Sunteți pe pagina 1din 8

Anatomia clinica a capului si gatului

Leziunile capului
Leziunile la nivelul extremitatii cefalice figureaza printre cauzele cele mai frecvente si
majore ale mortalitatii si invaliditatii, ele avand consecinta hemoragii, infectii, osteomielita sau
inflamatia maduvei osoase si a osului subiacent, putand merge pana la leziuni ale encefalului si
ale nervilor cranieni.
Cand sunt mai grave se insotesc de pierderea constiintei care este simptomul frecvent al
leziunilor cefalice.
Un alt simptom care insoteste leziunile extremitatii cefalice este durerea care poate insa
fi si rezultatul existentei unor tumori craniene.(durerea de cap=cefalee).
Nevralgii
Durerea, simptom caracteristic leziunilor capului, poate fi cu caracter lancinant(durere
intensa) si poarta numele de nevralgie, ea fiind pe traiectul unui nerv si fiind provocata de o
leziune nervoasa demielinizanta. Aceste nevralgii sunt frecvente la nivel facial.
Nevralgia faciala este o senzatie dureroasa difuza, fara o localizare precisa, atunci cand
are o localizare precisa luand numele zonei respective(odontalgie-la niv dintilor etc.) Nevralgia
este insotita de cefalee, febra, o tensiune nervoasa, oboseala si in cel mai grav caz este produsa
de o tumora cerebrala putand fi produsa si de o hemoragie subarahnoidiana, o meningita.
Leziunile la nivelul extremitatii cefalice au devenit frecvente din a doua jumatate a
secolului XX, datorita proceselor de industrializare si a stilului de viata actual. De asemenea, este
o cauza de mortalitate statistic mai frecventa la persoanele tinere si de invaliditate. In SUA se
apreciaza ca aproximativ 10% din decese se datoreaza leziunilor cefalice, encefalul fiind implicat
in jumatate din decesele prin traumatism, aceste accidente sunt mai frecvente la barbati(de 3-4
ori mai mult).
Leziunile la nivelul arcadelor sprancenare
Arcada sprancenara este o proeminenta osoasa sub tesutul subcutanat, sub forma unei
creste si printr-o lovitura directa se produce compresiunea tesuturilor moi pe portiunea osoasa, cu
rupturi ale vaselor si formarea unui hematom. In lezarea arcadelor, hematomul se poate intinde si
spre pleoapa superioara sau inferioara dand asa numitul ochi in bereneaga.
Eritemul malar este o roseata la nivelul pometelui care coresp osului zigomatic care apare
in timpul febrei, iar dintre maladii este caracteristic eriptemul din TBC. Poate fi si fiziologic,
emotii, timiditate, frig- imbujorare- evident in mediu cald atunci cand venim de afara la caldura.
Fracturile maxilei
Le Fort(chirurg, ginecolog) le imparte in 3 categorii:
1)fractura orizontala care trece deasupra procesului alveolar, prin portiunea osoasa a septului
nazal si prin procesele pterigoide.
2)le fort 2- fractura care merge din partea posterioara si laterala a sinusului maxilar, se indreapta
supero-medial prin foramenul infraorbitar, interesand osul lacrimal si ajungand la radacina
nasului. Acest tip de fractura desolidarizeaza portiunea centrala a fetei (procesul alveolar si
palatul dur) de resul masivului facial.
3)le fort 3- de asemenea o fractura orizontala care trece prin fisura orbitara superioara, prin osul
etmoid, oasele nazale, aripa mare a sfenoidului si sutura fronto-zigomatica. Cand este insotita si
de fractura arcului zigomatic desolidarizeaza oasele maxilla si zigomatic de restul craniului.
Fractura mandibulara

Frecvent este dubla, dar cu animate particularitati. Fractura procesului conoid(capul


mandibular) este o fractura simpla, traiect orizontal.
Fractura colului mandibular este transversala si se insoteste de luxatia temporomandibulara homolaterala. Iese capul mandibular din fosa mandibulara. ANT
Fractura la niveul ramurii mandibulare- orizontala.
Fractura la nivelul unghiului mandibular are un traiect care de obicei trece prin molarul 3
inf (maseaua de minte). Aceste fracturi sunt cel mai frecvent oblice.
Fractura corpului mandibular, cea mai frecvent trece prin alveola caninului.
Rezorbtia osului alveolar
In urma extractiilor dentare sau a caderii dintilor, alveola se umple cu tesut osos fiind
urmata de o resorbtie alveolara care in cazul edentatiei extinse sau totale are ca urmare
ascensionarea foramenului mentonier catre marginea alveolara sup, putand chiar sa si dispara,
fiind urmata de tulburari nervoase prin compresiunea in timpul masticatiei a PVN. In astfel de
situatii, ridica si presiunea exercitata asupra nervului de catre proteza dentara, masticatia fiind
foarte dureroasa. In edentatiile totale(pierderi dinti) apare un prognatism mandibular si apar niste
pliuri verticale in afara comisurilor bucale.
Fracturi ale boltii craniene
Se produc cel mai frecvent ca urmare a unor lovituri puternice la acest nivel, care au ca
urmare infundarea osului cu comprimare sau lezare a encefalului subiacent. Aceste fracturi pot fi
-liniare, care se produc la nivelul actiunii factorului traumatizant sau se pot produce si la distanta
de locul agresiunii, iradiere.
-cominutive, se caracterizeaza prin existenta mai multor fragmente osoase, dintre care unele pot
patrunde in masa encefalului. Pot interesa meningele si subst nv a emisfeului, avand un
prognostic si o evol complicate; tratament mai greu. Regenerarea osoasa la niv craniului- slaba;
subst, materiale, fire metalice.
In zonele in care grosimea boltii este mare, nu se produc fracturi ci se produce o
incurbare a osului respectiv. Se descriu si asa numitele fracturi in contralovitura, adica agentul
traumatizant este aplicat de o parte si fractura apare de partea cealalta.
In aprecierea localizarii fracturilor, pterionul este reperul important in clinica, fiind situat
la 2 degete deasupra arcadei zigomatice si un deget inapoia procesului frontal al osului
zigomatic. Importanta pterionului consta si in faptul ca la acest nivel se gaseste artera cerebrala
anterioara/Meningee mijlocie! cu ramurile sale care poate fi lezata in fracturi in aceasta zona(fata
interna a osului temporal). In afara solzului temporalului, dura mater este aderenta de fata interna
a oaselor cutiei craniene. Neaderenta/decolabil durei materului la nivelul solzului temporalului
face ca lezarea arterei sau a unui ram din cerebrala anterioara sa permita formarea unui hematom
cu compresiune pe substanta encefalica subiacenta/lobul temporal al emisferului cerebral si daca
nu se intervine in timp util individul poate muri(4h)- este asa numita zona decolabila a lui
Gerand-Marchand(Ferre). La tampla- poti muri; solz temporal subtire, aproape transparent.
Fractura de baza de craniu
Poate fi o simpla fisura, dar cea mai periculoasa este atunci cand traiectul de fractura
trece prin sinusul cavernos/carotidian(cu sange venos- este tr a carotide int; nv III,IV,VI, ram
oftalmic,maxilar trigemen) pe fata lat a corpului sfenoidului si cand prin lezarea carotidei interne
se poate crea o fistula a arterei->hemoragie; fistula arteriovenoasa. Aceasta are ca urmare prin
trecerea sangelui arterial in sinus o crestere a presiunii si volumului sangvin de la acest nivel,
sangele deviind in vene colaterale si in special in vena oftalmica, carora le depaseste presiunea.
Trecerea sangelui in vena oftalmica determina producerea unei exolftalmii(proeminenta in afara

a globului ocular) care are caracter pulsatil, asemanatoare cu pulsul arterial(alftel, hipertiroidie)odata cu ochiul ant. De asemenea apar rupturi ale vaselor mici de la nivelul partii anterioare a
ochiului, la nivelul conjunctivei oculare dand asa numitul hemozis. Tinand cont de nervi,
accidentul poate fi agravat de aparitia tulburarilor nervoase pe traiectul nervilor III,IV,VI, precum
si pe ramurile oftalmic si maxilar ale nv V(nv raport cu sinus/peretii lui).
Dezvoltarea craniului-zona faciala are dimens dif in functie de sex, varsta.
La nou-nascut craniul are cam 1/8 din dimensiunea craniului facial. La adult este cam 1/3
datorita dezvoltarii masivului facial. Dimensiunile mici ale masivului facial la nou-nascuti se
datoreaza urmatorilor factori: maxila are dimensiuni reduse, sinusul maxilar fiind foarte redus
sau absent, la fel are si mandibular. Sinusurile paranazale sunt foarte reduse sau chiar inexistente.
Reduse sunt cavitatile nazale, se mentine sutura frontala, sutura inter-maxilara si sutura intermandibulara. Este absent procesul mastoidian si procesul stiloidian. Absenta acestor procese
osoase face ca traiectul nervului VII sa fie superficial, putand fi lezat cu usurinta in interventiile
chirurgicale, o compresiune exercitandu-se si in timpul nasterii; se foloseste forcepsul. La nounascut oasele cutiei craniene sunt netede si unilaterale. Zona alveolara nu are dinti- in fiecare
jum de maxila si mand se gasesc 5 muguri deciduali=> dintii temporali/ de lapte(20 dinti).
Avand in vedere structura oaselor, precum si absenta unor procese osoase, craniul nou-nascutului
poate fi lezat in timpul nasterii, cand nasterea este greoaie, care poate leza si nervul facial, care
mai poate fi lezat si in timpul interventiilor chirurgicale, in special pe cele care necesita incizii
posterior pavilionului urechii. La nastere, oasele sunt netede, subtiri, unilamelare, intre oasele
boltii cutiei craniene exista spatii care sunt acoperite de membrane fibroase, aceste spatii purtand
numele de fontanele, ele sunt in numar de 6, 2 pe linia mediana- anterioara si posterioara si
celelalte 4 pe partile laterale- 2antero-laterale(sfenoidale) si 2postero-laterale(mastoidiane).
Aceste fontanele ne dau indicatii asupra procesului de crestere osoasa a gradului de hidratare a
nou-nascutului(cand hidratarea este deficitara se produce o infundare a fontanelei) si asupra
presiunii intracraniene(cand este crescuta tesutul fibros este bombat). Ele servesc pt recoltari de
sg si pt administrare de sol medicamentoase/ hranitoare- fontanela ant.
Fontanela anterioara: bregmatica/ fronto-parietala, forma aprox rombica si se sudeaza la
aproximativ 18-24 de luni. Anterior se continua cu sutura metopica, care se sudeaza incepand de
la varsta de 2 ani, putand persista pana la 8 ani si uneori mai mult sub forma de creasta metopica
la adult. Posterior se continua cu sutura sagitala.
Fontanela posterioara: lambdatica/ parieto- occipitala, forma rombica cu baza la solz occ
si se osifica spre sf primului an de viata extrauterin. Se sudeaza in jurul varstei de 1 an.
In special cea anterioara poate fi folosita si pentru recoltari venoasa, cand nu este posibila
recoltarea din alte zone sau pentru administrarea de solutii medicamentoase sau hranitoare.
Fontanela antero-laterala/sfenoidala- corespunde pterionului si cea posterolaterala/mastoidiana- corespunde asterionului= asterica.
Cea anterioara este acoperita de muschiul temporal, sunt mai putin importante si fiind
protejate de catre muschi nu sunt folosite in clinica.
Oasele nou-nascutului sunt foarte elastice. Ele se osifica de pe la 6 luni, persista peste 1
an, dar au putina importanta in clinica.
O caract a oaselor boltii cutiei craniene- elasticitatea lor. In timp nasterii, extremitatea
cefalica sufera presiune trecand prin canalu de nastere. Frontalul se aplatizeaza, occipitalul se
alungeste si parietalele se acopera partial unul pe celalalt la niv marg sup. Datorita elasticitatii la
cateva zile de la nastere, oasele isi reiau pozitia normala, craniul revenind, foarte rar raman
deformate frontalul si occipitalul; parietalul isi revine.

Craniul nou-nascutului cunoaste o dezvoltare accentuata la nivelul neurocraniunul in


primii 2 ani datorita dezvoltarii mari/rapide a encefalului si creste progresiv pana la 15-16 ani.
Modificari ale fetei in raport cu varsta
La nivel facial mandibula este osul dinamic si osificarea simfizei mentoniere incepe la
varsta de 2 ani- 8 ani. Protuberanta mentoniera apare la aproximativ 2 ani si se dezvolta pana la
pubertate.
Masivul facial creste si datorita aparitiei dintilor, prima eruptie dentara avand loc la 6
luni.
Corpul mandibular se alungeste mai ales prin dezvoltare inapoia gaurii mentoniere,
aceasta crestere fiind marcata in special o data cu aparitia dentitiei definitive. Eruptia dintilor
temporali determina o crestere rapida, iar cresterea verticala a partii superioare a fetei se
datoreaza dezvoltarii alveolare.
Largirea frontofaciala se datoreaza sinusurilor paranazale, iar cresterile fetei sunt insotite
si de modificari ale vocii, sinusurile constituind camerele de rezonanta.
Inchiderea suturilor craniene
Suturile craniene se inchid initial pe fata interna, incepand cu varsta de 30-40 de ani.
Inchiderea suturii pe fata externa incepand de la varsta de 40-50 de ani. Prima care se inchide
este sutura bregmatica, urmata in ordine de sagitala, coronara, lambdoida.
Odata cu inaintarea in varsta, oasele cutiei craniene devin mai subtiri si usoare deoarece tesutul
osos spongios de la nivelul diploei prezinta o substanta gelatinoasa care inlocuieste maduva
osoasa. Sunt situatii in care suturile se inchid premature, aceasta malformatie craniana purtand
numele de craniosinostoza primara si care are o frecventa 1 la 2000 de nn. IDIOPATICAfactor genetic. Aceasta anomalie de dezvoltare poate sa cuprinda si baza craniului si ea exercita o
tensiune pe dura mater ducand la perturbarea dezvoltarii normale a suturilor. Este mai frecventa
la baieti decat la fetite, fiind insotita si de alte anomalii ale scheletului.
Inchiderea prematura a suturii sagitale face ca fontanela anterioara sa se reduca in
dimensiuni sau chiar sa dispara, craniul se va alungi antero-posterior, luand un aspect angular,
afectiune care poarta numele de scafocefalie, reprezentant aproximativ 50% din craniostenoze.
Inchiderea prematura unilaterale a suturii coronare/ lambdoide da nastere la un craniu
rasucit, asimetric ce poarta numele de plagiocefalie.
Inchiderea prematura a suturii coronare(30% din craniostenoze) da nastere unui craniu
alungit vertical, numit oxicefalie/ turicefalie fiind mai frecventa la sexul feminin.
Inchiderea prematura a tuturor suturilor craniene= microcefalie, determina o lipsa de
dezvoltare a encefalului. Celelalte malformatii nu sunt insotite de tulburari ale acestuia.
Plagile fetei
O leziune la nivelul tegumentului facial face ca plaga sa ramana deschisa, deoarece la
nivel facial nu exista fascie profunda si tesutul subcutanat dintre fata profunda a tegumentului si
patura musculara este lax, de aceea sutura plagii trebuie facuta cu foarte mare atentie, pentru a nu
duce la cicatrici inestetice. Prezenta tesutului subcutanat lax premite acumularea exudatului in
inflamatii precum si a sangelui in hemoragii, de aceea inflamatiile faciale precum si hemoragiile
duc la tumefactii mari ale regiunii faciale. Datorita lipsei fasciale, suturile in caz de plagi ale
fetei- facute cu atentie, altfel dau nastere la cicatrici inestetice.
Odata cu inaintarea in varsta, tegumentul facial isi pierde elasticitatea, dand nastere la
aparitia pliurilor sau a ridurilor care sunt perpendiculare pe directia fibrelor musculare, de aceea

inciziile la nivel facial, asa numitele incizii Langer se fac perpendiculare pe directia fibrelor
musculare, avand drept urmare formarea unor cicatrici.
Lezarea nervului facial
Este urmata de paralizia unor muschi ai fetei, in functie de ramurile faciale lezate.
Frecvent are loc inflamatia nervului facial la iesirea din gaura stilo-mastoidiana,
inflamatia fiind insotita de edem cu compresiunea nervului la nivelul canalului nervului facial.
Este insotita de disparitia tonusului muschiului orbicular al ochilui cu eversia pleoapei inferioare,
care pierde contactul cu globul ocular, cornea nu mai este astfel suficient hidratata, nemaifiind
lubrifiata de lacrimi si devine astfel vulnerabila la ulceratii. Bolnavul nu poate sufla, fluiera,
prezentand si tulburari masticatorii datorita unor muschi cutanati ce intervin in
masticatie(buccinator, orbicularul buzelor).
Atunci cand muschii contralaterali nu sunt afectati se produce o cadere a comisurii bucale
de partea afectata cu scurgere de saliva sau alimente si aceste paralizii de facial pot avea mai
multe cauze. Multe dintre ele sunt necunoscute- paralizie idiopatica a lui Bell, altele pot sa apara
prin expunere la frig- paralizii afrigore. In timpul interventiilor chirurgicale, la nivelul parotidei
in special, in diferite injectii, anestezii, vaccinuri, infectii ale urechii medii(otita), in sarcina, sida
etc.
Lezarea ramuri nv facial- paralizia m fetei, insotita sau nu de abolirea senzatiei gustative
in 2/3 ant ale limbii cu alterarea secretiei salivare si lacrimale. Leziunea apropiata de originea nv
facial din Gasser pietros mare superf + VII bis si determina perturbari ale functiei motorii,
tulburari gustative si autonome. Leziunea distala ale nv facial de ggl, dar ant orig nv coarda
timpanului, determina aceleasi tulburari, fara afectarea secretiei lacrimale. In vecinatatea gaurii
stilo-mastoidiene- afecteaza numai functia motorie. Ramurile nv facial- interesate in leziuni
produse de cutit, taieturi accidentale, voluntare, fracturi de temp. Un nv sectionat liniar poate
regenera, cele 2 extrem sa nu fie prea indepartate.
Lezarea ramului zigomatic- paralizia pleoapei inf, m orbicular ochi, indepartarea pleoapei
inf- eversia.
Paralizia ramului bucal- impiedica eliminare alimente din vestibului bucal; eliminare cu
deget pacient.
Paralizie ram mandibular- pt scoatere gl submand, cadere disgratioasa a comisurii bucale.
Idiopatica- 30-55 ani.
Anestezia nervului infraorbitar
Este necesara atunci cand se tenteaza a se face o interventie la nivelul partii inferioare ale
fetei, se intervine cu acul de anestezie la nivelul orificiului infraorbitar, cele 3 orificii supra,
infraorbitare si mentonier, gasindu-se pe aceeasi linie vertical. Se patrunde cu acul prin orificiul
infraorbitar si inainte de a introduce anestezicul se aspira pentru a nu fi patruns in artera sau
vena infraorbitara.
Ca accidente, transfuzional, cel mai periculos este ca se patrunde prea puternic si
anestezicul poate fi injectat in orbita cu anestezia temporara a muschilor extrinseci ai globului
ocular.
Anestezia nervului alveolar inferior
Se face prin palparea spinei lui Spix sau lingual de pe fata mediala a ramului mandibular,
se aspira intai si dupa aceea se introduce anestezicul. Daca patrunde sange in siringa, nu trebuie
introdus anestezicul. Hematom.
Ca accident este patrunderea prea profunda ajungand in glanda parotida.
Anestezia nervului mentonier si nervului incisiv

Prin orificiul mentonier si este necesara pentru interventii la nivelul tegumentului barbiei/
metonului si a pielii si mucoasei buzei inferioare; pt dintii inf, langa nv lingual.
Anestezia nervului bucal
In interventii pe tegument si la nivelul mucoasei faciale, se face prin introducerea
anestezicului posterior molarului 3 mandibular.
Accidental-> anestezic in parotida.
Nevralgia nervului trigemen
Apare ca urmare a tulburarilor produse la nivelul radacinilor senzitive si se caracterizeaza
printr-o durere intensa la nivel facial care apare in crize repetate.(o criza=15 min)
In nevralgiile trigeminale, cel mai frecvent este interesat nervul maxilar, urmand nervul
mandibular si cel mai rar fiind oftalmicul. Nu se stie cu precizie cauza aparitiei, insa se
presupune gasindu-se in unele cazuri o artera aberanta care exercita o compresiune asupra
ramurii nervoase.
Leziunea nervului trigemen
O lezare totala este urmata de o anestezie foarte intinsa care cuprinde anterioara a pielii
capului, a fetei cu exceptia unghiului mandibular, corneei si conjunctivei, mucoasa nazala,
mucoasa orala si mucoasa partii anterioare a limbii, precum si paralizia muschilor masticatori.
Herpes-zoster= infectie virala, care produce leziuni ale ganglionilor nervosi spinali sau ai
nervilor cranieni, se caracterizeaza prin aparitia de vezicule pe traiectul ramurii nervoase la nivel
cutanat, insotite de dureri si care in decurs de 5-7 zile erup singure, se usuca si se descuameaza.
Cel mai frecvent afectat (20%) este ganglionul trigeminal si afectarea sa duce la aparitia
herpesului in asa numita zona oftalmica.
Explorarea functiei senzitive a nervului trigemen
Se face cu pacientul avand ochii inchisi si trebuind sa raspunda la o atingere care poate fi
un gaz sau lichid cald sau rece, sau o intepare de ac/ esarfa. Aer cald/ rece/ apa pe tegument
facial; ce simte,unde, comparativ Dr-Stg!. Explorezi sensibilitatea la nivelul fetei, mandibulei, de
regula se testeaza bilateral=> ce ramura trigemen este afectata.
In ceea ce priveste tromboflebita venei faciale, vena faciala prezinta conexiuni cu sinusul
cavernos prin intermediul venei oftalmice superioare cu plexul venos pterigoidian prin
intermediul venelor faciala profunda si a venei oftalmice inferioare. Se descrie la nivel facial un
triunchi periculos facial cu baza localizata pe buza superioara, la aproximativ 1,5 cm in afara
comisurilor bucale si varful la nivelul regiunii intersprancenare.
Cos- puroi- a oftalmica-> trunghi; cancer buza inf; temp zigom bucal mand cerv
auricular->police
Epiteliomul spinocelular al buzei inferioare
Forma de cancer, care poate sa apara datorita expunerii la radiatiile solare, datorita unor
iritatii, infrarosii; in special la cel care fumeaza in pipa si poate fi localizat central la nivelul
buzei inferioare, putandu-se extinde la nivelul planseului bucal si a varfului limbii si metastazand
prin intermediul nodulilor submentali, in localizarea pe partile laterale ale buzelor metastazarea
se face prin intermediul nodulilor submandibulari. Iritatii locale. Periculos cu prognostic minor,
inestetic.
Compresiunea arterei faciale- la nivel facial- in cazul unei hemoragii pe a facialacompresiunea trebuie sa se faca bilateral(chiar daca lezarea a este unilaterala)- a faciala prezinta
anastomoze puternice ce fac ca a sa contina sg si dupa compresiune, anastomoza la niv buzei
labiale sup, inf

Puls arterial facial- in 2 parti- a lob ureche- In special in timpul interventiilor chirurgicale,
se ia pulsul prin comprimarea a 2 artere: temporala superficiala si faciala. Temporala superficiala
se comprima pe auricular, iar faciala pe marginea inferioara a corpului mandibulei si marginea
anterioara a maseterului. Se poate comprima bilatera- depresiune= sant a faciala.
Leziuni ale osului zigomatic
-abolirea tonusului m orbicular, pteoza palpebrala
Interventiile la nivelul glandei parotide
-necesita extirparea intregii glande
Infectiile la nivelul glandei sunt foarte frecvente, sunt produse de un agent patogen, de un
virus care se transmite pe cale sangvina- parotidita epidemica(evolueaza in epidemii) consta in
marirea volumului glandei/hipertrofia glandei, limitata de existenta fasciei parotidiene, cu durere
deoarece edemul glandei parotide este limitat, aceasta durere se accentueaza in masticatie.
Virusul poate determina si inflamatia canalului lui Stenon(canalul excretor al glandei),
care se poate depista prin cercetarea orificiului de deschidere a canalului lui Stenon-M2 suppapila parotidiana care este rosie atunci. Apar dureri la nivelul pavilionului urechii, la nivelul
meatului acustic extern, in reg temporala, la nivelul articulatiei temporo-mandibulare. Parotidita
epidemica se mai numeste oreion, apare in copilarie, dar poate sa apara si la adult.
Pe canalul lui Stenon se pot forma calculi salivari ce blocheaza eliminarea salivei in
vestibulul bucal, secretia salivara parotidiana fiind permanenta, acumularea salivei duce la
marirea de volum a glandei parotide. Cum ea e permanenta determina marirea de volum a
glandei, putand confunda cu o parotidita. Diagnosticul se pune prin examen radiologic
xialografie-loc calcul- chirurgical- scoti, parotida revine la dimensiuni. Canalul lui Stenon se
poate explora si prin introducerea substantelor de contrast prin papila parotidiana). Chirurgul
ligatureaza anterior canalul Stenon anterior calcului, sub presiune saliva.
Ca posibile complicatii ale parotiditei Orhita = infectia testiculara care de cele mai multe
ori produce sterilitate/ impotenta.
Sunt glande parotide accesorii pe suprafata muschiului maseter, de regula sunt 1,2,3 intre
canalul parotidian si arcada zigomatica. Fiecare prezinta un canal de excretie care se deschide fie
singur fie impreuna cu un canal vecin, in canalul principal, mai rar se deschid direct, separate, in
vestibulul bucal.
Leziunile pielii capului
O leziune la nivelul pielii capului produce sangerari, deoarece pielea capului este bine
vascularizata!
Duc la hemoragii si nu pot fi oprite decat prin aplicarea unui garou circular; in jurul
fruntii; din cauza numeroaselor anastomoze existente intre vase si pt ca ele se retracta in tesutul
celular subcutanat, neputand fi necomprimat, ligaturat. Hemoragiile de la nivelul pielii capului
lezeaza vasele, dar nu afecteaza planul osos care este vascularizat de ramuri ale arterelor
meningee; ele participa redus la vascularizatie, fasc fiind vascularizate de vase din interiorul
cutiei craniene.
Importanta deosebita a acestor leziuni o prezinta in functie de profunzimea lor: atunci
cand nu este interesata aponevroza epicraniana= leziune superficiala, marginea plagii se
indeparteaza datorita tesutului celular abundent. Sutura se face intr-un singur strat; de asemenea
intr-un singur strat se face si atunci cand aponevroza epicraniana este sectionata anteroposterior= leziune profunda, deoarece cele 2 margini nu se departeaza una de cealalta si nu
necesita sutura aponevrozei. Este nevoie de sutura a aponevrozei cand leziunile sunt
transversare, cele 2 margini ale aponevrozei fiind trase de cele 2 corpuri musculare; se

indeparteaza una de cealalta, anterior fiind trasa de pantecele frontal, iar posterior de pantecele
occipital. Refacerea vaselor se face cu usurinta, imp deosebita in vasc si inervatia lambourilor
cutanate.
Hemoragie- ochi in bere neagra, de la arcada sprancera in traumatisme. Cuprinde pleoapa
superioara in totalitate si partial inferioara.
Infectiile pielii capului
Tesutul conjunctiv lax existent sub tegument este considerat o zona periculoasa a pielii
capului, deoarece la acest nivel se pot acumula colectii purulente/sangvinole. Prin venele
emisare care fac legatura intre circulatia endo-exo craniana si a caror lezare permite transmiterea
infectiei si in interiorul cavitatii craniene, interesand meningele si a emisferelor cerebrale
determina meningite si encefalului.
Infectia nu se poate propaga la gat, pentru ca posterior este muschiul occipital care nu
permite extinderea ei. Nu se poate propaga posterior datorita insertiei occipitalului pe osul
respectiv si pe mastoida, impiedicand coborarea infectiei. Lateral nu se poate propaga datorita
insertiei aponevrozei epicraniene pe arcada zigomatica pe care se fixeaza si aponevroza
temporala cu care intra astfel in contact. Se poate propaga anterior, dar nu la gat, deoarece m
frontal se insera pe suprafata profunda a tegumentului, nu pe os si infectia se transmite la pleoape
si radacina nasului(insertia m occipital se face pe fata profunda a tegumentului si nu pe os).
Chiste sebacee
Firele de par/foliculii pilosi au anexate la radacina lor glande sebacee si canalele
excretoare ale acestor glande se pot obstrua. Sebumul se aduna si dau mariri de volum a glandei
formand chistele care se pot palpa si care sunt mobile o data cu pielea capului. Ele se pot rezolva
spontan fiind urmate de o perioada de repaus, dupa care pot sa reapara. Se acumuleaza, erupe,
revine la normal, dar poate RECIDIVA. Au faza de activitate si de repaus.
Volete osoase
Regenerarea osoasa a pericraniului la adult este slaba, greoaie si de aceea in caz de
fracturi cu fragmente mari repararea/ligatura se face cu fir metallic, insa aceasta este posibil
numai atunci cand nu exista pierderi mari. Cand pierderile sunt intinse, regenerarea nefiind
posibila, se practica inlocuirea portiunii osoase fie cu o placa metalica, fie cu o placa de natura
sintetica/din plastic.
Luxatia articulatiei temporo-mandibulare
Se produce ca urmare a unei deschideri exagerate a gurii care are ca urmare o contractie
puternica a m pterigoidian lateral, producandu-se astfel o luxatie anterioara, cea posterioara fiind
foarte rara din cauza tuberculului posterior existent- postglenoidian si ligamentul lateral extern.
Poate fi produsa si ca urmare a unei lovituri puternice in regiunea mentoniera, atunci cand
individul sta cu cavitatea bucala deschisa- iesire cap mandibula din fosa mandibulara in aceeasi
parte cu lovitura. Insoteste frecvent fractura. In astfel de cazuri, luxatia este unilaterala. De
regula se rezolva prin interventie chirurgicala si in astfel de cazuri trebuie sa se tina cont de
existenta celor 2 nervi in aceasta regiune: auriculo-temporal si facial, care nu trebuiesc lezati.
Femei- vb mult, tare. Uppercut-mandibula in pozitie normala.
Artroza ATM- afectiune degenerativa
Este o degenerescenta la nivel atm care poate fi responsabila de o inflamatie a atm. Sunt
afectate ocluzia dentara adica atunci cand se produc miscari de ridicare-coborare ale mandibulei,
se aud trepidatii caracteristice la nivel articular, care se datoreaza unei intarzieri a deplasarii ant
meniscului articular si este afectata de asemenea masticatia.