Sunteți pe pagina 1din 7

Articulatiile capului cu gatul

Articulatia atloido-axoidiana laterala


-se numeste si atloido-axoidiana propriu-zisa
-articulatie planiforma, in care suprafetele articulare de pe fata inferioara a maselor laterale ale
etmoidului orientate oblic infero-medial se articuleaza cu suprafetele articulare superioare ale
corpului axisului orientate invers
-suprafetele articulare sunt usor convexe fiind acoperite cu cartilaj hialin, cartilaj care este mai
gros central, subtire la periferie, ceea ce realizeaza un contact mai intim la nivel central si mai
indepartat anterior si posterior
-articulatia prezinta o capsula articulara intarita inauntru de catre un ligament lateral inferior al
lui Arnold
-prezinta 2 membrane puternice: atloido-axoidiene anterioara si posterioara. Cea anterioara este
intinsa intre marginea inferioara a arcului anterior al atlasului si fata anterioara a corpului
axisului. Cea posterioara pleaca de pe marginea inferioara a arcului posterior al atlasului si de pe
tuberculul sau posterior pe lamele vertebrale si baza procesului spinos al acestuia. Aceasta
membrana este strabatuta de ramul posterior al celui de al doilea nerv spinal cervical care se mai
numeste si nervul suboccipital al lui Arnold.
-este o articulatie in care se executa miscari cu amplitudine mare, de flexie, de extensie, de
inclinare laterala si miscari de rotatie
Articulatia atloido-axoidiana medie
-se mai numeste si atloido-ontoidiana
-este o trohoida perfecta, in care atlasul si o data cu el capul, se rotesc in jurul punctului fix
reprezentat de catre dintele axisului si coloana vertebrala
-articulatia este formata dintr-un inel osteofibros si dintele axisului, portiunea centrala.
1)Inelul osteofibros este reprezentat de catre arcul anterior al atlasului si ligamentul transvers.
a)Arcul anterior al atlasului, pe fata sa posterioara prezinta o suprafata articulara rotunda sau
ovalara, frecvent ovalara cu axul mare vertical, care se va articula cu o suprafata articulara
corespunzatoare de pe fata anterioara a dintelui axisului.
b)Ligamentul transvers este o banda fibroasa, dreptunghiulara, dispusa in plan frontal care se
insera prin extremitatile sale pe fetele interne ale maselor laterale ale atlasului.
2)Dintele axisului sau apofiza odontoida prezinta anterior si posterior cate o suprafata articulara
corespunzatoare arcului anterior, respectiv ligamentului transvers. De pe fata superioara a
ligamentului transvers pleaca o banda fibroasa, ascendenta, care se va insera pe suprafata
bazilara a occipitalului la 2-3mm de marginea anterioara a foramenului magnum, realizand
ligamentul transverso-occipital. De pe marginea inferioara a ligamentului transvers pleaca o alta
banda fibroasa care se termina pe corpul axisului, realizand ligamentul transverso-axoidian.
*Ligamentul transvers impreuna cu cele 2 prelungiri superioara si inferioara formeaza impreuna
ligamentul cruciform. Ligamentul transvers separa portiunea articulara de canalul vertebral al
atlasului.
-avand in vedere dispunerea suprafetelor articulare, se poate vorbi de 2 articulatii atloidoodontoidiene, una anterioara-trohoida atloido-odontoidiana propriu-zisa intre arcul anterior al
atlasului si dinte si cealalta posterioara-o sindesmotrohoida intre dinte si ligamentul transvers.
-desi fiecare articulatie prezinta o capsula si o sinoviala proprie, ligamentul transvers sau
cruciform nu reprezinta un ligament care mentine in articulatie extremitatile osoase. Adevaratele

ligamente sunt ligamente care unesc occipitalul cu axisul si cu dintele sau, ligamente pe care o
parte din autori le considera ca o articulatie separata.
Articulatia occipito-atloidiana
-este o articulatie de tip dublu condilian, care se realizeaza intre condilii occipitalului si
suprafetele articulare superioare ale atlasului
-condilii occipitalului, convecsi in ambele sensuri sunt dispusi pe laturile foramenului magnum si
orientate infero-lateral. Suprafetele articulare atloidiene se gasesc pe fata superioara a maselor
laterale, au o forma eliptica(de forma unei amprente de pantof) avand extremitatea anterioara mai
apropiata una de cealalta. Suprafetele articulare sunt acoperite de cartilaj hialin si articulatia
prezinta o capsula articulara mai slaba anterior si medial, puternica posterior si lateral, unde este
intarita si de un ligament occipito-atloidian lateral. Fiecare articulatie prezinta o capsula proprie
si o sinoviala proprie. Fiecare capsula este intarita de o membrana occipito-atloidiana ant si
cealalta posterioara. Membrana occipito-atloidiana anterioara pleaca de pe suprafata bazilara a
occipitalului, 2-3mm anterior de foramen magnum si se prinde pe marginea superioara a arcului
anterior al atlasului. Ea este formata din 2 foite, una superficiala si cealalta profunda, foita
superficiala fiind continuata pe partile laterale de acel ligament occipito-atloidian lateral.
Membrana occipito-atloidiana posterioara din partea posterioara a foramenului magnum pe
marginea superioara a arcului posterior al atlasului. Cele 2 membrane occipito-atloidiene
impreuna cu ligamentul occipito-atloidian lateral formeaza marele ligament occipito-atloidian al
lui Dubreuil-Chambardel. Membrana occipito-atloidiana posterioara este perforate de artera
vertebrala si ramul posterior al primului nerv spinal cervical care vor intra in cutia craniana.
-in aceasta articulatie se executa miscari de flexie-extensie si miscari de inclinare laterala, dar de
amplitudine redusa.
-intre occipital si axis nu exista o articulatie veritabila, adica cu suprafete osoase, ci exista o
legatura realizata prin intermediul ligamentelor, ligamente care unesc pe de o parte occipitalul
cu corpul axisului numite ligamente occipito-axoidiene, iar pe de alta parte occipitalul cu dintele
axisului numite ligamente occipito-odontoidiene.
-ligamentele occipito-axoidiene sunt in nr de 3, unul median si 2 laterale. Cel median merge de
pe suprafata bazilara a occipitalului pe fata posterioara a corpului axisului, in portiunea sa
mijlocie. Cele laterale, in numar de 2 pornesc de pe marginile foramenului magnum si se termina
pe fata posterioara a corpului axisului, de o parte si de alta a ligamentului median, realizand
impreuna asa numita membrana tectoria.
-ligamentele occipito-odontoidiene sunt 3, unul median si 2 laterale. Cel median se numeste si
ligamentul varfului dintelui sau suspensor al dintelui si care pleaca din partea anterioara a
foramenului magnum, terminandu-se pe varful procesului odontoid. Cele laterale se numesc si
ligamente alare, plecand de pe partile laterale ale foramenului magnum, se termina pe fetele
laterale ale dintelui axisului si au rolul de a limita miscarea de rotatie.
Rol in conventia acestor articulatii il au si ligamentele longitudinale vertebrale anterior, respectiv
posterior.

Plexul cervical si simpatic


Plexul cervical prezinta 2 componente, una superficiala care se distribuie pielii
regiunilor cervicala si supero-laterala a toracelui si o portiune profunda care se distribuie
muschilor antero-laterali ai gatului si diafragmei.
Este format din ramurile anterioare ale nervilor cervicali C1-C4 si din cele 3 anse
cervicale anastomotice latero-transversale care ii unesc.
Primul nerv cervical este pur motor si iese din canalul vertebral prin spatiul dintre
occipital si atlas, merge pe fata superioara a procesului transvers al atlasului, unde se imparte in 2
ramuri: ventral si dorsal.
Ramul ventral se anastomozeaza cu ramul ventral al celui de-al doilea nerv cervical cu
care formeaza prima ansa cervicala, ansa superioara sau ansa atlasului care dupa unii autori este
cea mai importanta ansa ea nelipsind niciodata.
Ramul ventral al celui de-al doilea nerv cervical este situat intre atlas si axis si patrunde
apoi in primul spatiu intertransversar intre cei 2 muschi intertransversari. La varful procesului
transvers al axisului se bifurca, ramul ascendent anastomozandu-se cu C1, iar ramul descendent
anastomozandu-se cu ramul ascedent al lui C3 cu care formeaza cea de a doua ansa cervicala,
ansa mijlocie sau ansa axisului.
Ramul ventral al celui de al treilea nerv cervical strabate al doilea spatiu intertransversar,
se bifurca, ramul ascendent anastomozandu-se cu C2, iar ramul descendent cu ramul ascendent
al lui C4 cu care formeaza cea de a treia ansa cervicala sau ansa inferioara.
Ramul ventral al celui de al patrulea nerv cervical merge prin al treilea spatiu
intertransversar si se bifurca, ramul ascendent anastomozandu-se cu ramul descendent al lui C3,
iar ramul descendent anastomozandu-se cu ramul ventral al lui C5, participand la formarea
trunchiului superior al plexului brahial.
Ramurile care intra in structura plexului cervical ajung in spatiu prevertebral la nivelul
trigonului Carot. Plexul cervical este situat profund in regiunea laterala a gatului, fiind acoperit
de lama prevertebrala a fasciei cervicale si situat intre muschii prevertebrali situati medial si
insertiile muschilor splenius, ridicatorul scapulei si scaleni dispusi lateral. Anterior are raporturi
cu muschiul sternocleidomastoidian si manunchiul vasculo-nervos al gatului, in special cu vena
jugulara interna.
Primele 2 anse cervicale, prin intermediul lamei prevertebrale vin in raport cu elementele
spatiului retrostilian.
Cea de a treia ansa cervicala corespunde trigonului carotic, venind in raport cu elementele
vasculo-nervoase ale acestuia.
Ramurile plexului cervical
Dupa raporturile si teritoriul de distributie, ramurile plexului cervical se impart in
superficiale si profunde.
1.Ramurile superficiale sau cutanate formeaza plexul cervical superficial si aceste ramuri
se exteriorizeaza la mijlocul marginii posterioare a muschiului sternocleidomastoidian, intr-o
zona numita punctul nervos, care este folosit ca punct de reper in anestezia ramurilor
superficiale ale plexului. De la acest nivel, aceste ramuri trec pe fata superficiala a muschiului,
ramificandu-se in evantai spre teritoriile cutanate pe care le inerveaza. Aceste ramuri sunt
reprezentate prin: nervii occipital mic, auricular mare, transvers al gatului si supraclavicular.
a)Occipitalul mic- urca de-a lungul marginii posterioare a sternocleidomastoidianului si dupa ce
traverseaza fascia cervicala merge posterior pavilionului urechii, inervand tegumentele regiunilor

occipital, parietala laterala, mastoidiana si tegumentele treimii superioare ale fetei mediale a
pavilionului urechii.
b)Nervul auricular mare- inconjoara marginea posterioara a sternocleidomastoidianului,
perforeaza fascia cervicala si urca pe fata anterioara a sternocleidomastoidianului impreuna cu
vena jugulara externa si in apropierea pavilionului urechii se imparte intr-un ram anterior pentru
tegumentele regiunii parotideo-maseterine si un ram posterior pentru 2/3 inferioare ale fetei
mediale a pavilionului urechii, pentru tegumentele meatului acustic extern si pentru o parte a
tegumentelor regiunii mastoidiene.
c)Nervul transvers al gatului- se numeste si nerv transvers cervical, este cel mai voluminous ram
cutanat al plexului cervical are 2 feluri de ramuri: superioare, pentru tegumentul regiunii
submandibulare si inferioare care traverseaza platisma pentru a se distribui tegumentului regiunii
antero-inferioare a gatului.
d)Nervii supraclaviculari- sunt 3 grupe, medial, intermediar si lateral, sunt acoperiti de muschiul
platisma pe care il vor traversa pentru a se distribui tegumentelor regiunii supraclaviculare.
Nervii supraclaviculari mediali se mai numesc si anteriori sau suprasternali deoarece inerveaza
tegumentele regiunii supraclaviculare mici si tegumentul regiunii sternale. Nervii
supraclaviculari intermediari mijlocii sau supraclaviculari propriu-zisi trec anterior claviculei si
ei vor inerva tegumentul regiunilor supra si subclaviculare, pana in dreptul coastei a 3-a. Nervii
supraclaviculari laterali sau posteriori sau acromiali inerveaza pielea regiunii deltoidiene.
2.Ramurile profunde sunt motorii, formeaza plexul cervical profund: ramurile
ascendente sunt reprezentate prin fibre nervoase pt m drept lateral si drept anterior al capului,
descendente reprezentate prin ansa cervicala si nervii frenici, mediale sau interne pentru
muschiul lung al gatului si laterale sau externe pentru sternocleidomastoidian, trapez, ridicatorul
scapulei si romboid.
3.Ramurile musculare sunt destinate si muschilor intertransversari, scaleni anterior si
mijlociu, mai prezentand si ramuri anastomotice bogate.
Ansa cervicala
Este formata din 2 radacini: o radacina superioara cu originea in C1-C2 si o radacina
inferioara cu originea in C2-C3. Cele 2 radacini se unesc la nivelul muschiului omohioidian.
Radacina superioara este insotita de filete nervoase din hipoglos destinate muschiului
tirohioidian si probabil si muschiului geniohioidian. Nomenclatura anatomica mentioneaza ca la
formarea ansei ar participa si un nerv tiroidian.
Inerveaza muschii infrahioidieni, cu exceptia tirohioidianului.
Nervul frenic
-cel mai lung ram al plexului cervical, fiind un nerv mixt care inerveaza diafragma, pleura
parietala, pericardul si peritoneul diafragmatic, continand atat fibre motorii cat si fibre
vegetative. Clasic, se formeaza dintr-o radacina principala reprezentata de ramul ventral al lui C4
care este cea mai constanta si cea mai voluminoasa si 2 radacini secundare, nervii frenici
accesori, care provin din ramurile ventrale ale nervilor C3 si C5, un nerv accesor putand veni
chiar si din C4.
-la baza gatului, cei 2 nervi frenici primesc cate o anastomoza de la nervul subclavicular si de la
ganglionul simpatic cervical inferior sau mijlociu atunci cand exista.
-dupa formare, nervul frenic strabate regiunea cervicala si toracele pana la diafragma.
-la nivelul gatului nervul are un traiect descendent in teaca muschiului scalen anterior, initial de-a
lungul marginii laterale a acestuia, ulterior pe fata anterioara a muschiului pe care coboara, in
partea inferioara a gatului ajungand pe marginea mediala a acestuia. La baza gatului el se

proiecteaza dupa o linie care uneste sfertul medial al claviculei cu mijlocul distantei dintre
unghiul mandibulei si mijlocul claviculei. Nervul este incrucisat de pantecele inferior al
muschiului omohioidian, incruciseaza clavicula la 3-4 cm de articulatia sternoclaviculara si il
gasim la intrarea in torace in spatiul care separa cele 2 capete sternal si clavicular ale
sternocleidomastoidianului, aceasta zona fiind punctul nevralgic al frenicului unde poate fi lezat.
-la intrarea in torace, este dispus intre artera subclaviculara situata anterior si vena subclaviculara
dispusa posterior, incruciseaza artera cel mai frecvent la nivelul originii din aceasta a peritoracice
interne, incruciseaza fata anterioara a toracicei interne, frenicul stang trecand lateral de crosa
canalului toracic, iar frenicul drept coboara pe partea postero-laterala a venei brahiocefalice
drepte si apoi pe fata laterala a cavei superioare. Ambii frenici trec anterior pediculului pulmonar
si apoi pe laturile pericardului pana la nivelul diafragmei.
-frenicul drept traverseaza diafragmul fie prin orificiul venei cave inferioare, fie pe laturile
acesteia.
-frenicul stang ajunge pe diafragma putin inapoia varfului inimii nivel la care strabate diafragma
deci mai anterior si mai lateral decat cel drept.
-la nivelul gatului nervii frenici nu dau nici un ram.
-la torace, unde ei sunt insotiti de vasele frenice superioare dau ramuri timice, pleurale, unul sau
mai multe ramuri pericardice si ramuri pentru vena cava inferioara.
-nervii frenici se termina cu nervii frenico-abdominal, anterior, posterior si lateral. Cel posterior
se termina in ganglionul celiac, iar celelalte 2 ramuri se distribuie portiunii musculare a
diafragmei.
-ramurile terminale ale frenicului se impart in ramuri musculare superioare si un ram abdominal.
a)ramurile musculare superioare vor patrunde in diafragma, unde se dispun radiar. Ele strabat
intreg muschiul, ies pe fata inferioara a acestuia si merg pana in apropierea insertiei osoase a
partii musculare a diafragmei. La acest nivel ele prezinta si o anastomoza cu un ram analog al
frenicului de partea opusa, formand o anastomoza prepericardica.
b)ramul abdominal intra in grosimea pilierului corespunzator si da ramuri si pentru vena cava
inferioara, peritoneu si chiar pentru suprarenala dreapta. Se anastomozeaza cu ramuri din plexul
celiac, formand plexul diafragmatic drept.
Anastomozele plexului cervical
-cu simpaticul cervical prin 3-4 ramuri care provin din primele 3 ramuri cervicale si gg cervical
simpatico superior
-cu nervul accesor se anastomozeaza in grosimea sternocleidomastoidianului
-cu nervul subclavicular anastomoza se realizeaza pe fata anterioara a scalenului anterior, in
apropierea intrarii nervului frenic in torace
-cu nervul hipoglos prin intermediul acelei anse cervicale
-cu nervul vag undeva inferior ganglionului cervical simpatic superior

Simpaticul cervical
-trunchiul simpatico-cervical este situat de o parte si de alta a claviculei intinzadu-se de la baza
craniului pana la orificiul sup al toracelui
-format din 3 gg, superior mijlociu si inferior legati prin ramuri interganglionare
-inerveaza capul, gatul, membrul superior si mediastinul superior
-gg cervicali sunt uniti cu nervii spinali cervicali prin ramuri comunicante cenusii si albe
Calea aferenta a simpaticului cervical are gg viscerosenzitiv in gg spinali cervical si
toracal. Fibrele aferente urmand calea nervilor spinali, toracici si a radacinilor lor. Fibrele
visceroaferente ajung la centrii vegetativi medulari, cele de la cap gat si mb superior pe calea

nervilor spinali cervicali si a radacinilor lor dorsale. Cele de la organele toracice pe calea
trunchiurilor simpatice si a ramurilor comunicante cu nv spinali toracici, ajungand la gg spinali
toracici in care se afla neuronul viscerosenzitiv.
Calea eferenta a simpaticului cervical are neuronul preganglionar situat in coarnele
laterale ale maduvei formand grupele intermedio-mediala si intermedio-laterala. Centrii
preganglionari pentru cap si gat se gasesc in maduva T1-T3 ai carui neuroni reprezinta centrii
axiali preganglionari ai simpaticului cervical. Fibrele preganglionare plecate de la centrii
vegetativi merg cu ramurile comunicante albe care parasesc maduva spinarii pentru a intra in
constitutia radacinii anterioare a nervilor spinali, apoi ramurile comunicante albe ajung in
ganglionii latero-vertebrali unde fac sinapsa cu neuronul postganglionar. Unele ramuri
comunicante albe strabat ganglionii latero-vertebrali fara a face sinapsa, facand sinapsa in
ganglioni din apropierea viscerului inervat, gg previscerali. Unele ramuri comunicante albe
strabat ca ramuri interganglionare mai multi ganglioni latero-vertebrali si fac sinapsa in
ganglionul cervical simpatic inferior dupa ce au traversat ganglionii simpatici superior si
mijlociu, dupa care se reintorc la ganglionii pe care i-au strabatut. Numai ganglionul cervical
simpatic inferior primeste ramuri directe: fibrele pregg pt cap si gat isi au originea in seg
medulare T1-T3 si merg pe calea primilor 3 nervi spinali toracali, urca in trunchiul simpatic si
fac sinapsa in ganglionii cervicali mijlociu si superior. Fibrele postganglionare plecate de la
nivelul gg simpatici pot ajunge la efectorii vegetativi pe mai multe cai: pe calea nervilor spinali,
sub forma de plexuri periarteriale, sub forma de ramuri comunicante cenusii care vor merge cu
ramurile ventral si dorsale ale nervilor spinali.
Raporturile simpaticului cervical
-simpaticul cervical strabate succesiv spatiu retrostilian, trigonul carotic si partile laterale ale
regiunilor laterala a gatului si sternocleidomastoidiana
-are raport anterior cu manunchiul vasculo-nervos al gatului, aderand la teaca carotica
-in partea superioara este situat posterior arterei carotide intere si nervului vag
-in partea inferioara este situat posterior venei jugulare interne si lateral de nervul vag
-la baza gatului simpaticul se departeaza de manunchiul vasculo-nervos si se dispune intre
cupola pleurala situata anterior si colul primei coaste dispus posterior
-posterior simpaticului se afla lama prevertebrala a fasciei cervicale la care adera prin tractusuri
conjunctive fibroase lama prevertebrala separandu-l de muschii prevertebrali si procesele
transverse cervicale
Ganglionul cervical sup este cel mai voluminous gg cervical, avand o lungime de
aproximativ 4 cm cu o latime intre 5 si 10 mm, aspectul sau fiind fusiform. Prezinta prin
fuzionarea primilor 4 ganglioni segmentati cervicali si se intinde de la un punct situat la 2 cm sub
gaura carotidiana pana la nivelul celei de a patra vertebre cervicale, C4. Este situat in regiunea
retrostiliana, corespunde posterior lamei prevertebrale care acopera muschiul lung al gatului si
primii 4 nervi cervicali sub muschi gasindu-se procesele transverse cervicale 2 si 3. Anterior se
afla carotida interna si vena jugulara interna.
Ramuri colaterale
a)nervul jugular al lui Arnold care ia nastere la polul superior al ganglionului, ajunge in gaura
jugulara si se termina prin ramuri care patrund in ganglionul inferior al glosofaringianului si gg
superiori si inferiori ai vagului si prin ramurile simpatice pe care le da participa la inervatia
simpatica a viscerelor din teritoriu acestor nervi, inervand de asemenea si meningele din etajul
posterior al craniului.

b)nervul carotidian intern se desprinde tot de la nivelul polului superior si merge pe fata
posterioara a arterei carotid interne, unde formeaza plexul carotidian intern, putandu-se
anastomoza cu plexul carotidian de partea opusa prin fibre care se ramifica in jurul arterei
comunicante anterioare. Din plexul carotidian intern se desprind ramuri pentru anastomoza cu
nervul VIIbis, nervul pietros profund, formand nervul canalului pterigoidian sau nerv vidian; da
de asemenea ramuri comunicante pt oculomotor, trohlear, abducens, oftalmic, pt gg ciliar, pt gg
pterigopalatin, gg submandibular. Da un ram communicant pt nv trigemen si un ram
communicant pt gg trigeminal. Da ramuri meningeale pt meningele de la baza craniului, ramuri
pentru mucoasa sinusului sfenoidal, pentru glanda pineala, nerv carotico-timpanic care participa
la formarea plexului timpanic al nervului glosofaringian.
c)nervii carotidieni externi participa la formarea plexurilor carotidiene extern si comun, de la
care pleaca fibre periarteriale pe ramurile carotide externe, adica toate cele 6 ramuri colaterale.
Se mai desprind din gg cervical simpatic superior ramuri laringee, faringiene fie
impreuna fie separat.
Tot din gg se desprinde nervul cardiac cervical superior din partea inferioara a
ganglionului, uneori chiar din ramul de sub ganglion care coboara posterior tecii carotidiene
pentru a intalni nervul cardiac mijlociu cu care va cobori impreuna in dreapta terminandu-se in
plexul cardiac posterior, iar in stanga fie in plexul cardiac anterior fie in plexul cardiac
posterior.
Ganglionul cervical mijlociu este inconstant, cand exista este mic pana la 1 cm si
avand o forma foarte variabila, poate fi situat fie deasupra fie dedesubtul arterei, anterior
tuberculului anterior al procesului transvers al lui C6.
Ramul interganglionar care il uneste de gg inferior este complex, el mai intai se
dedubleaza formand o butoniera pt artera tiroidiana inferioara, dupa care se imparte in 2 ramuri:
un ram posterior care trece indaratul arterei vertebrale si se termina in gg cervical simpatic
inferior si un ram anterior care trece succesiv anterior arterei vertebrale si dupa aceea pe fetele
anterioara, inferioara si posterioara ale arterei subclaviculare pentru a ajunge de asemenea la gg
stelat formand asa numita ansa a lui Vieussens sau ansa subclaviculara.
Ramuri colaterale
-ramuri comunicante cu nv cervicali 4 si 5, precum si ramuri inconstante pentru nervii frenic si
laringeu inferior
-ramuri vasculare destinate arterelor carotida comuna, participand la formarea plexului
carotidian comun si arterei tiroidiene inferioare realizand plexul cu acelasi nume
-ramuri viscerale reprezentate prin ramuri tiroidiene pentru glanda tiroida si nervul cardiac
cervical mijlociu care participa la formarea plexului cardiac posterior
*Atunci cand gg cervical mijlociu lipseste, nervul cardiac se desprinde din cordonul
intermediar sau din gg inferior.
Ganglionul cervical inferior rezulta prin fuzionarea gg segmentari cervicali C7 si C8
care pot fi fuzionati cu primul ganglion toracic. Asa se explica si denumirea de gg cervico-toracic
si datorita faptului ca are o forma stelata se mai numeste si gg stelat. Se gaseste situat in foseta
supraretropleurala a lui Sebileau care este delimitata astfel: anterior cupola pleurala, posterior
procesul transvers al celei de-a 7-a vertebre cervicale si colul primei coaste, lateral ligamentul
costo-pleural, medial ligamentul vertebro-pleural. Gg corespunde anterior arterei subclaviculare,
iar postero-lateral nervilor spinali C8-T1, medial corespunde la stanga ductului toracic, iar la
dreapta canalului limfatic drept.