermediar iar lateral de acesta nervul vestibulo-cohlear, iar medial
dar la distanta nervul 6.

Traiect
De la nivelul originii aparente , nervul facial strabate fosa craniana posteriora, meatul acustic
intern si canalul facialului pentru a ajunge sub baza craniului, terminandu-se in interiorul
glandei parotide.In fosa craniana posteriora, nervul facial este invelit intr-o teaca arahnoidiana
comuna cu nervul intermediar si vestibulo-cohlear iar pia mater formeaza o teaca proprie
fiecarui nerv.
In fosa craniana posterioara, nervul facial se gaseste in unghiul ponto-cerebelos
MINGAZZINI,zona craniana in care se gasesc mai multi nervi si care reprezinta un loc in
care se formeaza tumorile de nerv acustic .La acest nivel nervul facial are urmatoarele
raporturi:
-supero-medial cu radacina nervului trigemen
-inferior cu nervul glosofaringiain, vag, accesoriu, cu artera cerebeloasa antero-inferioara care
incruciseaza pachetul nervos acustico-facial trecand intre nervul intermediar si facial
Nervul facial intra apoi in meatul acustic intern prin porul acustic intern, de la por incepand
portiunea (infra)pietrosa a nervului facial.Merge cu nervul intemediar si vestibulo-cohlear,
nervul facial fiind situat mai sus.
Meatul acustic intern are o lungime de 12 mm si contine pachetul nervos acustico-facial cu
teaca comuna;nervii prezinta anastomoze intre ei fapt ce face dificila disectia.La acest nivel,
nervul facial este in raport cu artera labirintica(poate fi dubla) cu originea in artera
cerebeloasa antero-inferioara.
Fundul meatului acustic intern este impratit de 2 creste :transversala si verticalal in 4
arii,nervul facial parasind meatul acustic intern prin partea antero-superiora a acestuia, la
nivelul ariei nervului facial.
Nervul patrunde in canalul nervului facial=apeductul lui Fallopius care are forma literei „Z” si
prezinta 3 segmente:
1.segmentul labirintic:
-este situat deasupra labirintului urechii interne
-este portiunea cea mai scurta si este perpendiculara pe axul stancii
-la acest nivel canalul facialului este si cel mai ingust avand diametrul de 1mm ceea ce
constituie o adevarata zona de strangulare
2.segmentul timpanic:
-este situat pe peretele medial al urechii medii
-canalul facialului este paralel cu axul stancii temporalului
Intre primul si cel de-al doilea segment , nervul facial descrie un unghi de 75 de grade numit
genunchiul nervului facial acoperit de gangionul geniculat .
In segmentul timpanic, nervul facial este insoti de un ram arterial din artera meningee
mijlocie.
3.segmentul mastoidian:
-la acest nivel descrie o a 2-a angulatie =cotul nervului facial sau genunchiul inferior.
-cotul nervului facial este situat in aproperea celulelor mastoidiene ;este in raport cu aditus ad
antrum ceea ce explica posibilitaea lezarii nervului facial in trepanarile pe mastoida
-cel de-al treilea segment este situat in grosimea mastoidei mai aproape de peretele anterior

Nervul are o directie verticala.Iese prin orficiul stilo-mastoidian impreuna cu artera


stilomastoidiana si ajunge sub baza craniului, strabatand canalul facialului:superior-baza
craniului, inferior-pantecele posterior al digastricului,anterior-glanda parotida,posterior-
mastoida si marginea anteriora a m.sternocleidomastoidian.
Jean Louis Faure descrie triunghiul strenodigastric delimitat de baza craniului, stiloida,
pantecele posterior al digastricului.
Nervul facial intra in grosimea parotidei si se imparte in ramurile terminale.In glanda parotida
in care nervul facial sta ca semnul de carte intr-o carte (Gregoire), nervul prezinta o
multitudine de raporturi cu elementele vasculo-nervoase continute in interiorul glandei.

Ramuri colaterale:
1.Intrapietroase – se desprind in interiorul stancii
2.Extrapietroase – se desprind dupa iesirea din gaura stilomastoidiana
3.Anastomotice – in fosa craniana posteriora si meatul acustic intern
-cu nervul intermediar si vestibulo-cohlear

a.Nervul Stapedius
- nervul scaritei
- intrapietros
-ajunge in urechea medie
b.Nervul auricular posterior
-extrapietros
-se desprinde din facial la iesirea din gaura stilomastoidiana
Ram auricular ascendent-intre muschiul auricular superior si posterior
Ram occipital:inerveaza muschiul omonim;se anastomezeaza cu ramul posterior al celui de-al
doilea nerv rahidian cervical/suboccipital al lui Arnord
Ram digastric:pentru pantecul posterior al muschiului digastric
Ram stilohioidian:pentru muschiul omonim
Ram comunicant cu nervul glosofaringian: (poate lipsi) inconjoara ca o ansa fata anterioara a
venei jugulare interne(ansa lui Haller)pentru a se termina in ganglionul inferior al
glosofaringianului/trunchiul nervului glosofaringian imediat sub ganglion.
Ram lingual
-inconstanat,poate lipsi
-dezvoltarea sa este strans legate de dezvoltarea ansei lui Haller
-merge lateral de faringe, nivel la care se anastomozeaza cu nervul glosofaringian si ajunge la
baza limbii dand 2 feluri de ramuri:filete mucoase care ajung cu filete din glosofaringian in
mucoasa linguala si filete musculare pentru muschiul glosostafinil si stiloglos.

Ramuri terminale:
-In interiorul glandei parotide prin bifurcare:
Ram superior/temporofacial
Ram inferior/cervico-facial
-Sau prin trifurcare:un ram mijlociu/transverso-facial
Ramurile terminale contribuie la formarea plexului intraparotidian deoarece ramurile
terminale se anastomozeaza intre ele.Desi modul mai frecvent de terminare este prin
trifurcare, nomenclatura anatomica considera terminarea prin bifurcare , ramurile superioare
si inferiore fiind anastomozate constant printr-o anastomoza parastenoniana.
Ramul superior
-prezinta anastomoze cu nervul auroculo-temporal
-da ramuri temporale, zigomatice, bucale superioare
Ramul inferior(include ramul mijloci din trifurcare)
-se anastomozeaza cu ramul auricular din plexul cervical superficial
-da ramuri bucale inferioare, un ram marginal al mandibuleisi un ram cervical al
gatului;acesta din urma se anastomozeaza cu ramul cervical transvers al plexului cervical
superficial formand ansa lui Langer.

Vascularizatia
In fosa craniana posteriora, vascularizatia este asigurata de artera cerebeloasa antero-
inferiora,in meat de artera labirintica.
Primeste ramuri si din artera timpanica in segmentul timpanic si artera stilo-mastoidiana in
segmentul mastoidian si retrostilian precum si in portiunea extrapietrosa priemeste ramuri din
artera auriculara posteriora.

Anastomeze:
La nivelul originii aparente – se anastomozeaza cu nervul intermediar si verstibulo-cohlear,
anastomoze ce le prezinta si la nivelul meatului auditiv intern.
In canalul facialului, de la nivelul genunchiului se despind 2-3 filete subtiri destinate
ganglionului vestibular Scarpa.
Prezinta anastomoze ci glosofaingina, trigene, plexul cervical superficial.
NERVUL INTERMEDIAR/7 BIS AL LUI WRISBERG
-senzitiv
-contine fibre visceromotorii,viscero-aferente speciale gustative, somato-aferente generale.

Originea reala:-fibre gustative si somato-aferente generale-ganglionul geniculat la nivelul


genunchiului facialului.Contine neuroni pseudounipolari ale caror prelungiri periferice culeg
stimuli gustativi din 2/3 anterioare ale limbiii (prin fibre gustative), iar prin fibre cutanate
culege impulsuri din zona Ramsey-Hunt.Aceste fibre merg cu nervul lingual, coarda
timpanului si nervul intermediar si fac sinapsa in ganglionul geniculat.Prelungirile centrale ale
neuronilor din ganglionul geniculat formeaza prelungirea aferenta a nervului intermediar care
patrunde in nevrax pe la nivelul originii aparente si vor face sinapsa in partea superioara a
nucleului solitar din bulb pentru fibrele gustative si in nucleii terminali ai nervului trigemen
pentru fibrele somato-aferente generale.Ganglionul geniculat este traversat fara a face sinapsa
si de catre fibre parasimpatice de la nucleul lacrimal care merg pe nervul intermediar.
Fibrele viscero-motorii:au originea in nucleul salivator superior si in nucleul lacrimal (nucleul
lacrimomuconazal al lui YAGITA)
Fibrele preganglionare cu originea in nucleul salivator superior:fibre mielinice, merg pe
nervul intermediar, coarda timpanului si nervul lingual, ram din mandibular pana la
ganglionul sublingual si submandibular de la care pleaca fibre postganglionare subtiri,
amielinice, pentru glandele salivare cu aceleasi nume.
Fibrele preganglionare care pleaca de la nucleul lacrimal merg cu nervul intermediar pana la
ganglionul geniculat pe care il starbat fara sa faca sinapsa si merg pe nervul pietros
mare,nervul canalului pterigoidian/nervul vidian pentru a ajunge la ganglionul pterigo-palatin
Meckel de pe traseul nervului mandibular+nervul oftalmic din trigemen

Originea aparenta:santul bulboprotuberantial, lateral de nervul facial si medial de nervul


vestibulocohlear
Are acelasi traiect ca si nervu facial
Conform nomeclaturii anatomice, nervul intermediar are urmatoarele ramuri:
-nervul pietros mare
-coarda timpanului
-ram comunicant cu nervul timpanic
-ram comunicant cu nervul vag

Nervul pietros mare


-din canalul facialului in ganglionul geniculat
-mai este numit si nervul pietros mare superficial
-iese din stanca prin hiatusul principal de pe fata antero-superiora,se uneste cu pietrosul
profund din plexul carotidianian intern pentru a forma nervul canalului pterigoidian/nervul
vidian, starbate acest canal si se continua in ganglionul pterigo-palatin Meckel ca radacina
parasimpatica a ganglionului pterigo-palatin.De aici pleaca fibre post-ganglionare pentru
glandele lacrimale pe traiectul nervului oftalmic si pentru glandele nazale pe traiectul nervului
maxilar.

Coarda timpanului
-segmentui mastoidian al nervului la 2-3 mm deasupra gaurii stilomastoidiane
-se angajeaza prin canaliculul timpanic al corzii timpanice sau canalul posterior si intra in
urechea medie a mergand pe fata mediala a timpanului, fara sa treaca prin centru acestuia ,
fiind stituat intre manerul ciocanului (lateral) si ramul/apofiza verticala a nicovalei.Se
angajeaza in canalul anterior al corzii timpanului situat deasupra fisurii Galsser.Iese pe la
mijlocul acestei scizuri si ajunge la buza craniului,pe fata mediala a spinei sfenoidului.Se
anastomozeaza cu nervul lingual cu care merge impreuna dand ramuri pentru nervul
sublingual si submandibular ca radacina parasimpatica a acestora.De la acesti ganglioni, in
afara de fibre postganglionare salivare, vasodilatatorii si secretorii ar pleca fibre
vasodilatatorii, secretorii si gustative pentru mucoasa partii anterioare a limbii.

Ram comunicant cu nervul timpanic


-participa la formarea plexului impreuna cu fibrele nervoase ale ramului timpanic al
glosorafaringianului si fibre din plexul carotidian.

Ram comunicat cu nervul vag/Ramul fosei jugulare a lui Cruveilhier


-merge inpreuna cu vena jugulara interna si ajunge la ganglionul superior al nervului vag
-in realitate ar fi fibre senzitive cu originea in nervul vag la nivelul fosei jugulare si care merg
la nervul intermediar, fiind destinate meatului acustic extern si fetei mediale a pavilionului
urechii (Ramsey-Hunt)
Nomenclatura franceza descrie nenominalizate reprezentate prin:
-nervul pietros mic superficial
Si un ram pentru meatul acustic extern si inconstant nervul ferestei ovale de la nivelul urechii
interne.

Nervul pietros mic superficial


-originea in ganglionul geniculat
-iese din stanca prin hiatusul accesor al lui Fallopius, lateral de nervul pitros mare
-se anastomozeaza cu micul nerv pitros profund din glosofaringian si cu un ram din plexul ce
inconjoara artera meningee mijlocie si iese prin canalul nenumit al lui Arnold si se termina
sub baza craniului in ganglionul otic al lui Arnold de pe traseul nervului mandibular din
trigemen.

Vascularizatie
-comuna cu cea a facialului
Ganglionul geniculat este vascularizat de ramul pietros al arterei meningee mijlocii(artera
ganglionului geniculat)

Anastomoze
-cu nervul vestibulo-cohlear la nivelul originii aparente si in meatul acustic intern
-cu radacina vestibulara posteriora la nivelul portiunii mijocii a meatului si in canalul
facialului
-cu ganglionul Scarpa