Neurulatia

Sub influenta inductorie a notocordului si a mezodermului paraaxial, ectodermul situat dorsal

de notocord, neuroectodermul se ingroasa formand placa neurala.Aceasta placa,situata cranial
de nodul primitiv,se alungeste cranial odata cu alungirea notocordului pana in dreptul
membranei orofaringiene.Ea va da nastere SNC si maduvei.In ziua 18 incee sa se invagineze
pe linia mediana formand santul neural strajuit de o parte si de alta de buzele inalte ale
santului, ce formeaza plicile neurale.Aceste plici sunt mai inalte in regiunea craniala decat in
rest, formad plicile cerebrale.Spre finele saptamanii a 3-a plicile neurale se apropie una de alta
si incep sa fuzioneze in dreptul somitei 6 (viitorul gat), procesul continuand atat in sens
cranial cat si caudal.Astfel se formeaza tubul neural care se detaseaza de ectodermul de
invelis devenind liber.La extremitati, tubul neural ramane temporar deschis, orificiile purtand
denumirea de neuropor anterior care se inchide in ziua a 25-a , cand embrionul are 18-20
somite si neuropor posterior care se inchide in ziua 27 cand embrionul are 28
somite.Inchiderea neuroporului posterior marcheaza finele neurulatiei.Solutia de continuitate
a ectodermului de invelis din dreptul tulbului neural dispare prin proliferare celulara.

Hipofiza
Glanda, cu secretie interna, are o dubla origine:ectodermala si nervoasa.Adenohipofiza sau
hipofiza anterioara, ia nastere din ectodermul care captuseste gura primitiva, iar neurohipofiza
sau hipofiza posteriora din diencefal si anume din portiunea anteriora a podelei ventriculului
III.Portiunea ectodermala este glandulara avand un lumen rezidual care poate persista si la
adult sub forma unei zone cu mici chisturi.Portiunea situata anterior de lumen este mai
voluminioasa alcatuind lobul anterior sau pars distalis iar portiunea situata dorsal de lumen
este mai mica formand lobulul intermediar sau paraneural,care la adult este atasat lobului
posterior.
Adenohipofiza poseda o portiune tuberala sau laterala care imbraca infundibilul fiind formata
din fuzionarea prelungirilor laterale ale lobului anterior.Celulele portiunii tuberale patrund in
arahnoida si se aseaza in ochiurile retelei conjunctice ale acesteia.
Anterior de membrana orofaringiana, cu putin timp inainte de resorbtia ei, la embrionul de 3
mm (ziua 24) se observa o evaginatie a ectoermului, diverticului lui Rathke;dorsal de
membrana mai exista un diverticul a lui Sessel de natura endodermica, dar acesta nu ia parte
la formarea adenohipofizei.Diverticulul Rathke patrunde in mezenchimul care formeza baza
craniului, se dilata la capatul liber, ramanand unit cu locul de origine printr-un pedicul lung si
subtire.In saptamana 5 diverticulul ectodermic se gaseste foarte aproape de tubul neural,
conditie indispensabila pentru dezvoltarea glandei deoarece tubul neural are rol inducoe.In
luna a 2a fetala, odata cu formarea corpului osului sfenoidului si a seii turcesti, sediul definitiv
al glandei, pediculul dispare (S6).Ca urmare a existentei sale, uneori poate persista in corpul
osului sfenoid un canal ingust care face comunicarea intre fosa hipofizara si
nazofaringe=canal craniofaringian.Locul de origine al pediculului glandei se afla acolo unde
marginea posterioara a septului nazal se intalneste cu palatul dur.In S5 din vezicula a 2a
cerebrala pleaca caudal un diverticul (iindundibulul), ce reprezinta partea infundibulara a
hipofizei.Lumenul sau este in cuntinuare cu cel al ventriculului III.Acest diverticul este situat
posterior de diverticulul ectodermal.In S7 cele 2 diverticule,ectodermal si neural vin in
contact.
Extremitatea caudala mai voluminoasa a diverticulului neural va forma neurohipofiza in care
se vor diferentia pituicitele, celule asemanatoare celulelor neurogliale.In ea patrund fibre
nervoase din hipotalamus.Lumenul infundibular dispare in S9 si in decursul lunii a 3a
intrauterina isi fac aparitia celulele specializate dispuse in cordoane, separate intre ele prin
sinusoide.La scurt timp sunt elaborati hormoni de crestere si gonadotropi.Concomitent,

1
lumenul lobului anterior se micsoreaza pana la disparitie.Arahnoida acopera numai pediculul
glandei , restul glandei venind in contact direct cu dura mater.

Timus
Punga a IIIa branhiala este reprezenta la adult de spatiul situat anterior si pe laturile
epiglotei.In S6, epiteliul perlungirii anterioare prolifereaza caudal dand nastere canalului
timofaringian ce trece lateral de pungile IV si V.In S7 canalul devine un cordon plin care se
dilata spre capatul liber transformadu-se in mugure timic.Cordonul se fragmenteaza, pierde
legatura cu locul de origine si dispare.Deoarece promordiul glandei apare in dreptul fostului
sinus cervical, unii autori sustin ca la formarea corticalei timice ia parte si ectodermul
sinusal.Mugurele timic este ancorat la pericard care, in aceasta perioada, este situat in pozitie
inalta, cervicala.Coborarea acestuia antreneaza si timusul ce patrunde astfel in cavul toracic.In
timpul coborarii, in S8, timusul se gaseste situat anterior de canalul anastomotic venos dintre
venele precardiale, canal ce va deveni trunchiul venos brahiocefaic stang.La acest nivel, cei 2
muguri timici, drept si stang, fuzioneaza.In S 10, printr-un proces de inmugurire secundara, se
formeaza acinii, rapid inconjurati de vase de sange.Prin proliferare acinii formeaza o retea
sincitiala, citoreticul, in ochiurile caruia, spre finele lunii a 3a intrauterine (dupa diferentiarea
corticalei timice), apar in corticala celule de tip limfocitar, celule timice mici sau timocite.Ele
se organizeaza in foliculi care se inmultesc prin proliferare.Medulara, cert de origine
endodermala, este caracterizata prin prezenta corpusculilor concentrici descrisi de Hassal.La
nastere sunt prezenti circa 1milion de corpusculi.
Explicatia apartitie de limfocite in timus:
- epiteliul timic are efect inductor asupra mezenchimului adus odata cu vasele sanguine
si transformat in tesut limfoid
- epiteliul timic are un chimiotactism pozitiv asupra limfocitelor, pe care le atrage in
ochiurile retelei pe care le formeaza
- Provin din ceulele susa ale sacului vitelin care, prin migrare patrund in timus, iar
printr-un proces de inductie ar da nastere precursorilor timocitelor
- Provin din endodermul timic sub actiunea inductorie a mezenchimului
Evolutia timusului atat timp cat organismul este in stare de crestere activa.Atinge maximum
de greutate la 7 ani (30g), urmeaza o perioada de stagnare pana la pubertate, dupa care incepe
sa degenereze tranformandu-se in tesut gras.Dar chiar la varstele cele mai inaintate pot fi
gasite resturi timice.

Paratiroida
Epiteliul prelungirii dorsale a celei de-a IIIa pungi branhiale , in S5 (embrion de 10 mm),
prolifereaza dand nastere primordiului glandei paratiroide inferioare.In S6 se desprinde de
locul de origine atasandu-se mugurelui timic cu care coboara pana in dreptul marginii
inferioare a mugurelui tiroidian, unde paraseste timusul si se ancoreaza definitiv glandei
tiriodiene.
Lumenul pungii a IV-a branhiale, la adult este reprezentat de catre recesul priform.In S5-6,
prin proliferarea epiteliului prelungirii dorsale da nastere glandei paratiroide
siuperioare.Aceasta spre deosebire de parotidele inferioare, nu-si modofica substantial pozitia
initiala, ramanand in raport cu marginea superioara a mugurelui tiriodian.Celulele principale
ale paratiroidelor apar in perioada embionara si devin activ functionale in reglarea
metabolismullui calcic.Apartia celulelor acidofile are loc in perioada copilarie intre 5-7 ani.