Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
CONDUITA DE URGENTA IN
CAZUL PACIENTILOR CU
FRACTURA DE COL FEMURAL
CUPRINS
I. Introducere
II. Memoriu justificativ
III. Notiuni teoretice
3.1 Anatomia si fiziologia colului femural
3.2 Definitia fracturilor de col femural
3.3 Clasificarea fracturilor de col femural
3.4 Epidemiologie
3.5 Etiopatogenie
3.6 Simptomatologie clinica
3.7 Diagnostic
3.8 Evolutie si prognostic
3.9 Tratament
3.10 Principiile si obiectivele recuperarii si ale preventiei
IV. Rolul asistentului medical in ingrijirea pacientilor
V. Cazuri
VI. Concluzii
VII. Bibliografie
I. INTRODUCERE
3
Fractura de col femural este o afectiune ce apare mai frecvent la femei, fiind asociata cu
osteoporoza, care fragilizand oasele le predispune la fracturi.
Este o afectiune specifica varstei a treia, cauza cea mai frecventa a acestui tip de fractura
fiind deteriorarea calitatii osului in cadrul procesului normal de imbatranire si a starii de
demineralizare a scheletului acestor traumatizati. Totusi este indicat sa nu se excluda posibilitatea
uner fracturi de col femural chiar dupa traumatisme minime ale soldului.
MEMORIU JUSTIFICATIV
Am ales aceastaca tema pentru lucrare de diploma fracturile de col femural , deoarece
aceasta afectiune fiind intlanita la persoanele de toate varstele si pentru ca poate surveni in orice
moment si situatie este important sa cunoastem mai multe despre metode de preventie, despre
tratament si recuperarea pacientilor traumatizati.
Nevoia crescuta de deplasare si a oamenilor au dus la o crestere semnificativa a
numarului accidentelor iar printre eziunile cel mai des intalnite sunt fracturile osoase.
Pe langa acestea, cresterea sperantei de viata in randul populatiei, a deteminat o pondere
mai mare a varstnicilor , rezultand, datorita problemelor de osteoporoza specifice varstei, o mai
mare frecventa a fracturilor osoase la acest segment de varsta
Alimentatia necorespunzatoare a copiilor si alte afectiuni in perioada copilariei sunt o
cauza de dezvoltare vicioasa a oaselor care duc uneori la aparitia unor fracturi la nivelul acestora.
Rolul asistentei medicale in tratamentul si satisfacerea nevoilor fundamentale ale unui
astfel de pacient, este unul de maxima importanta si complexitate.
Este cel mai lung os al corpului, este pereche si formeaza scheletul coapsei. Pe schelet
este oblic indreptat de sus in jos si lateromedial.
Cand calcaiele sunt alipite, cele doua femure se ating prin epifizele lor inferioare. La femei,
deoarece pelvisul este mai larg decat la barbati, aceasta oblicitate este mai accentuata
Femurul prezinta corpul si doua epifize. Ca orientare putem spune ca extremitatea
cotita este asezata in sus, suprafata sferica si articulara a acestei extremitati iar marginea cea mai
aspra a osului este asezata posterior.
Marginea posterioara este rugoasa, groasa, proeminenta si se numeste linia aspra si prezinta o
buza laterala si o buza mediala. Cele doua buze si interstitial dintre ele dau insertii unei serii de
muschi: vartual lateral, vartual medial, adductorul mare, adductorul lung, adductorul scurt si
bicepsul femural.
In portiunea superioara linia aspra se trifurca in:
1.O ramura laterala, numita tuberoritatea gluteala pentru muschiul gluteu mare, ramura se
termina la nivelul epifizei superioare a osului langa trohanterul mare transformandu- se la acest
nivel uneori intr-un adevarat tubercul numit trohanterul al treilea.
2.Ramura mediala, ce se continua cu linia intertrohanterica de pe epifiza superioara; pe ea se
insira muschiul vast medial.
3.Ramura mijlocie pe care se insera muschiul pectineu. In portiune inferioara linia se bifurca
delimitand o suprafata triunghiulara numita fata poplitee.
Epifiza superioara prezinta capul, colul si doua tuberoritati numite marele si micul trohanter.
Este legata de corp printr-un col chirurgical
COLUL FEMURAL intra in constitutia anatomica a epifizei proximale sau a extremitatii
superioare a osului femur, purtand inca numele de gat femural. Colul (Collum Femoris) este o
coloana osoasa puternica, turtita anteroposterior, care uneste capul femurului cu restul osului.
Are o directie oblica de sus in jos dinauntru si afara Din punct de vedere descriptiv colul
femurului prezinta:
O fata anterioara care este limitata in afara de linia intertrohanteriana pe care se insera capsula
anterioara
O fata posterioara concava transversal convexa de sus in jos, limita ei externa fiind formata de
linia intertrohanteriana posterioara. Pe linia intertrohanteriana posterioara nu se insera capsula
articulara, insertia facandu-se inauntrul acestei linii, nu toata fata posterioara a colului este in
raport cu capsula articulara.
Marginea interioara mai lunga si oblic indreptata spre trohanterul mic. Extremitatea interna este
ingusta, cilindrica si se uneste cu capul. Extremitatea externa se confunda cu corpul osului si cu
trohanterii.
Axul colului cu axul transversal al extremitatii inferioare ce trece prin cei doi condili determina
unghiul de declinatie, de 12 in mediu. Aceasta impreuna cu unghiul de inclinatie au mare rol in
determinarea atitudini membrului inferior.
Marirea unghiului de inclinatie duce membru in abductie, deformatie ce se numeste coxa valga.
Micsorarea lui va da adductia, ce se numeste coxa vara.
Marirea unghiului de declinatie imprima membrului o rotatiune interna, iar micsorarea sau
reducerea lui la 0 il duce la rotatia externa.
In ceea ce priveste structura intetioara a colului pemural putem spune ca extremitatea
superioara este formata din tesut spongios. Trabeculele interne sunt dispuse cu plecare de pe
partea interna a cilindrului diafizarsi formeaza doua grupe:
1.grupul inferior ce formeaza fascicolul, trohanterian mergand in afara, descrie niste
arcade cu concavitatea in jos si in afara in drumul lui spre marele trahanter unde ajunge
2.grupul superior ce se indreapta inauntru catre cap, a fost denumit de Delbet si Basset
"evantaiul de sustinere"
6
Garden mai face o clasificare radiologica a fracturile colului femural in patru tipuri, in
functie de gradul de intrerupere si deplasare al sistemului trabecular al colului femural:
- gradul I reprezinta fracturile incomplete in care numai corticala superioara a colului
este fracturata, cu usoara impactare si deplasare a capului in pozitie de coxa valga. Traveele
8
osoase ale capului nu sunt intrerupte dar isi schimba usor directia la nivelul focarului de fractura,
asezandu-se in valgus.
- gradul II desemneaza fracturile complete fara deplasare. Amandoua corticalele colului
sunt fracturate dar sistemul trabecular este nemodificat.
- gradul III cuprinde fracturile complete cu deplasare partiala in care traveele nu si-au
pierdut continuitatea dar formeaza o linie franta in coxa vara, la nivelul focarului de fractura. In
acest tip de fractura capsula posterosuperioara a articulatiei soldului ramane intacta si impiedica
deplasarea completa a fragmentului cefalic.
- gradul IV se refera la fracturile complete cu deplasare mare in care toate legaturile
capsulosinoviale dintre fragmente sunt rupte. Capul femural ramane devitalizat (devascularizat),
ca o bila in articulatia soldului. La nivelul focarului de fractura traveele colului sunt paralele
dar decalate.
Clasificarea lui Garden este originala si prezinta un interes terapeutic.
In fractura de gradul al - III-lea, reducerea prin manevre externe este posibila datorita
peristentei sinovialei. In fractura recenta de acest tip, reducerea se obtine prin simpla rotatie
interna a membrului, fara nici o tractiune sau abductie.
Fractura de gradul al - IV-lea, neavand nici o conexiune sinoviala face ca reducerea prin
manevre externe sa fie imposibila sau instabila. Este necesar ca, la acest tip de fractura sa se
intareasca peretele posterior al colului femural printr-o grefa osoasa pentru a putea obtine
consolidarea.
3.4 EPIDEMIOLOGIE
Fracturile colului femural se intalnesc frecvent in practica; dupa unele statistici frecventa
lor este de 10% din totalul fracturilor (Radulescu), 6% (Bruns) si 5,2% (Kaplan).
Fractura de col femural apare mai frecvent la femei decat la barbati, fiind in relatie
directa cu osteoporoza, care fragilizeaza oasele, predispunandu-le la fracturi. Asadar, femeile in
varsta sunt cele mai afectate, deoarece pe langa osteoporoza senila se adauga si osteoporoza
endocrinologica, postclimacterica.
Afectiunea este mai des intalnita la rasa alba decat la cea neagra iar Statele Unite ale
Americii are cea mai mare inciden a protezelor de old la nivel mondial. Este ceea mai
costisitoare fractur de a trata per pacient.
Printre factorii favorizanti putem enumera si alterarea starii fizice, denutritie, tulburari
vizuale si de echilibru, tulburari neurologice, scaderea reflexelor;
Fracturile de col femural reprezinta apanajul varstei inaintate, si sunt importante prin
consecintele lor atat imediate cat si pe termen lung. Acestea sunt caracterizate atat prin frecventa
lor cat si prin gravitate. Gravitate, deoarece pot da o mortalitate ridicata la varstnici; grave din
punct de vedere functional, deoarece se consolideaza rau si se complica deseori cu necroza
ischemica a capului femural; grave sub raport al viitorului functional al soldului respectiv. Toate
acestea, au determinat denumirea fracturilor de col feumural ca fiind ,,fracturi nerezolvabile".
9
Toate statisticile indica faptul ca frecventa fracturilor de col femural creste cu varsta, 75% din
fracturi survin dupa 60 de ani.
De asemenea s-a demonstrat ca 84% din pacientii cu fractura de col femural aveau forme medii
pana la severe de osteoporoza. La varsta de 65 de ani, 50% din femei au un continut osos mineral
sub limita de fracturare, iar la 85 de ani, 100% au un continut osos sub aceasta limita. La aceste
persoane un traumatism minor ce implica o cadere accidentala, in lateral, la nivelul marelui
trohanter este de ajuns pentru a produce o fractura.
Totusi se pot intalni si la persoane tinere, active, implicate in diverse activitati sportive, ce
aduc un plus de stres asupra articulatiei
O cauza aparte este triada atletelor amenoree, osteoporoza, tulburari ale apetitului.
Amenoreea se asociaza cu nivele scazute de estrogen ceea ce duce la o scadere in masa osoasa.
Semne ce pot aparea sunt oboseala, anemie, depresie, intoleranta la frig.
3.5 ETIOPATOGENIE
Este necesar sa revedem unele notiuni de anatomie in ceea ce priveste structura
extremitatii superioare a femurului, pentru a intelege mai bine mecanismul de producere a
fracturilor de col femural. Extremitatea superioara a femurului actioneaza cu bratul unei
macarale sub tensiunile care se exercita asupra ei . Cercetarile lui Kulman au dezvaluit asemanari
izbitoare intre structura trabeculara a extremitatii superioare a femurului si fortele dezvoltate in
bratul unei macarale.
In 1838, Ward a descris sistemul trabecular intern al capului femural. Acesta reprezinta
structuri osoase liniare orientate de-a lungul liniilor de stres asupra carora actioneaza fortele
greutatii corpului. Directia fortelor ce actioneaza in timpul impactului, cat si calitatea osului
joaca un rol important in fracturile de col femural. Colul femural este in mare parte acoperit de
capsula articulara, mai putin o portiune laterala a fetei posterioare. Colul femural aflat sub
caspula nu participa la formarea calusului periferic, asa ca vindecarea fracturilor se bazeaza in
mare parte pe osificarea interna.
La nivelul extremitatii superioare femurale se gaseste substanta osoasa dispusa in doua
sisteme trabeculare importante.
1. Primul sistem trabecular este evantaiul de sustinere Delbet este constituit din sistemul
trabecular rasfirat ca un evantai pornind de la cap spre fata superioara a acestuia si indreptanduse in jos si extern spre corticala inferioara a colului femural
Partea inferioara aa acestui evantai este condensata intr-o zona osoasa densa numita
pintenul Adams. Partea posterioara este alcatuita din lamele dure si compacte ce constituie
pintenul Mercel.
2. Al doilea sistem trabecular porneste din partea inferioara a capului femural in sus si
extern spre corticala superioara a colului femural. El este dezvoltat pe directia fortelor de
tensiune care duc la flectarea colul femural.
10
Acest sistem trabecular ofera capsulei o rezistenta osoasa importanta (capul este partea
cea mai rezistenta a extremitatii superioare a femurului) deoarece se intersecteaza cu traveele
sistemului de sustinere
Rezistenta cea mai mare este in centru, unde se intalnesc cele doua sisteme trabeculare
osoase, gasindu-se la acest nivel un punct solid de sprijin pentru materialul de sinteza, mai ales
ca rezistenta capului femural scade odata cu inaintarea in varsta.
In regiunea trohanteriana se formeaza o ogiva din cele doua fascicule trabeculare, care pornesc
de la corticala diafizara interna si externa.
Zona ward este zona formata intre sistemul trabecular de sustinere de la nivelul capului
femural si sistemul ogival de la nivelul masivului trohanterian. In aceasta densitatea tesutului
osos este mai mica. Din cauza rezistentei mai scazute in zona aceasta frecventa fracturilor
mediocervicale sa fie mai mare decat a celor pertrohanteriene. pana la 45 de ani.
Aceasta este o structura trabeculara densa si intretaiata ce se modifica odata cu inaintarea in
varsta. Dupa depasirea varstei de 60 de ani apare o resorbtie a traseelor osoase, iar la batrani
apare o zona de rezistenta mecanica scazuta, intalnita mai ales la nivelul stalpului extern al
sistemului ogival.
Fracturile aparute la persoanele tinere sunt rezultatul unor traume puternice, cu energii
inalte si de obicei sunt asociate cu alte leziuni traumatice.
Cel mai frecvent mecanism de producere al fracturilor este cel indirect: prin abductie se produce
fractura cu impactare postero-superioara pozitie "cox valga" cu angrenarea fragmentelor, iar
prin adductie fracturi dezangrenate, cu deplasare, pozitie cox vara". De cele mai multe ori se
asociaza si o componenta de torsiune, care explica cominutia posterioara si diferite forme
anatomice.
In cadrul cercetarilor Linton Backman evidentiaza cat de complex este mecanismul de
producere a acestor fracturi. Backman arata ca fractura colului femural are loc doar daca in
cadere se produce un valgus combinat cu o miscare de rasucire a colului femural, prin
compresiunea traumatismului si contractura musculara.
Daca rotatia externa predomina si colul cedeaza la partea posterioara se produce fractura in
adductie cu tasare sau cominutie posterioara.
Daca tosiunea predomina si peretele posterior al colului femural rezista, se produce fractura
spiroida cu cioc proximal.
Fracturile colului femural se pot produce si prin cadere de la inaltime ,cadere de la acelasi nivel
sau prin accidente.
merge. In cazul unor fracturi fara deplasare e posibil ca pacientul sa se poata mobiliza si durerea
poate fi suportabila, cu riscul de a degenera intr-o fractura cu deplasare. La palpare soldul este
dureros de obicei la nivelul zonei inghinale, sau la nivelul marelui trohanter.
Impotenta functionala poate fi
- totala atunci cand bolnavul nu poate ridica calcaiul de pe planul patului
- relativa cand bolnavul taraste calcaiul pe planul patului in momentul flectarii gambei si
a coapsei.
In cazul fracturilor angrenate miscarile active sunt posibile dar nu indicate si nu fortate deoarece
pot duce la dezangrenarea fragmentelor.
Durerea este prezenta in toate cazurile. Ea poate fi spontana sau provocata prin apasare
in regiunea inghinala sau trohanteriana, este prezenta in toate cazurile
Fracturile incomplete sunt insotite de dureri minime, amplificate de palpare sau
mobilizare, de o usoara impotenta functionala si o rotatie externa minima a membrului inferior,
pe care bolnavul si-o poate corecta.
Fracturile complete prezinta o simptomatologie mai zgomotoasa, cu durere continua,
accentuata de mobilizare si palpare, cu impotenta functionala totala; membrul inferior este
scurtat, addus si rotat extern. La palparea laterala a femurului sau a trohanterului apar dureri sau
crepitatii.
Pacientul poate prezenta frecvent o echimoza la baza coapsei, vizibila in primele zile de
la aparitia fracturii, iar la palpare se constata o proeminenta la baza triunghiului Scarpa semnul
lui Laugier.
Atitudinea vicioasa a membrului de partea fracturii depinde de tipul de fractura .
In cazul fracturii subcapitale si mediocervicale neagrenata , membrul este in adductie fata de
planul median al corpului si in rotatie externa cu marginea laterala a piciorului pe planul patului .
Rotatia externa poate sa fie corectata , dar se reproduce imediat .
In cazul fracturile angrenate este prezenta o portie fixa nemodificata .
Scurtarea membrului este intalnita in fractura dezangrenata. Marele trohanter se
palpeaza deasupra liniei orizontale bitrohenteriene , care in mod normal uneste varful marelui
trohanter cu marginea superioara a pubisului.
Triunghiul Bryant este mai mic decat cel de partea sanatoasa.
Linia Schamacer in cazul fracturii trece sub ombilic, cu atat mai jos cu cat ascensiunea
trohanterului este mai mare.
Deformarea triunghiului Scarpa este data de prezenta fragmentului extern al colului
femural care este orientat inainte din cauza rotatiei externe a membrului.
La membrul fracturat apare o hipotonie a musculaturii fesiere si semnul Aliss (o relaxare a
faasciei lata)
In fracturile incomplete sau angrenate simptomatologia este mai frusta.
- membrul nu este nici in adductie nici abductie, rotatia externa nu este completa.
- impotenta functionala este relativa intrucat bolnavul poate corecta rotatia externa, dar
nu poate ridica piciorul de la nivelul patului .
- durerea la baza triunghiului Scarpa este evidenta la palpare
12
In fractura bazicervicala mult mai accentuate sunt rotatia externa si adductia. Din cauza
patrunderii bazei colului femural in masivul spongios trohanterian regiunea trohanteriana se
lateste. Palparea provoaca o durere vie situata lateral, in imediata apropiere a arterei femurale.
3.7 DIAGNOSTIC
Diagnosticarea fracturii de col femural se face numai in urma unui examen radiologic,
medicul ortoped fiind cel care stabileste daca a avut sau nu loc o deplasare.
Investigatiile de certitudine sunt radiografiile, efectuate in 2 incidente fata (cu o rotatie
de cca. 20) si profil. Ea are avantajul unei valabilitati universale, permite incadrarea fracturii in
una din clasificari si furnizeaza indicatii pentru tratament. Radiografia simpla prezinta si limitari,
in cazul fracturilor in spirala, cominutive sau pentru unele fracturi de stress.
Tomografia computerizata are un rol important in evaluarea articulatiei soldului dupa
fracturi; se vizualizeaza atat traiectul de fractura, cat si posibilele anomalii la nivel osos.
RMN de sold cu sensibilitate si specificitate crescuta, cu vizualizarea in multiple planuri
a soldului, dand informatii despre fractura, structura osoasa si articulara. Este limitata de costul
ridicat si de excluderea anumitor grupe de pacienti (cei cu pacemaker si proteze metalice).
Ecografia este folosita in evaluarea gradului de distensie capsulara secundara fracturii si
in studiul presiunii intracapsulare. Poate evidentia prezenta hematomului intracapsular.
In cazul fracturilor cu deplasare diagnosticul poate fi sugerat de prezentarea clinica a
pacientului, destul de specifica pentru astfel de fracturi, cu piciorul in rotatie externa si mai scurt
decat membrul sanatos. Diagnosticul trebuie confirmat cu radiografii de sold si de bazin, intrucat
aceeasi prezentare clinica se poate intalni si in alte tipuri de fracturi de la nivelul superior al
femurului. Setul de radiografii trebuie sa includa o radiografie AP de bazin, si o radiografie AP
de sold cu membrul pelvin in rotatie interna maxima posibila. La pacientii cu radiografii aparent
normale, dar la care durerea persista, un RMN de sold este indicat pentru a inlatura orice
suspiciune,imediat sau in prima saptamana.
13
14
Evolutia fracturilor de col femural este inegala si depinde foarte mult de tipul de fractura
si de aspectele vascularizarii capului femural.
Cu toate progresele inregistrate de tratamentul chirurgical, prognosticul lor continua sa
ramana grav.In fracturile cu mare deplasare se produc leziuni importante ale vaselor nutritive ale
capului si colului femural. Ca urmare se produc frecvent necroze aseptice de cap femural sau
pseudartroze.In plus, aceste fracturi se produc cel mai frecvent la indivizi varstnici cu
osteoporoza si adeseori cu tare organice.
In cazul persoanelor varstnice, tratamentul ortopedic al fracturii de col femural este destul
de rezervat, tehnicile ortopedice incluzand osteosinteza sau artroplastie.
Evolutia si prognosticul sunt influentate in mare masura atat de varsta pacientului, cat si
de afectiunile acestuia, prezenta sau anterioare.
Daca pacientul este in varsta, are si alte afectiuni si nu poate suporta interventia chirurgicala, se
poate face un tratament functional pentru a se combate durerea, la trei saptamani dupa suferirea
traumatismului.
Fracturile cervicale prin abductie (angrenate) au o evolutie favorabila. Ele se
consolideaza in 8 saptamani, dar uneori se pot dezangrena, devenind fracturi prin adductie.
Fracturile cervicale prin adductie (neangrenate) sepot consolida doar tratate chirurgical.
Fracturile cervicotrohenteriene consolideaza intotdeauna.
3.9 COMPLICATII
Complicatii imediate.
Mortalitatea imediata la persoanele varstnice ajungea in trecut pana la 25-30%. Astazi, in
urma administrarii antibioticelor si a perfectionarii metodelor de tratament care permit o
mobilizare mai rapida a bolnavilor, accidentele de decubit (escarele, infectia urinara,
bronhopneumonia) s-au redus foarte mult si mortalitatea a scazut pana la 7-8%.
Decompensarea unor boli asociate (diabet zaharat, insuficienta cardiaca, respiratorie,
renala)
Complicatii precoce determinate de pozitia de decubit cum ar fi escarele si
bronhopneumonia
Infectia este una din complicatiile ce pot aparea dupa fiecare interventie chirurgicala.
Tratamentul profilactic antibiotic a scazut rata infectiilor postoperatorii. Profilaxia se incepe
imediat preoperator, de obicei cu o cefalosporina si se continua postoperator intre 3 si 7 zile in
functie si de particularitatile sau bolile asociate ale pacientului.
Tromboza venoasa profunda reprezinta o complicatie dupa operatia de artroplastie.
Reactia imediata este embolismul pulmonar care reprezinta a 4-a cauza de mortalitate in acest
gen de operatie. Profilaxia se face deobicei cu heparina cu greutate moleculara scazuta.
Tratamentul este indicat a se mentine pana pacientul se mobilizeaza complet.
Luxatia reprezinta o complicatie in cazul artroplastiei de sold. Factori predispozanti
includ o anteversie sau retroversie excesiva a componentei acetabulare, capsulotomie
posterioara, rotatie si flexie excesiva a membrului operat imediat postoperator.
15
3.10 TRATAMENTUL
Pentru fracturile de col femural exista mai multe tipuri de tratament
- igienodietetic
- medicamentos
- ortopedic
- chirurgical
Tratamentul igienodietetic presupune:
- activitate fizica de intensitate mica si medie sub stricta supraveghere medicala
- continuarea in mod normal a activitatii profesionale, fara a neglija totusi interventia
- evitarea efortului fizic intens
- mai ales in cazul supraponderalilor sunt necesare restrictii alimentare
- evitarea consumului in exces a alcoolului si a tutunului.
- asigurarea unei alimentatii bogata in proteine , lactate , legume si fructe
16
17
2. Perioada de deplasare fara spijin pe membrul inferior operat - obiectivul acestei etape
este de a reda bolnavului cat mai multa libertate de deplasare; sunt vizate recuperarea mentinerii
echilibrului in ortostatism si recuperarea mersului cu doua carje canadiene.
3. Perioada de incarcare progresiva a membrului inferior operat: tehnica cea mai corecta
de incarcare progresiva este cea a planului inclinat - se incepe cu un sprijin bipodal la o inclinatie
de 30 de grade ce asigura o incarcare a soldului cu 25% din greutatea corpului. Se creste
progresiv unghiul de inclinare pana la verticalizarea bolnavului cand pe soldul operat apasa 50%
din greutatea corpului. Treptat se poate trece la sprijinul unipodal plecand din nou de la inclinatia
de 30 de grade.
4. Perioada de recuperare functionala: din momentul in care sprijinul bipodal si unipodal
sunt recastigate gratie stabilitatii focarului de fractura, se impune refacereaa functiei normale a
soldului, prin corectarea deficitelor de mobilitate, dezechilibrelor musculare, deteriorarea
imaginii motorii.
Fizioterapia este orientata inspre corectarea factorului cauzal si utilizeaza electroterapia
antalgica si antiinflamatorie, crioterapie, ultrasunete, laserterapie, etc.
Masajul este permis numai la distanta de focarul de fractura, si vizeaza favorizarea intoarcerii
veno-limfatice, prevenirea contracturilor musculare reactionale si calmarea durerii. Initial,
masajul este cu viza circulatorie, dupa care se completeaza progresiv cu manevre
decontracturante.
Tratamentul chirurgical este tratamentul de electie al fracturilor de col femural si
urmareste doua principii:
- reducere anatomica perfecta;
- fixare interna rigida;
Avantajele tratamentului chirugical:
- scade mortalitatea (chiar la bolnavii foarte varstnici);
- scad complicatiile de decubit;
- scade perioada de spitalizare;
- micsoreaza perioada de prezenta a durerii;
- diminua riscul de agravare a bolilor asociate;
- mareste sansele de consolidare a fracturii;
Tratamentul chirurgical se realizeaza in urgenta la pacientii tineri, in timp ce pentru
batrani se realizeaza in urgenta amanata, dupa 12-24 ore, pentru stabilizarea comorbiditatilor
existente (pulmonare, cardiace, diabet zaharat etc).
Tratamentul fracturilor tip Garden I, II
Fixare interna cu suruburi canulate. Desi temporizarea operatiei este posibila,
majoritatea chirurgilor sunt de parere ca ar trebui efectuata in primele 24 ore. Se folosesc 3
suruburi canulate introduse printr-o incizie de aprox 3 cm la nivelul 1/3 superioare a femurului,
pozitionate sub control radiologic.
18
Fixare interna cu DHS (dynamic hip screw). Avantajele reprezinta o sustinere mai
buna; dezavantajele includ o incizie mai mare si sangerare mai mare dacat in cazul suruburilor
canulate si posibilitatea rotatiei capului femural in timpul introducerii primului surub. De
asemenea s-a demonstrat o rata usor crescuta de necroza avasculara in cazul DHS.
20
Reeducarea rotatiei
1.Prin adoptarea anumitor posturi;
Exercitiul 1 pacientul sezand pe sol, avand genunchii flectati si picioarele in afara
axului coapsei (rotatie interna) sau inauntrul axului (rotatie externa).
2.Prin miscari pasive;
Exercitiul 1 pacientul este asezat in decubit dorsal iar asistentul prinde treimea inferioara
a coapsei, ruland-o inauntru sau inafara, genunchiul fiind intins.
3.Prin miscari active;
Exercitiul 1 pacientul aflat in decubit ventral, cu genunchiul flectat se deplaseaza
gamba intr-o parte si in alta.
Exercitiul 2 pacientul este asezat cu coapsele pe un scaun , avand genunchii si gambele
lipite si face deplasari ale gambelor spre stanga si spre dreapta.
B. Reluarea mersului
Exercitiile de reluare a mersului incep, desigur, cu perioada de adaptare la ortostatism
care in special la varstnici capata importanta deosebita.
In momentul in care statiunea in picioare este posibila fara tulburari de echilibru, se incepe
mersul.
1.Mersul, fara sprijin pe membrul inferior afectat este aproape regula intr-o prima
etapa, in recuperarea traumatismelor soldului. Pacientul este invatat sa mearga cu carje astfel:
a)
b)
c)
membrul afectat se duce intre carje, fara incarcare (atinge doar solul);
d)
24
e) membrul inferior sanatos se trece printre carje si se sprijina pe sol inaintea carjelor,
concomitent cu trecerea greutatii corpului de pe carje pe membrul sanatos.
Pacientul va fi invatat sa urce si sa coboare o scara. Se urca cu membrul sanatos apoi
carjele si membrul afectat apoi este adus piciorul sanatos pe aceasi treapta.
2.Mersul cu incarcare a membrului afectat se reia treptat, in functie de tipul lezionar. In
fractura inchisa de col femural incarcarea pe membrul afectat incepe dupa 90 zile Aceste
momente nu inseamna reluarea sprijinului 100%, ci doar inceputul cu un procent de 8-10% din
greutatea corpului.
3.Mersul in baston se incepe cand pacientul a ajuns la o incarcare de aproximativ 50% si
pelvisul nu mai basculeaza datorita insuficientei abductorilor.
Bastonul se tine in mana opusa membrului afectat si se deplaseaza inpreuna. Incarcarea in
continuare se gradeaza slabind sprijinul mainii pe baston. Exista bastoane dinamometrice care
inregistreaza presiunea mainii. Uneori mersul cu sprijin in baston se va pastra toata viata.
Refacerea completa a mersului cere o serie de exercitii complexe: mers liber, mers pe panta,
mers inapoi, mers in lateral, mers cu picioarele incrucisate, mers in zig-zag, intoarceri etc.
pedalaj de bicicleta;
femural aceasta ramura medicala grabeste vindecarea si inlaturarea mai rapida a impotentei
functionale.
1. Hidroterapia reprezinta aplicarea in scop profilactic si curativ a unor proceduri si
tehinici care au la baza apa sub diferite stari de agregatie si la diferite temperaturi.
Putem enumera urmatoarele proceduri in hidroterapie:
Baia kinetoterapeutica- consta dintr-o baie calda, in timpul careia se executa miscari
in toate articulatiile pacientului. Se realizeaza intr-o cada mai mare, umpluta cu apa la
temperatura de 36-37C
Primele 5 minute, pacientul este lasat linistit, dupa care asistentul, stand la dreapta
paceintului executa sub apa toate miscarile posibile la toate articulatiile, timp de 5 minute. Dupa
un repaus pacientul executa singur miscarile. Durata baii este de 20-30 minute.
Mobilizarea in apa este mai putin dureroasa din cauza relaxarii musculare care se produce
sub influenta apei calde si pierderii greutatii corpului conform legii lui Arhimede.
Dusul-masaj - consta in aplicarea mai multor dusuri rozeta la temperatura de 38-40 ,in
acelasi timp aplicandu-se si masaj. In lipsa unei instalatii speciale, se poate efectua si cu un dus
mobil, la capatul caruia se aplica o rozeta. Durata masajului este de 8-15 minute.
Pacientul este asezat pe un pat special de lemn, sub dusuri, iar in timp ce apa curge pe
corp, tehnicianul executa masajul conform tehnicii cunoscute.
Ca mod de actiune dusul-masaj provoaca o hiperemie importanta, mai ales in regiunea tratata;
are un important efect resorbant si tonifiant.
Dusul subacval consta din aplicarea sub apa a unui dus sul de mare presiune 3-6
atmosfere cu temperatura mai mare dect a apei de baie. El se poate efectua ntr-o cada cu apa la
35-38C cu ajutorul unui dus sul mobil cu presiune mare care se introduce n apa pe segment
sub controlul uneia din minile asistentului pna la 5-10cm de regiunea de aplicat. Durata
procedurii este de 5-10minute. Actiunea intensa a dusului subacval se datoreste temperaturilor
diferite baie si dus precum si masajului puternic al coloanei de apa care comprima puternic
tesuturile. Efectul este asemanator dusului masaj dar este suportat mai bine datorita baii calde.
2. Termoterapia
Compresele cu aburi pentru aplicarea lor se utilizeazadoua bucati de flanela, o bucata
panza simpla sau un prosop, o panza inperneabila, o galeata cu apa, la temperatura de 60-70.
Se plaseaza pe regiunea interesata o flanela uscata peste care se aplica o bucata de panza
sau prosopul muiat in apa fierbinte si bine stors, iar peste aceasta se aplica cealalta flanela. Totul
se acopera cu bluza inperneabila sau se aplica un termofor.
Durata totala a procedurii este de minim 20 de minute si de maximum 60 de minute.
Modul de actiune: resorbtiv, analgezic, antispastic
Impachetarea cu parafina - se ia o cantitate potrivita (aproximativ 150-200 g) si se
topeste intr-un vas la temperatura de 65-70; in asa fel ca sa mai ramana cateva bucati netopite,
in scopul evitarii supraincalzarii. Cu ajutorul unei pensule late de 8cm. se pensuleaza regiunea.
26
Grosimea stratului este de 0,5-1cm. Peste stratul de parafina se aplica bucati de vata sau flanela
si apoi se acopera regiunea cu patura.
Durata inpachetarii este de 20-60 minute. Inlaturarea parafinei se face cu usurinta din
cauza transpiratiei care are loc sub stratul de parafina. Procedura se termina cu o spalare la
temperatura de 20-22.
Modul de actiune: are o actiune locala si provoaca o incalzire profunda si uniforma a
tesuturilor. Suprafata pielii se incalzeste pana la 38-40. La locul de aplicare se produce o
hiperemie puternica si transpiratie abundenta.
Ungerile cu namol - Bolnavul complet dezbracat sta cateva minute la soare pana i se
incalzeste pielea, apoi se unge cu namol proaspat complet sau partial. Se expune din nou timp de
20-60 minute, pana cand incepe namolul sa se usuce. In acest interval de timp va purta o
compresa rece la frunte iar capul ii va fi aparat de soare cu o palarie sau umbrela.
Dupa aceasta o scurta baie in lac sau in mare, se va sterge, se va imbraca si se va odihni
la umbra sau intr-o camera, aproximativ o ora.
Modul de actiune: ungerile cu namol isi bazeaza actiunea pe elementul termic alternant,
rece la inceput, apoi cald, datorita incalzirii namolului la soare si din nou rece, datorita baii din
lac si reactiei vasculare la aceasta; al doilea element este reprezentat de actiunea specifica a
substantelor resorbite in organism.
3 Electroterapia este aceea parte a fizioterapiei, care studiaza utilizarea actiunii diverselor forme
ale energiei electrice asupra organismului, cu scop curativ sau profilactic.
In recuperarea fracturilor de col femural se recomanda:
Curentul galvanic: este un mijloc clasic si fidel de sedare a durerilor nevralgice.
Electrodul pozitiv are o actiune sedativa locala, ca si curentii descendenti si curenti ascendenti
aplicati contralateral duc la o crestere a pragului de sensibilitate.
Galvanizarea poate sa utilizeze concomitent si introducerea de ioni cu actiune antalgica
(ionoforeza transversala cu novocaina, aconidina sau revulsiv cu histamina).
Curentul diadinamic: se prescrie n aplicatii transversale sau longitudinale: o perioada
lunga, de 4 minute (are efect sedativ), difazat fix 4 minute ambele, 1 data pe zi. Se recomanda
10---14 sedinte.
Curentii Trabert: sunt curenti cu impulsuri de fregventa 140 Hz, impuls 2 ms, pauza 5
ms, la care tot catodul este electrodul activ antalgic. Durata tratamentului este de 15-20 minute,
cu crestere treptata a intensitatii. Se repeta de 1-2 ori pe zi.
Atat curentul diadinamic, cat si curentul Trabert determina o puternica senzatie, cu aspect
vibrator, o excitatie a mecanoreceptorilor tesuturilor de sub electrozi. Efectele antalgice se
explica tocmai prin aceasta senzatie.
Curentul faradic - se indica faradizarea cu periuta sau cu ruloul, plimbate pe regiunea
dureroasa pudrata cu talc, legate de electrodul negativ, curentul fiind tetanizat.
Aceste proceduri sunt bine receptate si tolerate de pacienti pentru starea de bine pe care o
degaja si modul n care, corectnd dezechilibrul, se mbunatateste functionalitatea.
27
la nivelul insertiei muschiului croitor, pe partea lui interna, pe unde se patrunde prin
apasare si se executa miscari vibratorii.
intre trohanter si tuberozitatea ischiatica, unde se patrunde punand bolnavul sa flecteze
genunchiul si sa faca o usoara abductie a coapsei. Aici se poate executa un masaj vibrator si chiar
baterea.
3. Masajul coapsei
Coapsa are forma unui trunchi de con cu baza in sus. Distingem la coapsa regiunea
femurala anterioara si posterioara.
In regiunea femurala anterioara pielea este mai groasa pe partea laterala decat pe cea
interna este mai mobila, alunecand pe planurile subiacente. Maseurul trebuie sa respecte partea
superioara a coapsei, triunghiul Scarpa. Regiunea femurala posterioara are pielea de asemenea
foarte mobila, cu exceptia partii externe.
Masajul coapsei incepe cu netezirea cu presiune bimanuala, mai intai pe fata anterioara si
externa, bolnavul fiind in decubit dorsal, apoi pe fata posterioara si interna, bolnavul fiind in
decubit ventral. Se executa aceste meteziri cu policele pe fata anterioara si cu celelalte patru
degete pe fata posterioara a coapsei incepand din dreptul genunchiului in sus catre baza coapsei.
Urmeaza framantarea musculaturii coapsei, care se poate face cu energie, sub toate
formele, de la presiune cu o mana sau cu ambele maini in petrisaj, cu torsiune a musculaturii.
In regiunea laterala a coapsei, pe tensorul fasciei lata se face masajul cu dosul falangelor,
sub forma de pieptene, de jos in sus.
oprite sau incetate. Aceasta prevenire actioneaza asupra omului deja bolnav si se urmareste
vindecarea fara sechele persoana putandu-si relua activitatea anterioara.
3.Prevenirea tertiala. Aspiratia la un climat de viata cat mai bun in limitele posibilitatilor
atunci cand individul sufera de tulburari care nu mai pot fi vindecate. Asistentul medical va avea
incredere, in exercitarea profesiei sale, in toate aceste forme de prevenire. Medicina profilactica
recomenda masuri care apara omul si societatea omeneasca , viata in general , de tot ce o
ameninta virtual sau iminent.
Asistentul medical , ca in orice boala pune accent deosebit pe profilaxie, care se bazeaza
dupa cum stim pe evitarea fracturilor ce duc la aparitia acestor fracturi si implicit a complicatiilor
fracturilor de femur.
Astfel asistentul medical din sectia de ortopedie si nu numai, trebuie sa cunoasca si sa
aiba in vedere urmatoarele:
- acordarea unei atentii sporite in timpul travaliului, la expulzia fatului, cat si in cazul
infasarii si manevrarii nou-nascutului si sugarului;
- supravegherea si educarea copilului mic pentru evitarea accidentelor de orice fel;
- recomendarea si educarea populatiei cum se pot evita accidentele rutiere, accidentele ce
pot surveni la locul de munca a celor survenite prin practicarea diverselor sporturi ( mai ales la o
varsta necorespunzatoare) etc;
- acordarea atentiei persoanelor in varsta si sfatuirea acestora cum pot preveni caderile si
fragilitatea osoasa.
Prevenirea caderilor se poate obtine prin:
- indepartarea fracturilor de risc din mediul ambiant ( covoare glisante, paviment
alunecos si in special in baie);
- tratarea afectiunilor circulatorii si neurologice care favorizeaza tulburarile de echilibru;
- corectarea tulburarilor de vedere;
- evitarea excesului de medicamente sedative.
Prevenirea fragilitatii osoase se va face prin:
- obtinerea unei mase mari in timpul cresterii;
- mentinerea masei osoase la nivel maxim;
31
- incetinirea pierderii osoase , detreminate prin : regim alimentar bogat in calciu, produse
lactate.
Aportul de calciu trebuie crescut in copilarie si adolescenta cand oasele cresc rapid. De
asemenea se creste in perioada sarcinii si alaptarii. Administrarea unei forme adecvate de calciu
in perioda adolescentei conduce la o mai mare densitate osoasa la varste mai inaintat
Pentru prevenirea deteriorarii osului si evitarea fracturii, se recomanda in primul rand un
mod de viata activ, cu practicarea a minimum 30 de minute de miscare pe zi. Activitatea fizica
poate consta in program de exercitii, alaturi de plimbare in aer liber. Foarte important este si
consumul de lactate, minimum 500 ml lapte, 150 g branza de vaci zilnic. Daca exista o tulburare
de tranzit ce impiedica absorbtia calciului, precum colita, sindromul de colon iritabil, diareea
cronica, este indicata administrarea unor suplimente de calciu cu vitamina D3 sau a unor forme
de calciu injectabil. Suplimentar, se recomanda evitarea alimentelor care impiedica absorbtia
calciului, precum cafeaua, ciocolata si pudra de cacao, fitatii din cereale (substante formate prin
combinarea acidului fitic din cereale cu diverse minerale);
Test de osteodensitometrie pentru femeile aflate la menopauza
In cazul femeilor la menopauza, medicul de familie sau specialistul ginecolog ori
endocrinolog recomanda efectuarea unui test de osteodensitometrie pentru identificarea riscului
de osteoporoza si tratarea acesteia in cazul in care exista. In aceasta situatie, alaturi de
tratamentul cu suplimente de calciu, vitaminele C si D3, este indicat un tratament adecvat cu un
medicament antiosteoporotic.
Hematocrit (36-52%);
Tromocite (150.000-400.000/mm3);
Fibrinogen (200-400 mg %);
Leucocite (4.500- 11.000/mm3)
b)
c) Biochimia:
- Calciu (8,5-10,5 mg/dl);
- Colesterolul (120-220 mg/dl);
- Creatinina (0,5- 1,2 mg/dl);
- Glicemia (70-120mg/dl);
- Acid uric (3,5- 7,2mg/dl)
d) Viteza de sedimentare a hematiilor (VSH): la barbati este 3-8mm/l/ora,iar la femei este 6-11
mm/l/ora
e) Urocultura
f) Sumar de urina
Asistenta pregateste pacientul fizic si psihic anuntandu-l si explicandu-i necesitatea
punctiei. Il aseaza fie pe un scaun fie pe pat in decubit dorsal cu bratul sprijinit in extensie.
Asistenta medicala se spala pe maini cu apa curata si sapun dupa care se dezinfecteaza cu alcool
sanitar. Incepe tehnica prin aplicarea garoului la nivelul unirii treimii inferioare cu cea mijlocie a
bratului, cu indexul mainii stangi palpeaza locul pentru punctie si se dezinfecteaza cu un tampon
cu alcool. Se solicita colaborarea pacientului care este rugat sa deschida si sa inchida pumnul de
cateva ori ramanad cu el inchis.
Asistenta introduce acul in mijlocul venei in directia axului longitudinal al venei, se
impinge acul de-a lungul venei la o adancime de 1-1.5 cm. Cantitatea necesara de sange este
extrasa in recipiente vacutainer. Dupa obtinerea cantitatii necesare se desface garoul pacientul
este rugat sa deschida pumnul, apoi se aplica un tampon de vata cu alcool peste locul unde este
acul si se retage acul.
Urocultura caracterizeaza prezenta bacteriilor in urina. Recoltarea urinei pentru
urocultura se poate executa direct din mijlocul jetului urinar, 10-20 ml urina, intr-o eprubeta
sterila sau prin sondaj vezical.
Participarea asistentei medicale la examenul radiologic
Pentru investigarea pacientilor prin examenul radiologic al sistemului osteoarticular nu
este necesara o pregatire prealabila deosebita.
Asistenta explica pacientului procedura, necesitatea acesteia, etapele si il ajuta sa ramana
calm.
33
Asistenta ridica pansamentele de pe portiunile examinate, iar unguentele sau alte forme
medicamentoase vor fi indepartate prin spalare cu alcool deoarece prin substantele rasioopace pe
care eventual le contine, ele pot produce opcitate de imagine.
Medicul radiolog va stabili pozitia adecvata a pacientului pentru examinare, iar asistenta va
trebui sa ajute paceintul pentru ocuparea si mentinerea acestei pozitii. Daca miscarile il provoaca
dureri, atunci inainte de examinare, bolnavul va primi un medicament analgesic.
temperatura
respiratia
pulsul
tensiunea arteriala
diureza
34
8. Ingrijirea mucoasei bucale - se vor umezi buzele cu comprese imbibate cu apa. Mucoasa
bucala se sterge cu tampoane umezite cu solutii diluate de bicarbonate de sodium, acid boric. Se
pot sterge buzele si mucoasa cu glicerina boraxata.
9. Prevenirea escarelor: schimbarea lenjeriei, a pozitiei pacientului si mascarea zonelor
predispose aparitiei escarelor, eventual frectii cu alcool.
10. Evacuarea vezicii urinare prin stimularea mictiunii daca nici o metoda nu a dat rezultat, se
practica sondaj vezical.
11. Asigurarea somnului prin administrarea de calmante si un sinoptic la indicatia medicului. La
bolnavul cu rahianestezie trebuie supravegheate:
a) transportul se efectueaza in pozitia orizontala
b) bolnavul va fi instalat in pat in pozitie orizontala cel putin primele doua zile fara perna
c) supravegherea functiilor vitale si vegetative, pulsul poate fi usor bradicardic; tensiunea
arteriala poate fi usor scazuta datorita vasodilatatiei periferice prin paralizia nervilor motori
d) supravegherea mictiunii deoarece mictiunea poate aparea spontan
e) revenirea sensibilitatii in membrele inferioare reapare treptat de la radacina spre extremitati
notandu-se ora reaparitiei sensibilitatii in haluce
f) depistarea incidentelor: aparitia cefaleei se combate prin aplicarea pungii cu gheata pe cap sau
a compreselor reci si prin administrarea antialgicelor; aparitia greturilor redarii cefei trebuie
anuntate medicului.
37
Exercitii respiratorii: sulfa intr-un tub, umfla un balon, tuseste pentru eliminarea secretiilor.
4. Mobilizarea bolnavului se face inca din prima zi pentru a preveni aparitia escarelor si a
flebitei.
5.
6. Alimentatia in prima zi va fi usoara: ceai neindulcit dupa evacuarea gazelor va primi ceai
indulcit, zeama de legume, zeama de compot, lapte. In a treia zi supravegherea temperaturii se va
face dimineata si seara, pulsul se va supraveghea tot dimineata si seara. Se va supraveghea
tranzitul intestinal, iar daca in primele patru zile nu apare scaunul se va anunta medical. Tot din a
treia zi se incep miscarile respiratorii si gimnastica cu ambele member inferioare. In cazurile cu
risc venos mare si predispozitie spre flebotronbare se incepe tratamentul preventive cu
anticoagulante. In a saptea zi bolnavul poate fi ridicat in pozitie sezanda si ortostatica in carje si
fara sprijin pe membrul inferior operat si incepe mersul.
In a 21-a zi se scot firele se sutura la tegumente. In cazul aparitiei vreunui hematom postoperator
etapele se vor prelungi de la caz la caz. Complicatiile protezelor totale
Acute
- mortale
- infectii acute precoce primitive
38
3.
Sa se aseptizeze
4.
7.
Schimbarea pansamentului se va face in functie de evolutie in cazul in care nu prezinta
secretii si nu exista tub de dren, pansamentul se schimba mai rar.
Efectuarea pansamentului
1.
2.
3.
4.
5.
6. Acoperirea plagii cu comprese sterile si vata sterila astfel incat aceasta sa depaseasca cu 2-3
cm marginea plagii
7. Fixarea pansamentului cu benzi adezive si tragerea unei fese elastice pe intreg piciorul
8. Reorganizarea locului de munca: materialele se strang, se arunca cele de unica folosinta, se
decontamineaza, se curata, se dezinfecteaza, se pregatesc materialele pentru sterilizare.
9. Spalarea cu apa curenta si sapun
Schimbarea lenjeriei de pat
39
3.
Evitarea efortului fizic excesiv care duce la aparitia tendintelor, a durerilor musculare.
4. Evitarea frigului, deoarece expunerea prelungita la frig poate exacerba focare de infectie
latenta.
5.
acest fel
STUDII DE CAZ
CAZUL I
Nume: Miron
Prenumele: Ionela
Varsta: 86 ani
Adresa: Comuna Calugareni, judetul Giurgiu
Ocupatia: Pensionara
Diagnosticul: Fractura de col femural
Motivele internarii : durere la nivelul soldului drept. Impotenta functionala
Istoricul boli: Pacienta afirma ca a suferit un traumatism prin cadere pe soldul drept in urma cu
60 de zile.
Antecedentele personale : -operatie plasa gastrica
-operatie pentru retroragie interna
Pacienta se prezinta la camera de garda a Spitalului Clinic Colentina , sectia ortopedie,
nemaisuportand durerile . Pacienta este internata pe sectia ortopedie la dr. A. M.
42
Algocalmin 3f
Diclofenac 1tb
Fragmin 5000 u.i. 1f
Diazepam 1 cp
06.06.2015
Diclofenac 1tb
Fragmin 5000 u.i. 1f
Diazepam 1cp
07.05.2015
Diazepam 1 cp
Diclofenac 1tb
Algocalmin 3f
08.05.2015
Diazepam 1tb
Tratamentul cu Fragmin 5000 u.i. se continua 35 de zile postoperator 1 fiola pe zi subcutanat.
Culegerea datelor privind cele 14 nevoi fundamentale
Nevoia de a respira si a avea o buna circulatie - Pacienta prezinta cai aeriene
respiratorii superioare libere , miscari respiratorii simetrice. Respiratia este de tip costal superior
cu o frecventa de 18 resp/min.. Toarcele este normal conformat si participa simetric la miscarile
respiratorii. Valoarea pulsului ( 70puls/min) este normala , la fel si cea a tensiunii arteriale
( 140/80 mmHg ).
Nevoia de a se alimenta si hidrata - Pacienta se alimenteaza singura , avand un orar
regulat. Pacienta prezinta cavitate bucala fara leziuni, masticatia si reflexul de deglutitie sunt
prezente si nu prezinta semne de dezhidratare.
Nevoia de a elimina - eliminarea urinii se face fiziologic , spontan , nedureros cu o
frecventa de 2-4 mictiuni / 24h , cu o diureza de 1200ml/24h, culoare si aspect normal.Tranzitul
intestinal este prezent , scaunele sunt in numar de 1/zi , dimineata.
Nevoia de a se misca si a avea o buna postura- Pacienta prezinta o deficienta a
aparatului locomotor in urma careia a aparut dificultatea de a se mobiliza, miscarile fiind limitate
din cauza durerii, postura fiind inadecvata. Pacienta se deplaseaza singura dar incet si cu ajutorul
unui cadru.
Nevoia de a dormi si odihni - Pacienta doarme putin din cauza durerii , somnul este
agitat din cauza anxietatii.
Nevoia de a se imbraca si dezbraca - Are dificultati in a se imbraca si dezbraca datorita
dificultatii de a se mobiliza.In satisfacerea acestei nevoi pacienta necesita ajutorul cadrului
medical.
Nevoia de a-si mentine temperatura corpului - Pacienta prezinta subfebrilitate 36,8 C .
44
OBIECTIV
Dupa 24 h pacienta va avea o stare de confort fizic si psihic
INTERVENTII
Interventii autonome
-in perioada dureroasa am asigurat pacientei repaos la pat fizic si psihic
-i-am asigurat pacientei pozitia antalgica
Interventii delegate:
Am administrat :
-medicatie antialgica: Algocalmin si Diclofenac
- Fragmin 5000 u.i. (pre si postoperator)
EVALUARE
Dupa 24 h pacienta prezinta o stare de confort fizic acceptabil in urma administrarii
tratamentului.
2. PROBLEMA
Insomnie si oboseala
OBIECTIV
Pacienta va fi capabila sa doarma in timpul noptii , avand un somn linistitor si odihnitor.
INTERVENTII
Interventii autonome
-i-am asigurat un confort minim necesar : lenjerie de pat curata , temperatura optima 18 ,
aerisirea salonului inainte de culcare
Interventii delegate:
-i-am administrat algocalmin f1 i.m. + diazapam f1 i.m.
EVALUARE
Pacienta a dormit 7 ore si s-a trezit odihnita.
3. PROBLEMA
Incapacitate de a se imbraca si dezbraca
OBIECTIV
Pacienta isi va recastiga mobilitatea articulara si capacitatea de a se imbraca si dezbraca
fara ajutor.
INTERVENTII
46
4. PROBLEMA
Dificultate de a urma prescriptiile de igiena
OBIECTIV
Pacienta isi va putea lua toate masurile de igiena necesare pentru pastrarea intacta a
tegumentelor si mucoaselor
INTERVENTII
Interventii autonome si delegate
-ajuta pacientul sa isi faca baie sau dus.
-ajuta pacientul sa isi faca toaleta cavitatii bucale si sa isi taie unghiile
EVALUARE
Pacientul este capabil sa se spele singur
47
Concluzii
Concluziile trase la aceasta lucrare sunt in primul rand referitoare la obligatiile morale,
cunostintele profesionale , ingeniozitatea si capacitatea de improvizare a asistentului medical.
Asistentul medical este un cadru tehnic relativ specializat in munca medico-sanitara, situata pe
cea mai inalta treapta a cadrelor medii sanitare.
Asistentul medical va intreprinde actiuni de profilaxie si de educatie sanitara; el are un rol
foarte important in aplicarea acestor metode inainte de cele pentru ingrijirea bolnavului.
Prevenirea fracturii la varstnic presupune tratamentul corect al tuturor suferintelor varstnicului
pentru prevenirea caderilor, edicatia alimentara cu aport vitaminocalcic, ratie protidica suficienta
si educatia fizica ( exercitii fizice si combaterea imobilizarii), pentru prevenirea imobilizarii.
Prevenirea caderilor vizeaza supravegherea varstnicului, informarea corecta asupra acestei
posibilitati , eliminarea factorilor istrogeni, incaltaminte nepotrivita si educarea mersului.
In cazul in care accidentul s-a produs, asistentul medical va intreprinde urmatoarele
situatii:
- degajarea ranitului de sub influenta agentului traumatic se va face cu manevre blande:
- impunerea calmului necesar la locul accidentului;
- se vor evita gesturile novice ce pot agrava starea ranitului;
- primul ajutor se va acorda numai dupa o examinare atenta a ranitului;
- combaterea socului traumatic si hemoragic se va face cu foarte mare atentie si se va
recurge la ele de preferinta numai la indicatia medicului;
- aplicarea hemostazei provizorii in cazul fracturii deschise;
- imobilizarea provizorie chiar cu mijloace improvizate;
- asistentul medical va cunoste simptomele fracturii , semnele probabilitatii si de
certitudine si va face diagnosticul diferential impreuna cu medicul in lipsa examenului
radiologic;
- asistentul medical va cunoste complicatiile ce pot surveni si va sti sa le previna;
- cunosterea tehnicilor de imobilizare si aplicare a aparatului gipsat si educarea
pacientului si/sau insotitorilor cum acesta poate fi mentinut curat si integru;
- tratamentul corespunzator si corect al plagilor daca fractura este deschisa;
48