Dezvoltarea craniana

Importanta: Contine si protejeaza creierul Contine majoritatea organelor de simt Contine primele segmente ale aparatelor de import: o Tub digestiv o Respirator

Aparitia extremitatii cefalice se supune legilor evolutiei: 1. Legea polarizarii determina aparitia extr cefalice 2. Legea simetriei bilaterale 3. Legea metameriei Aparitia acestei extr. apare ca o necesitate a orientarii in mediu. Forma craniului se modifica filogenetic la mamifere primate si om, aceasta modificare fiind determinata de 3 cauze majore: 1. Modificare tipului de hrana a. Craniul de la forma alungita la rozatoare si ierbivore, devine rotunjit la carnivor. 2. Actiunea muschilor cranio-motori la trecerea la statiunea bipeda spre primate. 3. Dezvoltarea encefalului. Primate --> telencefalizare. La om frontalizarea, dezvolatarea maxima a lobilor frontali--> 1500g

Craniul la mamifere<3

Fig1 Craniul mamiferelor este format din 3 parti: post, mijl si ant, despartite initial prin 2 fisuri: F post si F ant. La niv F post se dezvolta placota otica, care imparte fisura post in 2 fisuri: prootica si opistotica. Aceste fisuri traversate de vase si nervi se vor transforma in fisuri ( canale ) sau orificii dupa cum urmeaza :

Fig 2

Dezvolatarea la om
3 etape: 1. Primordial membranos = desmocraniu 2. Primordial cartilaginos = condrocraniu 3. Craniul osos definitiv Desmocraniu: Se dezvolta incepand cu sapt 5-6 din mezenchimul axial cefalic care insoteste cranial superior notocordul. Acesta inconjoara veziculele cefalice in jurul carora formeaza 2 paturi o Interna --> meningele cerebrale o Externa --> craniul osos

Condrocraniu Apare din sapt 7 prin aparitia de centri de condrificare doar la baza craniului. Restul desmocraniului(coresp calotei craniene) se va osifica direct. Deci, baza craniului se formeaza din desmo si condrocraniu iar calota craniana se formeaza din desmocraniu direct.

Dezvoltarea bazei craniului (condrocraniu)

Format din 2 parti: Parte post = parte cordala (paleocraniu) Parte ant = precordala (neocraniu)

Paleocraniu Se dezv din mezenchimul axial cefalic in care apar 2 bare cartilaginoase numite cartilaje paracordale. Acestea se unesc anterior si formeaza: o Bazioccipital --> proces bazilar occipital Partile laterale formeaza exooccipatelele --> mase laterale occipitale Posterior se unesc din nou --> supraocciptalele ---> scoama occipitala dar nu toata, inf de linia nucala superioara

Fig 4 Neocraniu (precordala) o o Se formeaza din 2 bare cartilaginoase numite hipofizare sau trabeculare Ratkei. Acestea se unesc pastrand central un reces = viitoare fosa hipofizara Cartilajele trabeculare trimit 2 prelungiri o Una laterala = alisfenoidul --> aripa mare sfenoidala o Una anterioara = orbitosfenoidul --> aripa mica sfenoidala

Dezv Calotei craniene:

Se formeaza prin osificare de membrana prin aparitia a 4 centre de osificare directa simetrice : frontal, parietal, temporal(scuama temporalului), centrul occipital(form scuama osului occipital sup de linia nucala sup) Acesti centri de osificare cresc in suprafata cu tendinta de unire intre ei. La locul lor de unire se vor forma suturi si fontanele

Fig 5 La nastere cap neurocraniului reprez 20% capacitate maxima La 4 ani capacitatea eate 80% La 18 ani capacitatea este maxima Capacitatea craniana creste prin 3 modalitati: 1. Bazala a bazei craniului asigura crestere antero-posterioara prin depunere de tesut osos inter presf Bazi sf- Baz Occ 2. Capsulara specifica calotei craniene asigura crestere in sens antero post si transversal prin depunere de tesut osos la nivelul suturilor 3. Prin rezorbtie osoasa de pe fata int a neurocraniului si depunere pe fata ext.

Curs 2 - Dezvoltarea fetei

3 faze : piscina, amfibiana si mamifera Faza piscina Se petrece in sapt 5. In aceasta saptamana gura primitiva (stomodeum) este delimitata astfel: Fig 1 Paramedian pe mugurele frontonazal apar 2 diferentieri placote olfactive. Acestea se afunda posterior devenind fose si santuri olfactive. Ulterior in jurul acestor placote olfactive se diferentiaza mugurii nazala medial si laterali. Mugurele nazal lateral este despartit de mugurele maxilar printr-un sant: santul nazo- lacrimal. Mugurii nazali mediali sunt despartiti prin aria triunghiulara ( marcheaza sfarsitul acestei faze) Fig 2 La sfarsitul acestei etape mugurii fetei sunt despartiti prin santuri. Faza Amfibiana sapt 6-7 In sapt a 8-a fata o sa aiba aspect general uman 1. Mugurii maxilari cresc trecand pe sub mugurii nazali laterali si impingandu-i pe cei mediali spre linia mediana 2. Mugurii nazali mediali se unesc si dispare aria triunghiulara 3. Mugurii maxilari se unesc de asemenea cu mugurii nazali laterali, disparand astfel santurile nazo-lacrimale 4. Mugurele nazal medial trimite o prelungire inferioara numita proces globos ce se va uni cu mugurele nazal lateral. In acest mod fosa si santul olfactiv devin sac olfactiv. Acesta va prezenta o comunicare ant = narina primitiva, posterior fiind inchis sacul olfactiv de un dop epitelial = membrana nazofaringiana. Aceasta se resoarbe --> Choana primitiva Fig 3 Faza de mamifer Disparitia santurilor dintre mugurii faciali Ochii se frontalizeaza Buzele se separa de gingii Sup Mugure frontonazal Inf primul arc branhial (mandibular) Lat mugurii maxilari

Fosele nazale sunt despartite initial de cavitatea bucala prin mugurii nazali mediali(procese globoase) Separarea completa va fi facuta in sapt 12 (sex masculin) resp sapt 14 (fem) prin aparitia palatului dur. In sapt 8 mugurii maxilari trimit prelungiri mediale = procese palatine. Acestea cresc in suprafata cu tendinta la unire, inclusiv derivate din procesele globoase (osul incisiv)

Fig 4 In jurul foselor nazale apar cavitati pneumatice numite sinusuri paranazale. Primul care apare in luna 3 este sinusul maxilar. In luna 5 celulele etmoidale. In luna 5 dupa nastere apare sinusul sfenodal si la 5 ani sinusul frontal Derivatele mugurilor fetei 1. O parte a osului frontal 2. Oasele nazale cu parti moi adiacente Derivate muguri nazali mediali: Sept nazal Os incisiv Filtrul, tuberculul si frenul buzei sup Derivate muguri nazali laterali Proces frontal os, os lacrimal, masa laterala etmoidala, cartilaj alar (aripii nazale) Derivate muguri maxilari Os maxilar, cornet nazal inferior, os palatin, palat dur mai putin os incisiv cu parti moi adiacente Malformatii: Aprosopia (lipsa fetei) Coloboma = sant nazo-lacrimal nu se inchide si lacrimile se scurg pe obraz Cheiloskizis = buza de iepure asimetrica ( depicatura paramediana a buzei sup) prin o Lipsa fuziunii dintre mugure maxilar si mugure nazal medial Skizocefalia o Adevarata buza de iepure despicatura mediana a buzei sup prin lipsa de fuziune a mugurilor mediani o Sindrom Mohr malformatii cerebrale asociate Palatoskizis = gura de lup o Despicatura a palatului dur Rhinoskizis o Muguri nazali mediali nu se unesc 6

Proboscis lateral o Piramida nazal sub forme de trompa pe o parte Ciclopia defect complex cu suprapunerea placotelor optice Micro/macro stoma Micrognatism mandibula

Factori de risc in timpul sarcinii hipervitaminoza A, cortizol

Curs 3 regiunea branhiala

Reprezinta faringele primitiv, este temporara si participa la formarea urechii externe si medii, limbii, timusului, unele glande cu secretie interna si faringelui definitiv. Delimitare: Stomodeum sup Proeminenta cardiaca inf. Pana la aparitia acestei regiuni embrionul omun nu are gat Fig 1 7

In sapt 4 pe fata anterolat a capului embrionar apar 4 santuri = pungi branhiale externe (ectodermale). Ele sunt mai evidente anterior, mai sterse posterio, sunt paralele intre ele si sunt determinate de aparitia pe fata interna a 4 pana la 6 santuri= pungi branhiala interne= endodermale. Intre pungile branhiale si delimitate de ele se gasesc arcurile branhiale. Fiecare arc branhial prezinta 1 cartilaj prorpiu, 1 ax mezenchimal, 1 vas si un nerv propriu. Aceasta regiune evolueaza sub influenta materialelor cu origine in crestele neurale care migreaza in aceasta regiune --> ectomezenchim Fig 2 Derivatele pungilor branhiale externe Din cele 4 pungi vizibile, pungile 2,3,4 se detasesaza de extodermul de invelis formand intermediar sinus cervical--> vezicula cervicala, care in mod normal se resoarbe. Punga branhiala externa 1 duce la formarea epiteliului( epidermei) meatului acustic extern si a timpanului Fig 3 Derivate pungi branhiale interne Punga 1 se alungeste formand canal tubo-timpanic din care deriva epiteliile(mucoase) care acopera tuba auditiva Eustachio, urechea medie si antrumul mastoidian. Punga 2 devine fosa tonsilara. La acest nivel se formeaza prin aflux de tesut limfoid tonsila(amigdala) palatina. Punga 3 se alungeste caudal trecand lateral de pungile 4-5. Se va numi canal timo-faringian. Acest canal are 2 prelungiri, anterioara si posterioara. Prelungirea ant formeaza primodiul timusului. Acesta se detaseaza de origine, se ancoreaza de pericard si coboara spre torace superior. In sapt 7-8 cei 2 muguri timici se unesc. In luna a treia timusul este populat de limfocite tip T. Timusul are o perioada de crestere pana la 7 ani ( ajunge la o greutate max 30g) dupa care stagneaza pana 14 ani si apoi involueaza. Prelungirea posterioara formeaza primordiul glandei paratiroide inferioare. Acest primordiu se detaseaza de origine si trece pe marginea inferioara a mugurelui tiroidian. Pungile 4,5 au deschidere comuna = canal faringo-branhial Punga 4 --> primordiul paratiroidian superior --> trece la marg sup a lobului tiroidian Punga 5 --> corp ultimo branhial care se fragmenteaza, invadeaza tiroida formand celulele parafoliculare de tip C(secreta CT)

Derivate arcuri branhiale Arcul 1 (mandibular). Din el deriva: Mandibula Ciocan, nicovala Muschii masticatori Nervul trigemen, partea lui mandibulara

Arcul 2 (hioidian) Arcul 3 Arcul 4: Arcul 5: Fig 4 Camp mezobranhial si derivatele lui Partea sup a faringelui primitiv la limita dintre acesta si stomodeum se numeste camp mezobranhial. Derivatele acestui camp mezobranhial sunt: Limba Epiglota 9 Cartilaj cricoid Cartilaje corniculate, cuneiforme si aritenoide M constrictor mijlociu si inf ai faringelui + restul m laringelui Nerv laringeu inferior din laringeu recurent din vag Cartilajul tiroid Muschi constrictor sup al faringelui Cricotiroidian Nervul laringeu superior din vag Coarne mari si parte inf corp hioid M stilofaringian Nervul 9 (glosofaringian) Coarne mici si parte sup corp hioid Scarita(fara talpa) Muschii mimicii Nervul facial 7

 Fig 5

Glanda tiroida

Dezvoltarea limbii
Limba are 2 parti: parte orala (corpul limbii) si parte faringiana (radacina limbii). Dezvoltarea limbii incepe in sapt 6. Corpul limbii se formeaza din tubercul impar ce se uneste cu 2 proeminente linguale, derivate alea arcului 1. Pana la unirea celor 2 proeminente limba ramane bifida. Pt o perioada scurta radacina limbii este formata de copola. Din sapt a opta aceasta va fi acoperita treptat de eminenta hipobranhiala care in final va forma singura radacina. Fig 7 Muschii limbii cu origine din ultimele 3-4 somite occipitale. In sapt a 9-a apar mugurii Anomalii: Aglosia Micro/macroglosia Anchiloglosia (fren lingual lung) Limba bifida

Dezvoltarea glandei tiroide

Incepe in ziua 24 de la nivelul foramen cecum. Epiteliul endodermal de la acest nivel prolifereaza caudal formand canal tireoglos. Acesta isi pierde lumenul, se desprinde de locul de origine devenind diverticul tiroidian. Diverticul tiroidian gliseaza anterior de laringe si trahee spre finele lunei a 2-a ocupand pozitia definitiva. Acesta sta la originea foliculilor tiroidieni care incep secretia de tiroxina in luna a treia. Capsula si septurile conjuctive au origine mezenchimala. Fig 6

Cap si gat barem

Platysma cu lama superficiala a fasciei cervicale Vene jugulare ext. A subclavie Vena subclavie A vertebrala Trunchi tireocervical A tiroidiana inf A transversa a gatului A suprascapulara 10

A carotida comuna V jugulara interna N Vag N frenic A carotida externa si int o Tiroidiana sup o Linguala o Faciala o Temporala sup o Maxilara SCM, supra/infrahioidieni, scaleni Trunchiuri plex brahial

11

Curs 4
Conf

2 proeminente: Torus tubar ( determinat de partea cartilaginoasa a tubei) Torus levatorului (determinat de muschiul ridicator al valului palatin)

Din dreptul acestui ostiu pleaca 2 plici mucoase Ant plica salpingo-palatina Post plica salpingo-faringiana

In submucoasa faringiana se gaseste tesut limfoid aranjat in foliculi. Acestia formeaza tonsilele(amigdalele).

12

In jurul ostiului tubei se gaseste tonsila tubara. Pe peretele superior al nazofaringelui se gaseste tonsila faringiana. Dpdv practic nazofaringele este implicat in faringite care se complica datorita comunicarii cu urechea medie, cu otita media sau otomastoidita.(la copii tuba auditiva este mai larga, mai scurta si mai orizontalizata vegetatii limfoide?, hipertrofii ale tonsilelor de la acest nivel care obstrueaza coanele(calea respiratorie) tumori

Bucofaringe
Comunicare ant prin gatlej (istmum faucium) cu cavitatea bucala Intre nazo si bucofaringe se gaseste valul palatin ce prezinta o prelungire inf mediana = lueta. De la baza acesteia coboara 2 plici mucoase: Ant = arc palatoglos Post = arc palatofaringian

Intre cele 2 arcuri se delimiteaza un spatiu = fosa tonsilara. Aceasta este ocupata partial de tonsila palatina. Importanta practica. Prin examen direct clinic prin cavitatea bucala

Laringofaringe
Comunica ant prin orificiull laringian cu laringele. Acesta este delimitat anterolateral de epiglota si pliciile ariei epilglotice. Intre epiglota si dradacina limbii se gasesc 3 plici mucoase glosoepiglotice, una mediana si 2 laterale.Intre acestea se delimiteaza 2 spatii numite balecule. Pe peretele lateral se gaseste un sant reces piriform. Acesta este traversat de o plica mucoasa ridicata de n laringeu superior. Singura plica mucoasa ridicata de un nerv Examinarea se face prin laringoscopie

Structura faringelui
Are 3 tunici: mucoasa, submucoasa si musculara. Tunica mucoasa este de tip respirator la nvelul nazofaringelui si de tip digestiv in rest. Mucoasa este bine vascularizata, de culoare rosie

13

Submucoasa se prezinta sub forma unei membrane firbroase = aponevorza intrafaringiana, mai groasa in partea sup unde se numeste membrana faringobazilara . Aceste structuri asigura insertiile musculare ale faringelui. Tunica musculara- este formata din muschi constrictori, sup,mijl,inf, care prin contractie ingusteaza cavitatea faringelui, micsoreaza comunicarile cu exceptia comunicarii cu esofagul spre care este impins bolul alimentar Muschi dilatatori: stilofaringian si palatofaringian care pirn contractie dilata si reconfigureaza cavitatea faringelui. Muschi val palatin: Tensor al valului palatin

Raporturi faringe Raporturi posterioare: -coloana vertebrala cervicala acoperita de lig long ant si muschi prevertebrali si lama fasciala prevert, Spatiul delimitat = retrofaringian si este ocupat de tesut conjunctiv adipos, plexuri venoase si gg limfatici. In acest spatiu se pot forma abcese care pot migra inf pana in mediastin. Rap laterale: Nazo si bucofaringele delimiteaza impreuna cu ramura mandibulei acoperita pe fata int de m pterigoidieni un spatiu = laterofaringian (maxilofaringian)

Spatiul laterofaringian: Acest spatiu este impartit de diafragma stiliana intr-un spatiu retro si prestilian. Diafragma stiliana este formata din 4 muschi si 2 ligamente: Pantece post digastric Stilohoidian Stiloglos Stilofaringian Lig stilohioidian si lig stilomandibular

Spatiul retrostilian contine: Art carotida interna V jugulara int N 9,10,11,12 Lant simpatic cervical gg simpatic cerv sup

14

N vag se gaseste imrpreuna cu vasele in interiul tecii carotice in timp ce restul elementelor nervoase se gasesc in afara.

Spatiul prestilian contine: A faringiana palatina ascendenta GG otic Nerv coarda timpanului

Semnificatii practive spatiu retrostilian Acest spatiu poate fi invadat in afectiuni tumorale ale nazo si bucofaringelui sau afectiuni inflamatorii/tumorale ale glandei parotide Spatiul prestilian prezenta arterelor face posibila lezarea lor in amidalectomii brutale.

Laringofarince raporturi laterale: Lateral mvn al gastului si varfuru lobi tiroidiiaeni.

Curs 5 Laringele
Este organ cavitar, musculofibrocartilaginos apartinand cailor respiratoare inferioare ( in partea lor superiora). 2 functii esentiale: Respiratorie si de protectie a cailor respiratorii inferioare. Prezinta un aparat sfincterian propriu care impiedica patrunderea corpilor straini in caile aeriene. Fonatorie

Interivne in acte fiziologice precum deglutitie , tuse, expectorat, dar si acte care tin de cavitatea abdominala: defecatie, nastere

15

Configuratia interna a laringelui. Se intinde intre additus laringis si primul inel traheal (intre C3-c4 pana la C5-C7) Pe peretele lateral laringian exista 2 plici mucoase, 2 superioare = plici vestibulare(ventriculare). Intre aceste 2 perechi de plici se delimiteaza un orificiu = orif vestibular (rima vestibuli). Inferior de acestea mai sunt 2 perechi de plici: Plici glotice sau vocale ce delimiteaza un orificiu = glota (rima glotidis) Aceste plici impart laringele in 3 etaje: o Superior = vestibulul laringian o Mijlociu ventricul o Inferior= infraglotic fig 1

Structura laringelui Format din mucoasa, submucoasa un schelet cartilaginos si musculara. Mucoasa formata din epiteliu de tip respirator(pseudostratificat cilindric ciliat, miscarile lor sunt sincrone catre caile aeriene superioare) Submucoasa are o structura preponderent fibroasa sub forma a 2 membrane tronconice, una superioara membrana patrata cvandragulara si una inf conul elastic Marginele inf ale membranei patrate formeaza ligamentele vestibulare din grosimea plicilor omonime vestibulare. Marg superioare ale conului elastic formeaza ligamentele vocale care impreuna cu muschii vocali determina, ridica plicile vocale. La nivelul submucoasei ventriculului laringian tesutul limfoid formeaza tonsila laringiana. Scheletul cartilaginos al laringelui. Este format din 3 cartilaje nepereche ( tiroid, cricoid si epiglota) si 3 cartilaje perechi ( aritenoide, corniculate si cuneiforme) Cartilajulo tiroid are forma unei carti deschise posterior si este format din 2 lame cartilaginoase, dreapta si stanga unite anterior. Determina mai ales la barbati o proeminenta mediana = proeminenta laringiana (marul lui Adam) Fig 2 Cartilajul cricoid forma de inel cu pecete. Prezinta un arc anterior si o lama posterior. Pe marginea superioara a lamei cricoidiene se gasesc 2 fete articulare: cricoaritenoide. Aceste au forma ovalara iar in sectiune se prezinta sub forma unui semicilindru. Epiglota forma unei frunze prezentand 2 elemente: lama epiglotei si petiolul (pediculul) epiglotic Cartilajele perechi: Aritenoide sunt cele mai mari cartilaje perechi. Se gasesc pe marginea sup a lamei cricoidiene. Au forma de piramda triunghiulara neregulata prezentand: baza inf prezinta fata articulara concav 16

cilindrica corespunzatoare fetei articulare de pe lama cricoidiana. Varful orientat sup se articuleaza cu cartilajul corniculat. Cartilajul prezinta 2 prelungiri: Una anteromediala = proces vocal care da insertie ligamentului si muschiului vocal Una postero lat = proces muscular da insertie celorlalti muschi ai laringelui

Aceste cartilaje sunt unite prin articulatii, membrane si ligamente fibroase. Articulatiile sunt: cricotiroidiana intre lama cartilajlui cricoid si coarne inf tiroidiene.

Muschii laringelui Se impart in 2 grupuri: extrinseci si intrinseci. - Extriinseci muschiul cricotrioidian- are 2 parti pars recta si pars oblica. Prin contractie lama cricoidiana impreuna cu cartilajele aritenoide basculeaza posterior astfel incat plicile vocale sunt puse in tensiune si orificiul glotic se ingusteaza. Este inervat de ramura externa a n laringeu superior. Restul muschilor sunt inervat de n laringeu recurent. Intrinseci inervati de n laringeu recurent(laringeu inf) 1. Muschi abductori sau dilatatori ai glotei a. M cricoaritenoidian posterior. Prin insertia pe procesul muscular acesta este tras spre medial astfel incat procesul vocal se roteste spre lateral iar orificiul glotic se dilata 2. Adductori = constrictori. M cricoaritenoidian lateral, aritenoidieni transversal si oblic + m tireoepiglotic, ariepiglotic si m tiroarietenodian extern si intern (cel extern = vocal) In functie de contractiile muschilor laringelui coloana de aer determina anumite caractere ale sunetelor Intensitatea data de amplitudinea miscarilor pliciloar vocale Tonalitate data de frecvanta ---||-----Timmbrul dat de camerele de rezonanta din jur = cavitatea laringelui fose si sinusuri paranazale.

Curs 6 Aparatul masticator

Functiile: Maticatie Formarea bolului alimentar Deglutitie Fizionomie Respiratie (orala) Fonatie. Limbajul articulat

17

Alcatuire O parte pasiva reprezentata de oasele fetei = viscerocraniu, articulatia temporomandibulara si dinti O parte activa muschii masticatori, mimicii si limba

Articulatia temporomandibulara Cea mai evoluata si cea mai des folosita articulatie din organismul uman. Implicata in masticatie ~ 2h masticatie / zi si ~ 10h somn 1) Prezinta un aparat neuromotor prorpriu cu inervatie fina atat senzitiva ( nr mare de fusuri neuromusculare) cat si motorie (unitati motorii mici) 2) Este singura articulatie din organism unde intalnesc 2 fete articulare convexe: tuberculul articular si condilul mandibulei 3) La om in aceasta articulatie se executa 3 cupluri de miscari caracteristice mamiferelor pe scara filogenetica: a. Miscarea anteductie/retroductie (rozatoarelor) b. Miscar de lateralitate (ierbivore rumegat) c. Ridicare/coborare mandibula carnivore Anatomie Dupa Strasser aceasta articulatie este sinoviala, bicapsulara, bicondiliana si monokinetica (orice miscare dintr-o articulatie se transmite si celeilalte). Fetele articulare: Din baza craniului o Partea ant fosa mandibulara(preglasseriana) o Tubercul articular (versantul posterior) Aceste fete sunt concav-convexe Condilul mandibulei convex

Aceste fete articulare au diametrul transvers mai mare decat cel sagital. Axele acestor fete articulare sunt oblice si se intersecteaza anterior de GOM. Fetele sunt incongruente. Ea este completata de un disc articular cu o fata superiora convexconcava si o fata inferioara exclusiv concava. Discul este mai gros periferic si subtire central(pana la disparitie). La circumferinta discului adera capsula fibroasa Mijloacele de unire. o o Capsula fibroasa- Are forma tronconica cu baza mare sup; adera la disc. Este mai groasa posterior impiedicand astfel luxatia mandibulei Ligamentele: Medial si lateral ingrosari ale capsulei pe cele 2 fete 18

Ligamente la distanta

Biomecanica Miscarea verticala de ridicare/coborare a mandibulei. Coborarea mandibulei Se executa in 2 timpi Primul timp se caracterizeaza printr-o miscare de alunecare spre ant=anteductie a discului si condilului mandibular. Aceasta miscare este realizata prin contractia bilaterala a m pterigoidieni laterali Timpul doi se caracterizeaza prin rotirea spre posterior a mandibulei si implicit a condilului mandibulei pe fata inf a discului. Agenti motori: Suprahioidieni : digastric, mili si genihioidian

Ridicarea mandibulei asigurata prin contractia bilaterala a m maseteri, pterigoidieni medial si temporali. Prin contractia acestor muschi se asigura o forta de masticatie fiziologic necesara. Miscarea de lateralitate. Maruntirea bolului alimentar. Articulatia de partea careia se asigura la un moment dat masticatia nu executa miscari iar condilul se numeste condil de masticatie. Articulatia de parte opusa prezinta condilul de balans care executa miscari alternative de lateralizare dreapta stanga. Condilul de balans este mobilizat prin contractia pterigoidian lateral de aceeasi parte. In articulatia cu condil de masticatie se executa contractia ale celorlalti muschi masticatori ce dezvolta forta de masticatie fizilogic necesara. Miscarea anteductie/retroductie Anteductia pterigoidieni lat. Retroductia fibrele posterioare, aproape orizontale ale m temporali

Muschi masticatori
Caracteristici generale: Derivati ai arcului 1 Inervati de nervul mandibular al trigemenului Au origine pe baza craniului, pe craniu si insertia pe mandibula Au structura speciala: muschi multipenati = maseter si pterigoidian medial si bipenati temporal si m cu fibre paralele pterigoidian lateral

Muschii penati prezinta lame aponevrotice intermediare ce impart muchiul in mai multe corpuri musculare marind astfel sectiunea fiziologica a muschiului. 19

Contractia muschilor masticatori determina o forta de masticatie care poate fi: Forta de masticatie teoretic posibila sectiunea fiziologica * 10 kg forta. Dupa Schumacher 400 sau dupa ... 200 Forta de masticatie practic posibila functie de structurile aparatului masticator si prezenta receptorilor de durere F de masticatie fiziologic necesara adaptata tipului de hrana

Muschiul maseter Este muschi multipenat 5 lame aponevrotice. Are o sectiune fiziologica de 2,75 cm patrati drept pt care forta de contractie teoretica este ~ 27-29 kg. Din aceasta forta cea mai mare parte este folosita pt ridicare mandibulei, o parte miscarea de anteductie si cea mai mica parte miscarea de lateralitate

M pterigoidian medial 6 lame aponevrotice. SF 1,5 cm patrati drept pt care foarte de masticatie teoretic posibila este 15-16 kg. Din aceasta forta cea mai mare parte este folosita pt ridicarea mandibulei, o parte pt lateralizare si cea mai mica parte pt anteductie. M temporal M bipenat cu o sg lama aponevrotica. Fibrele lui formeaza 3 grupuri cu directii diferite. Fibrele ant fac 10 grade cu verticala, cele mijlocii sunt verticale iar cele post 90% = aproape orizontale. SF = 3,5 cm patrati. F de masticatie teoretic posibila = 35-37. Forta se descompune in ordine pt: ridicare mandibulei, retroductie, anteductie M pterigoidian lateral este singurul muschi masticator cu fibre paralele. SF = SA = 1,5cm Forta de masticatie teoretica = 15 kg. Cea mai mare parte din aceasta forta este folosita in anteductie

Curs 7 Dintii
Dintii apartin partii pasive din aparatul masticator. Intervin in: o Maticatie 20

Limbaj articulat

Originea embriologica: Smaltul origine ectodermala Restul : dentina, cement, pulpa dentara Clasic origine mezodermala Moderna ectomezenchim

Dintii se caracterizeaza prin 3 tipuri de caracteristici: Generale De grup Individuale Se ocupa cu studiul acestor caractere : antropologia, stoma si medicina legala.

Caracterele generale: Dintele este format din 3 parti: Radacina Coroana Col Radacina -este partea dintelui din alveola dentara cu care aceasta se articuleaza prin gonfoza Prezinta canalul radacinii dintelui care incepe la nivelul apexului radacinii. Prin acest canal patrunde manunchiul vasculonervos al dintelui Radacina poate fi: Coroana: Este partea vizibila a dintelui cu forme diferite. Este si ea de 2 tipuri: Anatomica= partea dintelui acoperita de smalt Clinica- partea vizibila a dintelui 21 Radacina anatomica (partea dintelui acoperita de cement) Radacina clinica ( partea dintelui sub nivelul gingiei)

Preazinta mai multe fete. Fata ocluzala are forme diferite: Incisivi = muchie Canini = varf Premolari si molari = forma poligonala. La acestia fata ocluzala prezinta o serie de cuspizi cu santuri

Colul dintelui este partea dintelui corespunzatoare gingiei sau locul unde smaltul acopera cementul. Structura dintelui. Este organizata in jurul cavitatii dintelui = cavitate pulpara si canalului radacinii dintelui. Cavitatea pulpara este ocupata de un tesut conjunctiv, vase si nervi. Aceasta cavitate este inextensibila, drept pt care inflamatia continutului (pulpita) este dureroasa (durere pulsatila) Dentina reprezinta principala structura a dintelui. Este un tesut osos format din fibre conjunctive, celule (odontoblaste) si substanta fundamentala. Prezinta sensibiliatate datorita terminatiilor nervoase care ajung in vecintatea odontoblastelor. Primul semn in debutul unei carii dentare este cresterea sensibilitatii pana la durere la lichidele calde/ reci sau la presiune. Acest lucru presupune alterarea smaltului de deasupra Smaltul Este tesutul osos cel mai dur din oraganismul viu. Acopera coroana anatomica. Grosime 0,52mm , grosime mai mare la nivelul molarilor. Este o structura acelulara in care predomina substantele minerale = 96% structura. Superificial reprezinta o densificare = cuticula dentis. Rezista la presiuni mari dar este casant Cementul Este un tesut osos mai moale format din fibre, cementoblaste si subst fundamentala. La nivelul colului dintelui cementul este acoperit in mod normal de smalt Periodont Repreezinta totalitatea struct dintre radacina dintelui si peretii alveolei dentare. Aceste structuri sunt vase de sange, nervi, receptro de presiune si ligamentele alveolo dentare. Ligamentele alveolo dentare sunt asezata la 3 niveluri cu directii diferite: La nivelul colului cu fibre circulare Apex radacina fibre radiare Radacinii oblice

22

Presiunea pe os = osteolitica Tractiunea pe os = osteogenetica drept pt care fibrele oblice alveolodentare transforma presiunea pe dinte in tractiune pe peretii alveolei. In acest mod periodontiu are rol in nutritia dintelui epulpat Asigura un grad minim de mobilitate Fixarea dintelui in alveole

Afectarea periodontului = parodontoza. Dintele sanatos cade din alveola Ocluzia dentara Ocluzia fizilogica este prin juxtapunerea arcadelor dentare in sensul in care arcada sup depaseste usor in exterior arcada inf = psalidodontie. In aceasta fiecare dinte vuine in contact cu 2 dinti de pe arcada opusa: 1 antagonist principal = dintele cu acelas nurmar 1 antagonist secundar = dintele vecin

Exceptie : incisivul central inferior si molarul 3 sup Dintele cu antagonistii lui formeaza un tertzet articular. In timpul masticatiei presiunea dezvoltata de fortele de masticatie este exercitata pe dintele corespunzator ca numar de pe arcada opusa si dintii vecini lui. Din acest motiv dupa edentatie spatiul ramas intre dinti ( trema) tinde sa se micoreze, facand imposibila reimplantarea unui dinte fiziologic. Trema cea mai des intalnita este strungareata. Apare datorita imlantarii mai joase al fraului lingual superior. Alte tipuri de ocluzii dentare. Progenia = ocluzie inversa Stegodontia = arcada sup depaseste mult ant arcada inf. Labiodontia = arcadele se suprapun Hiatodontie = caninii se suprapun

Formule dentare: Difiodonta = 2 generatii O dentitie temporara= dintii de lapte = deciduala. Permanenta = adult

Dentitia deciduala Exista un mic decalaj. Dintii de pe arcada inferiora au un mic avans. Ordinea: 23

Incisivii 6-12 luni Molar 16-20 Canini 16-20 luni Molar 2 20-30 luni

Caderea dintilor de lapte (6-12 ani ) In ordinea in care au aparut (incisivii 6-8 ani, premolar 10 ani, molar 10-12 ani) Dentitia permanenta. Primul care apare este molarul 1, apare pe spatiu gol 6-7 ani. Aftere that incisivii 7-8 ani. After that premolarii 1 8-9 ani, caninii 9-10 ani, pm 2 11-12 ani, molar 2 14 ani si molarul 3 (if ?) 18-25 ani. Anomalii: De structura De forma: coroana cat si radacina dintelui De volum: micro/macro dontie De pozitie sau de directie a eruptiei dintilor: Anomalii de moment al eruptiei.

24

Curs 8 Topografie
Reg temporala Delimitare o o Comunicari Inf cu reg infratemporala prin spatiul delimitat de arcul zigomatic. Sup linie temporale Inf arc zigomatic

Continut stratigrafie: Regiunea este traversata de MVN temporal superficial(prin tesut subcutanat) Vase si nervi temporali profunzi intre m temporal si plan osos

Implicatii practice: Descoperire si ligatura art temporara superficiala prin incizie verticala, ant. de tragus

Reg infratemporala Delimitare: Sup. Fata infratemporala aripa mare sfenoidala Tuberozitate maxilara Lat- plan sagital ce corespunde arcului zigomatic si incizurii mandibulei Medial lama lat proces pterigoid

Comunicari: -multiple: Continut: M pterigoidieni Temporal la insertie A. Maxilara cu maj ramurilor Nv mandibular, coarda timpanului Post si inf, comunicari largi cu reg parotideo maseterina si spatiul maxilofaringian Sup: reg temporala si cu fosa craniana mijlocie prin g. Ovala si spinoasa Ant. FOI cu orbita si canal infraorbital cu reg infraorbitala

Implicatii practice:

25

Este ocupata de tesut adipos, este lipsita de pereti despartitori (septuri) ceea ce face posibila invaziile locale dinspre aceasta regiune sau inspre ea( sp. Laterofaringian, reg paritedeomaseterina sau orbita) Inflamatii

Reg PM: Este o proiectie de suprafata intrun spatiu patrulater a unei regiuni complexe cu urmatoare delimitare: Sup linie orizontala ce corespunde incizurii mandibulei Inf linia ce corespunde marg inf a corpulei mandibulei Ant marg ant muschi maseter Post marg ant SCM

Planul frontal trecut prin marginea posterioara a ramurei mandibulei imparte regiunea in 2: Partea post Delimitare: Continut: Gl. Parotida partea ei post profunda, traversata de elemente vasculare si nervoase asezate in 3 planuri: Superficial nervos format de nv facial (plexul parotidian) si nerv auriculotemporal Intermediar venos VJE si trunchiul retromandibular si plan profund arterial (ACE, bifurcatia terminala) Ant ramura mandibulei acoperita de muschii maseter si pterigoidian medial Post muschi SCM Lat- elemente superficiale : tegument, tesut adipos subcutanat cu vase si nervi, fascia parotidiana care da forma regiunii Medial diafragma stiliana Sup, inf limitele regiunii mari Parte post, profunda, glandulara Parte ant, superficiala

Partea superficiala: Partea superficiala a glandei (inconstanta) continuata cu duct parotidian Stenon Ramuri zigomatice si bucale ale nervului facial Vasele transverse ale fetei:x

26

Formatiunile care traverseaza PM formeaza in jurul acesteia 5 pediculi: Glanda parotida este afectata mai ales inflamator sau tumoral Inflamatia = oreion Tumorile gl parotide pot invada regiunile din jur; invazia spatiului laterofaringian determina sindromul Villaret caracterizat prin hemipareza: velopalatina, faringiana, laringiana si a limbii prin afectare directa a nervilor 9-10-12 + torticulus (contractia dureroasa a SCM n XI ) Afectarea si lezarea intra/posoperatorie a nervului 7 determina hemipareza faciala (partiala sau totala). Grija chirurgului este pastrarea ramurilor temporale: orbiculare. Descoperirea ductului Stenon in caz de litiaza

Trigonul submandibular Arie de proiectie a unei regiuni mai complexe delimitata astfel: Posterior digastric post Ant disgastic ant Sup mandibula

Proiectia corespunde unei reg de forma unei prisme triunghiulare cu urmatorii pereti: Continut: Glanda SM avand superficial vena faciala, profund artera faciala. Interstitiul dintre muschii milohioidian si hioglos este traversat de duct submandibualr, nerv hipoglos, vene linguale. Deasupra muschiului hioglos se afla art si nervul lingual Superolat corpul mandibulei inf de linie milohioidiana Supero medial planseul bucal = digastric, milohioidian, hioglos Infero lat parti moi superficiale tegument, muschi platysma , lama superficiala

Afectiunui Gl SM poate fi afectata inflamator, tumoral cu invazia planseului bucal sau spre reg PM, spatiul laterofaringian sau trigon carotic.

Trigonul Carotic Regiune topografica anatomochirurgucala importanta, nr formatiuni vasc si nervoase. Zona reflexogena prin prezenta sinusului carotic. Delimitare:

27

Post SCM Sup digastric post Inf- omohioidan sup

Continut: - tegument, tesut subcutanat cu ramuri nervoase (coli din facial si transversi ai gatului) -platysma, lama superficiala fascie cervicala -MVN gat, ACE, ACI, hipoglos, ansa cervicalam, lant simpattic cervical, gg limfatici cervicali profunzi, mm prevertebrali Comunicari largi cu reg din jur Implicatii practice zona reflexogena Adenopatii ale gg cervicali profunzi pot invada reg din jur Descoperirea si ligatura dupa caz ramurilor ACE sau ligatura progresiva CE

28

Dezvoltarea aparatului respirator

Curs 9 Dezvoltarea tubului cardiac
In ziua 26 pe fata ant a esofagului primitiv la limita dintre acesta si faringe primitiv apare un sant. = sant laringotraheal. Acesta se adanceste astfel incat intre esofag primitiv si acest sant apar 2 plici dispuse frontal = plici traheoesofagiene. Plicele se unesc --> membrana traheoesofagiana. In acest mod anterior se detaseaza diverticulul laringo-traheal care incepe sa prolifereze caudal. Originele structurilor arbore traheobronsic si plamani. Origine endodermala Epiteliile mucoaselor traheobronsice Glandele din aceste mucoase Epiteliul alveolar Origine mezodermala (lateral spahno pleural) Restul structurilor: cartilaje, tesut conjuctiv, tesut muscular neted, vase+ pleura viscerala pulmonara

Dezvoltarea laringelui Laringele se formeaza din partea sup a diverticulului laringotraheal. Comunicarea dintre intestin primitit si diverticul laringotraheal se gaseste la limita inferioara a campului mezobranhial, mai exact inferior de eminenta hipobranhiala fiind delimitata : Superior furcula Infero-lat : 2 proeminente aritenoide. Aceasta formatiune are forma T = aditus laringis

Mucoase si glandele mucoase origine endodermala Cartilajele si musculatura laringelui orig mezodermala din arcurile materiale ale arcurilor 4,5 Arc 4 : cartilaj tiroid + m cricotiroidian + n laringeu sup Arc 5: cartilajele perechi + cartilaj cricoid + restul muschilor laringelui + nv laringeu inf din recurent Diverticulul LT se dezvolta caudal sub forma a 2 muguri pulmoanri drept si stang usor inegali. Dimensiunea, configuratia si directia acestor muguri este diferita datorita pozitionarii treptate a cordului (in urma procesului de descensus cordis). Mugurul pulmonar drept este mai mare si ca directie mai aproape de verticala. Cel stang este mai mic si mai aproape de orizontala.

Mugurii pumonari

29

Se ramifica treptat in bronhii de diferite generatii (genratia 1 = bronhie principala , 2 bronhie lombara, 3 = segmentara pana la generatia 20-24). Intre sapt 7-10 la nivelul diverticului laringo traheal mugurilor pulmonari si primelor 2-3 generatii de bronhii apar procese intense de proliferare epiteliala -> epiteliile devin pluristratificate, ceea ce determina temporar ingustarea si chiar obliterarea lumenelor. La sfarsitul sapt 10 aceste lumene sunt retunelizate --> epiteliile devin unistratificate Boyden descrie dezvoltarea plamanilor in 4 faze: 1) 2) 3) 4) Etapa pseudoglandulara sapt 5-16 Etapa canaliculara 16-25 (luni 4-6) Etapa sacilor alveolari terminali 25-nastere Etapa alveolara nastera 7-8 ani

Etapa pseudoglandulara Bronhiola principala se ramifica monotonic in bronhilo secundare , lobare iar acestea se ramificia dihotonic in bronhile tertiare segmentare (10 pl drept 8 pl stang). Bronhiolele secundare se ramifica pana la generatia XIV, ultima generatie se numeste bronhiole terminala. Epiteliile bronhiolelor sunt unistratificate, inalte, spre cubice, ciliate. In aceasta etapa apar si glandele traheale, si bronsice + celulele caliciforme. Glandele traheobronsice secreta un mucus neutru bogat in: anticorpi, lizozim, interferon (antiviral). Celulelel caliciforme secreta un mucus acid cu rol in captarea impuritatilor. In aceasta etapa respiratia nu este posibila iar produsul de conceptie avortat este neviabil. Etapa canaliculara Lunile 4-6. Bronhiolele se mai ramifica pana la generatia 17-18, ultima generatie se va numi bronhiole respiratorii. Distal, acestea se deschid in saci alveolari primitivi. In luna 6 centri cardio respiratori se matureaza facand posibile miscarile respiratorii. In conditiile in care apare secretia de surfactant, produsul de conceptie poate fi viabil. Etapa sacilor alveolari terminali luna 6 nastere. Bronhiile se mai ramifica pana la ~ gen 20. Creste densitatea sacilor alveolari. Acestia sunt tapetati cu alveole pulmonare la nivelul corare se gasec 2 tipuri de celule = pneumocite I si II Pneumocit I = celula epiteliala pavimentoasa, turtita care formeaza mare parte din peretele alveolar (caramida alveolei) Pneumocit II = secreta surfactant Surfactant = subst tensioactiva care impiedica colabarea alveolelor pulmoanre si favorizeaza transportul de gaze. Subst activa : dipalmitoleil- lecitina. 30

O conc scazuta de surfactant, sau de proasta calitate la nastere da mari tulburari de respiratie. La nastere datorita surfactantului, in urma trecerii prin canalul pelvin, lichidele din traheobronsic (lichid amniotic + surfactant + alte secretii mucoase) sunt in mare parte eliminate iar prezenta surfactantului permite deschiderea sacilor alveolari Etapa alveolara Bronhiolele respiratorii se mai pot ramifica pana la gen 24. Creste mult nr alveolelor(10-70mil -> 300-400 milioane) si suprafata de schimb (10 --> 100 m^2). Epiteliul alveolar este completat cu inca 2 tipuri de penumocite: Pneumocit III celule cu margine in perie, se pare rol absorbant, chemoreceptor Pneumocit IV celule macrofage

Malformatii: 1)Ale cailor aeriene -hipoplazia a unei bronhii lobare sau secundare -atrezia bronhiilor principale sau secundare -diverticul traheal si bronsic dilatatii chistice ale peretilor bronsice -fistule : traheo si bronhio esofagiene 2) Ale plamanilor: -agenezie si aplazie a unor lobi sau segmente -boala chistica pulmoanara, congenitala -dilatatii ale sacilor alveolari printr-un defect de tesut conjunctiv interalveolar, aspect radiologic de fagure de miere - boala membranelor hialine secretie de surfactant de proasta calitate -mucoviscidoza, mucus aderent, vascos

31

Dezvoltare cardiovasculara
Sistemul cardiovascular este primul care se pune in functiune in corpul embrionar. Nutritia produsului de conceptie este in prima faza histiotrofa si apoi hemotrofa. Dezvolatarea acestui sistem incepe din saptama a treia (z 18-19). Originea sistemului este reprezentata de mezoderm nesegmentat cefalic. ( Situat anterior de placa procordala). Din acesta deriva: Mezoder cardiogen Septul transvers

Dezvolatarea acestui sistem are determinism genetic in sens ca proenteronul are efect inductor asupra mezodermului cardiogen. Concomitent cu dezvolatarea acestui sistem discul embrionar sufera urmatoarele procese: Curburea longitudinala care face ca mezodermul nesegmentat cefalic din pozitie craniala sa ajunga in pozitie ventrala (anterior de proenteron),. La nivelul acestui mezoderm cardiogen apar spatii de clivaj, vacuole care conflueaza --> schita cavitatii pericardice primitive. Din mezodermul cardiogen prin procese de proliferare apar 2 structuri simetrice paramediane = cordoane cardiogene (fara lumen). Acestea se gasesc in relatie cu splahnopleura. Cordoanele cardiogene caparata rapid lumen --> tubi cardiaci primitivi (endocardici sau endoteliali) Curbarea transversala a discului duce la apropierea celor 2 tubi cardiaci primitivi cu formarea unui tub cardiac unic. De retinut ca acest tub cardiac uni este la originea doar a endocardului. Miocardul si epicardul au origine in splahnopleura ( placa epimiocardica). Intre tubul cardiac si placa epimiocardica apare gelatina cardiaca din care se dezvolta scheletul fibros al cordului. Tubul cardiac uni sufera un proces de rotatie astfel incat extremitatea lui craniana va deveni caudala

Toate aceste procese se numeste descensus cordis.

Tubul cardiac
Incepe sa prezinte contractii ineficiente inca din ziua 22. Aceste devin eficiente, unidirectionale spre sfarsitul saptamanii 4. Tubul cardiac prezinta mai multe regiuni Initial doar bulbul si ventriculul primitiv se gasesc in cavitatea pericardica primitiva, atriul si sinusul venos gasindu-se in grosimea septului transvers. Partile bulbare si ventriculara, tubul cardiac luand forma literei U cu convexitatea spre dreapta. Din acest moment tubul cardiac intra in intregime in cavitatea pericardica primara. Atriul ascensioneaza, SV ramanand atasat de el, cordul luand literei S = cord sigmoideu. In ultima faza atriile ajung in spatele bulbului cordului. In aceasta faza (sfarsitul saptamanii 4) cordul este neseptat

32

Septarea Cordului
Septarea AP si a CAV La nivelul CAV ant si post apar 2 proeminente endocardice. Acestea prolifereaza, se unesc --> sept intermediar. CAV este impartit astfel in 2 ostii: drept si stang. Concomitent din tavanul AP coboara o prelungire endocardica = septul prim. Intre acesta si septul intermediar ramane delimitat un orificiu temporar = foramen primum. Prin unirea septului prim cu septul intermediar dispare foramen primum. Imediat in partea sup a septului prim prin rezorbtie apare foramen secundum. La dreapta septului primum din tavanul atriului coboara o alta prelungire endocardica = septum secundum ( forma de secera, concav inferior) . Septul secundum transforma formane secundum in foramen ovale In perioada embriofetala sensul de circulatie al sangelui este din AD spre AS deoarece: SV va ramne in comunicare cu Adr prin ostiul sinoatrial, sangele adus de VV, VO, VC ajunge in AD --> Foramen ovale--> AS--> VS--> Aorta In perioada embriofetala circulatia pulmonara nu exista, ea fiind scurtcircuitata. Dupa nastere o data cu prima respiratie creste presiunea sangelui in mica circulatie si implicit in AS. Din acest motiv septul prim se apropie si se lipeste treptat de septul secundum astfel incat in mod normal foramen ovale dispare.

Evolutia SV Are 2 coarne: Cornul stang al SV se atrofiaza, din el ramanand sinusul coronar si o vena oblica a atriului stang (Marchall) Cornul drept si mare parte din SV sunt inclavate in peretele AD = partea neteda(sinuzala) a acestuia.

VCC este inclusa si ea in peretele AD astfel incat cei 2 influenti VCS si VCI se vor deschide separat. Ostiul sino atrial este initial prevazut cu un aparat valvular prorpiu, respectiv 2 valve dreapta si stange care se unesc superior --> septul fals (spurium). Evolutia acestuia: Valva stange participa la definitivarea septuluii interatrial Valva stanga se fragmenteaza devenind valva cavei inferioare (eustachio) si valva sinusului venos coronar (thedesius). Septul fals devine creasta terminala ( limita dintre partea neteda si musculara a AD)

Evolutia AS si relatia cu Venele pulmonare Initial in AS se deschide o singura vena pulmonara comuna care primeste un afluent drept si unul stang, iar acestia cate 2 vene pulmonare. Treptat peretii venei pulmonare comune si a afluentilor ei

33

sunt inglobati in peretele posterior al AS. Astfel incat in ultima instanta in AS se vor deschide 4 vene pulmonare. Septarea ventricului primitiv si bulbului cordului Are loc in paralel cu septarea AP. Din podeaua VP apare o prelungire endocardica care prolifereaza cranial. Aceasta are tendinta de unire cu septul intermediar cu care delimiteaza pana la unire orificiul interventricular. Aceasta proliferare interventriculara va lua parte la fromarea partii musculare a septului interventricular. Orificiul interventricular dispare pe locul lui formandu-se partea membranoasa a septului interventricular ( din sept intermediar si spiral) Evolutia bulbului: In interiorul acestuia apare o proliferare cardiaca ce va forma septul spiral. Acesta imparte bulbul cordului in 2 artere: trunchiul pulmonar si bulbul aortei. Concomitent aparatul valvular al bulbului cordului este fragmentat si el in valvulele aortice si pulmonare. Originea tesutului nodal Teoria clasica orig mezodermala Teoria moderna origine ectomezenchimala din crestele neurale. Aceste materiale migreaza spre mezodermul cardiogen si tub cardiac formand 2 mase distincte in apropierea valvelor dreapta si stanga ale ostiului sinoatrial. Nodulul din apropiera valvei drepte devine nodul sinoatrial, vizibil dupa sapt a 8-a. Nodulul din apropierea valvei stangi devine nodul atrioventricular vizibul dupa luna a doua de viata. Fasciculul Hiss este o prelungire a nodulului atrioventricular, ramurile si hemiramurile orig discutabila iar reteaua Purkynje origine mezodermala.

34

Dezvoltarea arcurilor arteriale

Malformatii cardiace: Dextrocardia inima la dreapta in situs invers toracic sau total o Asimptomatic Ectopia cardiaca o Cervicala o Toracala inalta prin defect de descunsus corids Defect de sept interatrial cu persistenta orificiului Botallo (foramen secundum) prin defect de unire.lipire a sepurilor primum si secundum. Dimensiunile pot fi variabile iar anomalia simptomatica sau nu.--> Sunt stanga-dreapta cu pierderea de sange oxigenata Anomalii in formarea ostiilor atrio-ventriculare si cuspidelor Defect de sept interventricular o Persistenta orificiului interventricular o Absenta septului interventricular membranos o Absenta septului interventricular muscular --> Cord trilocular --> Cianoza Trilogia sau tetralogia Fallot o Stenoza pulmonara o Hipertrofie ventricul drept o Defect de sept interventricular o Aorta calare pe sept

Dezvolatere arcuri arteriale Fiecare arc branhial este traversat de catre o artera prorpie = arc arterial(aortic) Exista 6 perechi de arcuri branhiale cu cate 6 perechi de arcuri arteriale. Evoluatia acestora este diferita pe scala filogenetica.: La pesti evolueaza 4 arcuri arteriale La amfibieni 2 La pasari evalueaza arcul arterial 4 drept La mamifere arcul arterial 4 stang

Aparitia si evolutia lor are loc in sens cranio caudal intre saptamanile 4-6 Ele coexistand doar in saptamana 5. La sfarsitul saptamanii 6 arcul 1 dispar iar arcurile 6 abia schitate

Desen 1

35

La om din cele 6 perechi de arcuri arteriale evolueaza arcul arteria 4 stang. Bulbul cordului inainte de septare si aparitia septului spiral se continua cu 2 aorte ventrale. Din acestea pornesc cele 6 perechi de arcuri arteriale care dupa ce traverseaza arcurile branhiale se deschid in aortele dorsale. Din aortele dorsale se desprind metameric artere intersegmentare in numar de 12 perechi (= intercostale posterioare) Inferior de intersegmentarele 7 aortele dorsale se unesc formand o singura aorta dorsala comuna Desen 2

Arcuurile arteriale 1,2,5 dispar. Raman 3,4,6. Aortele dorsale intre arcurile 3 si 4 dispar de asemenea Desen 3 Aortele ventrale intre arcurile 3 si 4 devin artere carotide comune. Arcurile arteriale 3 impreuna cu aortele dorsale de deasupra devin artere carotide interne. Din partile lor proximale prin inmugurire apar arterele carotide externe. Aorta dorsala dreapta inferior de intersegmentara 7 dreapta dispare

Desen 4 si 5

Evolutia in stanga Aorta ventrala stanga dintre arcurile ateriale 4 si 6 + arc arterial 4 stang + aoirta dorsala stanga (pana la intersegm 7) formeaza crosa aortei din care se desprind trunchiul brahio cefalic (aorta ventrala drepata dintre arcurile 4-6). Se desprinde si artera carotida comuna stanga aorta ventrala stanga dintre arcurile 4-6 Artera subclavie stanga ramura intersegmentara 7 din stanga. Desen 6 Evolutia arcurilor arteriale 6. Prezinta cata 2 segmente:

36

Un segment proximal din care se dezvolta arterele pulmoanre Un segment distal

Evolutia acestor segmetne este diferita la dreapta si la stanga. In dreapta din segmentul proximal se formeaza artera pulmonara dreapta, segementul disltal dispare. Din acest motiv nervul laringeu recurent drept coborat pe arcul 6 drept scapa de sub acesta si va ajung e sub arcul 4 ( viitaore artera subclavie dreapta) Desen 7 In stanga segmentul proximal urmeaza artera pulmonara stanga. Segmentul distal formeaza in perioada fetala canalul arterial botallo care in mod normal se inchide dupa nastare = ligament. Din acest motiv nervul laringeu recurent stang ramane pe sub arcul 6, ajungand sa ocoleasca inferior crosa aortei. In paralel cu evolutia arcurilor 6 are loc si septarea bulbului cordului prin aparitia septului spiral. Din divziunea anterolaterala stanga rezulta trunchiul pulmonar care ramane in legatura cu partile proximale ale arcurilor 6. Iar din diviziunea posterolaterala deriva aorta ascendenta.

Malformatii arteriale Dextropozitia arcului aortic Persistenta a 2 arcuri aortice Stenoze sau insuficiente (ostiu arterial mai mare decat normal) congenitale Aortice/pulmonare Defecte de septare ale bulbului arterial si de formare ale aparatelor valvulare de la acest nivel. Coarctatie aortica stenaza aortica in jurul deschiderii canalului arterial: o Preductala inaitne de acesta o Retroductala Persistenta canalului arterial Botallo

37