Arcuri branhiale. Formare si derivatea .

Se formeaza in saptamana a IV-a. Sunt formatiuni temporare, fiind importante pentru derivate si
au functie morfogenetica. Ele se gasesc intre stomodeum si proeminenta cardiaca. Se formeaza din
mezoderm cervical lateral somatopleural nesegmentat.
Fiecare arc branhial este format din:
1. Schelet cartilaginos;
2. n nerv;
3. n vas, care se numeste arc aortic;
4. !ezoderm somatopleural "mezoderm cervical lateral somatopleural nesegmentat#.
$elulele din crestele neural vor migra in %urul a&ului mezenchimal si ele vor determina:
1. 'articipa la formarea cartila%elor, ligamentelor, vaselor, ma&ilei si mandibulei;
2. (u rol inductor in diferentierea arcurilor barnhiale.
In saptamana a V-a faringele emite evaginari in mezenchim ce vor forma pungile endobranhiale.
Ectodermul emite invaginari rezultand pungile ecto-branhiale. (ceste pungi vor condensa mezenchimul
care initial este la&; se contureaza astfel sase arcuri. )a embrionul uman, arcul sase nu da derivate "teorie
impartita#.
(rcul unu fuzioneaza pe linia medial formand arcul mandibular. In partea dorsala a lui se formeaza
mugurele ma&ilar. Intre arcurile doi si cinci ventral se afla proeminenta cardiaca. $omponentele
nervoase se vor modifica : V, VII, I*, * "laringeu superior + inferior#.
Arcul 1
Sau arcul mandibular. Este inervat de trigemen. El formeaza in partea dorsala mugurele ma&ilar.
(cest mugure, nu contine arc aortic si schelet cartilaginos. In schimb contine inervatie din trigemen,
ramura ma&ilara. In interior se afla cartila%ul !ec,el. E&tremitatea ventrala corespnde cu sinfiza
mentorniera si cea dorsala corespunde cu zona urechii medii.
-erivate:
-in cartila%ul !e,el deriva:
- ventral se formeaza un centru de condrificare pentru mandibula. El corespunde cu pozitia
caninului si a premolarului .. /estul de mandibula se formeaza prin osificare de membrana.
- partea mi%locie se atrofiaza si rezulta ligamentul sfenomandibular si ligamentul anterior al
ciocanului.
- dorsal se formeaza ciocanul si nicovala.
-in mezodermul se formeaza:
- muschi stritati: masticatori "temporal, maseteri, pterigoidian lateral si median, milohioidian#.
- Se mai formeaza pantece anterior digastric si muschiul tensor al timpanului si valulului palatin.
Arcul 2
Este inervat de nervul facial si contine un cartila% numit /eichert. (rcul doi creste in volum,
coboara peste arcul trei si arcul patru; ulterior se uneste cu arcul patru. Intre arcul doi si arcurile trei si
patru ramane un spatiu "temporar# numit sinus cervical; acest spatiu dispare rapid 0 persistenta sa se
poate vedea la un ecograf si de obicei comunica cu recesul tonsilar. In concluzie pungile ectobranhiale
dispar "ramane un rest din punga patru ectobranhiala#. 'ungile endobranhiale dau derivate. -in cartila%ul
/eichert, ventral se formeaza parte superioara a corpului hioid si coarnele mici ale sale. -in segmentul
mi%lociu, prin atrofiere, se va forma ligamentul stilohioidian. -in partea dorsal se formeaza apofiza
stiloida si scarita din urechea medie. -in mezenchim apar formatiuni musculare in saptamana a VII-a.
(cesti muschi se vor aseza pe doua straturi: profund si superficial; inervati de nervul VII. In stratul
superficial se vor forma muschii platisma 0 in zona cervical, muschiul occipitoauricular 0 in zona
occipital si auriculara si muschii mimicii 0 in zona faciala. In stratul profund se vor forma muschiul
buccinator, zigomatic, ridicator al valului palatin, stilohioidian, pantecele posterior digastric, palatoglos
si muschii scaritei.
Arcul 3
Inervat de nervul glosofaringean. -in scheletul cartilaginos se formeaza partea inferioara a
corpului hioid, coarne mari hioidiene, parte superioara cartila% tiroid. -in mezenchim deriva stalpul
posterior al valului palatin, m. stilofaringian, constrictor superior si mi%lociu faringeu si palatofaringian.
1ervul I* vine in contact cu vasul din structura arcului aortic trei si in aceasta zona de contact a%ung
celule din crestele neurale. 2oate aceste trei elemente vor forma un organ cu functie preso- si
chemoreceptoare numit corpuscul carotic sau glomusul carotic.
Arcul 4
-in component cartilaginoasa se formeaza cartila%ul tiroid 0 partea inferioara. -in mezenchim se
vor forma muschii cricotiroidian si constrictor inferior al faringelui. Inervat de nervul laringeu superior.
Arcul 5
Inervat de nervul *, laringeu inferior. Este rudimentar la om si este incorporate in toracele
superior. -in cartila% se formeaza cartila%ele cricoid, corniculat, cuneiform, aritenoide si primele inele
traheale. -in mezenchim se vor forma muschii intrinseci ai faringelui.
Campul mezobranhial
In dreptul arcului . se formeaza doi muguri linguali laterali si un mugure lingual impar. )a limita
dintre arcul . si arcul 3 se constituie o evaginare 4 forman cecum. In dreptul arcului 3 branhial se
formeaza o alta proeminenta in lumenul faringelui numita cupola. In dreptul arcului 5 si 6 se formeaza
eminenta hipobranhiala. -in arcul 6 se formeaza furcula. -in arcul 7 se constituie proeminentele
aritenoide; intre aceste doua proeminente se formeaza un sant numit sant laringo-traheal.
)a nivelul campului mezobranhial se gasesc doi mugurri linguali, delimitati la interiorul faringelui de
endodermul faringean si contin mezoderm somitic, sunt evaginari in lumenul faringelui.
Dezvoltare limbii
Formarea incepe in saptamana a IV-a. In saptamana a V-a cei trei muguri linguali cresc in
volum, endodermul de contact se resoarbe si se va forma astfel corpul limbii pana la santul terminal.
$opula va fi acoperita de eminenta hipobranhiala. Endodermul se resoarbe, se constituie o singura masa
celulara care va forma .85 posterioara a limbii. !usculatra este striata si inervata de nervul *II; ea se va
organiza in muschi e&trinseci 0 se diferentiaza primii 0 iar in luna a II-a se va forma musculature
intrinseca. In saptamana a VII-a, musculatura limbii a%unge sa fie inervata de nervul *II. !usculatura
e&trinseca este formata din muschiul genioglos, hioglos, stiloglos si palatoglos. In saptamana a VIII-a
apare musculatura intrinseca formata din muschiul longitudinal, transvers, muschii verticali. In
saptamana a *I-a, limba devine mobila si libera, astfel incat embrionul poate sa inghita lichid amniotic
"se hraneste cu el#. !ucoasa lingual este de origine endodermala si este unistratificata. lterior devine
pluristratificate. !ugurii gustativi se vor forma din mezoderm. )a inceput apar papilele filiforme, cu rol
mecanic, apoi papilele foliate care nu sunt inervate, apoi papilele fungiforme cu rol mecanic si gustative
fiind inervate de nervul VII. -in unele papile fungiforme se diferentiaza papilele valate cu functie
gustative, inervate de I*, si ele vor forma 9V:-ul lingual. Simtul gustului apare in luna a VIII-a
intrauterina.
(nomalii in dezvoltarea limbii:
(glosie 0 )ipsa limba;
!acroglosie 0 )imba mare;
!icroglosie 0 )imba mica;
)imba bifida 0 ;ifurcare;
$histuri in masa limbii 0 resturi din canalul tireoglos.